Este titlul editorialului meu de miercuri din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.
 |
 |
 |
 |
|---|
Comentarii Recente
 | diasporean la Anunt! |
 | fostă basarabeancă la Anunt! |
| Ce scriam acum exact… la Anunt! | |
| De ce n-am criticat… la Anunt! | |
| Cum e posibil asa ce… la Anunt! |
ministru >> prim-ministru >> blogger 
dl. nimeni
Şi eu şi Cristian Tudor Popescu avem, în mare, cam aceeaşi părere. Sper să nu vă supăraţi pe noi.
„Reporterilor care vâră microfonul sub nasul militantelor dragostei de câini nu le dă prin cap să pună o întrebare simplă: aţi tăiat vreodată un pui de găină? I-aţi pus tălpile pe aripi, i-aţi apucat capul cu o mână, i-aţi retezat gâtul cu cuţitul ţinut în cealaltă? Ar obţine, cu siguranţă, nuuu! – uri oripilate sau bâiguieli. Sensibilele cucoane „n-ar omorî o muscă”. Ele „au suflet”. Ele au lăsat totdeauna treaba asta pe seama soţului sau au rugat un vecin. Cele mai multe iau puii din magazin, gata omorâţi de alţii şi îngheţaţi, ceea ce le rezolvă problemele cu naturelul simţitor.
Toată povestea asta cu câinii vagabonzi contrapune aşa – zisei „cruzimi” a unor „criminali” ca primarul Băsescu un fariserism mai mult sau mai puţin conştient. Existenţa întregii societăţi omeneşti se bazează pe un lung lanţ de crime faţă de animale. Dacă n-avem dreptul să omorâm câinii vagabonzi, cine ne dă dreptul să decapităm vacile, să înjunghiem porcii, să înfigem în buza peştilor de bună credinţă cârlige de oţel? De ce practicăm genocidul asupra şobolanilor sau gândacilor, venind peste ei cu deratizarea şi dezinsecţia? N-ar fi mai uman să-i castrăm unul câte unul? Sau, mă rog, să-i eutanasiem cu o injecţie care costă cât un prânz pentru un om, în sunete de muzică preclasică, deoarece s-a demonstrat că şobolanului îi place? Sau, şi mai bine, să-i lăsăm să se „înfrăţească” cu copiii, pe care au ajuns să-i sfâşie prin nordul Moldovei.
Castrarea câinilor vagabonzi, de care se agaţă cu încăpăţânare activiştii protecţiei animalelor, e o ipocrizie „umanitară”. Nu omori specimenul, îi omori urmaşii: „crima” e transportată în viitor, virtualizată, nu mai deranjează la umanism. Eutanasia, altă ipocrizie, plimbată de toţi prin gură. Aceasta înseamnă moarte provocată fără durere pentru a curma o suferinţă incurabilă. Or, în cazul maidanezilor, e vorba şi de suprimarea celor sănătoşi, pe care nu-i revendică nimeni în termen de zece zile – ca fapt divers, în imperiul democraţiei, SUA, un câine fără stăpân adunat de pe stradă este lichidat în 48 de ore.
Într-un singur caz aş fi sută la sută de acord cu societăţile de protecţie a animalelor: cel al ticăloşiei numite vânătoare, „sportul” omorârii vietăţilor de plăcere.
Aşa-zisa iubire de animale, când ajunge la forme groteşti, semnifică altceva. Indivizii în cauză îşi construiesc de fapt un complex de superioritate prin milă asupra „brutelor” care cer să nu le mai fie atacaţi copiii de haite de câini vagabonzi. Ei sunt buni, iar cel care scrie aceste rânduri – o bestie fără inimă. M-ar privi asasin dacă le-aş spune că mari criminali, psihopaţi, dictatori sângeroşi din istoria omenirii au fost şi mari iubitori de animale. Adesea, „dragostea” de animale se întâlneşte cu dispreţul faţă de om. Cu frustrări în relaţiile cu semenii. De pildă, madam Bardot, pe care vor s-o cheme unii în ajutor, şi-a reprofilat preaplinul sufletesc pe animale după ce i-a mai scăzut cota la bărbaţi. Adesea, când mai înaintează în vârstă, „fetele vesele” fac pasiuni pentru câini – o compensaţie psihică: animalul e iubitor şi credincios până la moarte, spre deosebire de lungul şir al bărbaţilor care le-au părăsit fără un cuvânt. Populara zicere „Din bucata mea de pâine/ Am hrănit un om şi-un câine/ Câinele mă recunoaşte/ Omul nu mă mai cunoaşte” exprimă nu atât trăiri filocanine, cât neîncrederea apriorică în fiinţa umană – urăşte-ţi aproapele, pentru că el oricum te urăşte.
Tărăboiul acesta al milei e absurd. Problema a încetat de mult să mai fie una de opţiune afectivă, de împărţire a oamenilor în cruzi şi miloşi – e o problemă pur şi simplu tehnică, socială. În acţiunea socială, conceptul de milă e inoperant: aici au sens doar priorităţile, abordate în ordine. Întrucât administraţiile locale anterioare şi-au dovedit indolenţa şi în acest domeniu, numărul câinilor fără stăpân din Capitală a depăşit 200.000 şi creşte cu 15% pe an. Situaţia e la fel de gravă şi în alte oraşe ale ţării. Anual, zeci de mii de oameni, între care mulţi copii, sunt muşcaţi de aceste patrupede. Nu mai poţi ieşi noaptea pe stradă, ba nici chiar ziua, prin locuri mai neumblate, fără un par în mână. Măsuri ca punerea câinilor în ţarcuri sau castrarea lor ar fi fost suficiente dacă se aplicau cu ani în urmă. Acum e prea târziu: numărul imens deja existent, rata teribilă de înmulţire, capacităţile limitate de hrănire sau „procesare” a lor fac inevitabilă eliminarea fizică a acestor animale. Până când sunt castraţi 5 câini, un singur dulău în putere poate însămânţa 10 căţele rămase fără partener pe stradă. Şi ca să umpli ţara cu târle de câini, animale complet neproductive, cărora le dai de mâncare în condiţiile în care statul n-are bani să hrănească bolnavii din spitale, înseamnă să transformi mila în crimă.
