Archive for the 'Uncategorized' Category

Cu Dana, Mihnea si cu Decebal la Cazane


La acest sfarsit de saptamana, am fost la Orsova si in Lunca Dunarii. Pentru Mihnea a fost prima data cand a ajuns la Cazane. Calatoria cu barca, printre stanci, este, intr-adevar spectaculoasa. Mai multe detalii, cand ma intorc.

Anunțuri

Ce mai face Institutul Național de Criminologie?


Nu mai face. A fost desfiintat in urma cu zece ani de Monica Macovei, „mentoarea” actualului ministru al justitiei. Fusese creat in 2003, in timpul mandatului meu la guvern. Disparitia lui ne ofera surprize. Spre exemplu, in ceea ce priveste rata de recidiva din Romania. In raportul anual de activitate pe 2015 al ANP, nivelul recidivei este evaluat la 40 la suta, ministrul Pruna vorbeste de 50 la suta iar glumetul judecator Danilet se refera la o cifra nepublicata de 70 la suta. Nu discut de faptul ca recidiva ar trebui evaluata pe categorii de infractori/infractiuni sau de faptul ca ar trebui sa existe o grila pentru riscul de recidiva. Intre altele, la asta servea Institutul de criminologie. Mai avem insa o sansa – cand ne vom uni cu Republica Moldova, vom beneficia din nou de un astfel de institut pentru ca ei au unul, Institutul pentru politici penale si criminologie.

Câteva zile pe litoral


Sunt, pentru câteva zile, la Costinesti, la Vox Maris. Vremea este superba iar complexul de vile al lui Nicusor Nastase este o oaza de flori, arbuști si fantani arteziene. De la an la an, locul asta arată tot mai bine. Din păcate, in afara resortului sunt încă multe de făcut. Turiști străini – putini. Si din cauza ca nu a fost finalizat proiectul aeroportului de la Tuzla iar drumul de la Constanta poate fi un coșmar. Includ aici si bătaia de joc cu repararea podului de la Agigea (poate si pentru interese meschine de a favoriza partea de nord a litoralului). 

Am fost si la Vama Veche, un loc ce-mi trezește multe nostalgii. Acolo, pentru prima data, a câștigat postul de primar un candidat al PSD, o persoana tânara, foarte bine.

La Vox Maris, am întâlnit multi cunoscuți. Locul este minunat iar in apropiere se afla Mănăstirea SF. Elena de la Mare, cu un centru de recuperere si tratamente moderne, inclusiv bai de nămol. 

Dacă nu aveți alte variante, chiar merita sa petreceți câteva zile aici. 

„Bateria Albastra”

Acesta este titlul editorialului meu de astazi din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.

Ziua de 23 August a devenit o zi confuza pentru istoria noastra. Poate pentru ca ea a fost confiscata ca un punct de plecare pentru etapa comunista a Romaniei, pentru ca a servit ca moment de legitimare pentru schimarile de dupa razboi – schimbari politice, ideologice, sociale, economice si chiar constitutionale. Ziua de 23 August si evenimentele ce au urmat au avut insa o importanta speciala pentru derularea razboiului, pentru evitarea transformarii Romaniei in teatru de lupta. Un rol important l-a avut Regele Mihai care a stiut sa treaca peste ezitarile Maresalului Antonescu si sa gaseasca, impreuna cu partidele politice, momentul potrivit pentru a iesi din alianta cu Germania nazista. Chiar daca negocierile diplomatice din acea perioada – la Cairo, la Stockholm si la Madrid – nu erau concludente nici sub aspectul „garantiilor”, nici sub aspectul deschiderii celui de-al doilea front in Balcani.

