Este titlul editorialului meu de miercuri din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.
„Tema zilei pare să fie sistemul de impozitare progresivă propus de PSD. Personalităţi „strălucite” ale lumii finanţelor, care ne spuneau acum un an că euro va ajunge la 6 RON şi mai mult se pronunţă împotriva cotei diferenţiate de impozite, atât pe muncă, dar şi pe capital, avertizând că PSD vrea să întoarcă lumea la vremuri de mult apuse. Aceste vorbe aruncate în vânt nu ar merita un editorial dacă nu ar avea o profundă miză politică.
În toată lumea civilizată, impozitele pe salarii şi pe venituri asimilate salariilor sunt decizii politice. În România, cu atât mai mult. Salariile din sectorul public reprezintă ceva mai mult de 9% din PIB (calculat după metoda consumului), iar impozitele pe acestea ceva mai mult de 3% din PIB. Dacă am scădea toate impozitele pe salarii şi venituri la zero, deci dacă nimeni nu ar plăti nici un impozit pe venituri, ca în vremea comunistă, scăderea PIB ar fi de numai 3%. Vă rog să nu comparaţi cu scăderile de PIB, de 7%-10% obţinute de Convenţia Democrată împreună cu PD în 1997-1999 sau de vajnicii apărători ai dreptei în 2008 şi 2009. După cum profund ne-a învăţat preşedintele Băsescu, aceste scăderi de produs intern brut se datorează faptului că PSD a fost în opoziţie şi a depus moţiuni de cenzură, Ion Iliescu a chemat minerii în 1990, iar mogulii au făcut posturi de televiziune. Cauze adânci, complicate, greu de evitat altfel decât prin scăderea producţiei, consumului, numărului de salariaţi, exportului, importului şi prin creşterea şomajului şi muncii la negru.
Dacă volumul încasărilor din impozitele pe venituri nu ar justifica o discuţie atât de aprinsă, miza politică a sistemului de impozitare este însă, într-adevăr, esenţială. Pentru că, de fapt, vorbim despre două opţiuni fundamentale ale oricărui politician responsabil: să producă deficite sau nu? Cu alte cuvinte, să proiecteze bugete (locale, naţionale, speciale sau consolidate) cu deficite sau să se limiteze să cheltuiască numai ce poate avea drept venituri certe? Dacă politicianul proiectează bugetul (naţional, local, sectorial etc.) cu deficite mari, atunci poate că „are” bani pentru creşterea salariilor peste creşterea productivităţii, pentru şcoli şi autostrăzi, pentru fântâni arteziene şi poduri – ocazii de cheltuire a banilor se găsesc.
Dar în acest caz politicianul îşi plăteşte, de fapt, cotele ridicate din sondaje cu o povară pe care o aruncă pe umerii generaţiilor viitoare. Îndatorarea ţării înseamnă că ai mai mulţi bani azi, dar că vei plăti amarnic mâine şi poimâine. Este drept că multe ţări dezvoltate din lume au datorii de 3-14 ori propriul produs intern brut. Este drept că SUA au deficite bugetare care depăşesc 10% şi nu s-ar califica pentru un împrumut din partea FMI. Dar România nu are nici armata SUA, nici producţia Germaniei şi nu este nici centrul financiar al lumii cum este Marea Britanie. România este o ţară medie, cu un uriaş decalaj istoric, care se luptă – de multe ori cu succes – pentru recuperarea acestor decalaje. Însă nu ne putem plăti viteza de dezvoltare cu datorii. Cum am văzut în anii 1980, 1990 şi 2009-2010, vremea decontului vine implacabil şi este usturătoare.
Personal, sunt partizanul unui deficit bugetar cât mai mic, care în Programul Politic al PSD (încă în lucru) este denumită opţiunea „zero deficite”. Aceasta înseamnă că proiectarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor trebuie să se facă în permanenţă cu ţinta fixă a unui deficit cât mai mic. Un deficit bugetar mic înseamnă reducerea inflaţiei, cel mai mare duşman al veniturilor fixe. Un deficit bugetar mic apreciază moneda naţională, şi acest lucru va fi crucial în momentul când vom trece la euro – căci nu este indiferent nimănui dacă trecerea la euro se va face la 6 lei pe euro sau la 3 lei pe euro, cum sperăm acum. Un deficit bugetar mic creşte ratingul de ţară şi scade costul dobânzilor interne şi externe. Un deficit bugetar mic transmite mesajul că românii sunt serioşi şi responsabili, parteneri de nădejde, şi nu o naţiune problemă, cum am devenit în ultimii şase ani.
Sistemul de impozitare diferenţiată produce o oarecare scădere a încasărilor la bugetul consolidat. Ea este mică (sub un miliard de euro în primul an) şi este compensată integral de un pachet de măsuri care se referă la impozitele pe capital şi pe proprietăţi.
Opţiunea PSD este o opţiune politică responsabilă şi completă. Nu putem fi acuzaţi de aventurism şi populism. Mai ales de cei care ne spuneau că România va fi ferită de criza financiară şi economică din 2008-2010, dar care, în paralel, au îndatorat ţara de zece ori mai mult decât a îndrăznit să o facă oricine în istoria României moderne.”
ministru >> prim-ministru >> blogger 
Congratulations from Mioveni!
Euro va ajunge la 6 ron.
Clubul de la Bucuresti – Editia a 6-a
http://clubulconventiadoamnelor.wordpress.com/2010/10/05/clubul-de-la-bucuresti-–-editia-a-6-a/
Stimata gazda!
Off topic, scuzati-ma, nu am avut timpul sa mistui toate postarile!
Crinul nu are idei fixe, are un plan si el , ca tot romanul!:)
Sa observam, matematic , dupa efuziunile lui de fratie cu psd si si pc in sfanta opozitie, vine si da cu piciorul in balerca cu lapte! de ce? Simplu, nadejdea lui , tot la stanail este …:) altfel , de unde atata tupeu la un sef de partid de … hai sa zicem, lasand orice sondaje la o parte, de , zic , hai , cu larghete, 15%?
Figura cu johannis? Nu a fost relevanta? Acel iohannis , care de indata ce a ajuns la Bucuresti a bagat o goneta sa pupe condurul la cotrocean?:)
Din acest punct de vedere, tariceanul , cred ca era mult mai onorabil…daca nu-l lasa joanna, fie-i numele uitat, in ofsaid, alta era soarta tarii acuma.
\imi permit sa va sugerez cu tarie, fortarea alegerilor anticipate prin greva parlamentara …este singura solutie…ia sa vedem atunci…ce face crinul?
cu stima.
@Ghitza Bizonu’
Ghiiiiiitza!
N.B.! (he , he! nota bene….he…)
Cred ca te legeni in iluzii crezand ca satanail nu mai vrea la cotroceni cel putin inca un mandat, si inca, nu va lasa niciodata pdl din brate!
@blogideologic
Domnule Filipas, las la oparte curiozitatea dvs o leaca morbida de a vizita blogul lui …ala…cum ii zice, relu, ma rog, relu..dar n-am citit o contuzie, aia, concluzie , la ce ati vazut acolo…am tras eu una (concluzie!:)… asta…relu…e convins ca s-antalnit hotu cu prostu….e foooooarte tare…:)
@
Adrian Nastase:
Citez: „impozitele pe capital şi pe proprietăţi.”
Facem greseala Frantei? Cine stie istorie, nu ar trebui sa o repete.
E drept, ar pleca din Romania doar averile mari. Si cei cu proprietati mari, care le-ar lichida si ar trai minunat in paradisuri (inclusiv fiscale).
Ar ramane aici, neputand plati impozitele si pierzandu-si proprietatile (mai exact, locuintele) doar cei cu venituri medii si mici.
Asta e solutie social- democrata?
Sper sa fie doar efectul unui calcul „contabil” care, la o analiza complexa sa fie depasit.