Lucrurile sunt deci cât se poate de limpezi: avem de ales între oameni şi câini. Restul e gălăgie sentimentaloidă. Ar mai fi totuşi o întrebare, două: sunt câinii pericolul cel mai mare pentru cetăţean? Dincolo de foame, agresivitatea lor nu e accentuată de miasmele violenţei care plutesc în aer? În ce mă priveşte, sunt pentru suprimarea câinilor străzii. „
Ieri seara am avut sedinta Comisiei de Justitie PNL. Dna Alina Gorghiu nu a putut fi prezenta, deoarece a fost invitata la Antena 3, impreuna cu dl. Dan Sova. Sedinta s-a tinut la Sala Grupului Parlamentar PNL. A participat Comisia de Justitie PNL Bucuresti, din care fac parte, cat si membri ai comisiei nationale. Am facut aceasta intoducere pentru a va spune ca, in afara discutiilor pur tehnice, s-a discutat si problema corelarii viziunii noastre, a PNL (+PC), pe justitie cu viziunea PSD. Eu am solicitat comisiei o intalnire de lucru intr-un cadru largit, ceea ce ar simplifica procedura de elaborare a strategiei comune pe justitie. Am inteles de asemenea de la colegii mei ca la „Consiliul Naţional al PSD, care va dura două zile, 21 şi 22 octombrie, cu ateliere de lucru specializate”, pot participa si invitati de la PNL si PC. Eu as dori sa particip, de aceea va intreb daca invitatiile se refera la persoane stabilite de catre PSD sau se acorda la cerere, membrilor ACD.
Va mutumesc antipipat.
Da, corect argumentat
Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc
Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 % este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.
Sa vedem de ce?
In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pentru statele din Europa centrala si de est, absorbtia fondurilor europene se dovedeste cel mai viabil balon de oxigen. Inclusiv BERD, in raportul de acum doua zile, arata ca, de exemplu, Polonia a rezistat si rezista in fata crizei datorita utilizarii in investitii publice a peste 70 % din fondurile europene alocate. Tarile din aceasta regiune sunt foarte fragile la ce se intampla in restul UE, urmare a dependentei (cca 73-77%) schimburilor comerciale intracomunitare, a originii investitorilor si a filializarii sistemului bancar national la marile grupuri financiare din zona. Fondurile europene puse la dispozitie celor 8 NSM reprezinta, intradevar o resursa sigura si necostisitoare pentru fundamentarea si operationalizarea programelor de dezvoltare. Cu conditia, desigur, ca fiecare stat sa aiba ambitia si puterea institutionala de a le atrage, in cuantumaul anual stabilit.
Cum a aratat ministrul Leonard Orban, executivul de la Bucuresti a stat, insa, mereu sub pulpana minciunii. In ciuda numeroaselor avertismente pe care ni le-au transmis atat presedintele CE, cat si comisari sau parlamentari europeni.
„Descoperirea” ca Romania este codasa la absorbtie de bani europeni nu apartine prezentului ci si trecutului mai mult sau mai putin apropiat.
Prin luna februarie a.c., banca franceza NATIXIS releva, intr-o analiza foarte exacta, privind situatia pe anul 2010, cativa indicatori din care rezulta lipsa de performanta a Romaniei. Iato mai jos (toate sumele exprima miliarde Euro):
––––––––––––––––––––––––––––––––-
Contributia Fonduri Fonduri Sold
la bugetul UE structurale PAC net
––––––––––––––––––––––––––––––––-
Bulgaria 0,31 0,59 0,66 0,95
R. Ceha 1,24 3,23 0,89 2,88
Letonia 0,16 0,61 0,23 0,68
Lituania 0,25 0,82 0,47 1,04
Polonia 3,17 7,17 3,72 7,72
Romania 1,07 0,52 2,10 1,55
Ungaria 0,86 1,17 1,26 1,57
––––––––––––––––––––––––––––––––-
n.n.: daca din fondurile absorbite prin PAC se tine seama de faptul ca mai bine de jumatate reprezina plati directe (ajutoare pentru suprafata, pentru capete de animale etc), acestea constituind, de fapt, capital circulant, rezulta ca in 2010, Romania a fost contributor net la bugetul UE si nu beneficiar (a se vedea cazurile Poloniei si Republicii Cehe)
–––––––––––––––––––––––––––––––––
Din 2008 si pana mai deunezi, presedintele Basescu isi exprima nemultumirea fata de situatia din acest domeniu. Atunci, vinovata era „vechea guvernare”, acum, in ceasul al 12-lea, dupa ce a amenintat cu demiterea ministrilor „neperformanti”, domnul Basescu a ajuns la concluzia ca vinovati sunt … functionarii incompetenti.
In orice tara normala/civilizata, incompetenta este data de varful piramidei. La noi nu este asa. Deocamdata!
Daca USL doreste sa castige colegiul va desemna un candidat REAL, nu un mim, cum s-a facut cu ocazia candidatului psd de fosta profesie politist, la fostele alegeri de primar.
Carmen Graur,
ma bucur ca vreti sa participati. Colegii mei va vor contacta pentru a va da detaliile necesare.
El Cidölök.
Castigul la viitoarele locale si parlamentare se va decide in Transilvania, domnule presedinte. De profesionalismul candidatilor desemnati pe posturile pe care concureaza, si de dorinta de schimbare a acestor portocali. Daca au tot felul de intelegeri cu PDL cluj, puteti uita clujul de pe lista cu rezultate BUNE.
Beyonce este însărcinată sau nu.
