Oricat ar incerca o parte (nesemnificativa) a presei sa minimalizeze, relativizeze si decredibilizeze Barometrul global al fericirii, demersul este sortit esecului. Instrumentul sociologic este unul cu traditie (studiul este realizat anual, incepand din 1977), respecta normele metodologice in domeniu, iar Worldwide Independent Network of Market Research este una dintre cele mai mari platforme multinationale de agentii specializate in studii de piata.
Faptul ca nivelul de trai a scazut dramatic in ultimii ani, ca gradul de saracie a crescut ingrijorator si ca increderea inter-personala este tot mai mica sunt evolutii extrem de periculoase pentru sanatatea si stabilitatea unei societati. Totusi, aceste realitati sunt reversibile, iar USL reprezinta o garantie ca acest lucru se va intampla.
In acelasi timp, daca romanii au ajuns sa fie ’cei mai nefericiti dintre pamanteni’ este un lucru cu adevarat grav. Aceasta deoarece starea de ’fericire’ nu este conditionata exclusiv de aspectele materiale, ci si de cele de status. Romanii sunt nefericiti deoarece nu se simt bine in spatiul social in care traiesc, deoarece nu au oportunitati pentru a se dezvolta, nu sunt respectati, nu se simt reprezentati de guvernanti si nu au o perspectiva foarte clara pentru viitor. Si, din pacate, o astfel de stare de spirit nu se poate schimba peste noapte. Daca intr-un ciclu electoral se pot pune bazele unei cresteri economice sustenabile, cu ’fericirea’ nu este atat de usor.
Dupa dezastrul economic si social din ultimii ani, clasamentul global al ’fericirii’ nu este neaparat surprinzator. Recunosc totusi ca nu ma asteptam ca Romania sa se afle pe ultimul loc. Ca romani suntem descrisi si ne place sa ne descriem ca fiind firi vesele, primitoare si optimiste. Cam greu ne putem pastra o astfel de atitudine pe fondul unui sentiment dominant de ’nefericire’. Din pacate, datele WIN (Barometrul global al sperantei si pesimismului, 2010) arata o prabusire si in ceea ce priveste optimismul si increderea intr-un viitor mai bun. Astfel, daca in 2004, 49% dintre romani erau optimisti (in legatura cu viitorul), in 2010 acest procent s-a prabusit la 14%. In acelasi timp, procentul pesimistilor, a crescut de la 11% in 2004, la 48% in 2010. Acest lucru spune multe despre performanta guvernarii si despre increderea oamenilor ca cei aflati la putere ar putea sa asigure o crestere a bunastarii si a nivelului de trai. Spre exemplu, in 2001, cand PSD a preluat guvernarea, gradul de optimism in ceea ce priveste prosperitatea economica era de doar 19%, iar in 2004, acesta a ajuns la 32%. Pentru comparatie, in 2008, procentul celor care se asteptau ca anul urmator sa fie unul al prosperitatii era de 10%, iar in 2010, acesta a scazut la un neverosimil 6% (probabil clientela pedelista).
Tabloul pe care il descriu toate aceste date sociologice nu este nici pe departe unul vesel. Personajele sale sunt, fara indoiala, ’nefericite’. Sunt convins insa ca, in momentul in care va deveni cert pentru toata lumea ca alegerile vor avea loc in acest an, iar data desfasurarii scrutinului va fi clara, sentimentul de speranta al populatiei se va reflecta si in sondaje. Oamenii vad in USL alternativa, iar asta inseamna ca nu au renuntat sa creada intr-un viitor mai bun.
Stiu, multi considera ca doar votul negativ fata de actuala putere nu este suficient – nici politic, nici moral. Este adevarat. De aceea vor conta foarte mult si solutiile pe care le propunem. Anul 2012 va fi si examenul de maturitate al aliantei noastre. Sunt convins ca-l vom trece cu succes. IMPREUNA.
ministru >> prim-ministru >> blogger 
Joi seară am vazut-o la TVR1 pe dna Rodica Culcer intr-o emisiune, parcă Judeca Tu.
Și am fost foarte nefericit, apropo de baraometrul fericirii . Adevarată militantă intransingentă a PDL si a presedintelui.
Nu a permis nicio opinie pe de lături.
Cristian Preda, tovarasul Cristian Preda, cel care se pregatea in 1987 sa devina “omul nou” dorit de Ceausescu, ajuns acum mare anticomunist a uitat ca este un produs al ceausismului tarziu. Sa ii aduncem aminte celui care, daca nu venea Revolutia, era acum profesor de Stiinte Politice la Stefan Gheorghiu si contribuia la edificarea societatii socialite multilateral dezvoltate si inaintarea Romaniei spre comunism.
Aveti perfecta dreptate . Aproape toti oamenii cu care am vorbit in ultima perioada , si-au pierdut reperele si speranta . Pesimismul este prezent in sufletele foarte multor romani . Si eu , din pacate , sunt pesimista si trec de la o stare la alta . Cred ca multi dintre noi nu ne mai regasim nicaieri . Vedeti , printr-o stare asemanatoare am trecut si cu putin timp inainte de revolutie . Si atunci ca si acum traim frustrarea , nedreptatea , jignirea . Si atunci ca si acum , vedem cum prospera niste mitocani si niste toape si cum ne sunt tavalite adevaratele valori . Diferenta de acum fata de atunci este insa una foarte mare . Atunci erau toate datoriile tarii pe zero , aveam locuri de munca si foarte multi prieteni veseli . Acum avem datorii imense , o situatie economica total incerta si nepredictibila , mergem catre un fascism devastator , ne sunt furate drepturile mai mult decat oricand , iar prietenii sunt tristi si artagosi . Cam asta este tabloul pe care eu il percep . Asa se vede de la mine . Lumea ofteaza a lehamite si lipsa de speranta .
Am si cativa prieteni , oameni de afaceri prosperi , care sunt extrem de bine , veseli si optimisti . Insa , sunt o minoritate in raport cu grosul populatiei.
Imi pare rau , caci in tara asta se puteau face atat de multe lucruri frumoase . Insa teroarea portocalie , care vad ca nu e numai la noi , este ca o epidemie buboasa , nu ne da pace unora dintre noi pentru a fi un pic mai fericiti si increzatori in viitor .
Eu una incerc sentimente contradictorii , nu mai am incredere in oameni , iar in politicieni , increderea mea cred ca se afla undeva cam la 1-2% dintre cei de acolo , de sus .
Ma intreb intotdeuna , de ce noi oamenii , nu suntem in stare sa deosebim personajele bolnave mental de maretie si sadism si le lasam sa ajunga in varf ca sa ne conduca . Probabil pentru ca astfel de personaje stiu sa joace foarte bine teatru , sunt foarte viclene , si isi urmeaza scopurile precum cainii turbati tinta . Lumea ar fi mult mai bine daca nu le-am mai permite psihopatilor sa ajunga sa ne conduca destinele .
Ca sa produci atat rau , sa produci foame , sa produci saracie si chiar moarte , nu poti sa fii decat foarte bolnav mental . Altfel nu ai cum sa conduci lumea catre asa ceva .
@ Adrian Năstase
Foarte interesant editorial. Am căutat și eu raportul și am găsit acest document: http://www.gallup.com.pk/eoy11/GlobalBarometerOnHappiness2011Vol1.pdf
După cum ușor se poate observa, România este SINGURA țară cu scor negativ.
