In week-end, impreuna cu fotograful meu

FullSizeRender

IMG_1727

La Cornu, e o vreme superba. Pomii au infrunzit iar florile de cires, de visin, de mar sunt pline de albine si te imbata cu mirosul si culorile lor. Magnoliile, care au inflorit cu doua saptamani mai tarziu decat in Bucuresti, arata fabulos iar culorile lor sunt de nepovestit. Am aflat ieri despre cutremurul din Nepal si am realizat ce intamplari neasteptate ne pot astepta in viata. Mi-am adus aminte de cutremurul din 1977. Eram la teatru, cu o prietena, la Teatrul Sturdza Bulandra. Am iesit prin geamurile usilor, care fusesera sparte in groaza multimii. M-am intors apoi la garderoba sa ne recuperez hainele, cu groaza unei replici a cutremurului. Am mers apoi pe jos, pe 6 Martie, apoi pe Magheru, pe Ana Ipatescu, pana in Dorobanti. Peisajul era selenar. mai ales pe Magheru, unde mai multe blocuri erau doar mormane de moloz. Poate si din acest motiv, cand am condus guvernul, am incercat sa caut o solutie pentru cei care locuiau in cladirile amenintate de prabusire. Din pacate, primarul general din acea perioada avea alte preocupari. Cu toate astea, am expropriat cele doua schelete de beton din Piata Operetei (proprietari erau cei de la soc. Adevarul) unde am finalizat cele doua blocuri turn, cu ideea ca ele sa fie folosite ca locuinte tampon pentru cei mutati din cladirile ce urmau sa fie consolidate. Am inteles ca apartamentele respective au fost folosite pentru cu totul alte scopuri. Ma bucur insa de aceste zile de primavara, invatand de la cei ce voiau sa urce pe Everest ca intotdeauna te poate dobora o avalansa.

Incheierea primului curs la FET

IAB_6316                 IAB_6318                   IAB_6326

Ieri, s-a incheiat primul curs organizat de Fundatie, pe teme de politică externă. Au participat 28 de tineri – studenti, doctoranzi, tineri functionari din diferite ministere. Fiecare dintre participanti a făcut o scurtă apreciere asupra cursului iar, la sfârsit, am vizionat impreună un film documentar despre viata si activitatea lui Nicolae Titulescu. M-a impresionat faptul că doi dintre cursanti au făcut naveta de la Galati, de trei ori pe sătămână, pentru a participa la curs. Semnificativ mi s-a părut si faptul că sase dintre cursanti s-au hotărât să participe si la cursul următor, cel care va incepe in 6 mai.

Câteva idei, la lansarea de carte de la Târgoviste

FullSizeRender 2

lansare adrian nastase (5)

lansare adrian nastase (3)

M-am bucurat să fiu din nou la Târgoviste, in Dâmbovita, judetul in care s-a născut tatăl meu si unde mi-am petrecut o parte din copilărie. Am reintâlnit prieteni si fosti colegi. A fost si o coincidentă specială –  23 aprilie este si Ziua Internatională a Cărtii si Ziua bibliotecarului  (lansarea de carte a avut loc la Biblioteca judeteana Dâmbovita).

Nu am vorbit prea mult despre cartea mea. Am incercat, mai curând, să impărtăsesc celor prezenti câteva gânduri despre tara in care trăim, despre lumea in care trăim. Iată câteva din ideile pe care le-am dezvoltat:

  1. Uniunea Europeană trăieşte un proces de renaţionalizare a politicii. Acest fenomen a început după anii 2000 şi a fost accelerat de criza economică din 2008. Eşecul adoptării unei Constituţii a Uniunii Europene (2005), în urma eşecurilor referendumurilor din Franţa şi Olanda a fost semnul prevestitor al acestui fenomen. Criza economică nu a făcut decât să exacerbeze un fenomen preexistent. Cauzele renaţionalizării politice europene sunt complexe şi multiple. Aş vrea să mă refer doar la un element semnificativ: bugetul Uniunii Europene. Principala sursă a bugetului UE este contribuţia statelor, care nu poate depăşi 1,23% din Produsul Naţional Brut al fiecărui stat membru. Adevărul este că nu se pot construi politici economice şi sociale la nivel european, pentru a nu vorbi de cele de apărare, atunci când statele pun doar puţine resurse în comun. Deşi bugetul de 960 miliarde Europe pentru ciclul bugetar 2014-2020 pare imens, el este redus pentru cele peste 500 de milioane cetăţeni ai UE. În condiţiile în care fondurile europene nu mai pot constitui un instrument puternic de integrare strategică („hard”) a statelor, o parte din Statele Membre caută variante alternative de dezvoltare economică, prin relaţii cu statele BRICS, de exemplu. Egoismele naţionale devin tot mai evidente, iar „visul european” al unei „naţiuni europene” se dovedeşte a fi iluzoriu. Într-un atare context, elita politică a României ar trebui să redefinească în termeni realişti, nu ideologici, proiectul românesc în Uniune.
  2. Revenirea brutală a geopoliticii. După conflictul ruso-georgian din 2008, conflictul din Ucraina, început anul trecut, marchează sfârşitul iluziei că pacea este un bun câştigat pentru eternitate în Europa. Poziţionarea României ca stat aflat în directa proximitate a unei zone majore de conflict aduce o serie de noi pericole, de care credeam că am scăpat. Să nu fim naivi, există interese multiple şi divergente faţă de România, iar unii actori internaţionali, din diverse azimuturi, ar dori paralizarea oricăror reflexe naturale de apărare a interesului ţării. Decapitarea elitelor politice ori blocajul între instituţii şi puterile statului ne cronicizează situaţia de actor politic defensiv şi reactiv, care se uită adesea bezmetic la diverse acţiuni politice internaţionale. Este vitală, in opinia mea, menţinerea consensului intern asupra principalelor direcţii de politică externă, pentru nu a nu mări şi mai mult vulnerabilităţile din domeniul securităţii şi apărării.
  3. Obiceiurile proaste se uită greu! Din păcate, moştenirea politică a regimului Traian Băsescu nu va putea fi uşor dată uitării. Deceniul pierdut al României se prelungeşte insidios în prezent şi viitor, iar fostul preşedinte aduce tot mai mult cu un strigoi care se plimbă pe la televiziuni si care nu vrea să înţeleagă faptul că  timpul său a trecut. Din păcate, Traian Băsescu a reuşit să-i convigă pe unii dintre formatorii de opinie că anormalul este normal şi nefirescul este firesc. Actualul preşedinte, Klaus Iohannis, se află sub presiunea publică de a continua modelul lui Traian Băsescu, iar faptul că se păstrează, până acum, în spiritul Constituţiei, de „preşedinte-arbitru” este considerat, de unii, a fi o dovadă de slăbiciune şi ineficienţă. Promovarea de către Klaus Iohannis a ideii de „revenire la normalitate” trebuie susţinută, în pofida tuturor celor care doresc revenirea la conflict politic. Nimic nu este mai ridicol să spui că nu există bază constituţională pentru consultările cu partidele politice, deşi chiar Traian Băsescu a organizat câteva astfel de consultări! Cu toţii ne putem întreba, mai curând, care a fost baza constituţională pentru conceptul de „preşedinte-jucător”? Sau pentru introducerea presedintei ICCJ in „echipa” sa?