Posted on 19 octombrie 2011 by dlnimeni
Să scot în evidenţă câteva trăsături ale recentelor alegeri preliminare socialiste pentru candidatura la preşedinţia Franţei. 1) este pentru prima oară într-o ţară europeană, din câte ştiu eu, când candidatul unui partid la preşedinţie este desemnat prin vot popular. A putut vota, contra unei taxe de 1 euro – necesară finanţării acestui scrutin – oricare elector doritor să o facă. Un sondaj făcut înaintea acestei alegeri punea în evidenţă faptul că, atraşi de sistemul de vot, un numar – destul de mic – de simpatizanţi ai dlui Sarkozy doreau să participe si ei prin vot la desemnarea candidatului socialist. Frumos şi, mai ales, decent şi corect, deoarece, la noi, sunt sigur că un anumit partid şi-ar fi trimis masiv la scrutinul altui partid membrii şi simpatizanţii, în încercarea de a-i aranja aceluia cea mai nefericită candidatură posibilă. Dar iată că la francezi ideea nu a fost compromisă prin aplicare. 2). Cele doua tururi de scrutin au înregistrat un total de mai bine de 4 milioane de voturi, mult peste numarul de activişti ai PS francez, ceea ce arată faptul că electoratul este real interesat şi de procesul de desemnare a candidatilor. Imaginea electoratului amorf până în momentele electorale finale, acreditată până acum, mai ales la noi, lasă loc imaginii unui electorat interesat şi în procesul de preselecţie, conştient de faptul că o alegere finală de calitate este dependentă de o selecţie de calitate. Un electorat dornic -daca i se oferă posibilitatea- să participe decizional, cu modalitatea lui de exprimare, votul, la cât mai multe etape de decizie electorală. 3) Desemnarea candidatului PS francez a respectat toate canoanele unui proces electoral democratic modern: dezbateri televizate, peste 10000 de sectii de votare deschise, iar în prima fază au participat mai multi fruntaşi importanţi ai partidului, unii deşi sondajele de opinie nu le ofereau nici pe departe vreo şansă electorală. Dar au privit cu maximă seriozitate acţiunea iar fiecare a încercat să profite de momentul mediatic spre a-şi transmite ideile către marele electorat. In urmare, PS francez va avea, în momentul alegerilor prezidentiale, peste 10000 de echipe de secţii electorale şi numeroase echipe de campanie închegate şi rodate, precum şi un mare numar de problematici cunoscute. Un avantaj electoral din start, de care vom vedea dacă si cât vor fi în stare să profite. 4). Sondajele anterioare şi participarea interesantă a electoratului francez la această desemnare pun în evidenţă o dorinţă relativ majoritară a electoratului francez ca dl Sarkozy să nu fie reales. Ca un argument adiţional, faptul că sondajele au arătat un transfer aproape integral de procente dinspre “sexualul” DSK către dl Hollande, candidatul socialist ales. Interesant că, în sondaje, dna Aubry, preşedinta PS şi învinsa din finală, l-ar invinge şi ea pe dl Sarkozy. O apreciere pe care electoratul francez i-o acorda ca lider de partid.
Personal şi de la 2000 de kilometri depărtare, cred că dl Sarkozy s-a străduit şi, în destule cazuri a reuşit, să facă bine Franţei. Francezii sunt însă mai aproape şi ei ştiu mai bine. Aş dori o schimbare politică în Franţa, pentru a creşte şansele schimbării în România şi nu doar pentru asta.
Agenţia de ştiri Mediafax se întreabă, fapt, probabil, foarte important pentru viaţa şi viitorul românilor: este Beyonce însărcinată sau nu? Au ghicit şi răspunsul, în întrebare: Beyonce este însărcinată sau nu.
@ conte,
lungul sir al crimelor comise de umanitate fata de animale se refera strict la papica, la existenta, dupa sobolani nimeni nu plange chiar daca i-ar extirpa cineva din fasa, pot induce boli… insa animalele de companie reprezinta altceva, ceva e nici CTP, nici tu si nici Basescu nu veti intelege si simti niciodata. Dar va apropiati ca viziune de omul suprem, ala care poate omora in lagare orice numai din ratiuni legate de lipsa prieperii in alte domenii pt care a fost ales. Cand Basescu al tau, manca-i-ai coada, a omorat caini, putea alege starpirea sobolanilor de tot felul, ca pe vapor, sau constructia de pasaje prin Bucuresti, insa la asa ceva nu se pricepea. A raspuns deci prompt unor babe muscate de maidanezi, nu insa sutelor de mii de bucuresteni care locuiesc insalubru si/sau nu gasesc locuri de munca… Si dupa cum vezi, eforturile sale au fost inutile, si-a luat salariu de mare primar si n-a reusit sa-i starpeasca si nici sa faca ceva notabil, in afara de semnarea disparitiei parcurilor si locurilor de agrement prin tot soiul de tranzactii intre primarie si particulari dubiosi. Dar asta nu-i notabil ci anchetabil.
Oricum, retine si tu laolalta cu ceilalti casapi de caini ca ei nu vor dispare niciodata si nici babele muscate, casapii insa dispar matematic, asta-i felul naturii de a imparti pedepse…
[PS. Esti tu sigur ca intre mistretii aia si insuccesul electoral urmat de caderea tarii in marasmul securist si de tot felul, nu-i nicio conexiune?]
Si in sfarsit, cine mama naibii va da voua dreptul sa hotarati asupra altor fiinte? PDL-ul?
Bai, puneti mana pe carte si intelegeti ce sunteti si cat (nu) stiti… si abia apoi puteti latra pe bani publici oricat si oricum, pana la exterminare…
Nimic personal, conte.
Or
Contele; ca şi mine, v-ati expus opinia care – în cazul dumneavoastra, poate fi identificată cu aceea dlui CTP. Va simţiţi mai bine acum, că dl CTP v-a descarcat sufletul? Mă bucur pentru dumneavoastră.
@Domnule Nastase,
Vad ca asa va este rusine cu mine, nu mi-ati multumit nici pentru carte, nici pentru traducerea LOI, iar cand ma bagati in seama o faceti ca sa ma dojeniti parinteste. DE AIASTA ce spuneti, totusi:
Uite Mortu’, Nu E Mortu’ !
