Scrisoare deschisă către CNA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Stimati membri ai CNA, consider că finantarea, in continuare, a institutiei pe care o conduceti nu se mai justifică. S-ar face, de altfel, si o importantă economie la buget.  Părerea mea…

Iată si motivele acestei afirmatii. Obiectivele CNA au fost stabilite prin Legea audiovizualului, adoptată in 2002, in vremea când eram prim-ministru. Retin, de atunci, că rolul principal al CNA era acela de a asigura libertatea de informare in conditiile apărării demnitătii umane. In momentul actual, membrii CNA par a se trezi doar in perioada campaniilor electorale, atunci când reprezentantii partidelor in Consiliu isi numără reciproc minutele de publicitate politică. In rest, liber la injurături, golănie, mitocănie,  „vacante mari” si „fierbinti”, sanctionate „dur” cu atentionări si amenzi simbolice. Poate că asa intelegeti dvs. libertatea de exprimare – prin utilizarea, pe post, a unor sintagme „populare”, directe, fruste, neaose, cu injurături „autentice” – pe care să le inteleagă si copiii -, cu adresări simpatice si amicale  „Bă, „Mă”, „Băi, nebunule”. Probabil că, in acest fel, contribuiti si la „protejarea culturii si a limbii române”, obiectiv stabilit pentru CNA. Nu stiu dacă ati avut curiozitatea să urmăriti diverse programe la televiziuni din alte tări. Nicăieri nu se intâmplă asa ceva. Pervertirea limbajului, in ultimii ani, este efectul, in primul rând, al lipsei dvs. de actiune.

Stiu că ati incercat, anul trecut, să găsiti o solutie. Ati făcut eforturi pentru a intelege, de exemplu, ce inseamnă genul „pamflet” si dacă  este el prevăzut in listele de programe. Rezultatele se văd, insa, in continuare. E adevărat, aceste „programe” nu pot fi urmărite de copiii sub 12 ani decât alături de părinti – pentru că, probabil, in prezenta lor, copiii ar retine mai greu injurăturile respective. In schimb, după 12 ani, libertate, tată…Că e Revolutie si trebuie să-si ia si ei portia de libertate.

Aceasta nu e o sesizare pentru că, in acest caz, ar trebui să-mi inchipui că banii dati pentru echipamentele de monitorizare a emisiunilor au fost folositi in alte scopuri. Bănuiesc că intre reglările de conturi pe care le practicati, si când nu participati la sedintele care nu se tin (din lipsă de cvorum, anuntat din timp), urmăriti, alături de copiii dumneavoastră, de sub sau peste 12 ani, diverse emisiuni din „genul pamflet” (gen despre care dvs spuneti că nu există). De exemplu, „Lumea lui Banciu”. De exemplu, emisiunea din 21 iunie 2015. Dacă nu o aveti stocată, o puteti găsi pe site-ul televiziunii familiei Păunescu sau pe YouTube. Eu imi permit să vă sintetizez câteva dintre apelativele folosite  intr-un segment de 10 minute din această „lume” la care, in opinia mea, sunteti complici: „vită incăltată”, „bou absolut al politicii românesti”, „păpucar”, „mamelar”, „zdreantă umană”, „dobitoc”, „vita de Năstase”, „boul de Năstase”, cu indemnul optimist – „oale si ulcele, asta asteptăm de la tine”.

In ceea ce mă priveste, acest limbaj nu mă mai afectează. De patru ani, il suport si eu si familia mea. Dar acest limbaj este folosit pe un post public. De patru ani. In fiecare seară. In legătură cu numeroase persoane publice. Cu efectele inerente. Este vorba cumva de „exprimarea pluralistă de idei si de opinii”, stabilită, ca obiectiv, de legea audiovizualului? Eu nu cred.

Stiu că mesajul meu este inutil. Singurul demers cu efecte concrete ar putea să vină doar din parte reprezentantilor unor ambasade străine. Ceea ce nu este cazul. Iar Raportul Departamentului de Stat are alte obiective.

Asa incât vă doresc, in continuare, somn usor!

Adrian Năstase