„Fonciirea” se înalţă rachetistic în Franţa http://www.lemonde.fr/economie/article/2010/10/05/la-taxe-fonciere-bat-des-records_1420379_3234.html
Domnule Adrian Nãstase,
۩ 1) Scrieţi : ~ impozitele pe salariile din sectorul public reprezintă ceva mai mult de 3% din PIB.
• * * Domnul Preşedinte Traian Bãsescu zicea la 25.05.2010 cã noi contribuim la bugetul UE cu 3% din Bugetul de Stat al României (baza mai micã, procentul din PIB – hãããt, mai mare !).
۩ 2) Scrieţi: „dacă nimeni nu ar plăti nici un impozit pe venituri, ca în vremea comunistă…”
• * * Cum dracu’ s-au fãcut atâtea investiţii atunci fãrã impozit pe salarii – şi-acu’ nu, cu-atâtea impozite pe populaţie, şi câte-or sã mai fie ?
۩ 3) Scrieţi: „Sistemul de impozitare diferenţiată produce o oarecare scădere a încasărilor la bugetul consolidat”.
• * * Când s-a introdus „cota unicã” ni s-a spus cã încasãrile la buget vor creşte – însã d’atunci se tot introduc alte şi alte impozite şi tot ni se spune cã nu-i destul. Ştiu cã treaba e complicatã, dar însãşi propaganda e contradictorie cum, doar un exemplu, definirea „independenţilor” în Legea Electoralã este rãstãlmãcitã de Regulamentele Parlamentului – şi astfel ne costã mai mult !
Ilie Şerbănescu : „compensarea salarială în PIB, din care se finanţează şi protecţia socială, este derizorie (nici 40%), în timp ce partea în PIB reprezentând compensarea patronală (a angajatorilor), respectiv profiturile, este disproporţionat de mare (peste 60%)! Adică, exact invers decât în Germania!” Sursa http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cadou-nemeritat-pentru-sectorul-privat-201674.html
+Sunt, pe de altă parte, umilit că Paul Goma împlineşte 75 de ani în exil, după ani de „capitalism”, iar Sorin Ovidiu Vîntu este proclamat de Dinescu „un mare cărturar”. /- Dar în cultura română în general – pe cine preferi: Herta Muller sau Gabriel Liiceanu?/Am spus mai înainte: pe Paul Goma.+ Sursa http://www.romanialibera.ro/arte/oameni/povestea-unui-cuplu-idealist-din-romanaria-201669.html
@ Adrian Năstase
@ Bah
„NEGLIJENŢĂ. România pierde milioane de euro din fondul de mediu al UE / Coridorul verde al Dunării, blocat de interesele latifundiarilor?” Sursa http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/coridorul-verde-al-dunarii-blocat-de-interesele-latifundiarilor-201649.html . Am mai vorbit despre importanţa coridorului verde al Dunării conectat cu dezvoltarea navigaţiei fluviale pe Dunăre. Şi articolul acesta dezbate foarte bine tema, dar mai există încă o sursă de finanţare UE pentru proiect, provenind de la sechestrarea doxidului de carbon prin reîmpăduririle malului Dunării cu copaci din specii româneşti care înregistrează creşteri rapide. Există la noi vreun secol şi mai bine de foarte bună practică în acest domeniu! Cred că în programul PSD de politică macroeconomică a ofertei pe termen lung trebuie să fie introdusă şi tema aceasta. Conectată, în definitiv, cu tema Ecologia prin Agenda 21 pentru România, cu tema educaţională prin Agenda 21 de proximitate a şcolii, cu industria turismului ecologic, a transporturilor fluviale etc. Este în acelaşi timp, pentru adulţii responsabili, o abordare managerială a complexităţii, dar şi o foarte bună stimulare de atenţie (awareness raising), pentru copii de şcoală, în managementul ecologic de proximitate. Aşa începe învăţătura ! În fine, dacă tot aţi fost numit raportor european pe o temă sensibilă, vreau să semnalez că rudarii foloseau foarte eficient lemnul esenţelor de pe malul Dunării pentru creaţii de obiecte casnice care se vindeau bine pe vremuri. Dar am în vedere acum doar un singur atelier, special pentru a fi vizitat de eco-turişti. Am avut elevi rudari la liceul industrial nr. 1 din Craiova, un liceu de elită. Erau foarte dornici de învăţătură. Acum, nu este suficient să produci obiecte ecologice din lemn, dar trebuie să le şi ”împachetezi” comercial în etichete ecologice redactate în acord cu metodologia LCA. Este o cale foarte dificilă, nici măcar nu toate vernacularele pot incorpora eticheta ecologică bazată pe multe noţiuni de antropologie pragmatică, dar limba română este perfect pregătită pentru un asemenea efort din cea de a doua modernitate a României.
Domnule Adrian Nastase,
Asta nu inseamna ca impozitarea progresiva, va incuraja in vre-un micul investitot,cum nici nu inseamna ca veti reduce economia la negru , ba din contra,subteranul va fi mai ceva decit metroul moscovit!!
Nu am reusit sa citesc articolul din cauza ca s-a deschis o fereastra de publicitate la o masina. Fara x de inchidere, am asteptat sa se inchida singura pana m-am saturat.
Asa cum am comentat si la articol cred ca nu prea se poate realiza un deficit zero iar cifrele NU o sa incurajeze occidentul sa vina buluc in Romania si sa investeasca.Premierul chinez aflat intr-o vizita de o saptamina in Europa a ocolit Romanica ca pe un ciumat aruncat in temnita uitatilor de pe vremea lui Caragea ! Oare de ce ? Poate o sa ne spuna Roberta ca,a fost dar noi nu l-am vazut ,…
Sa nu mai fim Poeti Poltici si Administrativi! Din presa:”Tinerii de azi, pensionarii-lefteri de mâine-Aproape o treime din salariul românilor se duce la stat, pentru plata pensiilor. Şi tot nu ajunge! Suntem o ţară cu 5,5 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de contribuabili”.
@ Adrian Nastase,
Zero deficite inseamna zero clientela politica din aceea pestrita, de adunatura sau de conjunctura. Se poate si asa? Daca DA, cum se poate bugeta pt clientela „de talie”?
Va intreb gandindu-ma ca asta-i Romania, tara frunzei si a bordurii, iar existenta clientelei este si va fi evidenta precum soarele.
Eu cred ca o abordare mai realista ar fi niste indici romanesti de performanta economica obligatorii, aplicati tuturor agentilor si o procedura rapida de faliment+recuperare. O lege ca lumea, unica, fara dus-intors juridic. Nu incercati paradoxul lui Ahile si a broastei testoase, clientela presupusa stabila se misca mai repede decat proiectarea bugetara, in fapt se misca cel mai repede, se stie, s-a mai vazut, si va antrena „costuri” uriase. Negociaza cineva inaintea motiunii aceste aspecte?
În primul rând trebuie felicitat caricaturistul , este din ce în ce mai bun , mai inspirat .
Citind articolul nu înţeleg dacă el e pro sau contra impozitării progresive . Mai ales citind următoarele :
” Sistemul de impozitare diferenţiată produce o oarecare scădere a încasărilor la bugetul consolidat. Ea este mică (sub un miliard de euro în primul an) ” . Oarecare ?!
Cu alte cuvinte se recunoaşte , în sfârşit , că în 2004, când România aplica un impozit progresiv , se colecta la buget din salarii mai puţin raportat la procent din PIB decât în oricare din anii următori, în care a existat cota unică.
” şi este compensată integral de un pachet de măsuri care se referă la impozitele pe capital şi pe proprietăţi. ” Asta cu ” capitalul ” nu-mi sună bine deloc .