În plus, cei mai fericiți pământeni sunt… nu, nu cred că o să ghiciți. Sunt nigerienii (scor 84) și locuitorii preafericitului stat Fidji (scor 85), care beneficiază de o democrație impecabilă, o infrastructură care-i face să pălească de invidie pe germani și de un nivel de trai cum nu o să aibă SUA în următorii o sută de ani.
Bieții americani (scor 33) sunt mai nefericiți decât multe țări africane (Camerun, Ghana, Africa de Sud) sau chiar Vietnam (probabil că ultimii încă mai savurează fericirea de a-i fi bătut pe primii). Chiar și afganii (scor 35) le râd în nas amărâților din Statele Unite.
Firește că frații nostri de peste Prut sunt în general fericiți (scor 28) și așteaptă să ne întindă o mână de ajutor văzându-ne atât de necăjiți.
PS: Aștept cu interes și editorialul despre poluarea apei cu hidrogen.
@ blogi, Zoe, etc
Știu… sunt un portocaliu și un băsist. Inițial am vrut să mă abțin, însă mi s-a părut teribil de amuzant rezultatul, din punct de vedere statistic.
@SAMI
„Ca sa produci atat rau , sa produci foame , sa produci saracie si chiar moarte , nu poti sa fii decat foarte bolnav mental . Altfel nu ai cum sa conduci lumea catre asa ceva”.
Ei spun că fac bine, că legile pe care le iau, că acţiunile pe care le fac sunt spre binele nostru. Poate că unii dintre ei chiar cred aşa ceva… Mă gîndesc, de exemplu, că Funeriu chiar crede că reforma sa, în domeniul educaţiei, este benefică!
Despre reforma în sănătate, nu cred că este cineva atît de bolnav mintal încît să creadă că măsurile guvernamentale sunt benefice populaţiei. Este mai mult decît evident că ele sunt benefice doar guvernului şi FMI-ului. Spitale înfiinţate cu un secol în urmă să fie desfiinţate, spre binele populaţie, este culmea cinismului. Îndemnul, venit de la cel mai înalt nivel, către medici de a părăsi ţara este o atitudine criminală. Cum să vezi tu, ca şef de stat, că părăsirea ţării de către specialişti este benefică? Păi cei care-i primesc cu braţele deschise sunt proşti?
Cum să ajungi din urmă ţările dezovoltate cînd te bazezi pe valuta adusă în ţară de cei ce muncesc aiurea? De ce nu există şi un flux invers, aşa ar trebui să se întrebe cei care gîndesc astfel?
M-am întrebat adeseori de ce se ajunge la dictatură. De ce unii oameni au tendinţe dictatoriale? Ei chiar sunt convinşi că deţin adevărul. Nu admit alte soluţii. Nu admit dialogul. Cum să iei tu, om ca toţi ceilalţi, măsuri care influenţează întreg poporul, o generaţie întreagă, fără să consulţi oamenii, fără să consulţi toţi specialiştii într-un anumit domeniu? Aceşti oameni care dictează. nu au conştiinţă? Ei nu se întreabă „domnule eu decid să fac asta, dar dacă lucrurile nu vor merge bine, cum mă voi simţi, nu vă ma mustra conştiinţa”? Nu se gîndesc aşa pentru că n-au conştiinţă. Se umflă în pene şi dictează. Nu credeam că după 1989 vom mai avea un conducător care să dicteze! A fost în stare să-l atace pe Raed Arafat, omul care a făcut ceva în ţara aceasta, ţară adoptivă! El, dictatorul, ce va lăsa bun în urma lui?
Un link, va rog?
Din pacate, unii dintre noi si-au cladit fericirea de astazi cu manutele lor si eu consider ca ei chiar si-o merita. Au votat in 20cu „Base iepurasul” numai pentru ca denigrarile acestuia (inepte mai mult decat vizibil pentru orice persoana cu creierul neterciuit) la adresa dumneavoastra nu cunosteau nicio limita a aberatiei si a bunului-simt (mai ales barfele legate de o anumita orientare sexuala, interzise, de altfel, de legea antidiscriminare). Savurau din plin lipsa de scrupule si de perdea. Spritul si adulterul. Si tradarea dovedita fata de prietenii pe umerii carora se cocotase ca sa ajunga unde dorea: Petre Roman, Theodor Stolojan. Pai Basescu – fost ministru la vremea respectiva in cinci guverne postdecembriste, si sub Iliescu, si sub Constantinescu, dupa cariera comunista la Anvers – reprezenta pentru ei atunci marea „SCHIMBARE”. Schimbare in ce sens? In sensul promovarii agresive a umanitatii de bodega, pe care – Ce-i drept e drept! – niciunul dintre presedintii anteriori sau dintre contracandidatii de atunci, cu atat mai putin Adrian Nastase, ar fi reprezentat-o. Flituirea si reprimarea intelectualismului, a liderului inteligent, capabil si rafinat, a omului bine educat, de elita, care sa-si merite locul in fruntea unui stat european al zilelor noastre, asta i-a deranjat atunci pe multi, si pe unii ii mai deranjeaza si astazi. Nu va amintiti scena din romanul lui Marin Preda „Cel mai iubit dintre pamanteni” in care un gardian atroce, care nu cunostea numerele de ordinul miilor, ii atinge intelectualului erudit tampla cu un vatrai, spunandu-i: „Aici ar trebui sa te lovesc”? Aici v-au lovit atunci pe dumneavoastra toti cei care l-au votat pe „Iepuras” pentru ca lui i se facea campanie prin telefonia mobila cu injuraturi scandaloase la adresa dumneavoastra si a tarii. Si groaznic e ca multi erau profesori si asta ma lipseste pe mine de orice speranta cu privire la natura insasi a acestui popor. Ei, pentru acestia eu nu sufar catusi de putin ca ar fi astazi nefericiti. Ei nu suporta fericirea. Decat sa lupte pentru binele lor, prefera sa se zbata din rasputeri pentru raul unuia care le-ar face binele. Asta e. Noi i-am lasat pe ei sa traiasca si sa se desfasoare in voie, cu toate ca, si inofensivi, noi tot ii deranjam cumplit.
Dar sa ne gandim ca exista si un Dumnezeu in cer care va face, totusi, o ordine in acest haos, tot mai galopant si mai insuportabil, de pe pamant! Si sa-l rugam sa ne dea si noua, care nu ne-am dorit si n-am urmarit nefericirea nimanui, bucatica noastra de fericire!
Sa auzim numai de bine!
@Aya-care ai calificat „aberatii” afirmatiile mele(mesajul de acum 2 zile)
@Zoe-care spui ca sunt dependenta de copy-paste (o afirmatie rizibila)
Referitor la competenele mele de a „imi da cu parerea” despre comunicare:
-Intamplator sau nu, ma ocup SI de „imagine”, dar intr-un sens mai larg, in sensul ca am ajutat (in termeni profesionali, contractuali) pana acum, doua organizatii sa se dezvolte la nivel european (una) si sa isi promoveze unele servicii (la un nivel care nu mai era exclusiv european, desi organizatia se revendica network european). .
Sunt organizatii jumatate profesionale, jumatate ale societatii civile, insa interesele lor sunt si foarte politice, deoarece, cel putin prima organizatie, dorea sa fie (si a devenit) actor in procesul de „polciy-making” la nivel european.
-Cee ce am facut eu a fost sa le iau de la zero si multe lucruri le-am facut „learning by doing”, elaborand nu numai strategia de comunicare, ci si cea de dezvoltare .
