Pentru Ibolya

M-a impresionat mesajul pe care l-ați trimis. M-a și întristat pentru că din “exilul” în care mă aflu nu pot face decât să privesc și eu la televizor derizoriul în care a intrat politica în România, sau să ascult, cu uimire, dialogurile triviale între liderii politici. În timpul ăsta trece, zi după zi, și viața noastră – spectatori ai unor vremuri nefericite.

Schimbare de paradigmă  

Este interesantă schimbarea de paradigmă a Occidentului în ceea ce privește Europa de Est.

În anii ’90, tema critică esențială era aceea a drepturilor omului (minorităților) în raporturile cu statul. Acum accentul este pus pe drepturile statului (de drept) în raporturile cu individul. Interesantă această modificare de abordare, ce pune accentul pe lupta statului împotriva corupției cetățenilor – oligarhi sau obișnuiți – care păgubesc investitorii și bugetul din care trebuie plătite împrumuturile publice (România a ajuns, de exemplu, la o datorie externă de 100 miliarde de euro – de 5 ori mai mare decât în 2004). Situația din Ucraina, pe bună dreptate, îngrijorează Vestul. Acesta va trebui să preia “omul bolnav” al Estului – să-l hrănească, sa-i plătească gazul, sa-i plătească datoriile. Nu va fi ușor. Așa că lupta împotriva corupției trebuie intensificată.

Mesajul doamnei Nuland a fost corect înțeles în România.

“Europa de Est merge către Sud”

Acesta este titlul editorialului meu de astazi din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.

Acesta este titlul unui articol interesant, apărut în numărul din martie/aprilie, în revista “Foreign Affairs”. Articolul este semnat de Jan-Werner Mueller, profesor la Universitatea Princeton și are ca subtitlu “Democrația care dispare în noii membri ai UE”.

Profesorul Mueller remarcă faptul că europenilor le place să sărbătorească evenimente ce marchează sfârșitul unor perioade grele ale trecutului. Astfel, în 2014, sunt sărbătoriți 100 de ani de la începerea Primului război mondial, 75 de ani de la începutul celui de-al Doilea război mondial dar și 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Se împlinesc însă și 10 ani de la cea mai amplă lărgire a UE. Urmată de aderarea României, Bulgariei și Croației.

 S-a încheiat astfel Războiul Rece în Europa, prin punerea împreună a Vestului și a Estului. Erau ele, însă, compatibile? Mueller obeservă că, în prezent, aproape toate aceste țări se confruntă cu crize politice, crize ce afectează sistemul lor democratic. Are loc, în majoritatea lor nu doar o întoarcere la autoritarism ci și o  construcție de “democrație” supraliberală, în care partidele politice încearcă să acapareze statul fie pentru scopuri ideologice sau, mai prozaic, pentru câștiguri economice. Relația cu UE devine mai complicată. Este dat exemplul lui Viktor Orban care, în 2012, compara UE cu o putere colonială și declara “războiul de independență” împotriva Bruxelles-ului. Iar Mueller nu avea încă rezultatul votului recent de la Budapesta – care a confirmat sprijinul pentru acest tip de politică. Analiza sa continua și cu Cehia. Sunt comentarii și despre România.

Cred însă că examinarea a ceea ce Rumsfeld a numit “Noua Europă” ar trebui să fie lărgită. În opinia mea, criza economică din Europa (pornită în SUA) a generat o revenire la politici naționaliste, individuale, afectând politica “valorilor europene fundamentale” și solidaritatea membrilor.

 Țărilor din Europa de Est li se spunea că trebuie să respecte aceste “valori europene”, în timp ce Marea Britanie stabilea restricții pentru libertatea de deplasare, iar pentru Franța se accepta depășirea pragului de deficit bugetar. Țările din “Noua Europă” trebuiau să fie exclusiv “west-oriented”, în timp ce statele occidentale desfășurau relații tot mai intense cu China sau Rusia.

 În aceste condiții, în noile state, membre ale UE, apar tot mai multe întrebări. Ele sunt, mai frecvent, legate de bunăstare și mai puțin de democrație.

Cred că profesorul Mueller nu a înțeles pericolul adevărat – acela ca Europa de Est să meargă nu spre Sud, ci spre Est.