Eu mă întreb , de ce oare majoritatea ţărilor din jurul nostru au cotă unică : Cehia, Slovacia, Bulgaria, cele trei ţări baltice, Rusia, Ucraina, Serbia, Macedonia şi Albania ? Poate că există un motiv pentru care toate aceste economii emergente au adoptat cota unică şi nici una dintre ele nu a renunţat încă la aceasta. În plus, Ungaria va introduce, cel mai probabil, acest sistem de impozitare. În Polonia şi Grecia, ţări cu cotă progresivă, au existat dezbateri aprinse pe această temă . Oare motivul nu-l reprezintă atragerea investitorilor , păstrarea locurilor de muncă , apariţia altora , firme mai multe de la care să impozitezi mai puţin ?
Aud permanent comparaţii cu impozitările din superţările dezvoltate . Fraţilor , noi mergem cu o Dacie veche de zeci de ani , nu cu Mercedes nou ŞI TOTUŞI DORIM VITEZĂ ŞI CONFORT ! Suntem cu pantalonii rupţi în fund dar , în loc să-i cârpim mai întâi , noi vrem la operă în frac ! Vrem să jucăm în liga mare dar n-avem nici tricou , nici adidaşi ! Deocamdată trebuie să le luăm faţa celor care joacă în aceeaşi ligă cu noi ( şi nu avem prea multe argumente pentru asta ) şi , dacă promovăm , pe urmă discutăm de impozite şi salarii ca-n Germania , Franţa etc .
Punctul meu de vedere este că această cotă progresivă este un fel de opiu al săracilor , este pur şi simplu un vehicul electoral . Este un fel de capră a vecinului .
Şi , dacă nu am informaţii greşite , în Bulgaria şi Slovacia cota unică a fost păstrată sau introdusă de către partide social democrate .
PRIVATIZATEA ESTE DIFERITÃ DE CONCESIUNEA ŢIŢEIULUI ŞI GAZELOR
* 1)- Pentru valorificarea bogãţiilor de interes public ale subsolului, care prin exploatarea fondului sunt epuizabile, valoarea lor = REDEVENŢA ARE UN CONŢINUT PATRIMONIAL [octombrie 5, 2010 la 4:44pm la Rãspunsuri, octombrie 4, 2010 prin nastase], întrucât vine la buget ca „DARE ÎN PLATĂ” în locul proprietăţii publice din resursele naturale (ţiţei, gaze, minerale), «inalienabile» prin Constituţie – pe care concesionarul o preia în natură şi o compensează cu valoarea ei netă care este diferenţa dintre valoarea de circulaţie a bunului-marfã obţinut şi cheltuielile operaţiunilor de extracţie care au transformat bunul în marfã – valorificare efectuatã de concesionar în fiecare perioadă, concesionarea fiind un contract cu prestaţii repetate.
** 2)- Privatizarea Petrom priveşte CONTRACTUL DE TRANSFER DE PROPRIETATE al capitalului acestei societãţi (care nu cuprinde bogãţiilor de interes public ale subsolului – cu regim juridic de proprietate publicã, «inalienabilã» prin Constituţie). La privatizarea capitalului Petrom s-a „negociat” şi s-a tranzacţionat de cãtre Administraţie; cazul contractului de privatizare este închis; nu-i loc de grijile enunţate de Aya: (octombrie 5, 2010 la 9:22pm).
*** 3)- La intern, este fapt cã noul acţionariat majoritar a dezafectat petrochimia – care la privatizarea Petrom S.A.avea o pondere majorã în obiectul de activitate. Revin cu propunerea ca fracţia de ţiţei corespunzãtoare din concesiunea exploatãrii – „mutatis mutandis” sã fie preluatã în naturã pentru petrochimia din unitãţile cu capital de stat: OLTCHIM S.A. Rm.Vâlcea şi altele, chiar ROMPETROL S.A. Midia.
Eu as cauta o varianta de a impozita diferentiat marimea adaosului comercial. Am mai explicat asta altadata . Nu este acelasi lucru daca vanzand aceeasi cantitate de marfa castigi 5% cu daca castigi 800% . Tinand cont si de faptul ca tara noastra este inca departe de a avea o concurenta de piata adevarata . Aici as gasi eu o varianta viabila de impozitare diferentiata. As introduce in programul de fiscalizare un sistem viabil prin care fiscul sa detina controlul permnanent asupra marimii adaosului comercial aplicat ,astfel ca acesta sa nu poata fi diminuat ulterior vanzarii marfurilor -doar in acte- rezultand o forma de fraudare a statului si deci o evaziune fiscala.
Nu cunosc insa, daca un astfel de sistem ar intra intr-o contradictie cu intelegerile cu UE.
Intr-o alta ordine de idei, as gasi o forma prin care fiecare cetatean sa fie obligat sa plateasca lunar o suma fixa sa zicem cuprinsa intre 10 si 30 RON /luna( nu stiu-trebuie calculat cei abilitati care este necesarul) pentru sistemul sanitar, scoli, pompieri, politie, armata etc. , pentru ca eu consider ca nu este corect ca toata lumea sa beneficieze de niste servicii gratuit daca nu contribuie cu mai nimic. Sunt foarte multi care in afara impozitului pe proprietate catre bugetele locale nu platesc nimic, dar suna la 112 de cate ori au nevoie. De la aceasta suma evident sa fie scutiti cei care printr-o adeverinta de serviciu sau alta dovada de cotizare (PFA, SRL…) dovedesc ca au contribuit deja . As introduce aceasta taxa direct in facturile de lumina , de telefon , nu stiu, poate au si altii idei, dar cumva la toate aceste servicii sa se contribuie cu bani. Cei care nu vor sa plateasca sa nu mai beneficieze de aceste servicii in nici un fel , sau sa plateasca de multe ori mai mult daca totusi apeleaza la astfel de servicii si sa vedem atunci daca le va conveni sa nu caute o solutie ca sa nu fie in pericol in momentul in care se vor confrunta cu o situatie neplacuta. Cumva ar trebui gasita o varianta, astfel incat oamenii nici sa nu fie pusi pe drumuri suplimentare sau la cozi suplimentare fata de cele obisnuite de plata curenta a utilitatilor.
@
Maximmouse
Maxonule drag, greva parlamentara nu duce la alegeri anticipate.
Pentru acestea exista mecanism constitutional- nimic in afara acestuia.
Unicul ei efect ar fi ca, prin retragerea definitiva a opozitiei (fia si numai a PSD) s-ar adopta, fara vreo problema, o serie de alte legi genocidare.
Lucrurile nu trebuie vazute din perspectiva dorintelor- importante si realiste fiind doar posibilitatile si mijloacele prin care poate fi atins un scop.
Pe de alta parte, alegerile anticipate nu trebuie sa fie un scop in sine.
Ele trebuie privite ca fiind un(ul dintre) mijlo(a)c(e), nimic mai mult.
@Pali
Nu-l plange pe chinez.
Zii merci ca nu s-a interesat chinezul de noi. Probabil e ocupat cu tinte mai greu de cucerit.
Am mai castigat niste timp :).
CINE SE TEME DE ADRIAN NASTASE- OM DE STAT?
Am amanat pana seara acest comentariu (pe care l-as numi, replica)- un fel de „avans” al comentariului la postul „Optiunea zero”- sesizand inca de la prima lectura ca exista „ceva esential pe fond” (forma fiind doar reflexul sau) in editorial care „nu seamana” cu Adrian Nastase pe care il cunosc (si, il cunosc foarte bine).
Mai mult, unele dintre afirmatiile din editorial le contraziceau pe cele din recentul interviu acordat pentru „Ziua veche” (or, acolo, nu am vreo indoiala, este Adrian Nastase cel pe care il cunosc foarte bine).
Pe de alta parte, era evident ca editorialul este scris de Adrian Nastase (pot recunoaste daca un text ii apartine- sau nu- si daca mi se citeste, sau imi este dat sa-l citesc- trezita brusc dupa o jumatate de ora de somn si doua nopti nedormite inainte; la fel, pot spune cu precizie daca o anumita expresie, reprodusa de cineva, ii apartine sau poate apartine- ori nu- lui Adrian Nastase sau, chiar daca ar fi „calchiata” forma, daca AN ar putea spune- sau nu- un anumit lucru ori aborda- sau nu- un subiect sau daca abordarea sa ar putea fi- sau nu- in sensul respectiv).