Pentru prima organizatie a trebuit conceputa o strategie de „coalition-building”, pentru ca interesul ei era sa aiba o putere mai mare de negociere -„bargaining power”; ulterior, am facut „advocacy”-deoarece ei doreau sa aiba un cuvant de spus (cat mai greu) in anumite negocieri de „policy-making”. Ce inseamna „advocacy”?-promovarea intereselor, in sens larg (unii, inclusiv eu, includ si a face „lobbying”). Insa prioritar era, in acest caz, „coalition-building”-adica aducerea a cat mai multe alte organizatii alaturi, pentru a da greutate nu numai mesajului, ci a crea „actorness” (nu stiu sa traduc in ro). Acest lucru a fost cel mai greu de facut, pt ca, la inceput fiind, organizatia-initiatoare nu era cunoscuta. ce am facut? : a) positioning-adica pozitionare in domeniul respectiv prin crearea si conturarea profilului; b) profile rising (un fel de a spune de a deveni cunoscut) c) in paralel cu diverse strategii de comunicare: interna, externa (cea din urma in diverse forme: contact direct, social media, conferinta, ect). Pe masura ce organizatiile se alaturau, faceam „advocacy” deci: networking, ralierea in jurul mesajelor, pregatirea de negocieri, etc. A urmat apoi o alta etapa a „advocacy”-incercarea de influentare, in scopul promovarii intereselor-ceea ce se cheama „lobbying”-nu mai continui mai departe.
-Pentru cea de a doua, campania de comunicare a fost mult mai targetata, insa etapele au fost: a) comunicare interna b) comunicare externa-identificarea stakeholderilor in prealabil-si au fost multi, de diverse naturi; comunicarea asta a fost fie direct la stakeholderi, fie prin press release, fie prin social media c) profile rising (mult lucrat la acest lucru, era nevoie).
Iarasi, nu mai continui, ca voi scrie un curs.
-In momentul de fata, dincolo de alte preocupari academice, dezvolt -nu singura, evident-( in paralel cu contractul cu una din organizatiile de mai sus), o alta organizatie-numai ca am dublu rol, pentru ca sunt printre initiatori: ceea ce presupune un volum de munca mult mai mare si mai sofisticat, pentru ca trebuie gandit totul, absolut totul, de la scopuri, programe, strategie de dezvoltare, etc. Nici aceasta organizatie nu are „acoperire” nationala, in sensul ca e mult „large”.
-Nu voi face referire la pregatirea mea academica (care e inter-disciplinara) , dar un aspect al ei priveste chiar comunicarea, dar nu in sensul in care acest domeniu e perceput in Ro, ci in sensul mai larg, de „advocacy”. Am insa o pasiune pentru comunicarea politica, citesc mult in acest sens.
-Acuma: (poti sa treci la capitolul „aberatii”, I do not care):
a) din anii ’90, firmele americane au dezvoltat, si cele europene (de fapt, filialele lor din Europa-vreti nume-va dau cateva zeci) au preluat conceptul de „integrated services” in comunicare. Ce inseamna?: inseamna ca ceea ce tinea inainte de „comunicare” stricto sensu (elaborarea de comunicate, realizarea de videoclipuri, etc), deci partea „practica”, a fosst integrata in ideea mai mare, de „strategic communication”. In sensul ca ele nu mai sunt disociate, nu pot exista in afara unei strategii clare de comunicare („strategic communication”) si trebuie sa urmeze clar scopurile acesteia.Practic, firmele iti livreaza, la pachet, strategia si serviciile de comunicare (ca cele de mai sus); ele sunt indisociabile.
Firmele care fac comunicare corporatista si/sau public affairs spun ca livreaza „individually tailored strategy” adica strategie „definita individual”/” de la caz la caz. Pe scurt :” care este scopul tau? / „bun, in functie de asta, stabilim urmatoarele obiective: X, Y, Z”/ „pt aceste obiective ai nevoie de : strategie pe termen scurt (definire de profil, pozitionare), pe termen mediu (profile rising, mesaje, coalition building eventual sau alte actiuni din sfera advocacy) , pe terme lung
b)(Poate) o sa explic cu alta ocazie despre „public affairs” in sens larg (ce include advocacy, lobbying).
Paranteza: Daca folosesc „americanism”, este pentru ca lucrez exclusiv in alta limba decat romana. Atunci cand unul dintre instrimentele de lucru e limba, ai interesul sa ai deja structurile lingvistice pre-formatate, din ratiuni de eficienta, profesionalism, dar si te timp (nu pot sa stau sa caut in dictionar sinonime la fiecare 5 cuvinte).
In plus, genul acesta de jargon nici nu am incercat vreodata sa il traduc, pentru ca nu a fost nevoie.
@Aya,
1. Te-as ruga frumos sa te abtii in a mai califica, pe viitor (daca voi mai scrie , ma mai gandesc) , afirmatii de ale mele drept „aberatii”. Poti sa spui altfel, civilizat: „nu cred ca ai drepate”; „parerea mea este ca…”; „argumentul meu este ca…. „etc.
Si mie mi s-au parut de uneori comentariile tale nu numai deplasate prin ton, ci si prin tipul de argumente, dar m-am abtinut sa semnalez acest lucru-pentru ca nu deschid dezbateri decat atunci cand chiar cred ca poate „iesi” o idee interesanta. Iar „aruncatul cu vorbe” nu numai ca imi displace, dar ma si intristeaza.
Regulile dezbaterii civilizate, chiar polemice, acestea sunt. Nimeni nu are monopolul argumentelor celor mai pertinente.
2. -La faza cu scrisul pe blogul lui MG, chiar esti, scuze, deplasata. Daca a avea spirit critic, a spune ce (ni) se pare ca ar putea/fi facut inseamna, in opinia ta, „to sleep with the enemy”, inseamna ca nu stii ce este aceea dezbatere. In plus, daca scriu aici, scriu pentru ca sunt spirite care imi plac si deoarece ( credeam) exista dezbatere de idei. Dezbatere inseamna, pentru mine, existenta spiritului critic. Daca la manifestarea acestuia, sunt „trimisa” (bine nu ca mi-ar pasa) sa csriyu pe blogul lui Geoana, ma infior pentru mai tarziu….
Aprpos, eu nu l-am laudat pe Sarkozy-mai citeste o data, ATENT-am spus chiar ca nu are cu ce sa se laude -insa , totusi, e de remarcat faptul ca a invatat sa se poarte ca un lider, deoarece inainte arata si se purta ca ca un „limousine driver”. Daca doresti sa discutam despre bilantul lui Sarkozy, be my guest: as propune sa incepem cu cariera politica ante-mandat prezidential, min economiei si cel de interne-ca sa intelegem mai bine personajul: parcursul, ambitia devoratoare, viscerala, nevoia de a-si arata tot timpul ca e in varful puterii, ca e bun (ca o paranteza, are doi frati, ambii foarte inalti si Pal, tatal sau, l- tratat to timpul de „con”; nu a luat bacul din prima incercare).
-Cat despre Ponta-postura de procuror?! -I’m laughing :)))))))))
@Erata: „policy -making”
@Si inca ceva, daca tot imi pierd din timpul liber pe aici: nu a fost nici o clipa vorba (iarasi nu citetsi cu atentie) de APLICAT concepte/tehnici caracteristici campaniilor americane la campaniile romanesti.
Dar anumite concepte, positioning, profile-defining (including story telling) , profile rising, coalition-building (daca e cazul), etc., etc., se aplica la aproape orice campanie, oriunde (inclusiv in Africa): ca un hint: o firma americana foarte cunoscuta de „public affairs” (nu de comunicare, ca nu se mai numesc asa) va face campanie prezidentiala in Rusia, in 2012 (de la a la zet :)) ).
