Ce ar trebui sa faca un Guvern de criza

Unii dintre colegi m-au intrebat cum vedem noi rolul unui eventual guvern de criza. Iata cateva dintre ideile pe care le-am impartasit si colegilor de la PNL, in cadrul discutiilor pe care le-am avut in ultimile saptamani :

 

Un guvern de criza ar trebui sa repare cateva din problemele create de guvernul Boc si sa pregateasca tara de alegeri anticipate. Atat si nimic mai mult. Pare putin, dar pentru 6 luni sunt foarte multe de facut.

Avem o serie de crize suprapuse de rezolvat. Criza economica se suprapune pe cea sociala. Masurile de austeritate sunt cele mai dure din Europa si nu sunt insotite de masuri de relansare economica. Avem si o criza a datoriilor, nu doar ale statului (unde se ajunge la 62% din PIB in cativa ani), dar si ale populatiei. De la inceputul crizei, zilnic isi pierd locul de munca 800 de romani. Somajul scade pe hartie, dar in realitate scade numarul de locuri de munca existente si create. Avem un restantier la fiecare cinci datornici la banci. Zilnic, 250 de romani nu isi pot achita rata la banca. Peste 300.000 de firme sunt grav afectate de criza, dupa cele 180.000 de firme inchise anul trecut. Economia va fi in recesiune si anul viitor, fiind astfel singura tara europeana care nu iese din criza. Rata saraciei va creste cu 4 puncte procentuale in acest an.

Tactica de tip “loveste si fugi” impusa prin adoptarea cotei unice s-a dovedit falimentara. Beneficiile reale (nu doar micile cresteri de salarii, insotite de inflatie) au mers mai ales la cei bogati, iar costurile sunt suportate cu precadere de saraci.

Din nevoia disperată de a aduce venituri la buget, mediul de afaceri va fi în continuare strivit de numărul mare de impozite şi taxe, incertitudinea legislativă şi controalele inutile. Firmelor private le este aproape imposibil să-şi construiască un plan de afaceri pe termen mediu. IMM urile au mari dificultăţi în a pătrunde pe piaţa şi a se dezvolta.

România are prea puţini salariaţi iar aceştia sunt plătiţi prost. Lipsa de stimulente acordate sectorului privat are ca rezultat un număr mic de firme care nu pot dezvolta decât o ofertă internă firavă. Ca urmare a modelului de capitalism financiar aplicat în ultimii 6 ani, economia românească este slab structurată şi insuficient dezvoltată.

 

Viziunea necesara

 

Prin crizele financiare, economice şi sociale pe care le-a provocat, capitalismul financiar şi-a dovedit limitele. Este clar că avem nevoie de un nou model de dezvoltare în România. Un model care să stimuleze creşterea economică pentru bunăstare. Nu o creştere economică bazată aproape exclusiv pe consum şi importuri sau una bazată pe datorie.

Ne propunem să creăm locuri de munca mai multe si mai bune prin creşterea economică alimentată de investiţii. Stimulăm parteneriatul public privat pentru a asigura resurse de investiţii.

Asigurăm o creştere economică susţinută şi o distribuire echitabilă a beneficiilor acesteia. Creăm bogăţie care va fi regăsită în creşterea nivelului de trai al majorităţii cetăţenilor. Reîntoarcem economia cu faţa spre social şi minimizăm economia bazată pe speculaţie. Deschidem economia spre oameni şi ne propunem reducerea polarizării sociale.

Descătuşăm spiritul întreprinzător al sectorului privat pentru a asigura dezvoltare economică durabilă. Trebuie să asigurăm o creştere a atractivităţii economiei româneşti, prin reducerea rigidităţilor care îngreunează iniţierea/dezvoltarea afacerilor.

Un ritm înalt de creştere economică reprezintă cea mai importantă sursă de combatere a sărăciei. Reducem astfel decalajele economice şi sociale care o despart de ţările Uniunii Europene. Prognozăm că procesul de dezvoltare economică va depinde substanţial de creşterea productivităţii şi de adâncirea reformelor structurale (management performant, investiţii mai mari în capitalul uman şi în tehnologie avansată şi o disciplină financiară mai bună).