  1. Să-l recitim pe Montesquieu! Cred că o parte din problemele actuale ale României ar fi putut fi evitate dacă Montesquieu, cu a sa lucrare „Despre spiritul legilor”, ar fi fost lectură obligatorie la admiterea în toate facultăţile din România. Pe fondul decredibilizării puterii politice, România se află sub pericolul ieşirii din logica separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc al puterilor în stat. Montesquieu ne-a arătat că orice putere, indiferent de natura ei, poate deveni tiranică dacă nu conlucrează şi nu este controlată de alte puteri. Nicio putere nu se poate controla singură, deoarece are tendinţa de a lua din autoritatea şi prestigiul celorlalte puteri. Fiecare dintre puterile legislativă, executivă şi judecătorească trebuie să colaboreze şi să participe la controlul celorlalte puteri în stat. Dacă o putere ar dori să le controleze pe toate celelalte, fără a fi la rândul său controlată şi fără a fi responsabilă pentru acţiunile sale, ar deveni o supraputere si ar deveni, inevitabil, tiranică. Confuzia între competenţele puterilor este de asemenea periculoasă, deoarece este primul pas spre totalitarism. Pericolul justiţiarismului populist ar trebui să genereze seriozitate, realism şi curaj în rândul partidelor politice, pentru a reveni la o democraţie funcţională. Nu ştiu dacă se va reuşi modificarea Constituţiei, deoarece liberalii par a fi tentaţi să conserve ambiguităţile din actuala lege fundamentală – cele care au fost create de Traian Băsescu (şi cu ajutorul Curţii Constituţionale), pentru a fi utilizate, eventual, în folosul liberalilor, de către Klaus Iohannis. Cred însă că fostul meu partid are datoria de a ieşi din starea de timiditate şi de timorare, afirmând cu putere principiile democratice pe care le apără.
  2. Operatiunea Bumerangul. Tot în aceste ultime luni, am fost martorii unei ironii a istoriei: cei care au creat instrumentele legale pentru restrângerea drepturilor cetăţeneşti au devenit chiar ei victimele sistemului represiv. Aceste situaţii ar trebui să-i îndemne pe cei care se află vremelnic la putere să se gândească la ce instrumente represive creează sau permit să se perpetueze. Sfatul meu este să le construiască cu gândul că ar putea fi chiar ei în poziţia de a-şi apăra libertatea şi onoarea.
  3. Maturizarea sistemului de partide sau dezideologizare? Unificarea neputinţelor, prin fuziunea dintre PNL şi PDL, ne duce în situaţia de a avea două mari partide, care pentru a guverna au nevoie de aliaţi. Revenirea la sistemul de vot proporţional pe liste este o măsură potrivită.  Cred că putem anticipa faptul că PSD şi PNL vor avea fiecare, între 35-40% din mandatele următorului parlament. În aceste condiţii, UDMR va avea un rol decisiv. Având avantajul de a avea şi Preşedintele Republicii, PNL va avea prima şansă de a forma noua majoritate guvernamentală. PSD ar putea avea cel mai mare număr de mandate, dar ar putea fi in situatia de a nu avea cu cine să facă alianţe. PSD ar avea nevoie de un aliat junior, care să-i fie de ajutor să construiască o majoritate guvernamentală. Un partid de acest tip nu este prezent în viaţa publică din România (in conditiile in care UNPR, PC si PLR ar merge impreună cu PSD).  