Iar cele doua campanii ale lui Francois Mitterand (prima este un exemplu unic de gandire creativa, rigoare si simplicitate deopotriva) -care au fost departe de a fi „americanizate” au fost concepute de niste domni formati la ceea ce se numea Palo Alto School (curent sociologic american). Si eu au creat si pus in practica, printre altele, exact asa ceva: positioning, storytelling, colaition-building (pentru ca la a doua campanie l-a eliminat pe Balladur imprietendu-se cu Chirac prin elebra scena de la Primaria Parisului, o punere in scena magistrala). Pot sa mai continui, dar am sentimentul ca imi pierd timpul.
Btw: face cineva vreo conexiune dintre „La force tranquille” (Mitterand 1981) si „Un om pentru linistea noastra,” (Iliescu 1992, foarte inspirat) -exista cel putin un element lingvistic comun. Iar afisele ce insotesc cele doua sloganuri…..la fel, merita studiate. Cine pe cine a inspirat? :)) -dar sloganul din 1332 a fost extrem de bun
@Edit: sloganul din 1992
Romanii n-ar trebui sa se vaite, au primit ceea ce au ales! Ca acest ales s-a dovedit a fi o mare catastrofa, asta nu mai este vina lor, ei au crezut ca vor bea si vor hahai zece ani la rand cu Basescu, ci a celor care au pus umarul ca sa-l scoata ales, mereu de pe locul doi: ambasadori, diplomati, servicii, sinecuristi, intelectuali de Lipscani, ziaristi instabili psihic, s.a.
Liderul corupe sistemul, dar sistemul creeaza liderul! PDL e cu mult mai vinovat decat Basescu, iar electoratul cu mult mai vinovat decat PDL! Evident, vinovatul plateste, adica poporul, iar restul profita. La revolutie a fost la fel,, Ceasca a platit iar restul inca lupta, nu pt comunism ci pt top 300! Poporul si-a urmat totusi conducatorul, acum plateste si el de-i vine acru.
Dle Nastase, lipsa fericirii se datoreaza lipsei sperantei, iar aceasta lipsei unei alternative evidente: va incerca poporul sa vada ce poate face USL? Sau va incerca, daca tot incearca, PP? Nici el nu stie si nici noi, Dvs. vreau sa spun, insa este cert, daca privim lucrarea in linii mari, ca sprijin pt Basescu si politica lui antinationala, vine de peste tot!
Oare USL este incapabil sa elaboreze un mesaj serios, programatic? Sau, ma tot repet, nu are voie? Sau, ar fi si asta, nu se poate nici raspunde la astfel de intrebari?
Tocmai cel mai important aspect lipseşte din acest iresponsabil, şi agresiv, bla bla bla prezidenţial privitor la „modernizare” http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/basescu-ori-intelegem-ca-romania-trebuie-sa-se-modernizeze-ori-ne-autocondamnam-vezi-si-declaratiile-presedintelui-despre-reorganizare-249505.html Anume, care este Ideologia de modernizare ? Or, statul românesc modern s-a construit realmente pe baza Ideologiei primare, ca un acquis european incorporat în ideologia naţionalismului românesc. Contrar celor spuse de filosoful francez Michel Foucault care analizează în „Ordinea lucrurilor” (Les mots et les choses sau The Order of Things), pe un parcurs ce pleca din Renaştere şi ajungea până în cea de a doua jumătate a secolului XX (prima ediţie a cărţii a fost în anul 1966), Ideologia primară nu este deloc filosofie caducă, deşi poate că este, într-adevăr, „ultima dintre filosofiile clasice” cum afirma domnul Michel Foucault. De exemplu, în toate măsurile de modernizare ale statului american luate de la sfârşitul războiului din Vietnam şi până acum, popularizarea ideii respective către public, şi îndemnul spre o evaluare democratică a măsurii de modernizare propuse, începe cu întrebarea : „What Would Thomas Jefferson Think ?” Este aceasta o trimitere directă la Ideologia politică fundamentală în America, anume la Jeffersonianism. Surprise, surprise!, Jeffersonianismul american înglobează şi el ca un acquis Ideologia primară „gramaticală” a lui Destutt de Tracy, la fel ca şi ideologia naţionalismului românesc. „Preşedintele te poate chema în orice moment să-ţi dai cu părerea despre orice lucru din lumea asta şi din ţară, că vrea o idee. Ce face cu ea, e treaba lui”, spune diktatorial Traian Băsescu. Chiar aşa să fie oare ? Pentru că există realmente o ideologie naţională de modernizare a statului românesc. Însă nimeni din PDL ori dintre „consilierii prezidenţiali” nu o cunoaşte. Iar dacă vă imaginaţi că absolvenţii din Occident se întorc în ţară cu o „ideologie de modernizare a statului românesc”, vă înşelaţi. În fine, trebuie subliniat că toate măsurile propuse diktatorial de preşedintele Traian Băsescu se fac împotriva ideologiei naţionalismului românesc. „Modernizarea” concepută de preşedintele Traian Băsescu vizează de facto distrugerea României ca stat naţional unitar !
Opinie negativa este un fel de baba oarba , USLeul nu face indeajuns pentru a crea o opinie zdrobitoare anti putere, sau trebuie sa va explic din nou ca supravietuirea PDLeului a oamenilor ca Cezar si Cristian Preda,lingai precum Traian Ungureanu,Culcer si a multora altora ca ei , care de fapt s-au perpetual tipologic din invataturile PSDRelui ar trebui sa dispara complet dupa scena politicica a acestei tari, in mod contrar acestia vor fi aliatii de miine a unui domn Mitrea, Mazare,Oprisan sau Vanghelie….!
As vrea sa vad ce tara ar fi fericita când trebuie sa plateasca 540 de taxe si impozite – conform studiului facut recent de Banca Mondiala în România !
Suntem singura tara din Europa cu un asemena numar de taxe si a patra din lume ! Pacat ca nu se spune în articol care sunt celelalte trei tari, ca sa stim cu cine ne comparam.
Printre multe taxe aberante se numara si Taxa pe Orarul de Functionare, care se plateste la Plopeni Jud. Prahova( sursa „Agenda”) aceasta este de 200 lei pe an si se plateste de catre companii. Taxa trebuie aprobata anual si pentru asta se mai plateste o alta taxa de 100 lei.
Deci, taxa la taxa ! Urmeaza taxa pe circuitul apei în natura, cu cât ploua mai mult cu atât factura este mai mare. Apoi taxa pe liniste, etc. Pacat ca nu s-a pus si taxa pe fumul de la casa – dar nu e prea târziu – asta asa, ca sa nu uitam Epoca Fanariota.
Sa fiti fericiti si sa traiti neaparat !
@Ilie
Tu zici: acesti oameni care dicteaza nu au constiinta?
Eu zic: acesti oameni care dicteaza nu au constiinta!
Fara a avea o legatura directa cu nefericirea, dar apropo de provocarile lui 2012 am gasit articolul de mai jos:
http://www.zf.ro/business-hi-tech/generalul-marcel-opris-de-la-sts-a-devenit-sef-peste-infrastructura-telecom-a-statului-9129176
Nu vi se pare ca e un pic anti-concurential? Si firmele private pot asigura necesarul de transfer de date ale Statului Roman, tehnologia a avansat. Iar cat despre bariere cred ca e mai curand vorba de integrarea aplicatiilor si nu de retea.