Vom asigura o continuitate şi o predictibilitate a măsurilor adoptate, bazându-ne pe reducerea deficitelor şi pe sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Orice deviere de la aceste obiective ar genera numai câştiguri false de bunăstare pe termen scurt, ceea ce ar afecta negativ nivelul de trai al indivizilor pe termen lung.

Politica fiscală poate fi utilizată inteligent pentru a genera efecte asupra economiei pe termen lung şi nu pe termen scurt, prin stimularea mai degrabă a ofertei agregate şi a potenţialului economiei, decât a cererii agregate. Astfel, se vor putea realiza progrese atât în procesul de convergenţă nominală (reducerea inflaţiei, reducerea deficitului bugetar prin creşterea încasărilor bugetare), cât şi în cel de convergenţă reală (prin rate susstenabile de creştere economică).

România trebuie să treacă de la consum şi importuri la investiţii şi exporturi ca principale motoare de creştere. Prin politici economice consistente, consolidăm stabilitatea macroeconomică şi asigurăm predictibilitate în mediul de afaceri. Suntem conştienţi că o creştere rapidă a potenţialului de convergenţă cu UE poate fi realizată numai prin continuarea procesului dezinflaţionist, consolidarea sistemului finanţelor publice sănătoase şi menţinerea în limite sustenabile a deficitului extern.

Mărim investiţiile publice inteligente, în dezvoltarea infrastructurii, educaţie, sănătate, dezvoltare rurală şi protecţia mediului, în IT şi tehnologie avansată. Cheltuielile bugetare trebuie să stimuleze în primul rând oferta, şi nu cererea, pentru a nu se regăsi în dezechilibre inflaţioniste. Deficitul bugetar trebuie menţinut atâta timp cât acesta se reflectă în investiţii calitative din partea statului. Echilibrul bugetar îl menţinem printr-o bună planificare multianuală şi urmarea unei strategii predeterminate.

Propunem reformarea sistemului fiscal-bugetar. Reforma veniturilor bugetare are ca obiectiv creşterea ponderii veniturilor bugetare in PIB la nivelul mediei UE27, pentru  a se putea asigura resurse de finanţare pentru investiţii. Reforma cheltuielilor bugetare se bazează pe mărirea eficienţei alocării fondurilor publice, reducerea cheltuielilor administrative şi un management performant al întreprinderilor publice. România are astăzi nevoie de un sistem de impozitare menit să aducă beneficii pentru toţi cetăţenii şi nu doar pentru o categorie restrânsă şi privilegiată.

 

Principii

§         Masurile reparatorii vor fi aplicate de la 01.01.2011

§         În cazul bugetarilor, tinta este de a se reveni rapid la nivelul salarial de dinainte de 1 iulie 2010.

§         Neimpozitarea pensiilor sub plafonul de 1.000 lei

§         Diminuarea corupţiei prin decuplarea clientelei politice de la banul public şi transparentizarea folosirii acestuia

§         Crearea spatiului fiscal pentru investitii. Imprumuturile să fie îndreptate cu prioritate către investiţii cu efecte de multiplicare si creare de locuri de munca

§         Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor structurale prin simplificarea proceduriulor de accesare  si prin solutii de  creditare pentru cofinantare a IMM-urilor.

Masuri pe termen scurt (urmatoarele 6-9 luni)

Noi susţinem abordarea echilibrată a refomei sistemului public. Măsurile de raţionalizare a cheltuielilor trebuie să fie completate de măsuri de creştere a veniturilor la buget. În fapt, doar tăierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finanţare, dar nu presupune un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investiţii.

PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor analize cost beneficiu bine fundamentate, iar pe de altă parte creşterea veniturilor bugetare să se realizeze prin majorarea diferenţiată a fiscalităţii, îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri să fie minime.

