Berlusconi despre el insusi

 

FullSizeRender 7.jpg

Silvio Berlusconi va implini anul acesta 80 de ani. Cu aceasta ocazie, el a dorit sa-si faca, probabil, un cadou. De aceea, a publicat o carte despre intamplarile cele mai importante din viata sa. Volumul, aparut la sfarsitul anului trecut, in Italia, este o relatare a lui Lucca Friedman, in urma unor lungi discutii cu Berlusconi. Unele subiecte sunt strict autobiografice (copilaria, studentia). Altele privesc evenimente importante – razboiul din Irak, invadarea Libiei, primavara araba sau prietenii importante – cu George W. Bush sau Vladimir Putin. Seduttore nato; il ragazzo tycoon; l’imperatore della tv; America primo amore; ah, le donne; Gheddafi – il grande errore dell’Occidente sunt doar cateva dintre capitolele cartii. Este interesanta si relatia povestita dintre Berlusconi si Bettino Craxi, ajutorul pe care si l-au acordat reciproc, exilul lui Craxi in Tunisia. Procurorii  au sustinut, la timpul respectiv, ca Berlusconi ii transferase o suma mare de bani (22 de miliarde de lire) lui Craxi pentru campania electorala. De altfel, cand am fost, acum cativa ani in Italia, am vizitat Fundatia Craxi si am intalnit-o pe fiica fostului premier italian.

Simpatizat sau antipatizat, Berlusconi ramane un personaj fascinant – pasionat de fotbal, de femei, de cantonete, de propria sa imagine, de politica. Cartea confirma, de fapt, ceea ce publicul stia, deja, despre el.

Prin ordonanta de urgenta, s-a suspendat criza până in septembrie…

 

images-1.jpeg

Principala problema a Romaniei – criza cartilor scrise in puscarii – a fost, in sfarsit, rezolvata. Cel putin pentru moment. Biblioteca nationala, impreuna cu alte institutii de cultura – ministerul justitiei, de exemplu – au organizat un fel de Gaudeamus al puscariilor iar GDS a organizat o dezbatere nationala la care au participat si intelectualii lui Basescu dar si autorii manuscriselor de sertar din perioada comunista. Concluzia a fost clara – competitia din puscarii omoara lucrari serioase si, oricum, in societatea noastra capitalista, trebuie sa existe o diviziune clara intre cei care gandesc si cei care muncesc fizic. De aceea, ministerul justitiei, referindu-se la art 136 din Legea de executare a pedepselor din 2013,  a invocat propria culpa in ceea ce priveste excesele privitoare la aplicarea art 96 si a cerut abrocarea articolului ceausist respectiv. Ca sa fie clar, art 187 stabilea ca guvernul in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, sa adopt,e prin hotarare, Regulamentul de aplicare a legii, deci inclusiv conditiile in care se puteau scrie si valida lucrari in puscarii. Ministerul justitiei este de vina, in opinia mea, pentru acest scandal, pentru excesele si abuzurile din ultimii ani in legatura cu elaborarea acestor lucrari.  Ministerul avea datoria sa initieze hotararea de guvern care sa stabileasca regulile de aplicare a art. 96.

Daca am fi avut parlament, probabil ca parlamentarii ar fi cerut socoteala ministerului (ministrului) justitiei pentru faptul ca, prin indolenta sa, s-a ajuns la aceste excese (vezi atentionarea pe care am facut-o inca din luna mai 2015). Solutiile erau simple – intrebari pentru ministru, interpelari, motiuni simple, etc. Sigur, neavand parlament, aceste solutii nu puteau fi aplicate. Asa incat, a fost necesara gasirea unei variante macoveiste – „Jos intelectualii”, „Noi muncim, nu gandim”. Astfel, in acest an sabatic, o problema complicata a fost rezolvata, de guvern, cu inteligenta tehnocrata, pe formula filozofului sceptic – atunci cand nu ai solutie la o intrebare, suspenzi raspunsul. Si apoi continui guvernarea.

Pentru detalii, puteti consulta si postarile mele stiintifice, publicate, anterior, pe blog:

https-//nastase.wordpress.com/2016/01/13/aruncarea-patulu…rile-stiintifice/

https-//nastase.wordpress.com/2015/05/06/in-atentia-csm-s…trului-justitiei/

„CSM este un fel de Mafie a Justitiei”

images-1.jpeg

Declar imediat, aceste cuvinte nu le-am rostit eu. Nu vreau să fiu declarat de Inspectia judiciară a CSM dusman al justitiei. Nu. Aceste cuvinte ii apartin fostului procuror comunist Monica Macovei, prietenă a justitiei. Desi, in 2012, ea era speriată că procedura stabilită (propunere ministru al justitiei+aviz CSM+numire presedinte) ar putea fi modificată de Cazanciuc, acum ea propune eliminarea din acest lant de decizie a CSM. In felul acesta, sefii procurorilor ar fi numiti doar de către executiv, ceea ce insă nu ar mai justifica mentinerea procurorilor in zona magistratilor. E adevărat, pe vremea comunistilor, procurorii nu erau magistrati. Bănuiesc că CSM nu va reactiona. Iată câteva mentiuni si citate notabile:

Monica Macovei, in 2012: „Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a declarat pentru Gândul că orice schimbare a procedurii de numire a procurorului general şi a şefului DNA ar încălca una din condiţionalităţile Mecanismul de Cooperare si Verificare. Macovei a precizat că actuala procedură, în care Ministerul Justiţiei propune, CSM avizează şi preşedintele semnează decretele de numire ale şefului DNA şi a procurorului general, a fost agreată de Comisia Europeană în 2005.