Mi se parea mult mai normal ca MCSI, sa isi asume un rol activ si sa defineasca un cadru, niste norme pe care institutiile statului trebuie sa le indeplineasca si sa le ceara furnizorilor de servicii.
Nu vi se pare ca vorbim de o concertare? Tocmai ce trebuie sa se rediscute licentele operatorilor GSM intr-un cadru care nu este inca definit.
@Victor V.
ironiile pe care le faceti legat de statistica Gallup prin comparatia relativa sunt explicabile atunci cand se tine cont despre ceea ce ii indeamna pe oameni sa se declare fericiti sau nu. sunt foarte multi factori care intra in aceasta ecuatie… o sa va surprinda dar chiar si vremea (soarele) joaca un rol!
ceea ce nu ne explicati este de ce romania se afla pe ultimul loc. statistica este relevanta din acest punct de vedere. este o situatie care trebuie serios analizata. romania nu se afla undeva la mijloc ci la „minus” pe ultimul loc. comparatiile dumneavoastra relative se pot explica poate pentru americani, fidji etc….noi vorbeam de romania. ultimul loc!
@isabel_allende
eu cred ca propunerile si observatiile dumneavoastra concrete sunt interesante si merita analizate.
CITAT: „daca voi mai scrie..”
m-as bucura sa va citesc in continuare pe acest blog. si eu sunt sigur ca aceasta critica pozitiva, la obiect nu poate fi decat de bun augur pentru o societate democratica.
@ Observator
Și ce dacă? Conform teoriei tovarășului Bizon, moșii și strămoșii noștrii au muncit pentru această infrastructură a Statutului de care trebuie să beneficieze și el. Acum Bizonul își primește partea de „telecomunicații”. Să se mai plângă că nu-l ascultă conducătorii.
@ Ghiță Bizonu’
Să-ți trăiască STATUL Gigele! Și să-ți dea exact ce ți-ai dorit! Poate data viitoare o să fii mai atent cu ce-ți dorești.
Erată: noștri… m-au derutat moșii și strămoșii.
@Nastase,
Citez din articolul dvs:
„Astfel, daca in 2004, 49% dintre romani erau optimisti (in legatura cu viitorul), in 2010 acest procent s-a prabusit la 14%. In acelasi timp, procentul pesimistilor, a crescut de la 11% in 2004, la 48% in 2010. Acest lucru spune multe despre performanta guvernarii si despre increderea oamenilor ca cei aflati la putere ar putea sa asigure o crestere a bunastarii si a nivelului de trai. Spre exemplu, in 2001, cand PSD a preluat guvernarea, gradul de optimism in ceea ce priveste prosperitatea economica era de doar 19%, iar in 2004, acesta a ajuns la 32%. Pentru comparatie, in 2008, procentul celor care se asteptau ca anul urmator sa fie unul al prosperitatii era de 10%, iar in 2010, acesta a scazut la un neverosimil 6% (probabil clientela pedelista)”.
Nu inteleg cum un politician ca dvs, despre care se spune ca sunteti un om ponderat si vorbiti argumentat, puteti compara perioada 2001-2004 cu perioada asta de criza?Dupa umila mea parere, in 2004 multi erau fericiti doar gandindu-se ca intrarea in UE le va aduce un spor de venituri, fie muncind in tara fie in spatiul UE. In perioada asta de criza, cand cetateanul aude zilnic la tv sau citeste in ziare ca sfarsitul crizei inca nu se intrevede la orizont, ca pot apare si alte caderi ale bancilor, ale cursului valutar, pierderea locurilor de munca, etc cum vreti sa se simta fericit cu privire la viitorul lui? Si daca noi suntem pe ultimul loc, atunci nord-coreenii, de exempplu, sunt mai fericiti decat noi? Ma refer la cei care se dadeau cu capul de pamant ca i-a parasit Kim Jong-il. Chinezii sunt fericiti? Romanii pe vremea regimului de democratie populara erau mai fericiti?
Ce este fericirea, in fapt? Care sunt factorii care sporesc fericirea sau, dimpotriva, o diminueaza sau, chiar, o anuleaza? Da, ati amintit ca nu conteaza doar bogatia din conturi, dar chestia cu relatia guvernanti-guvernati mi se pare cam trasa de par: oricat ati incerca sa ne induceti parerea ca traim in dictatura sau ca ne indreptam spre dictatura, nu sunteti credibil. Fiindca, daca nu ma insel, Churchil spunea ca intr-o dictatura nu ai cum sa spui in public ca regimul este dictatorial, fara sa suferi consecintele, in schimb, intr-o democratie chiar imperfecta(sau, originala, as spune eu) poti sa spui ca traiesti intr-o dictatura fara a fi arestat sau pedepsit.
Unii leaga fericirea de bogatie, altii o vad ca fiind dependenta de sanatate, pe cand cei mai tineri cred ca lipsa dragostei le provoaca nefericire. Fericirea este dependenta si de puritatea sufletului, de credinta, de dragoste si tendinta spre purificare. Nu am pretentia de a fi exhaustiv.
In cele ce urmeaza va prezint parerile unor oameni din diverse epoci si domenii, sau ce se spune in proverbe despre bogatie, fericire, etc:
1) E bogat acela care castiga mai mult decat consuma, este sarac acela ale carui cheltuieli ii depasesc veniturile.”
Jean de la Bruyere
2) „Nebunii se preocupa de avere; inteleptul, de fericire.”
Proverb turc
3) Omul care tot acumuleaza bani, va deveni din ce in ce mai nefericit, deoarece cu cat are mai multi, cu atat vrea si mai mulţi, si cu cat are mai multi, cu atat se teme mai tare ca o sa-i piarda.”
Osho
4) In spatele fiecarei bogatii sta o faradelege.”
Balzac
5) E greu sa fii intelept, cand esti bogat, sau bogat cand esti intelept.”
Epictet
Mi-a placut opinia lui V V: daca cetatenii unor state din Africa se considera mai fericiti decat cei din SUA, inseamna ca fericirea este un concept foarte relativ.
Un popor mandru de propria istorie, care intre noi fie spus, este foarte bogata, cand vede in ce hal este tradat de catre propriul timonier care sta de cart de 8 (OPT ANI) impreuna cu ceata sa de pirati, fortat sa frece puntea corabiei Romania cu periuta de dinti si primind drept solda doar nasturi si margele colorate, n-are cum sa fie fericit.
Trebuie sa mai adaug ca armatorul corabiei Romania este chiar echipajul care-i freaca puntea?
Ne rugam cu totii la Dumnezeu sa prindem vant din pupa si sa tragem intr-un golfulet linistit, astfel incat sa facem o mica revolta, la fel ca cea de pe The Bounty si sa ne ocupam voiosi de carmaciul ceacar si-ai lui pirati, pe care-i vom spunzura de limba, de catargul cel mai inalt.
Cu cat mai inalt catargul, cu atat mai bine.
Deabea dupa aceea poate ca romanii isi vor reveni si corabia Romania va infrunta din nou marile si oceanele lumii cu un nou timonier ales dintre cei care au frecat puntea.
Vant bun din pupa corabia mea draga.
Sa-ti dea Dumnezeu.la cate iesiri in mare, sa ai tot atatea intrari in port.
de ce sunt eu nefericit:
1. senzatia ca „smecheria” este in romania este sport national. suntem „isteti” ne „descurcam”. din pacate aceasta forma de smecherie o intalnim in multe aspecte ale vietii sociale: restaurante, administratie, banci, politica, sanatate etc…am senzatia ca nu sunt de fapt un client care plateste anumite servicii ci o sluga care a venit sa se umileasca si poate, poate, daca esti „descurcaret”, vei fi servit (bineinteles pe banii mei!).