Am intuit ca mai sesizasem recent acel „ceva” impropriu, dar imbracat intr-o alta forma. Cu un minimal efort de memorie am realizat ca acel „ceva” exista si in unele dintre posturile (unele doar relativ altele efectiv) recente care reproduc, ca atare (fara interventia lui Adrian Nastase in text) materialele colegilor de la PSD.
Din acel moment, concluzia a fost limpede: editorialul a fost scris de Adrian Nastase (de unde forma care trimite, fara gres, catre autor) luand strict date furnizate de colegii din PSD.
Nu asta ar fi problema.
Problema foarte serioasa apare legat de faptul ca- sigur din foarte mare incredere, ceea ce l-a determinat pe autorul editorialului sa nu verifice fondul- prin „unii colegi din PSD” se asociaza cu Adrian Nastase idei (de fapt, direct masuri preconizate de unii!) care trimit mesaje NEGATIVE exact catre unica zona care poate redresa, prin buna „folosire” si politica inteleapta, economia Romaniei.
Mesajele sunt EXACT INVERSUL tipului de politica de exceptie abordata de premierul Adrian Nastase, care nu doar a scos Romania din impas, dar a dus la crestere durabila, in acea perioada, „inertia durabilitatii” simtindu-se inca patru ani.
Mai mult- si la fel de grav- acele idei (asociabile unor masuri deocamdata intentionale- cred ca este unica precautie pe care si-a luat-o ANul care, preluand ca atare datele, a facut, totusi, precizarea ca programul este „deocamdata in lucru”) deodata cu (poate prea) insistenta subliniere ca ar fi social- democrate, vadesc- pentru ochiul unui economist pasionat de analiza- contrariul intentiilor declarate nu la nivelul „discursului” dar LA UNICUL NIVEL CARE CONTEAZA, cel al ROMANIEI CA STAT, nivel la care interesul politic nu este doar irelevant, dar trebuie, obligatoriu, sa dispara.
Prin masurile adoptate de Adrian Nastase ca prim ministru acesta s-a dovedit a fi un om de stat autentic.
O minte mai sofisticata nu ar putea sa nu-si puna problema daca nu se va fi incercand „anularea” (cel putin, la nivelul perceptiei generale) calitatii lui Adrian Nastase de autentic om de stat, prin (direct incercarea? „intamplarea”?) asocierea numelui acestuia cu idei (masuri) care, poate (nu garantez!) ar fi „atractive” pentru „massa” (prin alimentarea unui semntiment specific romanesc, atat de bine detaliat de Draghi Puterity in cateva texte memorabile!) dar care SIGUR ar NU ar servi (e un eufemism) Romania ca stat, in ansamblul sau.
Aceeasi minte sofisticata nu s-ar putea opri sa nu observe ca astfel de (posibile!) semne au aparut la FOARTE SCURT TIMP dupa ce, pe acest blog, doi comentatori au argumentat solid faptul ca Adrian Nastase este un om de stat autentic.
Tot acea minte sofisticata ar mai putea remarca- analizand inductiv- ca, initial, incercarea de asociere se va fi facut prin „predarea” unor materiale, preluate ca atare si, astfel, devenite posturi pe blogul lui Adrian Nastase. In acea situatie, insa, SI prin comentariile DISJUNCTIVE, a fost operata corectia,anulandu-se, astfel, falsa perceptie urmare a posibilei asocieri automate intre numele Adrian Nastase si materialul postat, al caror autori au fost, mereu- generic-colegii de la PSD.
Apare, astfel, cu grad mare de probabilitate ca, in scopul reusitei incercarii- pentru care forma (mai clar, amprenta inconfundabila care inseamna stilul) era esentiala, i-au fost furnizate lui Adrian Nastase datele (pe care, fara indoiala, le va fi solicitat) pentru documentarea editorialului (date pe care, repet, sigur le-a preluat cu cea mai mare incredere si nu le-a amanuntit; totusi, si acest lucru este de retinut, a facut mentiunea „program inca in lucru” ceea ce, dincolo de semnalarea unui fapt real, presupune ca nu le-a verificat personal, preluandu-le in baza increderii in cei care i le-au furnizat).
Mai departe, lucrurile au decurs de la sine: textul este evident scris de Adrian Nastase (stilul este omul!) dar datele sunt cele preluate, in baza increderii (firesti) in cei care i le-au furnizat.
De unde apare cat se poate de clar ca a preluat, pe baza de incredere (si fara sa verifice- cand ai incredere, rareori verifici!) date, solutii dar acestea NU sunt ale lui?
Este evident:
Acelea nu sunt solutiile unui om de stat- dimpotriva- iar Adrian Nastase ESTE, PRIN EXCELENTA, om de stat pur sange, cum am mai afirmat.
Adrian Nastase STIE SI POATE ca nimeni altul- cel putin, pana acum nu a aparut un al doilea, in Romania- sa puna interesul de stat deasupra oricarui interes partinic si deasupra oricarei vrajbe de orice tip (de fapt, nici nu poate fi altfel, pentru ca asta este esenta sa).
Or, prin preluarea guvernarii, PSD TREBUIE sa serveasca INTERESUL DE STAT. „Antrenorul” echipei guvernamentale nu doar stie asta, dar sigur intentia sa este in aceasta directie.
Colegii din PSD, care fac diverse jocuri „marunte”, cautand sa-l „deposedeze” pe Adrian Nastase de calitatea sa (PERSONALA!) de om de stat (cel mai probabil, pentru ca doar pentru ca li se pare ca „nu e bine” sa fie „el asa” si „nu altcineva”- nu vreau sa adancesc subiectul, cred ca e clar mesajul!) ar trebui sa se gandeasca foarte bine macar „pragmatic”-daca nu pot depasi gandirea strict partinica- ca: DACA, LA PRELUAREA GUVERNARII, NU E SERVIT INTERESUL DE STAT- ACESTA SI NUMAI ACESTA- NE PUTEM LUA CU TOTII LA REVEDERE DE LA ORICE EXISTENTA DE PARTID!
Colegii din PSD, care fac acele jocuri (nu intereseaza cauza!) ar trebui sa inteleaga ca Adrian Nastase, prin faptul ca a vadit calitatea de om de stat, reprezinta o GARANTIE pentru rapida descatusare a tuturor fortelor in folosul Romaniei.
Sa nu stie colegii de la PSD ca Adrian Nastase este UNICUL cu care accepta sa poarte discutii importante, pentru chestiuni esentiale, TOTI, indiferent de „zona” pe care o reprezinta (de la colosali investitori straini pana la mici industriasi romani; de la urias de puternica finanta grupata in Anglia pana la reprezentantii finantei romanesti; de la cei care au gandit Europa post 1990- la masa negocierilor, din pacate, dupa Adrian Nastase, NIMENI nemaiputand ajunge, caci nimeni altcineva nu a mai fost om de stat si acolo nu-si afla altcineva locul- pana la cei du diverse viziuni asupra societatii romanesti; de la cei care, impreuna cu el, gandeau proiectul unei limbi a diplomatiei pana la membrii Academiei Romane; de la varful Vaticanului pana la varful Patriarhiei Romane; de la societatea civila la sindicate; de la prieteni la adversari politici- enumerarea poate continua)?
De ce?
Pentru ca este om de stat autentic, si asta este UNICUL lucru care da incredere tuturor, in mod binemeritat.
O astfel de calitate nu se dobandeste prin „multimea adeziunilor” sau prin aceea ca, in sprijinul acordarii sale ar defila, grupuri- grupuri, sustinatori infocati cu „poza” lui la ei si strigandu-i numele, iritati doar la ideea ca s-ar mai putea rosti un altul, ca fiind meritoriu.
O astfel de calitate se dovedeste prin fapte si infruntand rigori politice.