Filed under: Revista presei in versuri naive — Marcus @ 13:07 Modifică
Bula, ca sa pacaleasca statul, mortu-n geam a asezat,
Si crezandu-l viu postasul pensia i-a achitat.
Tot asa si maoistii, pentru-a fraieri poporu’,
Dupa ce murit-a Mao, la mumie au dat onoru’.
Pe modele patentate derbedeii lu’ chiombila,
Pentru a pastra intacta mult hulita camarila
Chit ca le-a murit alesu si s-ar cuveni schimbat
Trag de timp, neaga decesul si prefigureaza-un blat.
Nedorind sa piarda locul mortului in parlament
Inventeaza noi tertipuri si le dau drept argument
Cum ca locul in disputa si ramas astfel vacant
Li s-ar cuveni de facto si cu japca trebuie luat.
Numai ca de vor baietii sa stea-n jilt de decedat
Noi i-om aseza cu forta in pamant proaspat sapat.
Si le-om da de amintire cand i-om duce-n loc de veci
Cate-un tucal drept scaun, tronuri pentru cripte reci.
NOTA: Deoarece am remarcat ca nu toti vizitatorii blogului sunt tot timpul la zi cu stirea pe care o satirizez in versuri, incepand de astazi, in masura posibilului voi reda si “materialul clientului” cu care lucrez:
“Un deputat UDMR decedat de o luna figureaza inca in registrele Parlamentului
Un deputat UDMR care a decedat de mai bine de o luna este inca “oficial” inregistrat in actele Parlamentului.
Deputatul UDMR, Palfi Zoltan, a murit pe data de 29 august, dar postul de deputat este tinut in continuare ocupat in Parlament, in conditiile in care colegii din UDMR au tinut chiar si un moment de reculegere in memoria acestuia in fata celor doua Camere.
“Nimeni nu vrea se decreteze moartea si puterea nu vrea sa organizeze alegeri pentru un loc de parlamentar in Cluj. Ii tin locul cald lui Boc. A murit la fix pentru interesele lor, cei din PDL”, a spus jurnalistul Radu Tudor, in emisiunea “La Ordinea Zilei”.
Asadar, 332 de parlamentari figureaza in actele Parlamentului, insa doar 329 de locuri sunt practic ocupate, dupa ce alti doi parlamentari s-au retras, insa cu toate aceste nimeni nu trece pe ordinea de lucru alegeri pentru ocuparea celor trei locuri.” ??
Am Pus-o De Mamaliga Si In Sport!
Isteria cu Huidu a luat fata la orice insemna stire de interes national si, in afara de faptul ca ne-a terorizat trei zile la rand, a facut sa treaca neobservat aproape si ustaratorul esec al gimnastilor si gimnatestelor noastre, care s-au intors de la campionatele mondiale cu, vorba unui iliustru pesedist constantean, canci medalii de orice culoare, ba mai mult, mai aveau putin si ieseau din marginea de jos a clasamentului. Si asta in timp ce madam Leana o arde intr-o veselie cu bani cheltuiti pe construirea de piscine nefunctionale si de stadioane de fotbal la tara pentru octogenari, deoarece tineretul este plecat in pribegie, gonit de chiombu sa munceasca prin strainataturi ca acasa, din nou, canci munca.
Pe vremea lu’ Ciuruitu’ muream dracu de foame, de frig de lipsa de medicamente, dar muream mandri ca aveam sportivi care duceau faima tarii pana, hat, la Poli.
Acum murim si mai abitir si de foame si de frig, ba capitalismu’ lu’ chiombu ne-a pricopsit si cu somaj si cu amenintarea zilnica la adresa pensiilor, care ba ingheata, ba se impoziteaza, ba nu se mai dau deloc, dar cel mai tare murim de oftica si de rusine deoarece la toate capitolele care dau identitate, fala si notorietate unei natiuni incepand cu nivelul de trai si terminand cu reprezentarea sportiva in lume la nivel de performanta, am ajuns paria Europei in materie de social si ciuca batailor in competitiile sportive de anvergura.
Stau si ma intreb: oare a mai ramas ceva neatins sau neintinat de morbul distrugerii practicat cu un sadism greu de descris si de inteles de chiombu’ si de gasca sa de derbedei in aceasta tara batuta de soarta? Si asta deoarece, ori de cate ori incerc sa rasuflu cat de cat usurat si sa-mi zic ca au terminat si nu mai au ce distruge sau fura, hop, apare cate o chestie noua si-mi demonstreaza ca la acest capitol aceste creaturi sinistre dau pe dinafara de atata inventivitate. Pana si dupa ce dadeau turcii tot mai gasea pisica ceva de care sa se tina cu ghearele cand o invarteai prin casa, cand vom scapa de astia vom intelege ce inseamna notiunea de “multime vida” sau “zero absolut” in materie de orice in aceasta tara.
Asta in cazul ca vom scapa vreodata de ei!
De cand Leana biciclista a pus mana pe buget,
Si din el facu piscine fara apa nici de-un des’t,
Sau stadioane pe-aratura in sate depopulate
A murit sportu’ in tara, performanta ca la carte.
Mandri eram altadata cand fetitele de aur
Veneau din strainataturi cununate toate-n laur
S’urcand steagul Romaniei pe cel mai inalt catarg
Faceau lumea sa asculte cantecul de tara drag.
Nu-i destul ca lui Basescu ii intorc toti dosu-n nas
Mai facuram si din sporturi ” rusinica la obraz”
Daca astazi Romania vrei in topuri s-o gasesti
Trebuie sa intorci lista si precis o nimeresti.
Suntem ultimii in lume si la sport ca si cu viata
Unde chiombu cu-a sa gasca ne-au adus in jos cu fata,
Si dosindu-ne-n prostie au facut din noi leprosi
Fugariti prin Europa si cu forta-n-tara-ntorsi.