 

 

 

 

Așteptându-l pe Băsescu

După anunțul lui Victor Ponta că Băsescu va ajunge la închisoare, astăzi, la Jilava, au fost manifestări extraordinare de entuziasm.

Unii dintre cei pe care i-am întâlnit s-au arătat dornici să-l primească pe Băsescu în celulele lor. Alții, mai puțin generoși, sugerau să fie cazat la Fortul 13 de la Jilava. Unul dintre “pacienți” a anunțat, discret, că el are, în celulă, un alambic artizanal. Altul a transmis că i-au rezervat un loc la campionatul de table. Administrația – se pare – a început și ea să ia măsuri. Astăzi, au fost instalate corpuri de iluminat mai puternice. Stația de megafoane a trecut de la Magic FM la Kiss FM iar, la prânz, s-au distribuit porții duble de fasole.

Mergând spre grefă, ascultam freamătul și chemarea penitenciarului: Băsescu, Băsescu!

 

 

O nouă apariție editorială: “Drept internațional economic”

Zilele trecute, a ieșit de sub tipar volumul “Drept internațional economic”, pe care l-am pregătit împreună cu Ion Gâlea, un tânăr și competent specialist în drept internațional, în prezent director general pentru afaceri juridice în MAE și lector la Universitatea din București.

Lucrarea constituie o noutate în literatura juridică română, abordând relațiile economice din perspectiva dreptului internațional.

În afara unor chestiuni de ordin mai general (izvoarele și subiectele dreptului internațional economic), în volumul publicat în Editura C.H.Beck, sunt examinate: regimul juridic al investițiilor în UE, Organizația Mondială a Comerțului (aspecte instituționale, taxe vamale, clauza națiunii celei mai favorizate, tratamentul național, subvenții, anti-dumping, soluționarea diferendelor etc.), FMI, Banca Mondială, soluționarea diferendelor referitoare la investiții.

Cartea am gândit-o ca suport pentru un curs de masterat pe care trebuia să-l încep în februarie, la ASE. Sunt convins că vor fi însă numeroși economiști, dar și juriști interesați să consulte o lucrare ce abordează o zonă de frontieră.

photo (11)

La multi ani, in Duminica Floriilor

Urez onomastica fericita tuturor celor care isi serbeaza astazi ziua numelui, cu ocazia Sfintei Sarbatori de Florii.

Mi-ar placea sa cred ca fiecare dintre cei care poarta nume de floare isi vor petrece aceasta zi asa cum isi doresc, alaturi de prieteni si familie.

Parca pentru a celebra aceasta zi si soarele incepe sa isi arate razele dintre nori, cel putin asa se vede pe bucata mea de cer.

Remarc cu placere ca, si in acest an, atat crestin ortodocsii cat si catolicii sarbatoresc Floriile in aceeasi zi. Asa cum spuneam si cu alta ocazie, astfel de momente ne fac sa ne amintim ca apartinem unei culturi comune de valori, valori care au contribuit la constructia a ceea ce astazi este lumea libera si democratica.

Fie ca aceasta zi sa va aduca in viata lumina, linistea si bucuria de care toti avem nevoie.

 

144592_intrarea_domnului_in_ierusalim

 

 

La Muzeul Hartilor

Guest post: Andrei Nastase

In cursul zilei de miercuri, 09 aprilie, am participat impreuna cu  prieteni sociali democrati  la un eveniment dedicat implinirii a 100 de ani de la declansarea primului razboi mondial, organizat la Muzeul Hartilor si Cartii Vechi.

Intalnirea a reprezentat o iesire din rutina zilnica, am petrecut impreuna cu prieteni dragi o dupa amiaza intr-o atmosfera degajata si plina de invataminte.

Invatamintele istoriei nu trebuie a fi uitate ci insusite pentru a nu se repeta dramele trecutului. In linii mari cu totii am ajuns la aceasta concluzie cunoscuta de altfel de toti dintre noi, care a devenit deja o axioma.

A fost inca un moment in care l-am simtit pe tata alaturi de noi. Hartile, cartile, cultura, gandurile nu pot fi intemnitate.

 

 

100 de ani 1RM (2) 100 de ani 1RM (23) 100 de ani 1RM (36) 100 de ani 1RM (9) 100 de ani 1RM (18)




Arhiva


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 987 other followers