Asa se numeste cartea Luciei Verona, carte pe care am primit-o drept premiu, ieri, la sediul Uniunii Scriitorilor. M-a onorat faptul ca am fost desemnat „cel mai bun blogger dintre politicieni”.
Alaturi de alti premianti – personalitati remarcabile ale vietii publice romanesti – am admirat ambianta dar si frumusetea cuvintelor de salut si de prezentare a unei carti de proza scurta.
Ma cunoasteti deja si stiti ca nu as fi acceptat cartea ca premiu fara sa-mi propun sa o citesc. Ceea ce am si facut in dimineata asta. Asa am aflat multe lucruri interesante : cum nu te poate proteja o armura, cum sa supravietuiesti atacului terorist de la Word Trade Center (desi finalul ramane necunoscut), cum sa faci diferenta intre lene si harnicie, si , mai ales, ce poate genera viroza, transmisa din dragoste falsa, prin internet. Puteti afla, oricum, mai multe de la Lucia Verona – careia ii multumesc inca o data -, rasfoind „internetul literar si artistic”.
ministru >> prim-ministru >> blogger 
Curios şi simpatic demers.
O colegă poetă mi-a creat şi mie un blog.
Voi încerca să văd ce blogger
voi deveni.
Domnule Adrian Năstase, sunt foarte fericită că aţi citit cartea mea, iar promptitudinea reacţiei dumneavoastră dovedeşte încă o dată că juriul a avut dreptate – sunteţi cel mai bun blogger dintre politicieni. Şi cel mai bun cititor, îndrăznesc să adaug.
A fost o mare bucurie pentru mine – şi pentru colegii mei – prezenţa dumneavoastră la lansare, pentru care vă mulţumesc încă o dată din toată inima.
Am gasit indemnul de a veni la lansare pe blogul Roxanei Iordache. Din pacate, nu am reusit sa ajung…
Din postarea politicianului retin o alaturare. Internet si armura.
Ma intreb daca e intamplatoare sau subconstienta…
La urma urmei, daca nu ies si niste marafeti din scrisu’ asta, la ce bun sa te obosesti? Pentru binele posteritatii, pentru nemurirea ideologiei, pentru consacrarea personalitatii? Niste rahaturi in prafu istoriei sunt toate acestea, oamenii cu ”nume mare” ramin in constiinta omenirii fie prin atrocitatile comise in timpu vietii(batalii, lupte, genociduri, crime, numite ”fapte de vitejie”) fie prin zgarmarea nervilor capului sa lase niste vorbe de ”duh” posteritatii , care ii va judeca prin prisma citorva”opere de arta” trasindu-le un caracter angelic …asa ca time is money, burta tipa de foame, nimic nu e pe gratis, totu ‘ e un troc na ideea= da ciolanu , na vitejia= da faima si puterea, totu ‘ se transforma, nici o filosofie sau lupta nu se pierde; pina si omu’ respectiv se transforma in carbon, calciu, potasiu, sulf , si niste h2o .
D-le Nastase cum se urmareste recastigarea electoratului din Ardeal si cat de „serios” este acest demers?? Va multumesc!!
@
Adrian Nastase
Felicitari pentru premiu!
Felicitand-o pe Lucia Verona pentru carte ii transmit (si iti transmit, in acelasi timp), legat de cum NU te poate proteja o armura, ca a mea (la armura ma refer, desigur) demonstreaza tocmai contrariul.
Cine stie?
Poate, „vinovatia” pentru statornica trainicie a unei armuri va fi venind de la „sortii” care se „arunca” pe ea (sau, din contra, nu se „arunca”) atunci cand e facuta (totdeauna pe masura personajului caruia ii e destinata), de la cat e de usoara si flexibila dar, mai ales, de la cat de capabil e cel care, de obicei, o poarta, sa o „ia cazaceste”, uneori, catre inamic, in goana calului, fara ea (altfel spus, lasand „adaugatul” invelis protector sa se odihneasca, binemeritat) cu pieptul gol si cu sabia in mana, fara teama si cu convingerea ferma ca va invinge.
Felicitari pentru premiu, consider ca l-ati meritat detasat in fata celorlalti politicieni.