Hagi cel de altadata sau Nastase rege-n tenis
Fac azi clipuri pentru Leana multumiti cu un bacsis
Nadia-i acompaniaza, creditand-o pe Lenuta,
Cand in parcuri de distractii fac poze cu masinuta.
Dam banii la clientela, pe reclame si pe voturi
Iar in sport, cu nonsalanta, ocupam din urma locuri
Campionii de-altadata adulati de-ntreg popor
Astazi sunt marionete, bieti pioni in fals decor.
Interesant sistemul de alegere a sefului partidului si a candidatului pentru prezidentiale, prin scrutin national, in doua tururi. Nu stiu daca el functioneaza numai in cadrul partidului socialistilor francezi sau si la alte partide. Cred ca sistemul e foarte riscant pentru un partid de guvernamant (si mai ales dupa uzura data de mai multe cicluri electorale, cand aproape automat intra in functie votul negativ). Socialistii s-au dovedit inventivi, chiar daca unii adversari politici, buni cunoscatori ai psihologiei electorale ar putea opta pentru termenul „speculativi”, dar ceea ce conteaza este rezultatul si, mai ales, mesajul preelectoral transmis alegatorilor. Ca si in sport, orice rezultat poate fi rasturnat, fapt care va depinde de reactia si strategia UMP (Uniunea pentru o Miscare Populara), partidul de dreapta al presedintelui Sarkozy. Deja, 55% dintre francezi se pronunta pentru organizarea de alegeri primare si in UMP. Sa fim cu ochii pe scena politica franceza, avem multe de invatat…
Dl Nimeni
„Si in sfarsit, cine mama naibii va da voua dreptul sa hotarati asupra altor fiinte? PDL-ul?”
In principiu, foarte corecta intrebarea, prima. Dar cum ramane cu sobolanii?
„dupa sobolani nimeni nu plange chiar daca i-ar extirpa cineva din fasa, pot induce boli”
Dl Nimeni
Sunt iubitor de caini, intr-o vreme am avut si ceva veleitati de crescator, dar am renuntat din motive de timp.
Cu toate acestea, problema cainilor vagabonzi este una reala si care nu are de-a face cu atitudinea pro sau anticaini, ci cu cea a raspunderii fata de urmarile unor actiuni omenesti.
Cainii vagabonzi sunt rezultatul unui comportament iresponsabil si cred ca nimeni nu poate califica situatia actuala si evolutia ei ca dezirabila sau tolerabila.
Tocmai ca iubitor si cunoscator de caine, poti intelege pericolul existentei unor haite de caini, cu comportament teritorial, asupra oamenilor care locuiesc sau tranziteaza zonele in care aceste haite isi duc traiul.
Daca situatia se acutizeaza, urmarile se vor repercuta si asupra cainilor care au casa si masa, animalele de companie care ne sunt atat de dragi.
Pentru ca intr-adevar, Contele are dreptate cel putin intr-un punct: cand se ajunge la conflicte intre animale si oameni, primele pierd intotdeauna.
Dl Nimeni
Si inca o observatie pe aceasta tema, apropos de caini, sobolani si creatori:
sobolanul poate fi numit o creatie a naturii sau a lui Dumnezeu, in vreme ce, cu siguranta, cainele este o creatie a omului. De aceea, cred ca ar fi incorect sa fie lasati in seama lui Dumnezeu.
dlnimeni
Aaa, dar nu mă simt deloc mai bine…Şi nici descărcat.
L-am postat pe CTP deoarece, câteodată, foarte rar, limită tinzând spre zero, scrie mai bine decât mine. Şi s-a nimerit, evident, să avem acelaşi punct de vedere. Consideraţi că am scris eu articolul, asta ca să nu mai spună nimeni că fug de responsabilitate.
Nu am nicio descărcare deoarece problema este gravă. Trebuie să recunosc în acelaşi timp că mă irită când această problemă gravă se transferă,cum se transferă multe probleme grave ale României, într-un registru politic.
D-stră nu mă iritaţi pentru că ne cunoaştem de ceva vreme şi vă respect opiniile. De aceea am fost doar contrariat când v-am văzut punctul de vedere.
În ce priveşte ironia finală, „mă bucur pentru d-stră”, sunteţi niţel cam dur cu mine…
Dl Nimeni:
vreau sa va pun o singura intrebare:
Cati caini vagabonzi ati vazut in Germania? Daca nu ati ajuns pe acolo va dau eu raspunsul ZERO. Cum de Nemtii au reusit sa-si rezolve aceasta problema nu stiu, dar presupun ca implica si un pic de curatenie mai putin placuta pentru acele animale.
Ce ziceti cand vreti sa ajungeti acasa si trebuie sa va uitati peste umar tot timpul ca 10 maidanezi te urmaresc salivand la ce papica buna ai putea deveni
Contele, nu am facut nici o ironie. V-ati scris opinia, intimplator ea s-a nimerit sa fie aceeasi cu a dlui CTP, ca si cu a altora, asa ca m-am gindit ca, spunindu-va of – ul, va simtiti mai bine, de obicei asa se intimpla. Viata face insa ca eu sa nu pot sa cad de acord cu dvs. pe acest subiect si nici cu milionarul nostru cu basca. Si nici nu sunt dispus sa dezvolt o discutie, as scrie lucruri deranjante pentru prea multi romani. Asa incit, fiecare dintre noi si-a scris opinia, iar dl Nastase, spre lauda sa, le-a gazduit pe amindoua. Si cu asta, gata!
Blogideologic, daca ne puneti intrebari atunci va rog sa ne oferiti posibilitatea sa scriem raspunsurile.
Care ar fi – din punct de vedere al guvernantilor – asemanarea intre ciini si pensionari? Si poate si sobolani, ca tot veni vorba.
florin m, am citit rindurile destinate mie, va multumesc pentru faptul ca v-ati ostenit sa imi scrieti. Cum scriam colegului comentator Contele, ne-am scris fiecare opiniile pe subiect.