2. agresivitatea, violenta, lipsa de educatie…conflictele in romania ajung des sa escaleze in argumente verbale si contondente…uitati-va putin la ce se poate intampla uneori in mijloacele de transport in comun sau cand circuli cu o masina.. (da, lipsesc strazile, parcarile, nu le acorda nimeni prioritate! etc si este de asteptat…
de fiecare data cand revin in tara dupa un sejur mai indelungat in exterior nivelul adrenalinei creste…
3. lipsa coloanei, respectul cuvantului dat…cum este posibil ca un partid PDL sa treaca peste noapte de la stanga la dreapta? poate ca asta este posibil… dar cum este posibil ca un astfel de partid sa fie in continuare votat! am umblat peste tot in lume si cand povestesc acest lucru raman muti de uimire! de ce acceptam noi ca cetateni astfel de lucruri? de ce raman nesanctionate? cum este posibl ca un partid care nu a participat la alegeri sa decida raportul de forte in parlament? cum este posibil ca mai multi primari – vezi Piedone – sa treaca peste noapte intr-o alianta politica pe care mai ieri o stigmatiza? de ce sunt inca cetateni care ar vota pe mai departe astfel de oameni? pentru ca a facut un control prin piete? pentru ca a construit o fanatana din banii nostri etc… o face doar pe banii nostri nu-i da din buzunar! trebuie sa-i si multumesc ca cetatean pentru ca nu si-a isusit acesti bani! postul de primar este doar un job si trebuie sa dea socoteala in fata celor care l-au ales. nu este un voievod caruia trebuie sa-i mai simultumesc ca-si face jobul…
cum este posibil ca dna. Anastase sa fure voturi la vedere in parlament si sa nu i se intample nimic? iar partidul domniei sale macar sa nu o sanctioneze!
4. nerespectarea regulilor (scrise sau nescrise), legilor, fair-play-ului etc…suntem smecheri stim sa le interpretam asa cum ne convine. cred ca pentru noi ca societate este greu sa dea cineva o lege si care sa fie clara pentru toata lumea. negrul devine alb si invers..
vezi schimbarea legilor electorale, incercarea impartirii tarii in regiuni tot cu subtext electoral etc….sunt atentate grave la adresa democratiei…
cum ma pot eu sa ma declar fericit cand aceste valori ce tin de multe ori de cei 7 ani de acasa nu sunt parte integranta a societatii in care traiesc!
de ce sunteti voi nefericiti?
@
isabel_allende
In ianuarie 7, 2012 la 2:12 am reusesti sa fii nu doar pretioasa, dar sa si atingi un record al caraghioslacului. Pentru a nu mai discuta de faptul ca, in privinta enuntarii aberatiilor, manifesti o consecventa demna de o cauza mai buna!
Cascada de americanisme folosite aiuristic in postarea ta (zici ca te ocupi de imagine? ma intreb care vor fi fiind nefericitii „beneficiari”!?) merita ca replica o melodie a trupei „Taxi”- intitulata „Americanofonia”- avand un text care te defineste perfect:
„Intru-n vorba c-o tipa, o-ntreb cu ce se ocupa/ Imi spune ca e hostess la sampling-uri/ Are un CV bun, care ii permite/ Sa participe la shooting-uri/
Si tot felul de happening-uri/ „Oh God” – mai zice ea – „dar am si-un prieten/
Cu un job intr-un office, unde nu-i platit in lei/ Chiar acum a iesit dintr-un brain storming/ Mi-a dat un call, trebuie sa plec, OK ?”/ Si-atunci ca sa nu par de-a dreptul tampit/ Am spus si eu o data fuck si-o data shit.
Suntem (…) americanofoni/ Suntem bu-bu, bu-bu, bu-bufoni.
Am ajuns la middle-part. Vom trece in revista
Noi cuvinte romanesti, de pe lista:
Business, meeting, briefing, trading,
Casting, shopping, fashion, trend,
Dealer, broker, leader, joker,
Manager, advertising, P.R., brand,
Lobby, hobby, weekend, party,
Timeout, fifty-fifty, supermarket, copyright,
Discount, cash, card, net, mail, chat, standby,
DJ, VJ, LP, CD, bye, bye !
Oops, yeah …”
@
Justias
Inteleg ca dai o inalta apreciere balbajelii „americanofone” din caraghioasele postari ale colegei de blog isabel_allende.
Considera ca „Americanofonia” (melodie a trupei „Taxi”) iti este dedicata si tie.
@
ZOE, fii barbata !
Intrucat nu te-am consultat in prealabil, nu am dedicat „Americanofonia” si din partea ta, celei „dependente de copy-paste” (cum bine ai definit-o).
Vei fi fiind de acord, insa, ca dedicatia este foarte potrivita.
@
Cartouche
A propos de subiectul pe care te caznesti sa il dezvolti: tu ce crezi ca este fericirea?
Cumva, „emana” din copy-paste?
@Aya,
Din moment ce tu ai pus monopol pe ADEVAR, pe Corectitudine, pe justitia dreapta, etc, noua muritorilor de rand ce ne mai ramane???
Orice polemica cu tine este inabusita din fasa, fiindca doar tu detii adevarul, orice interpretare inafara celei date de tine este o minciuna sfruntata, orice discutie pe tema raspunderii personale si/sau ministeriale este o josnicie fiindca doar tu si numai tu ai competente in domeniul juridic si doar tu si numai tu dai dovada de o probitate inefabila.
Asa ca iti spun de pe acum sa nu te astepti sa te provoc sau sa ma las provocat in vreo polemica, pe viitor, indiferent de tema……
P.S. O calda urare celor aproape 2 milioane de persoane ce poarta numele de Ioan, Ion, Ionel, Ionica, Nelu sau:
Ioana, Oana, Ionela, Nelica
Chiar daca doar o infima parte dintre acestia participa pe blog, consider ca mi-am facut datoria de bun camarad….
@ Aya
Simpatică melodia. Dan Teodorescu (solistul) era căsătorit cu Melania Medeleanu, iar naș a fost TB. Însă îmi amintesc că până la urmă Melania Medeleanu l-a părăsit. Păcat. Dan Teodorescu era simpatic și avea un aer intelectual. Însă arata un pic… doamne ferește! Era să spun „loser”.
Mie îmi e simpatică isabel_allende, iar ideile sunt de foarte multe ori interesante. Dacă lucrezi într-o multinațională sau ai clienți de tipul acesta, rongleza devine obișnuință orice ai face. Ție îți place Zoe? Poate îmi spui și mie de ce. Nu îmi amintesc nicio idee memorabilă de-a ei. Dacă nu sărea să-l apere pe Mutulică, nici nu aș fi observat că există.
Schimb un pic subiectul – te întrebasem ce număr avea propunerea legislativă a domnului Năstase privitoare la tichetele pentru cultură. Eu am reușit să găsesc doar două inițiative legislative respinse.
@
Cartouche
De ce vorbesti despre criza, n-a spus insusi Base ca ‘Romana refuza sa intre in criza”?
Asa ca, despre e criza este vorba?
W
raspunsul la intrebarea aia este strict subiectiv, Si sper ca stii cestoa aia cu fericiti cei saraci cu duhul ..
Insa ptr unii care au venit la putoare cu sloganul sa traiti bine sondajul este dezastruos . Insa curios este ce detemona nivelul nefericiri vehemente in 2004 ..
