Ce se intampla, Doctore?

 

Diagnosticul pe care l-ar pune un „doctor” societatii noastre, in acest moment, ar putea  fi  acela de metastaza politica: disolutia partidelor mari, inflatia de partide de apartament, eliminarea liderilor politici importanti, decredibilizarea miscarilor civice, tensiuni sociale in cascada, apatia alegatorilor. Si o forma de masochism international – „uitati-va la noi, avem cel mai mare numar de corupti”, „uitati-va la noi si premiati-ne, avem cele mai multe prostituate in Occident”, „avem cele mai tari imagini cu copii de romi pe gropile de gunoi”, „avem zilnic batai intre clanurile rome”. In loc sa corectam astfel de situatii, prin politici  si strategii sociale, ne infundam, tot mai mult,  intr-o  mlastina din care va fi greu sa iesim. In conditiile in care doua judete de romani au parasit deja tara.

Frustrarea generala, legata de lipsa infrastructurilor de transport, pierderea  locurilor de munca, marul otravit al breslelor luptand pentru cresterea salariilor intr-o economie care se restrange, dominatia tot mai puternica a marilor companii straine, cuplata cu diminuarea suprafetelor agricole in proprietate romaneasca, anuntarea unor candidaturi  hilare la alegeri, toate acestea arata un peisaj sumbru al societatii romanesti in Anul I al gubernarii tehnocrate.

Semnificativ mi se pare efortul „muntelui” Basescu, care dupa nenumaratele teorii despre schimbarea clasei politice, a produs, dupa un deceniu, cu noul sau partid, un „soricel” pentru alegerile de primar, din iunie.

Condamnarea lui Dragnea. Asa cum am presupus anul trecut, ea s-a produs inaintea campaniei pentru locale, intr-o strategie impecabila. El a trebuit tinut – cum spun americanii – intr-o lesa scurta. Evident ca PSD este in fierbere. Se accentueaza divergentele intre tabere,  inclusiv intre cei care sunt, posibil, manevrati din afara partidului. Sigur ca se incearca schimbarea presedintelui PSD inainte de alegeri. Adversarii de acum, colegii de altadata (PNL), presedintele independent al Republicii (care doreste, poate ca, in mod similar obtinerii „guvernului Meu”, sa obtina si „partidul Meu” de stanga, iar dupa alegerile din toamna „guvernul meu USL”). Singurul dezinteresat este Geoana, care stiindu-se curat cu campaniile electorale, cere ca Dragnea sa-si dea demisia.

Eliminarea lui Orban si degringolada PNL. Nu am avut o relatie apropiata cu Orban, dar eliminarea lui, din cursa pentru primaria Bucurestiului, la momentul „oportun”, mi s-a parut cusuta cu ata alba. Poate insa ca i s-a aratat o pisica mai mare. Pe de alta parte, experimentul cu „iepurasul” Munteanu, a aratat fragilitatea struto-camilei PNL/PDL.

Cand am fost condamnat, in dosarul Afiselor electorale, cu cei 974 de martori, in baza unor „probe indirecte”, conform carora ar fi trebuit sa stiu de felul in care se finanta campania, Basescu, dupa nenumarate comentarii publice, se lauda, la Bruxelles si in tara, ca a fost un act de „vitejie” politica faptul ca Romania si-a condamnat un fost prim-ministru. Spunea ca acea condamnare era exemplara. Neintelegand ca a deschis o periculoasa Cutie a Pandorei.

(„Completul de cinci judecători condus de Livia Doina Stanciu, preşedinta Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, a publicat motivarea sentinţei din dosarul Trofeul Calităţii în care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare. În motivare, cei cinci magistraţi susţin că Năstase este vinovat pentru că, ” în perioada ianuarie-februarie 2004, inculpatul Năstase Adrian, în calitate de preşedinte al Partidului Social Democrat, s-a folosit de influenţa sa pentru a obţine foloase necuvenite, reprezentând contravaloarea unor materiale de propagandă electorală”).

In Romania, se pare ca atat revolutiile cat si contra-revolutiile isi „mananca copiii” – Cuza,  Maniu, Antonescu,  Patrascanu, Iliescu, Munteanu. Am dat cateva nume, aproape la intamplare.

In timpul asta, Europa se pregateste sa intre intr-o noua criza economica, Uniunea Europeana nu-si poate defini viitorul, America se indreapta spre o presedintie Trump, Rusia cauta solutii alternative pentru vechile formule ideologice si dupa pierderea gazului natural si a petrolului ca instrumente de influenta si de putere regionale.

Romania pare insa ca a revenit la statutul de suzeranitate, statut pe care si-l consolideaza zilnic.  Oferind tributul anual de corupti pentru Bruxelles si Washington, asigurand functionarea marilor companii si a mall-urilor in tara, isi poate vedea, in continuare, de propriile jocuri balcanice marunte. Succes in alegeri!