Pe 17 septembrie, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a demarat procedurile pentru nominalizarea unor noi şefi la DNA şi la Parchetul General. La şedinţa de marţi, 18 septembrie, CSM a emis un punct de vedere în care spune că Ministerul Justiţiei ar trebui exclus din procedura de numire. Ministrul Pivniceru a declarat că va continua pe procedura din 2005. (22.09.2012)”

Intr-o emisiune de acum câteva zile, de la B1Tv, ” Monica Macovei a fost la fel de vehementă şi faţă de propunerea ca numirile Procurorului general al României, al şefului DNA şi al şefului DIICOT să fie făcute de către CSM, europarlamentarul opinînd că aceste propuneri trebuie să fie făcute în continuare de Ministrul Justiţiei (adică de doamna Prună). De altfel, chiar Monica Macovei a luat această prerogativă din mîna CSM în 2005, cînd ea însăşi a fost Ministrul Justiţiei!”

Tot Monica Macovei, prietena justitiei si a CSM, in aceeasi emisiune: „Nu este normal ca un grup de 19 oameni care votează colectiv şi secret şi au răspundere colectivă, care înseamnă zero răspundere, să facă aceste propuneri. Nu contează cum sînt aceşti membri ai CSM – sînt cum i-au ales colegii lor, că şi asta trebuie să ne spună ceva… N-are ce căuta CSM în aceste numiri. CSM se ocupă de independenţa Justiţiei şi de disciplinarea judecătorilor, adică de aplicarea de sancţiuni disciplinare. Aici îşi face treaba foarte prost. Cum să-i mai dai puteri în plus CSM-ului? Întîi să-şi regleze problemele. Serios! De cînd avem noi CSM, din 2005, de 2-3 ori a acţionat OK, în rest…” Să ştiţi că în toată Europa Centrală şi de Est, în CSM este un fel de Mafie a Justiţiei şi ei acoperă tot ce de întîmplă rău în sistem…CSM este un fel de Mafie a justitiei.”

Ca să evităm toate aceste controverse, nu s-ar putea spune clar, in lege, că numirile de sefi ai procurorilor din România sunt făcute, perpetuu (aici dar si acolo) de Monica Macovei, indiferent de locul in care se află? Eventual cu avizul …

Faza „Procurorul meu”

images-2.jpeg

După realizarea proiectului „Guvernul meu”, s-a trecut la implementarea proiectului „Procurorul meu”. De fapt, Planul B, in conditiile in care nu a putut fi impusă alegerea primarilor in două tururi de scrutin. Acesta este probabil motivul pentru care nu se mai putea astepta finalul mandatului pentru procurorul general. S-ar fi suprapus cu campania electorală. Noul procuror va putea ajuta in „selectarea corectă” a candidatilor partidelor, cu ajutorul „României curate”. De aceea, procedura de selectare si de numire nu va astepta până in 15 mai ci va porni imediat.

Eu am si o propunere pentru noul procuror general. Monica Macovei. Un fost procuror comunist independent. Un tehnocrat adevărat. Cu legături la Bruxelles. Ea va putea explica acolo de ce MCV trebuie să continue la nesfârsit, in conditiile in care, după 10 ani, anticoruptia a obtinut rezultate „emblematice” in România, fiind eliminat până si procurorul general.

Concluzia mea: viata bate filmul. Mă refer la unele seriale TV, gen „Narcos”.

Cum poate fi revocat procurorul general? Incă o solutie

 

images-3.jpeg

Am văzut cu totii, se caută, la nivelul cel mai inalt, solutii pentru revocarea procurorului general. E complicat. Subordonatii săi nu au inceput nicio procedură impotriva lui. Chestiunea cu girofarul nu poate fi asemănată cu heroina in materie de coruptie; cel mult cu etnobotanicele. Se pare că dna Guseth nu e disponibilă să facă un audit asa cum a făcut in cazul lui Amarie, in 2005. De aceea, sugerez incă o solutie pentru revocarea lui Nitu: introducerea calendarului dacian, prin ordonantă de urgentă.