Aici ar trebui materializata inteligenta nativa a acestui popor, in domeniul IT. Asta e o sansa care poate trece pe linga noi, daca nu se creaza si conditii socio-economice pentru o dezvoltare directionata a acestui sector in prima etapa (acum e dispersat si lipsit de „link-uri”), iar in a doua etapa pentru fiscalizarea veniturilor obtinute in acest sector. Materia legislativa a acestui domeniu ii face pe specialistii IT sa platasca impozit mai degraba in America decit la noi.
Offtopic
Am înţeles că aţi devenit un fel de supervizor responsabil pt judeţele D-ţa şi Prahova. Veste mai bună nici că putea să-mi dea domnul Stan de Sâmbăta Morţilor.
Ce să vă întreb…
– Ce înseamnă concret această responsabilitate?
– Va însemna şi vizite mai dese în judeţele cu pricina?
– Nu ne-aţi spus exact la ultima întâlnire, care au fost doleanţele colegilor dâmboviţeni din filialele locale?..De ce vi s-au plâns?…Care e cel mai mare off al lor?…Au vreunul?
P.S: M-aţi pârât repede d-lui Stan că, la rându-mi, l-am pârât pt lipsa întâlnirilor cu presa.
Petruţ
Domnule Nastase,
Felicitari! Ce altceva s-ar putea spune…. Titlul de ”cel mai bun blogger dintre politicieni” e un titlu bun. N-ar fi fost suficient de bun, insa, pentru dumneavoastra, titlul de ”cel mai bun politician dintre bloggeri”; adica, acesta din urma ar fi fost putin reductor, clasa politica nelimitandu-se la posesorii de blog.
In alta ordine de idei, dupa cum ne-ati recomandat, am aflat mai multe de la (si despre) Lucia Verona.
Este savuroasa in scrisu-i de pe blog, dar iti lasa, totusi, o senzatie de ”digestie completa”; adica, nu mai ramane nimic de ”rumegat” la ceea ce ofera dumneaei in scris, de aici si pana la o usoara impresie de steril nu mai e decat un pas (nu stiu daca un pas inainte sau unul inapoi 🙂 ). Spre deosebire de textele Luciei Verona, ceea ce oferiti dumneavoastra pe blog, ca teme de discutie – cu final deschis oricarei ”concluzii prospective” -, reprezinta materia prima a unor reflectii cu adevarat utile. Pentru aceasta, inca o data: felicitari!
Aya,
ceea ce ai postat mai sus este un fel de text scap(at)at in voia sortii (ca tot vorbeai de ”sorti” in mesajul tau). Este ceea ce-ti spuneam mai ieri-alaltaieri. Onirismul constituie problema compozitiilor tale, iar tu pari a avea EXPERTIZA necesara dezvoltarii acestuia. Din acest punct de vedere, iti admir ambiguitatea :).
A! Stiind ca te plictisesc aprecierile mele la adresa comentariilor tale, te sfatuiesc sa nu citesti aceasta postare. Oups! Prea tarziu 🙂
Rog si pe dna Verona si pe dl Nastase sa primeasca felicitari din partea mea. Un lucru frumos facut, un premiu mai mult decit meritat.
FELICITĂRI ! 🙂
Dovediti inca o data ca nu sunteti numai politician, ci si politician cu mare propensiune pentru lectura. Felicitari!
Adrian Nastase,
felicitari pentru premiu! Aveam si eu de luat un premiu, pt „Cea mai simpatica bloggerita” (sic!), dar nu am reusit sa ajung, pt ca tocmai atunci s-au gasit niste universitari olandezi sa vina la Bucuresti. Si cum am interesul de a reitera experienta de profesor invitat acolo, am ramas sa le aranjez si lor niste intalniri de calitate! Asta e, uneori trebuie sa optezi pentru cineva sau ceva, aceste optiuni reprezentand de fapt partea cu adevarat dinamica si plina de aventura a existentei noastre!
Buna ziua.
O alta viziune tot… fara canguri am incercat sa incropesc in Evz-ul de Duminica la rubrica Masina de tocat (…hartie!).