Dacă PSD va acorda atenţie doar politicii pe termen scurt, ar putea rămâne în opoziţie o lungă perioadă după 2016. În 2003, de exemplu, când am constatat că activitatea politică era neglijată, am reorganizat guvernul şi am făcut un „transfer” de experienţă de la guvern la partid. Alegerile locale sunt peste un an, iar pregătirea acestora ar trebui începută. Este bine că la inceputul lunii mai va avea loc un Cex/PSD.
  4. Intoarcerea la trecut. Cred că, în contextul geopolitic actual, pentru a evita crearea unor guverne slabe ori şantajabile, România are nevoie de un sistem electoral cu primă electorală, astfel încât partidul câştigător al alegerilor să nu fie dependent de un aliat care ar putea avea cereri excesive. Desigur, partidele mici pot fi cooptate la guvernare, dar fără a avea capacitatea de a bloca guvernarea.
  5. Maturizarea vieţii politice nu se poate face fără consolidarea ideologică. Din păcate, consecinţa alianţelor politice de tip Alianţa D.A. ori USL a determinat un regres ideologic pentru  partidele politice respective. Se înşeală cei care cred că ideologia nu contează, ci doar star-sistemul promovat prin televiziunile de ştiri. Pe termen scurt, guvernările non-ideologice pot avea succes, dar partidele vor ieşi slăbite în urma unor astfel de experienţe. Pe bună dreptate, ne putem întreba care sunt diferenţele dintre PSD şi PNL, dincolo de persoanele care le conduc? Dacă ambele partide susţin acelaşi timp de impozitare, aceleaşi politici sociale şi aceeaşi politică în domeniul educaţiei ori sănătăţii, se lasă spaţiu liber pentru partidele populiste ori cele radicale. Diferenţele se pot face doar pornind de la ideologie.
  6. Reunificarea politică a societăţii româneşti, prin patriotism. Societatea românească este plurală, diferită până la antagonism, lucru ce m-a făcut să vorbesc despre cele „două Românii”. Societăţile ce au trecut printr-un trecut traumatic au încercat să se reconcilieze cu propria memorie prin „comisii ale Adevărului”. La noi, din motive evidente, procesul „debăsescizării” societăţii şi instituţiilor se va realiza convulsiv şi anarhic, lipsit de autoritatea morală a unei „comisii a Adevărului”. Ceea ce ne poate ajuta să ne recâştigăm normalitatea este revenirea la Patriotism, inclusiv la Patriotismul Economic – pe care l-am mentionat in urmă cu mai multi ani. Cuvântul a părut a fi uzat de naţionalism, însă şansa noastră de a reunifica şi reconsolida comunitatea politică naţională este recâştigarea respectului de sine, a demnităţii, a admiraţiei faţă de trecutul adesea glorios, a depăşirii defetismului şi complexelor de inferioritate. România are şansa unui nou început, iar speranţa mea este că războiul româno-român va înceta, fie şi pentru că în vecinătate încă nu s-a stins pe deplin un război cu mii de morţi, care poate reîncepe oricând. Sper să avem înţelepciunea şi patriotismul liderilor politici ce au făcut posibilă Marea Unire pentru a depăşi capcanele pe care istoria ni le întinde adesea. Până la 1 Decembrie 2018 mai este puţin, iar acest moment simbolic ar trebui să-l celebrăm cu o naţiune reunificată politic.