SCENARIUL FISCAL-BUGETAR ALTERNATIV

Reducerea cheltuielilor bugetare

• Reducerea numărului de ministere, agenţii guvernamentale şi servicii deconcentrate.
• Implementarea în regim de urgenţă a standardelor de cost şi normativelor de personal în toate serviciile descentralizate. Introducerea organigramelor şi bugetelor standard pentru toate autorităţile publice locale.
• Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la 75% din nivelul din 2009. Introducerea de normative de consum pentru administraţia publică centrală.
• Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) pentru toate achiziţiile publice (efect: reducerea preţului cu 10-15%).
• Trecerea controlului financiar preventiv de la ordonatorii principali de credite la Curtea de Conturi

Creşterea veniturilor bugetare

• Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri si introducerea impozitului forfetar pe activităţi (comercializarea produselor din alcool, tutun, produse petroliere, servicii de alimentaţie publică şi turism etc);
• Dublarea redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile.
• Înăsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncă la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de români lucrează fără forme legale, iar o treime dintre angajaţi primesc o parte a banilor la negru.
• Reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2011. În 2009, ponderea economiei subterane a fost estimată la 24% din PIB. Munca la negru a reprezentat 12% din PIB, iar evaziunea pe TVA aproximativ 5% din PIB, restul fiind pierderi din sectorul informal. Piaţa neagră şi gri a reprezentat 50% din piaţa alimentelor în 2009. Evaziunea din neplata accizelor pentru ţigările de contrabandă reprezintă aproximativ 1 miliard de euro pe an. Conform companiei de consultanta Kearney (2009), bugetul României nu a încasat aproximativ 7% din PIB în contul impozitelor şi taxelor datorate statului. Cu acestea, Romania ar fi ajuns la nivelul înregistrat de către noile state membre ale UE.

Măsuri de stimulare a economiei şi creare de locuri de muncă

• Revenirea cuantumului salariilor din sectorul bugetar la nivelul dinaintea reducerii cu 25%.
• Cota redusă de tva 5% pentru pâine şi produse de franzelărie, carne proaspătă, lapte, ulei şi zahăr
• Programe de creare/ menţinere de locuri de muncă. Scutirea de plata contribuţiilor datorate statului pentru angajatorii de şomeri/absolvenţi/persoane pe termen de 6 luni. Creşterea numărului de contribuabili va relaxa presiunile bugetare pe termen mediu.
• Înfiinţarea de locuri de muncă în microîntreprinderi cu un singur angajat prin scutirea de la plata contribuţiei sociale în limita salariului de 1000 lei.
• Sprijinirea imm-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene
• Finalizarea legii parteneriatului public-privat care să permită atragerea de finanţări pentru marile proiecte de infrastructură
• Accelerarea amortizării activelor fixe cumpărate în anii 2010-2011 pentru a încuraja investiţiile şi pentru a asigura recuperarea rapidă a acestora
• Dezvoltarea parcurilor industriale si tehnologice. Încheierea de parteneriate public-privat pentru înfiinţarea de noi parcuri industriale. Prin facilităţile acordate firmelor care îşi desfăşoară activitatea în parcurile industriale deja existente sau în cele nou create, se atenuează efectele crizei economice asupra respectivelor societăţi, se reţin în ţară lucrătorii calificaţi şi se produc bunuri competitive, cu valoare adăugată ridicată.
• Creşterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pentru a acorda garanţii IMM-urilor pentru diverse investiţii cu efect de multiplicare.

 

Măsuri de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene

§         Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene până la 30%, de la 12,7% în prezent, prin:

1        Depolitizarea conducerii autorităţilor de management şi a organelor intermediare şi publicitate obligatorii pentru firmele/entităţile juridice care câştigă programe europene.

2        Un parteneriat între administraţiile publice şi firme de consultanţă pentru ca primele să poată accesa fonduri europene.

3        Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finanţate din fondurile europene după fiecare cerere de rambursare şi nu la finalul proiectului;

4        Operativizarea activităţilor derulate prin Trezoreria Statului pentru proiectele finanţate din fonduri europene sau selectarea de către MFP a uneia/mai multor bănci pentru derularea acestor activităţi;

5        Înfiinţarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiţii care vizează accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinzătorilor;

6        Introducerea posibilităţii de garantare cu bunurile achiziţionate, pentru a facilita cofinanţarea bancară a proiectelor finanţate prin fondurilor structurale;

7        Condiţionarea finanţării bugetare a instituţiilor publice implicate în atragerea fondurilor structurale, în funcţie de performanţele acestora.