Va recomand cand aveti timp sa scrieti o carte intitulata „Un pirat hartuiesti o tara”in care sa povestiti unele detalii necunoscute publicului desfre nedreptul tratament la care ati fost supus in ultimii ani.Cred ca ar fi raspunsul dvs la atacurile unei persoane care nu a mai citit nicio carte de la „Capra cu trei iezi”.
@
Paul
Esti nu doar plictisitor, dar si redundant.
FELICITARI PENTRU PREMIUL “cel mai bun blogger dintre politicieni” !
PS
Mi-as permite sa adaug:
„cel mai citit blogg”, „cel mai citat blogg”, „cel mai influient blogg” …
Sunt foarte placut impresionata de activitatea ex-politica a d-voastra, este grozav sa vezi ca se afla si altceva in spatele politicianismului zilelor noastre(de fapt, ce credeti ca s-a schimbat de pe vremea „escu”-ului lui Musatescu????). Si eu am 2 din trilogia lui Gh BAgulescu si am accesat editura cartega sa incerc procurarea integrala! Credeti ca am sanse? Eu am 2 volume din editia 1939-editura Universul si prima lectura a cartii am facut-o in 1987! Succes si d-voastra si eventual mai multa participare la viata literara a tarii!!
@Paul
N-am înţeles prea bine cum e cu digestia şi cu rumegatul 🙂
Pe de altă parte, sunt foarte de acord că domnul Adrian Năstase are un blog mai bun decît al meu. E interesant, incitant, polemic. Foarte bine scris.
Dar nu aş zice că blogul meu nu oferă teme de discuţie 🙂 Poate ar fi bine să-mi citeşti cartea.
dle presedinte , cu siguranta v ati gandit si la noi in acele frumoase momente. dar va intreb un lucru , ce ve ti face, va compromite ti in continuare sau iesiti la lupta ( politica) deschisa. nu mai e timp. se vorbeste de transilvania , aici este nevoie de oameni si apoi strategii. cu stima.
Felicitări pentru premiu, şi aş dori, dacă se poate din partea Dvs. sau a Luciei erona informaţii despre unde şi cum găsim cartea?
Vă mulţumesc!
@
Lucia Verona
La Paul, „digestia” si „rumegatul”, la propriu, sunt principalele preocupari.
Ca atare, invariabil, contactul cu ceea ce vede este tipic digestiv, cu scopul indestularii specifice, de unde si referirile sale pe care le-ai si le-am citat.
In acest punct, cercul se inchide.
Nu exista nici un sens ascuns, metaforic- cu atat mai putin ar putea fi vorba despre vreo alegorie- in mesajul lui.
Cumva off-topic: tvr1 m-a surprins in aceasta seara cu o relatare despre muzeul hartilor vechi. Am asteptat cu nerabdare sa aflu daca va va fi pomenit numele. Ei bine, dl director a spus-si spusa domniei sale a trecut „sticla”- ca inceputurile institutiei au ca punct de pornire anul 2003, datorita donatiei d-nei Daniela si d-lui Adrian Nastase. Mare minune la tvr1!
Am „datorii” fata de Augustin (ave!), marcus si instalatorul. Au apreciat ca si parerea mea conteaza – ei, seniorii acestui blog. Le multumesc. Voi reveni cat de repede imi vor permite meandrele concretului!.
@Sibilla: n-am avut timp sa trec pe la dv in ultima perioada. Stiu ca sunteti o mare luptatoare, a carei demnitate este dincolo de orice indoiala, dar nu credeti ca are dreptate ‘cerberul”? Vreau sa spun ca un cont, acolo, de care sa stim si noi poate masura distanta dintre vorbe si fapte si, mai ales, ar da masura solidaritatii noastre. Nu credeti? „Tinem aproape” poate fi o sintagma mai presus de cuvintele care-o compun. Respecte.
si totusi, cineva mai citeste carti …. wordswordswords…..
@ Lucia Verona
păi nu poate! i-o interzice chiar titlul: FĂRĂ CANGURI…
Velisar: parerile tuturor celor bine intentionati conteaza – si cred ca asa gindeste si dl Nastase – nu va luati dupa faptul ca nu putem inchega intre noi dialoguri fiecare cu fiecare, iar eu nu ma simt senior deloc. Incercam sa fim de folos proprietarului blogului si gazdei noastre – si uneori cred ca si reusim, cu totii. Cu stima.