Si refritor la misi si strtamosi -da este normal sa mostenesc si beneficiile nu numa angaralele!
Cat despre ce imi doresc. Cam tarziu. Poa sa ii impusc pe cei ca tine (in ian 1990 m-am abtinut sa fiu „revolutioner” si sa ma rafui cu guristio PCR de prim preaj,a. Zisii guristi azi sunt anti, rivolutioneri si persecuati. Si fara sucar eliminarea unui competitor risca sa ridice dintai nivelu de adrenalina si apoi de endorfine .. cotcailul perfect al senzatiei de fericire ! Adica ce suimt cei ca tine privind pe cei care nu au reusit in tranzitia asta)
Avem, deci, sub aceasta guvernare, fericirea de a fi nefericiti, cam singurii de pe Pamint, precum si ocazia ca guvernantii sa ne faca fericiti cu forta.
Pagina 9 a documentului, pe care l-am gasit pina la urma, este destul de clarificatoare: mai pentru toti, statutul personal relativ in societate este mai important decit bogatia absoluta, in definirea fericirii (multumirii) individuale. Cred ca nefericirea romanilor se datoreaza in principal acestui aspect. Corelat cu lipsa perspectivei economice – si ea o componenta a starii de nefericire a romanilor, Si ce inseamna cele doua aspecte, cumulate? Proasta si incompetenta guvernare, raul tratament aplicat de guvernanti cetatenilor. In detalierea componentelor statutului personal relativ in societate se afla, cred, idei de a insanatosi societatea si, de ce nu, idei electorale utile, de apropiere de cetateni.
@Victor V – eu zic ca e mai mult decât asta. Eu înțeleg ca prin acest lucru STS-ul devine providerul unic de comunicatii pentru toate instituțiile statului, inclusiv pentru celelalte servicii secrete banuiesc. Adică orice primărie va fi conectata la aceasta rețea unica. Mai contează din ce partid o fi primarul?
dlnimeni
normla ca statutul personal este cel care intereseaza. In definitiv Caesar nu a avut PisiC, DVD, casetofon samd ….
Daca nu ai unde lucra,cum sa-ti castigi existenta de zi cu zi, cum sa fii fericit? E adevarat ,ca fericire deplina nu exista ,dar speram ,ca poate intr-o zi, visele noastre se vor implini……….
@ Observator
Ai perfectă dreptate. Însă mi se pare că politicienii din opoziție sunt relaxați. Ori nu le pasă ori nu pricep consecințele. Însă domnul Năstase își făcea probleme cu furnizarea CNP-ului la recensământ.
Eu sunt tentat să mă las păgubaș. Mi se pare că „dezbaterile” de aici frizează ridicolul. Și vorbim de unul din politicienii responsabili ai clasei noastre politice. Mă apucă groaza când mă gândesc la ceilalți.
Aspectul semnalat de tine e în profundă contradicție cu recomandările UE. Mă întreb dacă nu cumva este în contradicție și cu legislația. Încă o dată: adio democrație!
Dilema mea e: Congo sau Ghana? Că aiureala cu nigerienii cei fericiți…
1]”Observă fiecare obiect ce este ca întreg, după materia sa, în ce priveste forţa sa activă şi fă din tot sufletul numai fapte drepte şi spune numai adevărul. Aceasta-i baza fericirii în viaţă. Înşirând astfel bine de bine, fără să laşi nici un interval gol, care poate fi urmarea unei asemenea atitudini, decât bucuria unei vieţi voioase. „[Marc Aureliu]
2]”Cunoaşterea este fericire, fiindcă doar prin cunoaşterea cuprinzătoare şi profundă eşti în stare să deosebeşti adevărul de minciuna, lucrurile mareţe de cele de joasă factură.”[ Helen Keller]
3]”Nu vei fi nicicând fericit atâta timp cât vei fi torturat că cineva este mai fericit decât tine.”‘{Seneca.}
?-trebuia scris dupa cuvantul voioase[1.]
@Ilie
Perfect de acord . Ai punctat foarte bine . Ideal ar fi ca cei care isi permit sa ia decizii mutilante in numele noastre sa raspunda penal . Sa raspunda cu capul – la figurat . Iar anii de puscarie sa fie de la pe viata in sus , ca sa simta . In plus , sa li se verifice si confiste averile . Cum de se imbobatesc toate nulitatile cand ajung la putere ??? Si ajung de cele mai multe ori prin cumetrie si pentru ca ar fi capabili . Cred ca oricare dintre noi suntem mai pregatiti dpdv profesional decat cei care acum se afla la fraiele tarii .
Actuala putere urmareste exterminarea indirecta si genocidul impotriva propriului popor , acestea fiind alt fel de metode naziste/ fasciste , decat cele practicate in istorie , rezultatele urmarite fiind aceleasi – respectiv epurarea populatiei- cu sintagma scapa cine poate sau cine merita , cine reuseste sa fie mai puternic , mai de „rasa” etc.
De ce nu sunt opriti acuma , cand inca nu este prea tarziu , prin deschiderea unor procese in justitie , pentru tentativa si deja unele fapte ale lor ??? Foarte curios ! Nu vi se pare ? Ii lasam intai sa omoare indirect destui cetateni , sa-i imbolnaveasca tot indirect si apoi ne trezim si noi sa-i scoatem vinovati ? Nu. Ar trebui sa se intervina in forta de acum . Ar trebui alertate toate organizatiile si institutiile abilitate mondiale pentru stoparea inca din fasa a intentiilor manifestate de catre actuala putere .
Ghita Bizonu’: ceea ce pentru cineva este evident, pentru altcineva poate fi complet obscur – zice o vorba. Daca autorii materialului aloca o jumatate de pagina acestui subiect, atunci inseamna ca stiu si ei aceasta vorba. Altfel, acolo mi se pare ca gasiti si o dependenta intre fericire si cunoasterea limbii engleze (cu cit stii mai bine engleza, cu atit esti mai fericit! – normal? obscur?) si, cine stie, poate ca guvernantilor le trece prin minte sa afirme cum ca nefericirea romanilor s-ar datora insuficientei cunoasteri a acestei adevarate limbi a fericirii. Pe de alta parte, eu nu vad ceea ce ei denumesc statutul (personal) relativ in societate ca fiind ceva extrem de simplu de descris, intrucit exista riscul de a confunda intregul cu o parte a lui.
@ Ghiță Bizonu’
Tranziția normală s-a încheiat în 2000. Acum vorbim de o tranziție inversă, de o revenire la totalitarism, la care eu personal nu sunt deloc adaptat. Însă nici tu nu pari a fi.
Vorba „prințului”: s-auzim de bine!
acu ca sa va mai linstesc dupa „reteta fericirii” ( ma rog raman un ins al seciolelor „intunecate” sau al stepei sec XVI)
( ce vremuri – fara silicon si bisturiu si ingineri de sunet!!)
(totusi Pally ramen cea mai buna Caremn cu conditia sa asculati versiunea romana.. cam cu dictie „fara” da mezzo spre bariton[?!?] ..in franceza dioctoe bina da nu chiar mezzo_
@Mihaela,
Credeam ca pui intrebari mai inteligente. Tu ai vazut datele barometrului sau doar ii dai credit total gazdei(in sensul ca domnia sa a interpretat obiectiv datele gallup)???
Eu cred ca cei 28% care sunt optimisti cu privire la 2012 sunt electoratul PDL, cei 39 % ce se declara pesimisti(nefericiti!) sunt electoratul USL si explicatia pentru pesimismul lor este ca acesta este provocat de teama ca USL va ramane in opozitie si dupa alegerile din 2012.