Care era situatia in tara, la acel moment? Cum s-au raportat romanii la Proclamatia catre tara a Regelui Mihai? Tatal meu, Marin Nastase, veteran de razboi, cel care a comandat „:Bateria Albastra”, formata din muncitori VOLUNTARI de la Uzinele Rogifer Tohani, imi povestea adesea felul in care el a organizat o unitate de artilerie cu tunurile din poligonul de incercari de munitie al Uzinei si, incepand din 25 august 1944 pana la sosirea Corpului de munte din zona, aparand, in acest fel, Brasovul impotriva trupelor germane ce se retrageau din Rusia. Unul dintre muncitori era surdo-mut dar a insistat sa fie tragator la unul din tunuri. El declansa focul doar privind la ceilalti tunari. Au fost momente extraordinare de patriotism – imi povestea tatal meu atunci cand l-am insotit pe la inceputul anilor ’70, la Tohan, Prejmer, Zarnesti pentru a revedea acele locuri.

Nu cred ca au fost multe episoade de acest gen in acele zile. Ma refer la actiuni spontane, de voluntari, nu la cele militare. Atunci tatal meu – fost sef de promotie la Liceul militar de la Manastirea Dealu, in varsta de 27 de ani – a fost decorat cu ordinul Steaua Romaniei iar „Bateria Albastra” a fost citata prin ordin de zi pe armata.

Au trecut 70 de ani de atunci. Incet, incet, praful se asterne pe amintiri. Fotografiile, obiectele militare care i-au apartinut, unul din tunurile folosite in acele zile au fost scoase de la Muzeul Militar, filmele documentare marturii zac in arhivele armatei si ale televiziunii publice iar amintirea acelor fapte va fi evocata, la sfarsitul acestei saptamani, doar de urmasii celor de atunci, in fata monumentului ridicat la Zarnesti.

Aniversarea lui Darius

Puteti sa-i spuneti „La multi ani” lui Darius Groza. E ziua lui astazi!

La multi ani, Darius!

Servus, dom’ Năstase…

Bine-ai venit pe blogul dumitale. Mare atenţie să nu cazi jos de fericire.

Te anunţăm festiv că eşti unul dintre fericiţii (dar şi nefericiţii, în acelaşi timp) celebri „blogdamnaţi la Internet”. Ai fost selectat pe sprânceană, împreună cu alte câteva măreţe voci, să ne cânţi din tastatură.

În urma unei ample activităţi de siluire prin şantaj sentimental, avem intenţia mârşavă de a atrage spre blogging cât mai multe şi cât mai talentate burice de degete, care ştiu să scrie un cuvânt coerent, fără să se împleticească în semne de punctuaţie, sh-uri şi tz-uri, dar – mai mult – chiar să-l scrie.

Precum situaţia actuală din blogosferă este în pragul alterării calitative, scopul nostru suprem este de a ni se alătura oameni… interesanţi, care ar fi capabili să ridice proverbiala ştachetă.

Până acum au existat doar poll-uri, concursuri sau acţiuni pasive de a afla „cine este aşteptat în blogosferă” şi, eventual, a-i invita cu vorba bună. Iar cererea este mare! Am decis că este momentul să contribuim activ (chiar despotic) pentru atingerea acestui ţel.

Mai pe scurt, facem bloguri cu de-a sila, punem omul în faţa faptului împlinit, nu mai are scuza ne-iniţiatului şi trebuie doar să binevoiască să-l întreţină editorial.

Desigur, îi vom sta cu toţii la dispoziţie pentru orice sprijin de ordin tehnic sau procedural.

Aşteptăm să fim contactaţi, prin efectuarea unui dublu click unde scrie `aici`, pentru a putea intra în posesia parolei de logare (care mai apoi poate fi modificată) şi a câtorva indicaţii de început.

Acest blog poate fi strămutat pe altă moşie, modificat, grafic sau structural etc. Ce NU (scris mare şi cu portocaliu) se cuvine a se face este să fie închis.

Acestea fiind citite, scrie.

Darius




Arhiva

Comentarii Recente

diasporean pe Anunt!
fostă basarabeancă pe Anunt!
Ce scriam acum exact… pe Anunt!
De ce n-am criticat… pe Anunt!
Cum e posibil asa ce… pe Anunt!