Roland Dumas si „fostele frontiere ale URSS”

FullSizeRender 7

Memoriile lui Dumas cuprind o notă interesantă despre conferinta de la Moscova, unde a fost semnat, la 13 septembrie 1990, tratatul definitiv al reunificării Germaniei. El arată că liderii sovietici au acceptat cu greutate ca Germania reunificată să facă parte din NATO dar că erau si mai preocupati ca, după retragerea trupelor lor, armatele NATO să nu maseze trupe la frontierele URSS. In acele conditii, Dumas l-a determinat pe Genscher să transmită o scrisoare celorlalti participanti prin care asigura că „tara sa nu va lua nicio initiativă militară care să aducă atingere securitătii celor două părti”. In aceste conditii, Dumas considera că, la Moscova, atunci, a fost inmormântată Europa de la Yalta.

Mi se pare insă deosebit de interesant comentariul adăugat de Dumas, cu ocazia publicării cărtii sale, după 25 de ani: „Această teamă a Sovieticilor de a vedea fortele Aliantei la usa lor este din nou de actualitate cu desfăsurarea armamentelor instalate de Occidentali in Polonia, in tările baltice, sau in Turcia. Sustin că această chestiune a fost abordată in tratat. Era clar precizat că <fortele NATO nu vor fi desfăsurate de-a lungul fostelor frontiere ale URSS>. Dar această clauză nu mai figurează in tratat. Mă intreb la ce moment a avut loc această manipulare, ca să nu spun mistificare”.

Evident insă că după ce tarile baltice, România si Bulgaria au devenit, la rândul lor, membre NATO, adăugându-se Grupului Visegrad, situatia, sub aspectul militar-strategic la „fostele frontiere ale URSS”, s-a schimbat fundamental. Frustrările sovietice/rusesti au rămas.

Despre drone si utilizarea lor

 

poză 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In ultimile decenii, dronele (avioanele fără pilot) au fost utilizate intens, in primul rând, in domeniul militar dar si, tot mai mult, in domeniul civil. In prezent, aproape toate statele utilizează diverse tipuri de drone – cu destinatie tactică, operativă sau strategică, având masa maximă la decolare mai mică de 150 kg, intre 150 si 500 kg si peste 500 Kg.

In România, primele avioane fără pilot au fost introduse in inzestrarea Aviatiei Militare in 1987 iar ulterior, in 1999, Fortele Aeriene au fost echipate cu avioane fără pilot, americane. In prezent, au fost realizate numeroase prototipuri la Institutul National de Cercetări Aeronautice si Spatiale, la Institutul National de Aviatie S.A., la Universitatea „Dunărea de Jos”, la Agentia de Cercetare pentru Tehnică si Tehnologii Militare, la Teamnet International S.A.

Construirea dronelor mi se pare a fi o nisă importantă in economia românească. Este evident că cererea de avioane fără pilot va fi in crestere. Ar trebui lansată, poate, o strategie natională in acest domeniu, cu finantare initială.

Utilizarea dronelor in domeniul militar este deja frecventă. Ele capătă insă un rol tot mai important in domeniul civil – supravegherea granitelor, a traficului rutier, a zonelor de dezastru si calamităti, a conditiilor de desfăsurare a intrunirilor publice sau a intâlnirilor de nivel inalt. Dronele capătă o utilitate deosebită si in agricultură – starea culturilor, a dăunătorilor dar si pentru cadastru, pentru monitorizarea mediului, a nivelului de poluare in diverse locatii, pentru stabilirea riscurilor de inundatii pe cursurile de apă, pentru supravegerea transporturilor sau in cazul operatiunilor anti-teroriste. Vor apărea numeroase alte utilizări si in turism sau la evenimente de familie.

Am vrut să dau acest exemplu – cel al cercetării si realizării dronelor – pentru a arăta că, dacă pentru marile indistrii, cu investitii masive, România, in acest moment, nu mai este pregătită, pot fi găsite insă zone de nisă, care ar avea nevoie doar de putină inteligentă si de finantare minimă din partea statului.

 

 

Week end

poză 5

La acest sfârsit de săptămână, am vizitat o familie de prieteni din Dolj. Am profitat de ocazie pentru a admira lanurile de grâu dar si culturile de porumb si cele de floarea soarelui – care suferă insă din cauza secetei. Fără subventionarea energiei electrice pentru irigatii, recolta va avea probleme. Peste tot au apărut insă pepenii. Extrem de gustosi. Acum, din nou acasă. Cu eternele intrebări de politică internă si cu o ecuatie externă dificilă – criza din Grecia.

Dezbaterea de la FET

DSCN0734

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DSCN0736

 

 

 

 

 

 

 

Dezbaterea de miercuri a fost extraordinară. Toti vorbitorii au relatat episoade mai putin cunoscute din diplomatia românească postbelică. Punctul central l-au reprezentat insă cele 555 de documente din cele trei volume, documente referitoare la relatiile româno-americane dar nu numai.

Vă dau un exemplu: chiar in primul document din această colectie este reprodusă o telegramă a legatiei americane de la Bucucuresti, din 20 noiembrie 1955, in care este prezentată convorbirea sefului misiunii, Robert Thayer, cu Chivu Stoica. Diplomatul american mentionează patru comentarii ale lui Chivu Stoica (la finalul anului 1955!). Intre ele si următorul: „România este o tară independentă, care se administrează in felul său propriu. Faptul că apreciază că URSS o poate sprijini in multe privinte, din punct de vedere economic si politic, nu constituie un motiv pentru care să fie permanent identificată, in gândirea americană, cu un apendice al URSS”.