Pârghii diferite
Mâhnit, oftează Eol. Se zgâlţâie pădurea,
Cad arborii grămadă, făr’ a vadea securea.
Pe sprintena Diana nu-i chip să o ridice,
Pe aripi să o poarte, iubind-o, cum s-ar zice.
Poate doar Arhimede cu pârghiile sale,
Având un punct pe deal şi celălalt în vale.
-Mă duc să-i mângâi barba, să-i răcoresc pomeţii,
Să-i cer un sfat – mă rog – aşa cum fac istetii.
‘l-ascultă înţeleptul, ţintindu-l cu ochi mici :
-Vrei să iubeşti zeiţa sau numai s-o ridici ?
Că pârghii diferite-s la una şi cealalta ;
Pe-a doua ţi-o dau eu, dar ce te faci de alta.
Va felicit sincer!
Premiul e meritat. S-ar putea ca acest premiu sa aiba in viitor o valoare mai mare ca acum.
Nu mi-e clar care e zona care va prinde cel mai bine: politica sau comunicarea (pe internet). Nu va vad in stare sa electrizati multimile (mitinguri etc.). Dar sunt convins ca puteti aduce in discutie si trata, pe blog sau intr-o forma similara, teme de maxima importanta pentru evolutia societatii romanesti. Va apreciez chiar si cand nu sunt de acord cu parerile dumneavoastra (si mai mult nu sunt, de ce sa mint?).
@ Iluminatul
Fratele meu, de unde vii, unde te duci? Unde te poate găsi omu’?
@ Aya
Am primit un mesaj pe mail de la Paulica.
Era fericit ca l-ai laudat atunci cand ai zis despre el ca este redundant si-ti multumeste.
I-am spus ca este de bine.S-a bucurat tare mult.
@Velisar Iancu,
Respecte şi mă bucur să vă ştiu în preajmă 🙂
De astă dată Cerberul NU are dreptate şi mai mult de atât, ştie !
N-aş mai fi Sibilla, am să urnesc eu ceva, ceva până la urmă, iar de muncă nu mă tem, găsesc, mai mult, presimt că mi se va oferi, ca să nu mă zburlesc prea tare, ştiu ei cameleonii ce ştiu …
Şi dacă ipotetic vorbind, le-o trăzni să mă elimine, acum ştiu că pe ţeavă sunt deja prea multe, nu cunosc ei detalii, dar … să zicem că eliminarea mea nu le-ar fi de folos, dimpotrivă 😉
De câteva zile doinesc : ” Ană, zorile se varsă … ”, Lumina orbeşte mai rău ca banul uneori, cine-i puse să nu se oprească , irelevant, relevant şi dureros e că NU se recunoaşte că ” protecţia copilului ” în România trebuie scuturată din temelii !
Da, în Caraş-Severin e jocul unui tandem ticălos de-a … fugăritul sibilinei, c-a îndrăznit a stârnii năpârcile în cuib, şerpăria, prostia e că nu cunosc cu cine joacă 😉 Cu tigri nu-i de jucat barbut, e vorba de destine, de suflete, NU de mizerii politice, să bage bine la tărtăcuţă.
Să demonstreze orice Politician din ţara asta, indiferent de coloratură că e în stare să se alăture acestei cauze şi să facă ceva concret şi zău îi voi strânge mâna, până una alta, nu prea am cui … câţiva ghiocei, dar, cum bine ştim, ” primăvara ies Regii la război .. ” , uite le fac o provocare, le-ar folosi la imagine 😉
stimă şi respect Domnule Velisar şi, mulţumesc din suflet,
Sibilla
P.S. Cerberul mă iartă, că mă ştie , ştie când să mă măscărească şi când să-mi dea ” şutul ” înainte, n-are el Sfinxul orice Şef, e t(d)rac 🙂
@ Lucia Verona
Am privit, cu interes şi recursiv, toate cele 51 de fotografii ale evenimentului postate pe blogul Dumneavoastră. Dar lipsesc legendele! De exemplu, la fotografia numărul 39 mă interesează cine era persoana care privea cu atâta evidentă ostilitate la domnul Adrian Năstase, şi care erau motivele ei ? Cu memoria încă proaspătă, poate vă veţi lansa în această arheologie interpretativă a imaginilor, din care să nu lipsească lămuriri despre decoraţiunea barocă a tavanelor. Eventual, unde se poate, cu interviuri ale persoanelor, gândurile de atunci, şi gândurile din momentul interviului. Nu interesează doar ce gândea, şi ce a spus, Adrian Năstase, deşi, no doubt, replicile sale au fost spirituale şi poate că le-a înregistrat cineva atunci (bine, aceasta reprezintă o certitudine, problema este dacă veţi avea Dumneavoastră acces la vreun set de înregistrări) ! Cele 51 de fotografii cu legende şi interviuri, plus comentarii de bloggeri, toate adunate într-o carte pdf cu descărcare liberă pe Internet, ar fi o adresă URL cu nenumărate accesări. Şi ar fi o carte Lucia Verona!