Articolul este bun. Romania in general e decuplata in materie de dezbatere publica a unor subiecte deja „globalizate”, precum masuri de austeritate, politici de reducere a datoriilor publice, miscarile tip „occupy”. Romanii arata ceea ce au avut din plin, fata in fata cu istoria: fatalismul. Sunt azi iarasi in fata unei puteri arogante si nu stiu cum sa se raporteze la ea, decit cu fatalism. De aceea apreciez semnalele date de dl Nastase si de altii, ca o schimbare de directie posibila si necesara. Pentru democratie.
Domnule Nastase, cunoscute fiind suspiciunile ca recensamintul care va incepe miine ar avea drept scop colectarea unor date care sa fie utilizate de guvernanti in falsificarea rezultatelor viitoarelor alegeri, are useleul de facut cetatenilor recomandari privind comportamentul ca recenzati?
@ contele
Mie îmi plac pisicile. Mi se par mai subtile și mai manierate. Dovadă – nimeni nu are nimic cu pisicile vagabonde. Ați auzit vreodată de vreun japonez omorât de o pisică fără stăpân?
PS: Nu vreau să mă amestec în discuția ta cu dlnimeni (despre câini). Ultima dată s-a supărat și mi-a interzis să-i mai perturb dialogul cu alte persoane.
Ce spuneti mamei fetitei de 6 ani din Constanta , ucisa in chinuri groaznice de haite de caini vagabonzi in 2007 , in plina vara , in orasul unui primar foarte matur , competent si responsabil care se deghizeaza in ofiter SS ? Dar familiei omului de afaceri japonez – culmea ! – presedintele Camerei de Comert Japonia Romania , ucis de coltii unui ” catel ” la 2 pasi de Palatul Victoria , ce-i spunem , ce-i explicam ? Unde in lumea asta haite de caini salbatici sunt lasate in libertate in marile orase sau pe camp , ca la noi , intr-o totala nepasare si indolenta a autoritatilor ?
AN: ”Palfi Zoltan a ieşit parlamentar de pe locul trei, în urma redistribuirilor.”
Dacã numãrul de voturi per candidat nu a contat, avem proba cã legea ”<ibotezatã la derutã”” a încãlcat rezultatul REFERENDUMULUI pentru votul UNINOMINAL – deci era neconstituţionalã ❗
VladM: aratati si mirositi cumva ca o mincare pentru ciini? Va depling, in acest caz.
Tot VladM: am fost si in Germania, dar pe banii altora care nu au platit parale ca sa ma uit eu dupa ciini vagabonzi. Si, daca tot va aratati asa de decisi – si vad ca si sunteti majoritari pe blog – atunci cind este vorba de ciini, de ce nu va intilniti cu totii in seara asta si, luindu-l si pe dl CTP in frunte, sa iesiti in strada si sa omoriti citiva ciini vagabonzi ca sa dati un exemplu natiunii?
dlnimeni
daca imi faci rsot de o autorizatie si un geko cu placere …
center@yahoo.com,
La Parlament, cu ocazia votului, nu i-am vazut decat pe cei de la vier botten…
Cu stima , vreau sa remarc un fapt , trist , in romania este nevoie de un fost prim ministru , sa se transforme in gazetar , ca aceste lucruri sa fie publice , si mai trist este ca la noi societatea civila doarme , in austria deja presedintele era pichetat .
Off-topic: cu intarziere, despre Fr.Hollande, candidat al PS la prezidentiale. A facut o campanie ok/a stiut sa se impace cu fosta compagne, Madamee Royal (au fost momente foarte tensionate in trecut intre cei doi) , astfel incat aceasta sa anunte ca ii ofera voturile/ a fost suficient de intuitiv sa joace cartea lui „mild-man”-omul dragut, rassembleur, si, f, important, foarte departe de imaginea „gauche-caviar”, asociata (cea din urma) cu DSK (nenumarate articole, emisiuni despre stilul de viata al lui DSK si banii lui Anne Sinclair, de unde ii are, la ce banci ii tine sa nu platesca ISF, etc)/ Martine Aubry e undeva recunoscuta pt duritatea ei de caracter, sa ii spunem, care nu o avantajeaza, mai ales in contextul in care stanga a avut ca primadona o seducatoare de profesie totusi, Madame Royal.
In fine, intrebare esentiala de acum incolo: cum se va pozitiona Hollande fata de power-brokerul momentului, si care va fi si cel al campaniei, dupa toate probabilitatile, anume Marine Le Pen? Aceasta e un animal politic in adevaratul sens al cuvantului si deja are teme de dezbatere si ale stangii (extreme) si ale dreptei: anti-globalizare (intalnita si la Arnaud de Montenbourg), anti-euro, protectionism economic, dar si securitate/siguranta, imigratie. Sarkozy e demult pozitionat deja pe partea cu siguranta/imigratie, dar ce o sa faca Hollande, o sa vorbeasca impotriva mondializarii si a euro? Va fi foarte interesant, mai ales ca unul dintre reprosurile ca i s-au adus a fost ca este prea de „centru”, ca nu are pozitii politice clar definite. Va fi o campanie fff interesanta, mai ales in contextul crizei euro, a necesitatii recapitalizarii bancilor (Dexia tocmai ce a fost reimpartita si re-nationalizata intre Fr, Lux si Be), a creditarii tot mai scumpe, ca sa nu mai vorbim de problemele structurale economice, care, pur si simplu, in actualul context institutional si de guvernanta al UE, NU au cum sa fie rezolvate (oricat ar propune Davignon tot felul de reguli de disciplina financiara, vor avea efectul unei frectii Diana asupra unui picior de masa). Dar asta e o alta poveste.