Scrisoare deschisă către CNA

poză

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Stimati membri ai CNA, consider că finantarea, in continuare, a institutiei pe care o conduceti nu se mai justifică. S-ar face, de altfel, si o importantă economie la buget.  Părerea mea…

Iată si motivele acestei afirmatii. Obiectivele CNA au fost stabilite prin Legea audiovizualului, adoptată in 2002, in vremea când eram prim-ministru. Retin, de atunci, că rolul principal al CNA era acela de a asigura libertatea de informare in conditiile apărării demnitătii umane. In momentul actual, membrii CNA par a se trezi doar in perioada campaniilor electorale, atunci când reprezentantii partidelor in Consiliu isi numără reciproc minutele de publicitate politică. In rest, liber la injurături, golănie, mitocănie,  „vacante mari” si „fierbinti”, sanctionate „dur” cu atentionări si amenzi simbolice. Poate că asa intelegeti dvs. libertatea de exprimare – prin utilizarea, pe post, a unor sintagme „populare”, directe, fruste, neaose, cu injurături „autentice” – pe care să le inteleagă si copiii -, cu adresări simpatice si amicale  „Bă, „Mă”, „Băi, nebunule”. Probabil că, in acest fel, contribuiti si la „protejarea culturii si a limbii române”, obiectiv stabilit pentru CNA. Nu stiu dacă ati avut curiozitatea să urmăriti diverse programe la televiziuni din alte tări. Nicăieri nu se intâmplă asa ceva. Pervertirea limbajului, in ultimii ani, este efectul, in primul rând, al lipsei dvs. de actiune.

Stiu că ati incercat, anul trecut, să găsiti o solutie. Ati făcut eforturi pentru a intelege, de exemplu, ce inseamnă genul „pamflet” si dacă  este el prevăzut in listele de programe. Rezultatele se văd, insa, in continuare. E adevărat, aceste „programe” nu pot fi urmărite de copiii sub 12 ani decât alături de părinti – pentru că, probabil, in prezenta lor, copiii ar retine mai greu injurăturile respective. In schimb, după 12 ani, libertate, tată…Că e Revolutie si trebuie să-si ia si ei portia de libertate.

Aceasta nu e o sesizare pentru că, in acest caz, ar trebui să-mi inchipui că banii dati pentru echipamentele de monitorizare a emisiunilor au fost folositi in alte scopuri. Bănuiesc că intre reglările de conturi pe care le practicati, si când nu participati la sedintele care nu se tin (din lipsă de cvorum, anuntat din timp), urmăriti, alături de copiii dumneavoastră, de sub sau peste 12 ani, diverse emisiuni din „genul pamflet” (gen despre care dvs spuneti că nu există). De exemplu, „Lumea lui Banciu”. De exemplu, emisiunea din 21 iunie 2015. Dacă nu o aveti stocată, o puteti găsi pe site-ul televiziunii familiei Păunescu sau pe YouTube. Eu imi permit să vă sintetizez câteva dintre apelativele folosite  intr-un segment de 10 minute din această „lume” la care, in opinia mea, sunteti complici: „vită incăltată”, „bou absolut al politicii românesti”, „păpucar”, „mamelar”, „zdreantă umană”, „dobitoc”, „vita de Năstase”, „boul de Năstase”, cu indemnul optimist – „oale si ulcele, asta asteptăm de la tine”.

In ceea ce mă priveste, acest limbaj nu mă mai afectează. De patru ani, il suport si eu si familia mea. Dar acest limbaj este folosit pe un post public. De patru ani. In fiecare seară. In legătură cu numeroase persoane publice. Cu efectele inerente. Este vorba cumva de „exprimarea pluralistă de idei si de opinii”, stabilită, ca obiectiv, de legea audiovizualului? Eu nu cred.

Stiu că mesajul meu este inutil. Singurul demers cu efecte concrete ar putea să vină doar din parte reprezentantilor unor ambasade străine. Ceea ce nu este cazul. Iar Raportul Departamentului de Stat are alte obiective.

Asa incât vă doresc, in continuare, somn usor!

Adrian Năstase

 

 

 

 

 

8.000.000 de accesări

FullSizeRender 2                     FullSizeRender 8

Dragi prieteni, numărul accesărilor pe blogul nostru a depăsit 8.000.000. Numărul comentariilor este de aproape 200.000. Numărul postărilor mele a ajuns la peste 3600. Am adăugat si o situatie statistică referitoare doar la ultima „ierarhie” a comentariilor pe blog. Vă multumesc foarte mult că mă insotiti pe acest drum.

Relatiile româno-americane la Fundatia Titulescu

FullSizeRender 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 14 iunie 2015 s-au împlinit 135 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Cu această ocazie, Fundația Europeană Titulescu organizează miercuri, 24 iunie a.c., începând cu ora 16.30, lansarea volumelor 5, 6 și 7 din seria ”România – Supraviețuire și afirmare prin diplomație în anii Războiului Rece”, coordonată de ambasadorul Nicolae ECOBESCU. Tema acestei serii de trei volume – ”Trei decenii de relații româno-americane (1955 – 1985).

Alături de coordonatorul volumelor, vor lua cuvântul  ambasadorul Sergiu CELAC, ambasadorul Constantin VLAD, prof.univ.dr. Ion CALAFETEANU și prof.univ.dr. (g-ral) Mihail E. IONESCU, director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.

Mă bucur să pot modera dezbaterea prilejuită de această lansare. Cele trei volume contin sute de documente inedite – preluate din arhivele românesti si americane – din perioada  Războiului Rece.

Vă asteptăm.




Arhiva


Urmăresc

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 1,003 alți urmăritori