D-nul Adrian Nastase felicitari pentru ceea ce faceti ,pentru felul in care abordati problemele crizei actuale prin care trecem ,mi-as dori sa va cunosc mai mult felul in care ganditi despre vremurile actuale….
Astept raspuns
Va citesc blogul cu interes mai ales ca gasesc in paginile sale un amestec de teorie de drept, de filosofie politica si de politica, dar nu numai. Va felicit pentru distinctia din blogosfera. Consecventa si la mai mare!
Va transmit cele mai calduroase urari de bine de la Iasi!
PS: V-am trecut in lista mea ieseana de bloguri cu acordul dumneavoastra sper.
dle presedinte, sunt uimit , cum este posibil ca o serie de oameni apropiati dvoastra sunt in acelasi timp si f apropiati presedintelui. nu pute ti fi in ambele luntrii. luati o hotarare caci altfel intra ti in criza de timp, ar fi pacat. de ce psd isti , sau asa zisii , din institutiile statului nu respecta legalitatea ba mai mult se complac in jocul tradarii. se vor debarasa de dvoastra dupa ce i ati promovat. cu stima.
Doamna Lucia Verona,
Blogul dumneavoastra, spuneam (ba chiar scriam), contine texte savuroase; pana aici nu ati avut nicio problema de intelegere a ceea ce afirmam, desigur :). Apoi, ziceam, cu alte cuvinte, ca aceste texte contin, dupa parerea mea, niste idei si un umor atat de bine inchegate incat esti pus in situatia de a le citi, de a le asimila si… atat. Alexandru George scria candva ca nu-i plac maximele, pentru ca par niste concentrate de inteligenta (sau: fragmente de inteligenta concentrata – nu mai stiu sigur, neavand cartea la indemana) asupra carora nu prea mai ai cum sa intervii. Le remarci – eventual, le folosesti ca atare (cu copy-paste, de exemplu; avem un specialist aici pe blog in persoana lui ”Elmarica-plin-de-oftica”:) ) – si, gata! Ei bine, as spune cam acelasi lucru despre textele de pe ”Blog, ca sa fiu trendy”. Nu despre toate, evident (dar, despre cele pentru care n-as folosi cuvantul ”savuroase”, nu v-ar placea sa stiti ce as spune:) ).
In continuare, dupa cum ati afirmat, blogul domnului Nastase e incitant, polemic, pe cand al dumneavoastra pare – repet, e o opinie care ma angajeaza numai pe mine – suficient lui insusi. Adica, nu mai ai cum sa-ti aduci aportul la cele scrise, fiind redus la conditia de simplu consumator de text (ceea ce nu e rau intr-o librarie, dar e mai putin bine pe un blog – prin definitie, interactiv).
In sfarsit, spre deosebire de al dumneavoastra, blogul domnului Nastase valorizeaza, dandu-ti sansa de a te simti util. Si te pune pe ganduri (acelasi lucru fiind afirmat de catre Bogdan Hrib despre cartea dumneavoastra. Poate ca ar fi bine sa o citesc, cum foarte elegant mi-ati recomandat, evitand sa-mi cereti pur si simplu s-o cumpar :).