Prin faptul ca a renuntat, deliberat, la a fi prim ministru, anuntand ca va fi „antrenor al echipei guvernamentale” (asa cum, anterior renuntase la a candida pentru presedintia PSD, sustinand, in schimb, unica optiune de viitor, in afara lui- pe Victor Ponta) Adrian Nastase a aratat foarte clar ca se afla deasupra intereselor partinice (si personale).
Cand a renuntat la a candida pentru presedintia PSD- sprijinind, in schimb, un tanar valoros, „crescut” de el- a facut-o intelegand ca, in PSD, cei care l-au „vandut” (in 2004, la alegeri si in 2006, la Hotel Confort) se temeau atat de tare de revenirea lui, incat ar fi alimentat in continuare razboiul- or, scopul lui era de a readuce PSD in prima linie politica romaneasca.
Prezenta in prima linie a unui partid social- democrat puternic, nemarxist (creat de el, ceea ce este o garantie reala!) este un mod de a servi interesul de stat. A facut-o depasind orice interes partinic (personal).
Renuntand, anticipat, la posibila (si, altfel, binemeritata) pozitie de prim ministru, Adrian Nastase a inteles sa serveasca interesul de stat prin nealimentarea unor previzibile intrigi marunte, care ar macina PSD- partidul care va prelua guvernarea.
Nu de intrigi e nevoie- nici de interese partinice personale- dar de o coerenta politica in sprijinul statului si numai al statului roman.
Adrian Nastase a vadit inca o data calitatea sa de autentic om de stat.
Acum, unii incearca sa-l „separe” de aceasta imagine.
Nu este cazul sa „calific” autorii unor astfel de incercari- se „califica” de la sine.
Le adresez, insa, urmatoarea rugaminte: sa incerce sa vada ca, dincolo de aceste incercari absolut descalificante (a propos de calificare!), se afla riscul Romaniei (sunt sigura ca nici unul dintre acestia nu doreste asa ceva- dar sunt tot atat de sigura ca nu pot depasi etapele „maruntului” personal, referitor la un anumit tip de raportare!).
Deficit zero NU EXISTA!
(O mentiune importante: DEFICIT ZERO- NU „zero deficite”; daca in limbajul curent, sau in comentarii, expresiile in limbi straine de circulatie sunt, de multe ori, binevenite, intr-un program politic, in speta in Programul PSD, destinat Romaniei si romanilor, formularea „zero deficite” nu este binevenita- am folosit un eufemism).
Prima mea specializare universitara este in economie.
Nu sunt contabil de meserie (facultatea aceea nu cred ca as fi putut sa o termin vreodata din cauza faptului ca nu „rimez” cu „gandirea statica”).
Am studiat, insa, contabilitatea (era obligatoriu, un an).
Am studiat analiza economica (materie separata, cu examen de an, si foarte serios aprofundata prin insasi cerintele sale si ale profesorului).
Inainte, insa, am studiat solid marketing (in vremea aceea, se gasise o formula de adancirea studiului acestei foarte importante materii, timp de doi ani succesivi, prin „evitarea” oricarei posibile rezistente de tip „cenzura” fata de un asemenea interes acordat marketingului- denumit ca atare, in unul dintre ani; pe cale de consecinta, cealalta materie- prima, in ordinea cronologica, in care se studiau, mascat, bazele marketingului- purta alt nume, urmand ca marketingul efectiv sa fie aprofundat la materia cu acelasi nume, studiata ulterior).
Marketingul inseamna MULT MAI MULT decat „studiul pietei”, ca atare!
Iar analiza economica valoroasa fara marketing nu se poate face!
Contabilii (afirm cu tot respectul pentru aceasta meserie) nu pot face analiza economica- nu au nici mijloacele nici deschiderea necesara.
Nu pot faca analiza economica nici cei care, desi cunosc, NU AU ASIMILAT marketingul in esenta si principiile sale si, ca atare, nu pot tine pasul mental cu flexibilitatea si „vioiciunea” aplicabilitatii acestora.
Deficit zero este o tinta contabiliceasca- in realitate, falsa!
O utopie devenind periculoasa daca este luata drept tinta in realitate.
Pentru a-l parafraza pe Paul Ricoeur (ideea de se regaseste in volumul L’ideologie et l’utopie) daca aceasta „tinta contabiliceasca” ramane la nivel de „utopie”, nu este o problema.
In schimb, „tinta contabiliceasca” devine periculoasa cand „sparge capsula” utopiei, „luand corp” printr-un punct al unui program politic destinat guvernarii (tinand cont de faptul ca este un program politic, este relativ potrivit si ceea ce spune Ricoeur- utopia sparge capsula intrand in real, intrupandu-se in ideologie). Este periculoasa si ca tendinta (catre zero).
Pe scurt si fara a intra in determinari si complicate explicatii: in realitate, deficitul exista totdeauna si este firesc sa existe (voi explica si de ce).
El reprezinta (reducand la maximum) o diferenta intre ceea ce exista si ceea ce este de incasat.
Pe de alta parte, discutia despre „deficit” (zero sau nu!) nu poate fi facuta „in general”, cel putin nu intr-un program care isi propune (totul e sa si reuseasca, la cum arata „unele detalii”!) sa redreseze actuala situatie.
Nu poate fi acordata problamatica deficitului fara a discuta extrem de serios despre remedierea SANATOASA a defictului de cont curent.
Si acest deficit este firesc sa existe, ca atare (deficit zero este si aici o utopie- mai departe, chiar nu doresc sa comentez asta!), grava fiind o situatie precumc ea prezenta in care acesta s-a adancit ingrijorator (e un eufemism).
Deficitul de cont curent este alarmant nu (neaparat) in sine, dar pentru ca finantarea sa a fost puternic erodata.
Investitiile straine directe, cea mai solida forma de finantare a deficitului extern, au scazut.
Data fiind instabilitatea (inclusiv legislativa) si constrictia pietei (date fiind genocidarele masuri Boc) gradul de expunere, de risc, al investitiilor straine (al investitiilor in general- dar acum discutam despre cele straine) a crescut.
Nivelul absorbtiei fondurilor europene (nu reiau criminala voita „brambureala” legislativa a guvernului Boc, inclusiv legata de agentiile care trebuiau sa asigure relatia cu UE!) este DRAMATIC DE SCAZUT- or, tocmai aceste fonduri asigura (in cazul Romaniei actuale, doar ar fi trebuit sa asigure) o alta sursa de finantare sanatoasa a deficitului balantei de plati.
Or, tocmai adancirea sa este de natura sa antreneze corectia cursului de schimb al leului, cu efect de cresterea inflatiei- elementul tintit in programul PSD.
Citez din editorial:
„Este drept că multe ţări dezvoltate din lume au datorii de 3-14 ori propriul produs intern brut. Este drept că SUA au deficite bugetare care depăşesc 10% şi nu s-ar califica pentru un împrumut din partea FMI. Dar România nu are nici armata SUA, nici producţia Germaniei şi nu este nici centrul financiar al lumii cum este Marea Britanie. România este o ţară medie, cu un uriaş decalaj istoric, care se luptă – de multe ori cu succes – pentru recuperarea acestor decalaje. Însă nu ne putem plăti viteza de dezvoltare cu datorii.”
Ceea ce nu se precizeaza, insa, este ca, in cazul SUA, Gemaniei (si al altor state puternice) deficuld e cont curent este cel mare, si ca acest lucru nu este ingrijorator.
Cauza pentru care nu este ingrijorator NU este, de exemplu, faptul ca au „armate puternice”, dar ca este permanent finantat in mod sanatos. Un deficit de cont curent- chiar mare (ceea ce nu inseamna ca acesta este si recomandabil)- nu este o problema atata vreme cat este bine, puternic si ritmic finantat.