PS Expunerea mea a fost urmată de o discutie cu cei prezenti. O parte din această conversatie puteti citi si pe stirile Agerpres.

Astăzi, la Târgoviste.

Voi merge astăzi la Tărgoviste pentru a prezenta, cu ocazia Zilei Internationale a Cartii, la Biblioteca judeteană, incepând cu ora 14, volumul meu „Cele Două Românii”.

Prelegere despre frontiera estică

DSCN0471

DSCN0466

Luni, am tinut o prelegere in cadrul cursului de la Fundatia Titulescu, curs ce se incheie in această săptămână. Tema prelegerii a fost „Redefinirea hărtii geopolitice si a mediului de securitate la frontiera estică a comunitătii euro-atlantice. Situatia României”. Sper că expunerea pe care am prezentat-o a fost interesantă. Oricum, a fost urmată de o discutie animată. La Fundatie, ne pregătim acum pentru un nou curs, ce va incepe in 6 mai. Au inceput deja inscrierile!

Un nou curs exceptional la Fundatia Titulescu

IMG_1706

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În perioada 6 mai – 5 iunie 2015, Fundația Europeană Titulescu organizează cursul cu tema Diplomația ”vizibilă” și diplomația ”invizibilă” – politică externă, servicii de informații și securitate națională.
Cursul urmărește:
– dezvoltarea capacității de a opera cu conceptele și noțiunile fundamentale domeniului analizei politicii externe, diplomației și activităților de intelligence;
– abilitatea de a realiza analize ale evenimentelor importante din cadrul relațiilor internaționale contemporane;
– dobândirea de cunoștințe fundamentale referitoare la istoria serviciilor de informații, atât din România cât și din alte state;
– analizarea și interpretarea proceselor politice europene si internaționale;
– înțelegerea aprofundată a lumii globalizate și creșterea capacității de analiză în ceea ce privește mecanismul relațiilor internaționale în secolul XXI.
Cursul este structurat pe 12 prelegeri cu următoarele teme:
Cultura de diplomație și securitate – națiune, patrie, stat – lector: Alex Mihai STOENESCU
Relația diplomație – servicii de informații – lector: g-ral Ioan POPA
Tendințe în doctrinele de securitate post-moderne – lector: Alex ȘERBAN
Războiul invizibil din spatele Războiului Rece – câtă diplomație, cât intelligence? – lector: ….. (tbc)
Rolul serviciilor de intelligence în prăbușirea regimurilor comuniste din 1989. ”Adevăruri incomode” – lector: col. (r) Filip TEODORESCU
Studiu de caz: Cel de-al doilea război din Irak – diplomație, servicii de informații și decizii de politică externă  – lector: prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE
Scandalul PRISM și dezvăluirile lui Edward Snowden – ce efecte asupra relațiilor diplomatice internaționale? – lector: prof.dr. Adrian SEVERIN
Relațiile externe ale Patriarhiei Române – lector: dr.George GRIGORIȚĂ
Mass-media și rețelele de socializare – instrumente de propagandă și manipulare?  – lector: prof.univ.dr. Vasile DÂNCU
Acorduri secrete între Marile Puteri cu impact asupra Românei – lector: g-ral Mihail E. IONESCU
Studiu de caz: Aderarea României la NATO –  rolul structurilor de intelligence în negocierile internaționale  – lector: prof.dr. Ioan Mircea PAȘCU
O nouă strategie de securitate națională pentru România – ce rol pentru diplomație și intelligence? – dr. Georgian POP
Prelegerile vor avea loc la Casa Titulescu, din Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, București. Ele se desfășoară cu o frecvență de 3 zile/săptămână (luni, miercuri, vineri) între orele 17.00 – 19.00, cu excepția datei de luni, 1 iunie 2015. Taxa de participare este de 1.000 lei (800 lei pentru studenți). Cursul se încheie cu eliberarea unui certificat nominal de absolvire.
Mai multe informații legate de program, lectori și procedura de înscriere găsiți la http://www.titulescu.eu/2015/04/diplomatia-vizibila-si-diplomatia-invizibila-un-nou-curs-la-fundatia-titulescu
afis 2

descriere curs

brosura curs

informatii utile

PS Nu intâmplător am adăugat o fotografie inedită, reprezentându-l pe Nicolae Titulescu  alături de Carol II.

Reuniunea Consiliului consultativ al MAE

 

_mae0010

 

 

 

Vineri, am participat la reuniunea Consiliului consultativ al MAE, la invitatia ministrului Bogdan Aurescu. M-am bucurat ca a fost reluata, dupa cinci ani, aceasta forma de consultare pe politica externa, initiata de mine, la inceputul anilor ’90, in perioada in care eram la conducerea ministerului. Au participat 11 fosti ministri de externe. Nu voi face comentarii despre ceea ce s-a discutat deoarece intelegerea a fost ca dezbaterea sa se desfasoare pe baza regulilor Chattam House. In schimb, voi adauga aici comunicatul transmis de ministerul de externe:

„Reuniunea Consiliului Consultativ al MAE la nivelul foştilor miniştri ai afacerilor externe ai României
Tip: Comunicat de presă
Data: 17.04.2015
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a găzduit vineri, 17 aprilie 2015, reuniunea Consiliului Consultativ al Ministerului Afacerilor Externe pe tema priorităților de politică externă ale României în raport cu vecinătatea estică. La reuniunea de astăzi au participat foştii miniştri ai afacerilor externe Adrian Năstase, Teodor Meleşcanu, Adrian Severin, Petre Roman, Mircea Geoană, Mihai-Răzvan Ungureanu, Adrian Cioroianu, Lazăr Comănescu, Cristian Diaconescu, Teodor Baconschi, Titus Corlăţean.
Reuniunea, convocată la iniţiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, marchează reluarea lucrărilor acestui format după cinci ani de la reuniunea anterioară.
Consiliul Consultativ al MAE este o platformă de dialog informal, reunită în scopul valorificării expertizei existente la acest nivel înalt pentru consolidarea şi dezvoltarea procesului de reflecţie strategică a MAE asupra temelor de actualitate de politică externă.
“Situația actuală din mediul internațional, mai ales din punctul de vedere al securității în sens larg, cu precădere din vecinătatea noastră estică, impune o acțiune cât mai eficientă a diplomației române, iar sub acest aspect dumneavoastră puteți avea o contribuție esențială, datorită expertizei instituționale și profesionale considerabile pe care o dețineți”, a declarat Bogdan Aurescu, în deschiderea reuniunii. Totodată, ministrul a subliniat importanţa unei abordări consensuale la nivel naţional a temelor, sensibile prin definiţie, de politică externă.
Participanţii la reuniune au salutat reluarea activităţii Consiliului Consultativ şi au fost de acord că politică externă a României trebuie să constituie o temă de consens național și de coeziune, întrucât beneficiarii demersurilor de politică externă, pe termen mediu şi lung, sunt, în mod firesc, toţi cetățenii țării. În acest sens, ministrul afacerilor externe și membrii Consiliului Consultativ au pledat pentru o strategie de politică externă asumată ca proiect național de țară, care să aibă ca obiectiv creşterea profilului internaţional al României şi îmbunătăţirea percepţiei statului român în plan extern. De asemenea, a fost subliniată necesitatea unui efort mai amplu de explicare profesionistă şi clară, în societatea românească, a temelor şi obiectivelor de politică externă ale României, în actualul context internaţional şi regional complicat, care presupune o adaptare eficientă şi rapidă a modalităţilor de acţiune diplomatică.
Dezbaterile s-au concentrat asupra provocărilor situaţiei din Vecinătatea Estică, cu accent asupra perspectivelor crizei din Ucraina. Au fost, astfel, discutate dificultăţile punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, posibilităţile de evoluţie în continuare şi căile de acţiune ale comunităţii internaţionale. De asemenea, au fost abordate rezultatele contactelor diplomatice româno-ucrainene la nivel înalt, realizate recent, fiind dezbătută cea mai bună modalitate de consolidare a relației bilaterale cu Ucraina, care cunoaşte o evoluţie pozitivă în ultimul an.
Printre temele asupra cărora s-au concentrat discuțiile au mai fost: susținerea parcursului european al Republicii Moldova, combaterea riscurilor pe planul securităţii regionale, cu accent pe regiunea Mării Negre, procesul de modernizare a Politicii Europene de Vecinătate, inclusiv eforturile şi implicarea activă a României în acest proces, reconfigurarea relaţiilor comunităţii occidentale cu Rusia şi modalităţile de reacţie adecvată faţă de conduita acesteia. Participanții la reuniune au subliniat că un impact semnificativ asupra contextului geopolitic actual trebuie luat în considerare pe palierul riscurilor asimetrice, al metodelor hibride de război, al securității energetice și al combaterii terorismului.
În acest context a fost avansată ideea potrivit căreia, dincolo de apartenența la structurile europene și euro-atlantice, România trebuie să continue să își contureze în mod consistent profilul la nivelul ONU, dar și în cadrul structurilor de cooperare regională, în corelație cu definirea cât mai clară atât a vulnerabilităților, cât și a oportunităților pe care țara noastră trebuie să le ia în considerare în acțiunea sa de politică externă.
De asemenea, a fost abordat și subiectul pregătirilor pentru preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, care îi va reveni României în 2019, şi al modalităţilor de punere în valoare a parteneriatelor strategice ale României, ca teme de dezbatere viitoare ale Consiliului.
Ministrul Bogdan Aurescu și foștii șefi ai diplomației au agreat necesitatea întrunirii periodice a Consiliului Consultativ al MAE, pentru dezbaterea în profunzime a temelor de politică externă prioritare pentru România și identificarea celor mai adecvate răspunsuri la provocările geopolitice actuale.”




Arhiva


Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 955 other followers