Si inca o precizare, legata de o informatie inexacta din editorialul JN: alegerile socialistilor francezi NU SUNT o premiera. Ele au mai fost organizate pentru scrutinul din 2007, si au fost initiate la propunerea lui S.Royal (ea a avut un mare merit in avansatea acestei idei), care dorea sa candideze, sustinuta de militanti, in timp ce establishment-ul partidului, Fabius si DSK (oh, yes, man :)) ) doreau sa candideze la randul lor, mai exact sa fie ei candidatii la prezidentiale. Atunci, partidul, ca sa rezolve aceasta criza de leadership, ce dura de la retragerea lui Jospin incoace, a decis organizarea acestor alegeri primare, pt a desemna candidatii la prezidentiale.
DIFERENTA intre acele alegeri si cele precedente este aceea ca acelea au fost decshise doar militantilor PS, in timp ce la acestea ORICE PERSOANA INSCRISA pe liste electorale a putut sa voteze, contra sumei de 1 euro. A fost o decizie curajoasa, inteligenta, pentru ca au transformat alegerile acestea intr-o uriasa operatie de PR si au recoltat si foarte multi bani (peste 6 milioane de euro).
Contele,
In iubirea lui netarmurita nu se poate abtine pentru a nu saruta partile esentiale acoperite sau nu ale iubitului presedinte ales prin fraudarea masiva cel putin a increderii propriilor alegatori.
Distinsul conte nu cunoaste ca sunt tari in lume , inspre care si dansul intinde mana , unde un copil nu este acceptat intr-un sistem de invatamant ,daca premergator gradinitei noastre nu a trecut o perioada de acomodare sociala intre copii de diferite culori copii handicapati , unde invata inainte de cei sapte ani de acasa romanesti primii pasi de adevarat om.
Acelasi stimat coleg nu stie ca intro scoala inspre ale carui idealuri noi inca cersim daca copilul domniei sale sau al reputatului Cristian Radu Popescu ar povesti in cadrul temelor scolare de compozitie ,cum mamicuta lui I-a „pus tălpile pe aripi, i-aţi apucat capul cu o mână, i-aţi retezat gâtul cu cuţitul ţinut în cealaltă” atunci ori mama si-ar pirde drepturile parintesti ori copilul ar fi obligat sa mearga la un psihiatru.
Eu nu stiu ce privire are colegul nostru contele , dar daca are privirea
domnului Cristian o privire apropriata de cea a fiului iubit, atunci in mod cert mamicutele lor , dumnezeu sa le aibe in paza, au au casapit „excedentar” gatul la gaini in fata propriilor lor copii!
De fapt am putea extrapola si la copii unor sportivi , a acelor sportivi care din iubire fata de acest sport omoara de la amaratul de porumbel al pacii pina la celalalt amarat iepurele vinat de ciini ,vulpi,lupi,tigri ,lei si hiene , sau la porci care lasati in salbaticie au devenit chipurile mistreti. Si copii acestora pot povesti la scoala povesti inteligente despre ce si cum arata vanatul plin de sange adus acasa pentru fezandare!
De fapt cine suntem noi romanii cu privirea contelui, sau cu privirea lui Popescu,Ionescu,Vasile sau Traian , urmasii unor mamici care au „i pus tălpile pe aripi,le-au i retezat gâtul cu cuţitul propriilor noastre animalute dfin ograda oratanii hranite chiar de mana noastra a copiilor lor.
Asa ca omorati cainii ma ….inteleptilor!
Fi-mi-ar Greata Sa Vomit !
Cam asta senzatie am avut cand am vazut cum s-au invartosat pupinbasistii din media sa comenteze, incepand de la titlu si terminand cu concluzii de-a dreptul aberante si hilare, prima faza a procesului intentat de chiombila lui “sa-ti fie rusine, Dinu Patriciu !”, faza in care onor Justitia romana total aservita mascariciului de la Cotroceni (cu ce dracu ii are si pe astia la mana-mai ales ca ei se dau inamovabili, Putere in stat si deci neutri-numai el stie!) i-a dat acestuia dreptate obligandu-l pe Patriciu la jelanii si tarana in cap publice si plata a 0,5 lei.
N-am de gand sa le explic eu aici dobitocilor portocalii, triumfatori la acest moment, ca in speta respectiva nu s-a judecat autenticitatea casetei respective, in care El Lider Maximo pocnea cu voluptate maxima un pusti in plina figura, in vazul lumii intregi si in timpul campaniei electorale si nici daca zbanghiu’ a jurat sau nu stramb pe Biblie, ci daca spusele patriciului i-au adus un prejudiciu de imagine. Cert este ca deocamdata, pana nu apare motivarea deciziei judecatoresti atacabila cu recurs, nu putem sti ce dracu a fost in capul judecatorilor care au dat aceasta sentinta de rasul curcilor aviar gripate unguresti.
Interesant in tot acest circ este modul in care pupinbasistii incearca sa dea sentintei respective un caracter de succes basist universal in lupta cu fortele raului, inducand totodata in capatanile martafoilor care inca mai dau doi bani pe chiombila ideea ca “vezi dom’le, iubitul nostru presedinte a fost victima unui trucaj ordinar, pus la cale de rai, el n-a lovit copilul, pana si Justitia i-a dat in final dreptate”.
Nimic mai fals, numai ca daca te iei doar dupa titlurile aparute astazi in presa portocalie si dai in balbaiala avand tendinta sa pleci la “lupta cea mare” pentru a-l razbuna pe sarmanul chiomb, victima a mogulilor uneltitori si complotisti.
Nu are rost sa ma intind prea mult, deoarece lamaile sunt scumpe si antivomitativele nu sunt subventionate. Un singur lucru trebuie totusi remarcat, Basescu este de-a dreptul disperat daca se foloseste, prin presa de W.C.-eu cotrocenist, de asemenea subterfugii pentru a imbarliga mintile manelistilor si peluzarilor care inca mai cred ca el este Mesia.
Ce lege se mai respecta in Romania???[P.S.Poate cele care prevad doar obligatiile persoanelor fizice si juridice,dar…………!!!????/]
Post mortem
(după George Coşbuc)
A mai murit un deputat
Dintre acei de la Putere,
Dar nu a fost, precum se cere,
În catastife declarat.