Daca Romania vrea sa se lupte cu succes pentru (citez) „recuperarea decalajelor”, trebuie sa se lupte in primul rand pentru (re)atragerea investitiilor straine directe, puternice si mentinerea unui ritm inalt, constant, de finantare a contului curent (poate, pe aceasta cale, si a reducerii decificitului- cu putin geniu, se pot face cele doua deodata; dar, reducerea nu poate fi facuta fara finantare DIRECTA, sanatoara, puternica, a caputalului extern- exclud un alt imprumut; iar finantarea prin investitii directe se poate face doar printr-un cadru atractiv- atractivitatea acestuia fiind asigurata, in afara de stabilitate legislativa in materie, de RELAXARE, nu de un plus in materie de fiscalizare sau printr-un „spor” al impozitului pe capital!).
Or, colegii de la PSD care lucreaza la program propun (cutremurator, ca tip viziune- si sunt sigura ca nu sunt unica avand aceasta opinie):
„un pachet de măsuri care se referă la impozitele pe capital şi pe proprietăţi.”
Este absolut inutil sa detaliez de ce astfel de masuri vor duce EXACT LA CRESTEREA DEFICITULUI- m-am referit la cel de cont curent pentru ca este esentialemente important (nu in sine), devinind otravitor daca nu este finantat prin investitii straine (care inseamna, evident, CAPITAL).
De asemenea, este absolut inutil sa detaliez ca astfel de masuri ar duce, prin consecinta, EXACT LA CRESTEREA INFLATIEI in conditiile in care colegii de la PSD declara ca scop „reducerea inflatiei” (fiind reala, pe de alta parte, afirmatia din editorial, anume ca inflatia este cel mai mare dusman al veniturilor fixe; din pacate, acel „pachet de masuri” vizand adancirea fiscalizarii- sa-i spunem, doar un plus in impozitarea capitalului, indiferent de forma care ar imbraca-o acel plus- care, se obseva foarte usor, ar duce la adancirea deficitului de cont curent, ar avea ca efect inevitabil exact cresterea inflatiei).
Fiind cat se poate de clar ce ar insemna un astfel de „pachet de masuri” nu cred ca mai are sens sa detaliez faptul ca oricum, in perioade problematice precum cea prezenta, masurile de adoptat sunt de relaxare fiscala, nu cele care duc la adancirea fiscalizarii (indiferent de palier).
Ca argument al afirmatiilor mele, neavand nevoie de alte comentarii:
AMINTESC PERIOADA 2001-2004!!!!!
O perioada prin excelenta benefica pentru economie.
Ce masuri au fost luate atunci, pentru stimulare economica?
TOCMAI MASURI PENTRU FAVORIZAREA CAPITALULUI (NICIDECUM PLUSURI IN IMPOZITARE), ROMANIA DEVENIND, ASTFEL, ATRACTIVA!
E drept, acelea au fost masurile pe care dusmanii lui Adrian Nastase din PSD le-au „rastalmacit ideologic”, imputandu-i ca nu ar fi „masuri social- democrate”- de parca „ideologia” atragea investitiile straine puternice si relasa Romania, nu inteleapta politica economica!
Acela a fost momentul in care Adrian Nastase s-a ridicat, indubitabil, deasupra treptei maximale pe care poate urca un om politic si a devenit om de stat!
@
Adrian Nastase
Replica mea mea la editorial (inclusa, initial, in textul din octombrie 6, 2010 la 9:23 pm ):
Deficit zero NU EXISTA!
Incep cu o paranteza.
(O mentiune importante: DEFICIT ZERO- NU “zero deficite”; daca in limbajul curent, sau in comentarii, expresiile in limbi straine de circulatie sunt, de multe ori, binevenite, intr-un program politic, in speta in Programul PSD, destinat Romaniei si romanilor, formularea “zero deficite” nu este binevenita- am folosit un eufemism).
Prima mea specializare universitara este in economie.
Nu sunt contabil de meserie (facultatea aceea nu cred ca as fi putut sa o termin vreodata din cauza faptului ca nu “rimez” cu “gandirea statica”).
Am studiat, insa, contabilitatea (era obligatoriu, un an).
Am studiat analiza economica (materie separata, cu examen de an, si foarte serios aprofundata prin insasi cerintele sale si ale profesorului).
Inainte, insa, am studiat solid marketing (in vremea aceea, se gasise o formula de adancirea studiului acestei foarte importante materii, timp de doi ani succesivi, prin “evitarea” oricarei posibile rezistente de tip “cenzura” fata de un asemenea interes acordat marketingului- denumit ca atare, in unul dintre ani; pe cale de consecinta, cealalta materie- prima, in ordinea cronologica, in care se studiau, mascat, bazele marketingului- purta alt nume, urmand ca marketingul efectiv sa fie aprofundat la materia cu acelasi nume, studiata ulterior).
Marketingul inseamna MULT MAI MULT decat “studiul pietei”, ca atare!
Iar analiza economica valoroasa fara marketing nu se poate face!
Contabilii (afirm cu tot respectul pentru aceasta meserie) nu pot face analiza economica- nu au nici mijloacele nici deschiderea necesara.
Nu pot faca analiza economica nici cei care, desi cunosc, NU AU ASIMILAT marketingul in esenta si principiile sale si, ca atare, nu pot tine pasul mental cu flexibilitatea si “vioiciunea” aplicabilitatii acestora.
Deficit zero este o tinta contabiliceasca- in realitate, falsa!
O utopie devenind periculoasa daca este luata drept tinta in realitate.
Pentru a-l parafraza pe Paul Ricoeur (ideea de se regaseste in volumul L’ideologie et l’utopie) daca aceasta “tinta contabiliceasca” ramane la nivel de “utopie”, nu este o problema.
In schimb, “tinta contabiliceasca” devine periculoasa cand “sparge capsula” utopiei, “luand corp” printr-un punct al unui program politic destinat guvernarii (tinand cont de faptul ca este un program politic, este relativ potrivit si ceea ce spune Ricoeur- utopia sparge capsula intrand in real, intrupandu-se in ideologie). Este periculoasa si ca tendinta (catre zero).
Pe scurt si fara a intra in determinari si complicate explicatii: in realitate, deficitul exista totdeauna si este firesc sa existe (voi explica si de ce).
El reprezinta (reducand la maximum) o diferenta intre ceea ce exista si ceea ce este de incasat.
Pe de alta parte, discutia despre “deficit” (zero sau nu!) nu poate fi facuta “in general”, cel putin nu intr-un program care isi propune (totul e sa si reuseasca, la cum arata “unele detalii”!) sa redreseze actuala situatie.
Nu poate fi acordata problamatica deficitului fara a discuta extrem de serios despre remedierea SANATOASA a defictului de cont curent.
Si acest deficit este firesc sa existe, ca atare (deficit zero este si aici o utopie- mai departe, chiar nu doresc sa comentez asta!), grava fiind o situatie precum cea prezenta in care acesta s-a adancit ingrijorator (e un eufemism).
Deficitul de cont curent este alarmant nu (neaparat) in sine, dar pentru ca finantarea sa a fost puternic erodata.
Investitiile straine directe, cea mai solida forma de finantare a deficitului extern, au scazut.
Data fiind instabilitatea (inclusiv legislativa) si constrictia pietei (date fiind genocidarele masuri Boc) gradul de expunere, de risc, al investitiilor straine (al investitiilor in general- dar acum discutam despre cele straine) a crescut.
Nivelul absorbtiei fondurilor europene (nu reiau criminala voita “brambureala” legislativa a guvernului Boc, inclusiv legata de agentiile care trebuiau sa asigure relatia cu UE!) este DRAMATIC DE SCAZUT- or, tocmai aceste fonduri asigura (in cazul Romaniei actuale, doar ar fi trebuit sa asigure) o alta sursa de finantare sanatoasa a deficitului balantei de plati.
Or, tocmai adancirea sa este de natura sa antreneze corectia cursului de schimb al leului, cu efect de cresterea inflatiei- elementul tintit in programul PSD (in sensul scaderii inflatiei).