Acum, asigurandu-va ca voi incerca sa fiu un consumator cat mai activ pe blogul dumneavoastra (pe care nu l-am stiut pana acum), va spun la revedere. Ca sa va parafrazez: ne vom intalni la urmatoarea lansare. Sau nu. 🙂
Aya,
de ce te zbuciumi asa din cauza mea? Nu stii ca toti ceilalti postatori de pe blog sunt alaturi de tine? Cat mai poate conta unul ca mine pentru suita ta? 🙂
Acum te vei fi simtit scoasa pe linie moarta (pe functia de simplu spectator) si din cauza ca Lucia Verona mi-a dat replica. Asta dupa ce domnul Nastase te-a ignorat asiduu (sic!) in ultimul an :). Oare nu incepi sa-mi dai dreptate, considerand ca aceasta marginalizare a ta se datoreaza mai degraba relei credinte, cu care ii tratezi pe toti cei care par mai logici decat tine, decat ambiguitatii din postarile tale? Mai reflecteaza! Si, stai linistita, nu pentru bagarea mea in seama de catre cei de aici vizitez eu blogul domnului Nastase, ci pentru ca ma face sa devin mai bun.
leo,
ce ti-ar mai placea si tie sa fii cioban de canguri, fiule! (adica, la propriu, fara intelesuri ascunse – ca nu-mi da voie Aya 🙂 ).
Elmarica,
fara copy-paste esti putin cam inutil aici; dar nu-ti spun o noutate, desigur :).
Apropo, de ce nu faci copy-paste pe mailurile pe care visezi ca le primesti de la mine? Hai, sa te vad cum iti zburda imaginatia unicelulara – daca nu ti-ai facut rost de pereche la neuron, intretimp, desigur :). Fa-o, ca dupa aceea, daca ne va permite Manuela, voi face si eu copy-paste pe mailurile pe care mi le trimiti tu mie cu obstinatie (cauta in DEX! sunt sigur ca-l ai la indemana dupa ce ai terminat de citit Pagini Aurii :).
@All,
Merită să ne bucurăm pentru EL, fie şi pentru faptul că nu s-a lăsat intimidat niciodată de … zăus … :
Ziveli MRC ( Ramona şi Mile Cărpenişan ) !!!
Sibilla
@ Paul
Bai Paulica, dupa ce facushi muci engleza, o dadushi dracu’si pe ea de limba romana cand iti aduseshi aportu’, ba mai trantishi si chestia cu imaginatia unicelulara.
Limba romana se invata la scoala (altfel,degeaba te uiti in DEX si in Pagini Aurii, singurele carti de care-ai auzit din moment ce le recomanzi cu foc).
Despre restu’,ce sa zic?
O dadushi ca de obicei cu oishtea-n gard (ca rumegatoru’) cand puseshi sub semnul intrebarii talentul de scriitor al Luciei Verona si ziseshi de Aya ca-i ignorata si marginalizata de gazda noastra (ai vrea tu!).
Te mai si trezishi vorbind ca proasta-n targ despre leo si instalatorul.
Ramane cum vorbiram, bai Paulica scumpulica si astept provincia pe mail!
P.S. Iti facushi norma la CSFB (Clubul Strambatorilor la Faiantza in Baie) de ai timp sa te dai zglobiu pe blog?
DT,
De acord. Si multumesc.
Aya, Elmmar,
constat că staţi foarte bine cu timpul liber, din moment ce vă permiteţi (iar) să vorbiţi… singuri…
din partea unui om de litere ca doamna Lucia Verona, ocupată să citească oameni ori să scrie pentru oameni, să spunem că o incursiune în lumea gârleană poate fi privită ca o evadare. din partea voastră, nişte cunoscători într-ale surselor de zgomot din canalele de comunicare, timpul alocat unei anoste balize de bruiaj intră în categoria „risipit orz pe gâşte şi perle la porci”…
şi mai şi reţineţi atenţia celor citaţi de voi întreptată spre… nicăierea…
@Elmmar.
permite-mi o parere:absolut jenant PS-ul la ultimul raspuns pe care i-l adresezi lui Paul.Intr-atat de grobian,incat ma intreb daca realmente apartine celui care m-a obisnuit si cu ironia fina,dar si cu superbe poezii postate pe acest blog.
@gigi
Da, corect,scuze!