Să-l ţină-n viaţă, mai departe,
Milică Boc a chibzuit
Şi-acest deces l-au tăinuit,
Că-i Palfi bun şi după moarte.
Hunor a zis: „A fost model,
Ne-a părăsit mult prea devreme.”,
Roberta arunca blesteme
Spre cei ce întrebau de el.
Nici voie să-şi cernească portul,
Nici să jelească n-au putut
Şi nici măcar nu au ştiut
Dacă în viaţă mai e mortul.
Şi nu vor şti! În veci de veci
Acest secret nu-l vor pătrunde
Şi nici nu-şi vor putea răspunde
Cum s-a făcut, din dramă, scheci.
Au încetat să iscodească
Dacă există un mormânt,
Nu se mai suflă un cuvânt
Despre o treabă pământească.
Doar în şedinţe, uneori,
Când e dezbaterea în toi,
Li se arată un strigoi,
Privind cu ochi întrebători.
Şi-ntr-una, cată spre Cotoi
Şi spre Roberta Anastase,
Rugându-i, parcă, să îl lase
Să-şi ducă viaţa de apoi.
Prea mare este interesul
Întreţinut de mari orgolii:
Ei vor rămâne în fotolii,
De-ar fi să piară Universul,
Nu doar un om, un deputat
A cărui vină e aceea
Că el, murind, le-a dat ideea
Să-i ţină locul ocupat.
@ iubitorii de maidanezi
Nu credeți că exagerați? Problema există. Potăile stau pe stradă și sunt enervante și obositoare. Ce propuneți de fapt?
@ contele
Mie mi-a plăcut articolul lui CTP. Și mi-a plăcut și „uneori”.
@ contele
Adică „câteodată, foarte rar, limită tinzând spre zero, scrie mai bine decât mine”.
@ Marcus,
Vad ca asa va este rusine cu mine, nu mi-ati multumit nici pentru carte, nici pentru traducerea LOI, iar cand ma bagati in seama o faceti ca sa ma dojeniti parinteste.
Habar nu ai să-ţi aperi dreptatea. De fapt este vorba despre faptul că dl Năstase, care te-a cam prigonit pe motiv de disclaimer, n-a pregetat să te plagieze când i-a picat bine, după cum se vede citind articolul din Jurnalul Naţional şi postarea ta de pe data de 7 octombrie, de aici: https://nastase.wordpress.com/2011/10/07/romeo-si-julieta-la-mizil/#comment-142226
TURISMUL CANIN
O cafea mare la miezul nopţii, de unul singur, este o uşuire politicoasă a somnului – paznicul credincios al creierului. O sorb, spăl zaţul şi cobor discret din apartament la fidela mea parcată cu toate precauţiile, care cum îi arăt cheia îşi pune în mişcare herghelia, tăind oraşul, pentru ca în 40 de minute să se oprească în zmoala nopţii lângă zona de traversare a liniilor unei staţii de triere.
Când pui la cale un control de noapte inopinat îţi iei toate precauţiile ; altminteri de ce să-l mai faci !
Am remarcat absenţa membrilor haitei de câini pripăşiţi care-i înspăimântă şi pe răi şi pe buni, deopotrivă.
În apropiere, la linia 21, o locomotivă de drum terminase proba de continuitate la un dvg ( dirijere de vagoane goale) de Ardeal cu 120 osii vagoane de marfă acoperite. Mă plasez mai sus de locomotivă pentru sfânta defilare a trenului pus în mişcare, prinos adus siguranţei circulaţiei. Cu simţurile încordate reţin pentru valorificare o droaie de probleme, dar şi ceva neobişnuit, un fel de scâncet care parcă venea dintr-un vagon…Sau venea din altă parte !? Ajuns la localul unităţii pe drumul sinos al controlului de noapte, am o tristeţe, poate de la noaptea fără stele, dar mai mult de la absenţa Karmei o căţea splendidă pripăşită de ceva vreme care era nelipsită la venirea şi plecarea mea. Nici ciungul nu era prezent, neobişnuit pentru un câine aşa de devotat. Las urme în condica de prezenţă a turei de serviciu, interesându-mă de ce nu am dat ochi cu Vasile, un om câinos la suflet, spaima câinilor cu şi fără statut legal de şedere, pentru care primesc răspunsuri satisfăcătore însoţite de zâmbete cu subânţelesuri.
În drum spre maşină, şeful de tură îmi confirmă teama, cum că Vasile se ocupase numai de haită pe care o expediase, la posibilităţi, în câteva trenuri, ultimul tocmai cel care îl defilasem. Am priceput că febleţea mea –Karma – fusese cea care mi-a scâncit un adio…
Turismul canin pe reţeaua CFR se practica, dar şi adoptarea de navetişti a câinilor pripăşiţi, după principiul văzut – plăcut.
Poveştile mele despre câini sunt adevărate şi fascinante, şi am cîteva scrise. Ei sunt reâncarnări umane, după cum o droaie de oameni sunt reâncarnări canine…
Stimate (si draga…) domnule Adrian Nastase,
Cred ca, oarecum, va va surprinde mesajul meu. Nu m-am schimbat, desi multi ani au trecut peste mine. Asa cum imi aduc aminte, din anii aceia petrecuti partial impreuna, cand am si colindat tara cu autobuzul, nici Dumneavoastra nu v-ati schimbat. Pe langa multe altele, ati ramas pe puntea aceleiasi corabii, fapt rar intalnit astazi…Ma bucura mult ce faceti. Sunt in prezent (pentru inca vreo doua saptamani) la Washington, viata m-a adus aici de mai multe ori, ca de obicei se pot vedea lucruri interesante…Inclusiv Biblioteca Congresului…Va doresc sanatate deplina si bucurii . Cu cele mai bune ganduri, Mircea Petrescu.
Am comentariile cele mai pozitive…Mircea Petrescu.
Mircea Petrescu,
Ma bucura mesajul pe care mi l-ati trimis. Va doresc o sedere placuta la Washington.