Vă reamintesc, in 1582, papa Grigore XIII a modificat calendarul iulian, adaugând 10 zile, astfel incât ziua de 4 octombrie a devenit 15 octombrie. Românii, mai precauti, nu au acceptat această modificare decât in 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie ( s-au mai adăugat câteva zile „solare” intre timp). Ce propun? Este clar că nici calendarul gregorian nu este infailibil. Si pentru că mandatul procurorului general se incheie in 15 mai – când el a declarat că, oricum, pleacă acasă – propun ca, prin ordonanta de urgentă, să fie introdus calendarul dacian, prin care ziua de 3 februarie devine 15 mai. In felul acesta, se câstigă trei luni, in care pot fi făcute multe lucruri utile prin numirea imediată a unui nou procuror general, mai apropiat de statul de drept. Si, in plus, nici nu se deranjează procedurile si Constitutia.

Un curs exceptional la Fundatia Titulescu

images-1.jpeg

Cursul ”Orientul Mijlociu – pacea imposibilă?”
Tensiunile și evoluțiile politice, economice și de securitate din zona Orientului Mijlociu reprezintă teme de dezbatere și analiză atât în rândul oficialilor și al experților de politică externă, cât și la nivelul opiniei publice.

Fundația Europeană Titulescu vă propune un nou proiect – seria de prelegeri cu tema generală Orientul Mijlociu – pacea imposibilă ? – al cărui scop îl reprezintă abordarea evoluțiilor din această regiune în context internațional.

Cursul se va desfășura în perioada 22 februarie – 27 martie 2016. El include 17 prelegeri (cu o frecvență de 3 prelegeri/săptămână), pe următoarele teme:

Orientul Mijlociu – crearea sistemului de națiuni
Orientul Mijlociu după cel de-al doilea Război Mondial
Sisteme politice în Orientul Mijlociu – autoritarism, naționalism și islamism
Islamul – religie, istorie, interpretări
Actori regionali în Orientul Mijlociu
Actori globali și balanța de putere în Orientul Mijlociu
Crearea statului Israel
Conflictul arabo-israelian – originile conflictului
Conflictul arabo-israelian – procesele de pace
Iranul – actor-cheie în criza din Orientul Mijlociu
Rolul Libanului în stabilitatea regională
Iordania – între Daesch și problema palestiniană
Irak-ul post-Saddam
Criza din Siria – eșecul diplomației sau un război prin proxies?
Dependența de resursele energetice ale Orientului Mijlociu – efecte asupra relațiilor diplomatice
Eșecul Primăverii arabe și implicațiile asupra viitorului Orientului Mijlociu
Geopolitica petrolului în Orientul Mijlociu – cine câștigă, cine pierde?
Diplomați, foști ambasadori români în state din Orientul Mijlociu, analiști de politică externă și reprezentanți ai mediului academic s-au alăturat acestui nou proiect al Fundației Titulescu. De asemenea, au fost adresate invitații de a susține prelegeri unor șefi de misiuni diplomatice acreditați la București din Israel, Republica Islamică Iran, Irak, Republica Libaneză și Regatul Hașemit al Iordaniei. O altă invitație a fost adresată d-lui Murat YUSUF, Muftiul Cultului musulman din România.

Taxa de participare este de 1.000 lei (pentru studenți, 800 lei). Ea include activitatea de training, materialele de suport, mapa cursanților, certificatul nominal de absolvire. Plata se poate face în numerar, la sediul FET, sau prin transfer bancar (cu eliberarea unei facturi pro-forme), cu maximum 5 zile înainte de începerea cursului, în contul IBAN: RO98RNCB0072049706800001, deschis la BCR sector 1 București.

Notă: Membrii FET beneficiază de o reducere de 10%, sub rezerva plății cotizației la zi.

descriere curs

material

brosura curs

formular de inscriere

La munte

FullSizeRender 7

In seara asta, m-am intors in Bucuresti. Am fost plecat, două zile, cu câtiva prieteni, la Poiana Brasov. In ultimii ani, nu am mai fost acolo decât câteva ore, la cursurile pentru tineri diplomati. Din păcate, vântul cald topise zăpada. Doar tunurile cu apă mai mentineau pistele de ski. Multe constructii noi, hoteluri in special. Turismul la Poiană a devenit insă mai curând un turism de week end. Turisti străini, mai putini. Mai multi „paltonari” sau „corporatisti”, veniti pentru team building. Turistii străini preferă să meargă in alte tări. In schimb, multi reprezentanti ai ANAF. Uneori vin cu câte zece masini. „Coliba” isi păstrează farmecul, sub aceeasi conducere. Proiectul de hotel si apartamente al lui Fischer pare abandonat. Inteleg că este „păstorit” acum de BCR. O realizare deosebită este drumul alternativ spre Poiana, de la Predeal spre Râsnov („drumul Reginei”?) si apoi, vreo zece kilometri de serpentine prin pădure până spre hotelul „Alpin”.

La inapoiere, ne-am oprit pentru o oră la Cornu. Totul era linistit, cerul nu mai avea nori si răsăriseră ghioceii.




Arhiva


Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 1,083 de alți urmăritori