@leo
Asa sa fie! Am purtat o discutie pe tema asta.Multumesc!
@Paul esti nemaipomenit. Atat de nemaipomenit incat imi face impresia ca te stiu de undeva, ca te-am mai vazut, auzit, citit, intalnit prin kafcaragialia. Felicitari si te rog sa nu suferi prea mult (imi pari un suflet milos) pentru postura mizera in care i-ai pus pe criticii tai de pe acest blog. Pacat totusi ca „elmmarica” n-a sesizat intreaga incarcatura poetica a metaforei cu „imaginatia unicelulara” si ca in conditiile date mesajul respectiv nici n-avea cum sa i se adreseze. Inca o data felicitari pentru „stil”.
Emarica,
referitor la ”aducerea aportului”: un biet pai in ochiul meu…
Eram sigur ca te vei referi la scaparile de forma, cand fondul iti excede capacitatea de analiza. Este obsesia celor ca tine, obsesie pe care nu ti-o intelege nici macar un baci ca leo sau un admirator ca gigi. Bucura-te, deci, fiule, ai muscat momeala cu tot cu undita. Numai taran, pardon: grobian :), nu te mai facuse nimeni pana acum (cred ca s-a straduit din rasputeri sa-ti atribuie acest eufemism).
Iti astept si eu, alaturi de gigi, superbele copy-paste-uri, pardon: superbele poezii pe acest blog 🙂
gigi,
sa nu te astepti ca Elmar sa tina cont de sugestia ta. Adica, dupa cum ai vazut, ironia lui ramane fina atat timp cat il perie cineva. In momentul in care eu i-am indepartat pojghita de spoiala literara (sic!) cu care venise pe blog, adevarata lui natura ”din topor” a iesit imediat la iveala. Tu poti spera intr-o revenire a acestuia la vechiul lui rol, dar, la cat e de frustrat de prezenta mea aici, e o desarta speranta, cred.
Elmmar,
acum vad ca nu ai inteles metafora cu ”imaginatia unicelulara”. E simplu, fiule! Imaginatia, in cazul oamenilor normali, este obtinuta pe baza unei multimi de celule, dintre cele care formeaza creierul. Cu alte cuvinte este o ”imaginatie pluricelulara” (cum s-ar spune in limbaj literar:) ) – ”pluri” insemnand ”mai mult”. Ai inteles pana aici? Sa continui cu explicatia ? 🙂
Tudorica,
te expui! Nu te lasa furat de aparente, pentru ca acestea inseala – din cauza ca sunt mai ingenioase decat noi; ele, aparentele 🙂 – si vei face cat de curand cunostinta cu reaua credinta si cu atacurile la persoana duse de ”criticii mei”, cum frumos ii alinti pe ”durii” de pe acest blog.
@Paul – Merci pentru (toate) sfaturile bune. Nu-ti face griji. Stiu sa ma feresc, iar daca din, doamne fereste, vreo neglijenta nu reusesc sa ma feresc ni-i bai: sunt imun la veninul de veverita precum mangusta la cel de cobra. Ma feresc numai asa la misto, din plictiseala si ca sa-mi testez reflexele. Nu de aici vin riscurile ci din faptul ca veveritele cad usor in uluiala si raman cu gura deschisa (pe dinauntru) uitand adesea sa dea drumul mesajelor care asteapta validarea si pe care… le-ar combateee… uite asta de ex.
@ Velisar Iancu
Coane Iancule, ma bucur sa-ti mai vad „urmele” pe-aici! Si-mi face placere sa aflu ca mai stii de mine, chit ca includerea mea in rindul „senatorilor” e o exagerare chiar nejustificata.
Conteaza parerea oricarui om de buna-credinta, inclusiv a dumitale sau a mea. A.N. stie asta, si asta e motivul pentru care (eu, cel putin, dar mai stiu vreo citiva) ma aflu aici.
Asa ca, ai grija de sanatate! Si tine-aproape!
@ Velisar Iancu
Scuze, am incurcat „seniori” cu „senatori”. Probabil fiindca ideea ramine aceeasi, desi, la rigoare, sint unele diferente de nuanta! Salutul „ave!” m-a dus cu gindul la Senatul Roman!
S-auzim NUMAI de bine!