Citez din editorial:
“Este drept că multe ţări dezvoltate din lume au datorii de 3-14 ori propriul produs intern brut. Este drept că SUA au deficite bugetare care depăşesc 10% şi nu s-ar califica pentru un împrumut din partea FMI. Dar România nu are nici armata SUA, nici producţia Germaniei şi nu este nici centrul financiar al lumii cum este Marea Britanie. România este o ţară medie, cu un uriaş decalaj istoric, care se luptă – de multe ori cu succes – pentru recuperarea acestor decalaje. Însă nu ne putem plăti viteza de dezvoltare cu datorii.”
Ceea ce nu se precizeaza, insa, este ca, in cazul SUA, Gemaniei (si al altor state puternice) deficitul de cont curent este cel mare, si ca acest lucru nu este ingrijorator.
Cauza pentru care, desi mare, deficitul de cont curent nu e ingrijorator NU se regaseste, de exemplu, in faptul ca, unele state au “armate puternice”, dar ca acesta este permanent finantat in mod sanatos. Un deficit de cont curent- chiar mare (ceea ce nu inseamna ca acesta este si recomandabil)- nu este o problema atata vreme cat este bine, puternic si ritmic finantat.
Daca Romania vrea sa se lupte cu succes pentru (citez) “recuperarea decalajelor”, trebuie sa se lupte in primul rand pentru (re)atragerea investitiilor straine directe, puternice si mentinerea unui ritm inalt, constant, de finantare a contului curent (poate, pe aceasta cale, si a reducerii decificitului- cu putin geniu, se pot face cele doua deodata; dar, reducerea nu poate fi facuta fara finantare DIRECTA, sanatoara, puternica, prin capitalul extern- exclud un alt imprumut; iar finantarea prin investitii directe se poate face doar printr-un cadru atractiv- atractivitatea acestuia fiind asigurata, in afara de stabilitate legislativa in materie, de RELAXARE, nu de un plus in materie de fiscalizare sau printr-un “spor” al impozitului pe capital!).
Or, colegii de la PSD care lucreaza la program propun (cutremurator, ca tip viziune- si sunt sigura ca nu sunt unica avand aceasta opinie):
“un pachet de măsuri care se referă la impozitele pe capital şi pe proprietăţi.”
Este absolut inutil sa detaliez de ce astfel de masuri vor duce EXACT LA CRESTEREA DEFICITULUI- m-am referit la cel de cont curent pentru ca este esentialemente important (nu in sine), devenind otravitor in cazul finantarii deficitare prin investitii straine (care inseamna, evident, CAPITAL).
De asemenea, este absolut inutil sa detaliez ca astfel de masuri ar duce, prin consecinta, EXACT LA CRESTEREA INFLATIEI in conditiile in care colegii de la PSD declara ca scop “reducerea inflatiei” (fiind reala, pe de alta parte, afirmatia din editorial, anume ca inflatia este cel mai mare dusman al veniturilor fixe; din pacate, acel “pachet de masuri” vizand adancirea fiscalizarii- sa-i spunem, doar un plus in impozitarea capitalului, indiferent de forma care ar imbraca-o acel plus- care, se observa foarte usor, duce la adancirea deficitului de cont curent, ar avea ca efect inevitabil exact cresterea inflatiei).
Fiind cat se poate de clar ce ar insemna un astfel de “pachet de masuri” nu cred ca mai are sens sa detaliez nici faptul ca oricum, in perioade problematice precum cea prezenta, masurile de adoptat sunt de relaxare fiscala, nu cele care duc la adancirea fiscalizarii (indiferent de palier).
Ca argument al afirmatiilor mele, neavand nevoie de alte comentarii:
AMINTESC PERIOADA 2001-2004!!!!!
O perioada prin excelenta benefica pentru economie.
Ce masuri au fost luate atunci, pentru stimulare economica?
TOCMAI MASURI PENTRU FAVORIZAREA CAPITALULUI (NICIDECUM PLUSURI IN IMPOZITARE), ROMANIA DEVENIND, ASTFEL, ATRACTIVA!
E drept, acelea au fost masurile pe care dusmanii lui Adrian Nastase din PSD le-au “rastalmacit ideologic”, imputandu-i ca nu ar fi “masuri social- democrate”- de parca “ideologia” atragea investitiile straine puternice si relasa Romania, nu inteleapta politica economica!
Acela a fost momentul in care Adrian Nastase s-a ridicat, indubitabil, deasupra treptei maximale pe care poate urca un om politic si a devenit om de stat!
Am tot criticat actiunile actualului Executiv(Basescu-Boc), ale guvernului anterior(Tariceanu), actiunile(sau mai bine spus pasivitatea) parlementarilor. Am criticat populismul, rautatea si afilierea politica a presei. In acest articol insa voi incerca sa propun cateva solutii, solutii care cred eu ar avea menirea de redresare economica. De fapt nu de redresare, caci de redresare nu se mai poate vorbi ci despre insanatosire.
Dar atentie, insanatosirea economica e opusa unei indatorari excesive a tarii asa cum pretind unii politicieni. Cresterea economica sau chiar reducerea gradului de scadere pe deficit bugetar nu e greu de facut… Numai ca viitorul va fi cu atat mai aspru… Practic cresterea economica pe datorie este unul dintre principalele motive ale situatiei actuale…
Asa ca propunerile mele le voi clasa in doua categorii. De reducere a deficitului fiscal pe de-o parte si de stimulare economica pe de alta parte.
I) De deficit :
– Micsorarea(sau impozitarea pensiilor). Eu unul prefer impozitarea progresiva a pensiilor. Impozitarea pensiilor mi se pare foarte morala(de ce sa impozitezi un salariat care castiga 600 de lei lunar si pe un pensionar care castiga 900 de lei nu?). Dar repet, aceasta impozitare sa fie progresiva.
– Externalizarea unor slujbe din sectorul public catre firme, dar in urma unor licitatii serioase.
– Micsorarea contrabandei si a evaziunii fiscale. Aceasta masura este menita si pentru a strange mai multi bani la buget, dar nu in ultimul rand si pentru a da locuri de munca romanilor. Caci este stiut faptul ca tigarile de contrabanda de exemplu dau de munca muncitorilor din Ucraina, Republica Moldova, Serbia. Daca aceasta contrabanda nu ar mai exista, in Romania s-ar angaja cu siguranta mai multi muncitori in industria tutunului.
– Micsorarea drastica a coruptiei, in special la achizitiile publice
– Desfintarea pensiilor speciale
– Majorarea impozitelor locale, in special a celor pe autoturisme. Astfel, poate n-am mai avea bulevardele pline de masini inghesuite care transporta doar o singura persoana. Masini care consuma benzina, iar materia prima din care se obtine benzina – petrolul – este intr-o masura foarte mare importata
– Renuntarea la construirea Catedralei neamului.
– Renuntarea la cele mai multe dintre favorurile parlamentarilor. Parlamentul poate fi “esenta democratiei” si daca domnii(sau doamnele) parlamentari renunta la hotelurile de lux(platite inclusiv in perioada concediului), la deplasarile interne si externe nejustificate, etc. Si bineinteles reducerea drastica a cheltuielilor cu birourile parlamentare. Nu sunt absurd; poate ca e nevoie ca unii parlamentari sa se deplaseze gratis in interes de serviciu. Dar nu e normal ca toti parlamentarii sa se duca unde vor(decontandu-li-se transportul, diurna, telefonul) si in ce scop vor. Ar trebui ca la fiecare 20 de parlamentari, unul singur sa se poata deplasa pe banii statului in vizite externe.
– Acelasi lucru este valabil si pentru oamenii de la Cotroceni
II) De revigorare a economiei :
– Desfintarea cotei unice. In primul si in primul rand trebuie redusa impozitarea muncii. Personal sunt adeptul cotei de impozitare progresive a muncii. Dar bazele de impozitare pentru veniturile care nu depasesc 600 de euro ar trebui sa fie mai mici de 16%. Reducandu-se impozitul pe munca, firmele romanesti vor avea costuri mai mici, de unde isi vor permite ca si preturile de vanzare ale bunurilor produse sa fie mai mici. Adica produsele romanesti vor fi mai competitive, atat pe piata interna, cat si la export. Dar pentru orice om intreg la minte si care nu este populist este limpede ca daca se va reduce impozitarea muncii, bugetul de stat va incasa mai putini bani. Ori pentru a umple golul ramas, cred ca TVA-ul ar mai putea creste cu un punct procentual.
– Impozitarea progresiva a imobilelor. Caci pana la urma, daca cineva detine mai multe imobile speculativ, in speranta de a le creste pretul(speranta desarta in opinia mea), aceste spatii, in loc sa fie folosite pentru productie – vor sta goale, nefolosite. Adica nu vor produce nimic. Prin impozitarea progresiva a imobilelor in functie de numarul lor, statul va descuraja speculantii detinatori de 4-5-6 imobile.
– Investitii pe cat se poate in infrastructura, iar asta nu inseamna doar autostrazi. Ci si sosele, retele de canalizare, retele de cai ferate, indiguire, etc. Dar atentie, investitiile nu trebuie facute cu scopul de a castiga firma lui X sau a lui Y. Ci trebuie facute la preturi si in scopuri rezonabile.
– Tabere subventionate masiv de stat pentru elevi, cu scopul impaduririi si ecologizarii zonelor vizitate.
– Atragerea de fonduri europene nerambursabile. Aici suntem repetenti an de an inca din 2007. Iar in acest scop trebuie sa se angajeze bugetari.
– Inceperea adevaratei reforme din educatie, in sensul ca scopul urmarit trebuie sa fie adevarata calificare profesionala a absolventilor.
– Descurajarea ajutoarelor sociale aberante, care de fapt ii fac pe oameni sa stea acasa si sa primeasca bani, in loc sa munceasca si astfel sa creeze bani
– Devalorizarea leului(sau cel putin aducerea acestuia la un nivel care ar fi fixat de piata daca BNR-ul n-ar mai interveni in piata). Daca leul se va devaloriza, vor fi descurajate exporturile si automat incurajat consumul de produse romanesti si bineinteles exportul.
– Reducerea salariului minim pe economie. In loc sa stea acasa si sa nu produca nici un ban, cu siguranta mai bine s-ar munci si pe un salariu de 500 de RON
– Desfintarea programului Prima Casa, care pana la urma genereaza doar un schimb de apartamente la un pret mai mare decat daca programul nu ar exista, in timp ce pentru buget creeaza deficit
– Profesionalismul, curajul si cinstea angajatilor din sistemele coercitive. Bineinteles ca ati auzi de celebrele taxe de protextie. Pai un agent economic care plateste o asemenea taxa de protectie, automat va avea costuri de productie mai mari. Care genereaza cresterea preturilor bunurilor produse de acestea. Lucru care il face mai putin competitiv
– Renuntarea la impozitarea dobanzilor. Bun, sunt de acord sa se impoziteze orice venit. Inclusiv cel din dobanzi. Dar ar trebui impozitata diferenta dintre rata dobanzii si rata inflatiei. Caci de fapt aceasta diferenta este castigul real.
– Micsorarea impozitelor pe terenurile agricole lucrate si majorarea puternica a terenurilor agricole nelucrate. Astfel acestea poate ar fi date in arenda sau vandute. Si in loc sa stea degeaba, ar produce bani si ar da locuri de munca
– Stimularea fiscala a tinerilor care isi obtin prima slujba, pentru o perioada de 12 luni. Caci este absurd ca un tanar, apt de munca, in putere atat fizica cat si intelectuala sa stea acasa. Si sincer, nu sunt subiectiv
Da, stiu ca unele masuri ar fi total nepopulare, dar cred ca este nevoie de ele. Trebuie sa intelegem ca dezmatul din anii trecuti nu se mai poate. Nu poti trai la infinit pe munca chinezilor. Nu poti consuma la infinit mai mult decat produci. Nu te poti imprumuta la infinit fara a plati si datoriile(plus dobanzile fireste).
Dar bineinteles toate aceste trebuie facute de o alta clasa politica. De o clasa politica de profesionisti, nu de politruci. Nu de oameni smecheri, “descurcareti” care au stiut sa se imprieteneasca prin sediile partidelor sau prin carciumi cu decidentii. Iar ultimii 6 ani cel putin, au aratat ca in exclusivitate asemenea oameni au facut politica romaneasca. Caci daca stau sa ma gandesc, din 2005 si pana acum nu vad nici macar 2 ministri competenti.
PS : Da, guvernul dvs(si aici va felicit in primul rand pe dvs si pe domnul Tanasescu) a avut deficite mici. Atat deficitul de cont curent cat si cel de balanta comerciala cat si cel bugetar. Felicitari!
Aya,
Cine se teme de Virginia Wolf , o fictiune constant rejucata pe scena sau in viata de toate zilele .
Daca intrebarea ar avea o substanta retorica as ramane la cel mai bun scenariu si cel mai bun cuplu care mai tirziu s-a regasit mai tirziu ca un segment real din viata cuplului interpretilor principali!
Daca semnul intrebarii nu o transforma accidental intr-o interogativa atunci iti raspund eu, cu exceptia noastra, toata lumea , incepind cu micutul Ponta, tata Socru Sarbu, inteligentul cu masca de sofer…primarul care este ,adica inca o data repet cam toata lumea. Sau toata lumea doreste un papa lapte in fruntea partidului ,pentru ca interesul clientelar al adevaratului partid din umbra se pregateste sa ia din nou puterea !
„Sistemul de impozitare diferenţiată produce o oarecare scădere a încasărilor la bugetul consolidat.”
Nu inteleg de ce un sistem de impozitare diferentiata ar aduce mai putine incasari la buget decit cel „cota unica” (sub 1 miliard EUR mai putin in primul an). E vorba de doar de imperfectiuneatranzitiei aici la un sistem cu cota profresiva? Poate ne puteti explica cind aveti timp.
Maximmouse
eu nu m legan cu asa iluzii.. is unii care zic ca sunt liberali care sustin texte din alea..
@
Vasile
Citez:
„interesul clientelar al adevaratului partid din umbra se pregateste sa ia din nou puterea”
Nu am cum sa nu-ti dau dreptate (cu mentiunea ca as exclude „adevaratul” si ca nu „se pregateste”- temandu-se ca s-ar putea descoperi orice miscare sau intentie- dar sigur pandeste un moment)!
Nu sunt, insa, de acord cu cele doua nominalizari explicite, pentru ca stiu bine ce se intampla.
@
Karakas
Cauzele scaderii sunt multiple.
In primul rand, se are in vedere neimpozitarea veniturile sub (de exemplu) 1000 de roni.
De asemenea, in cazul veniturilor intre 1000-2000 (am luat un exemplu, plaja poate fi mai restransa sau mai larga- oricum, nu cu mult) se are in vedere o impozitare cu 15% (fata de 16%, cota unica de acum).
Coroborand ceea ce rezulta in urma calculului corespunzand primelor categorii (baza fiind statistica- se aplica, insa, si o marja) cu ceea ce rezulta din progresul impozitarii celorlalte venituri (numarul acestora si suma absoluta pentru fiecare treapta rezultand tot in statistici- cu aplicarea unei marje, desigur) rezulta o scadere a incasarilor la bugetul consolidat.
Mai mult, scaderea este si mai accentuata daca se aplica o noua corectie prin estimarea nivelului la care s-ar putea ridica deducerile.
Atlantida se afla sub Teritoriul Romaniei.S.O.S.-Salvati Romania.Peste 10 Milioane sunt subpragul de subzistenta sau saracie lucie.Adevarul ascuns romanilor despre Tinutul Zeilor-Gradina Edenului-Atlantida.Am dovezi beton.Romania este Tara Sfanta.