In acelasi timp, cei 30 % care nu sunt nici fericiti, nici nefericiti sunt cei care sunt constienti, ca indiferent cine va veni la guvernare nu va reusi sa ne aduca prosperitatea la care tot visam, atata vreme cat nu reusim sa ne schimbam mentalitatea, adica sa credem in cultul muncii, sa starpim cu adevarat coruptia si economia subterana, sa consolidam statul de drept si corectitudinea justitiei. Sa nu-i mai credem pe cei care s-au imbogatit peste noapte, in tranzitiadamboviteana spre democratia originala si capitalismul de cumetrie, ci sa-i punem sa-si justifice fiecare leut, euro sau dolar.
Ar mai fi ceva?
@aya
multumesc pentru melodie. nu o stiam! mi-ai descretit fruntea! 🙂
CITAT: „Inteleg ca dai o inalta apreciere balbajelii “americanofone” din caraghioasele postari ale colegei de blog isabel_allende….”
sunt meserii unde vrei nu vrei trebuie sa stapanesti aceasta terminologie pentru ca ai des contact cu straini dar si pentru ca bibliografia este de cele mai multe ori in limba engleza. sunt multe carti care, din pacate, nu se traduc in romana, pentru ca nu renteaza, pentru ca suntem prea inceti in preluarea anumitor titluri etc….
si eu lucrez intr-un astfel de domeniu unde documentatia, bibliografia este aproape exclusiv in limba engleza. am contact cu alte persoane (straini si romani) si in job-ul meu folosesc aceeasi terminologie si asta este in limba engleza. imi pare rau nu este nici o rusine in asta.
critica dumneavoastra in acest sens are doar forma, nu are fond!
deci dincolo de forma in care sunt prezentate, @isabel_allende a depus un efort, are idei si a prezentat un set de propuneri care, cred eu, trebuie discutate pe fond. deci eu cred ca ar fi constructiv sa vorbim despre fondul acelor propuneri si eventual venit cu contrapropuneri acolo unde este cazul. ar fi bine daca am incuraja pe toti aceia care depun un efort, se implica si au curajul sa si le sustina.
Ghita Bizonu’: mare a fost Zenaida Pally, dar sa nu o nedreptatim pe Elena Cernei, o mare, mare Carmen. O alta mezzo nascuta dincolo de Prut.
Operele compuse pentru voci mai grave ( stiti definitia operei: un tenor si o soprana vor sa se iubeasca, iar un bariton ii impiedica) sunt suficient de rare pentru a urmari cu atentie si acele voci cu timbru mai intunecat. Pe mine mai degraba ma deranjeaza sopranele care cinta Carmen, ele au destule roluri si arii de cintat, geaba isi ingroasa vocile; incerc sa imi imaginez cum ar suna un Mefisto cintat de un tenor liric.
scuzati – eroare de logare…
@aya
multumesc pentru melodie. nu o stiam! mi-ai descretit fruntea! 🙂
CITAT: “Inteleg ca dai o inalta apreciere balbajelii “americanofone” din caraghioasele postari ale colegei de blog isabel_allende….”
sunt meserii unde vrei nu vrei trebuie sa stapanesti aceasta terminologie pentru ca ai des contact cu straini dar si pentru ca bibliografia este de cele mai multe ori in limba engleza. sunt multe carti care, din pacate, nu se traduc in romana, pentru ca nu renteaza, pentru ca suntem prea inceti in preluarea anumitor titluri etc….
si eu lucrez intr-un astfel de domeniu unde documentatia, bibliografia este aproape exclusiv in limba engleza. am contact cu alte persoane (straini si romani) si in job-ul meu folosesc aceeasi terminologie si asta este in limba engleza. imi pare rau nu este nici o rusine in asta.
critica dumneavoastra in acest sens are doar forma, nu are fond!
deci dincolo de forma in care sunt prezentate, @isabel_allende a depus un efort, are idei si a prezentat un set de propuneri care, cred eu, trebuie discutate pe fond. deci eu cred ca ar fi constructiv sa vorbim despre fondul acelor propuneri si eventual venit cu contrapropuneri acolo unde este cazul. ar fi bine daca am incuraja pe toti aceia care depun un efort, se implica si au curajul sa si le sustina.
@ Cartouche
Vad ca n-ai inteles ironia din intrebarea mea.
Sa-ti fie de bine!
W
Acum vorbim de o tranziție inversă, de o revenire la totalitarism, la care eu personal nu sunt deloc adaptat.
In primul rand „totalitarism” este un termen specific fascismului. Patent Mussolini. Adica Statu iti poa impune ce sa gandesti ca el este Statul. Tembelii din Amelorcia , cam fundanentalisti religiosi, au refuzat sa inteleaga ca „intrsingenta” societatilor „comuniste” era doar o varianta de integrism religios . Sau nu fundamentalisti religiso ci dopar redusi cultural …(Mises si gasca lui sigur sunt .. lu Mises i-as gasi unele scuze insa alaorlati …nu) Ins avoi derpatii lu Mises suneti la jumatea drumului intre totalitarismul „pietei” si credinta fanateca in aceiasi piata .
„Tranzite inversa ..” .. hm . O socieatate care refuza majoritatii populatiei o vietuire decenta in numele „performantei” si „liberalismului” nu poa decat sa derive spre autoritarism – fie de tip dictatura simpla , de drept divin sau totalitarism . Exclus varinatele cezarismului (asta ca si bonapartismu are pretentii „paternaliste” si se vrea reprezentantu tuturor si tribun la poporului) si fascimsului (ar fi o discutie mai nuantata despre „comunism” ) care si el este „paternalist” sau „popular”. Insa in anii din urma prin captarea unor trozchisti, anarhisti sau derbedei de la Franlfurt „neoconservatorismul” s-a dotat cu o pletora de faneteci de tip Baader / Curcio gata sa distruga societatea in numele ideii (mostra cea mai avansata de fanatism politic inept fiind Pol Pot). Nu te uua la ce decalra ci proiveste devenirea …
Baga la teasta – altfel nu se poate decat distrugand indivizi, paturi sociale desemnate, societati (tari) intregi . Sau renunti la ideile „moderne” . Neoliberalismu vost este de departe cea mai brutala si criminala ideologie de dupa Timur Lenk guraganul…(al mai fain ucigas din istorie ..)
Daca as fi stiut* unde ajungem … as fi lansat o platforma social fascista pe cand aveam 45 ani (adica inca eram in ceva forma …) si stai linistit pana sa se prinza lumea e pe aici de fundamentele doctrinei mele (sub numele meu real) .. poa prindea !!!
* socant ? Pai cu un „liberalism” internationalist si autist, cu un „libertarianism” (adica arnho-capitalism) in ascensiune mai ceva ca un F15, cu un socialism democrat iubitor de „elite” si cumparat cu beneficii materiale crescator de Trica, cu comunismu mort , cu crestin-democratia care nu stie decat ca Hristos s-a rastignit ptr Sfanta Proprietate, fascismul ramane unica ideologie contestara disponibila …. si poa sa fie destul de versatil daca nu ai idei preconcepute …Ma rog este trist da asta e viata: toujours parchive!!
@Victor V, Justias,
i’m blushing :)) Nu imi plac laudele, sincer -de fapt, fug de ele-reflex al lucratului mult cu persoane provenind din cultura protestanta (you know, „work hard, be humble, be co-operative and find out solutions” :)) ).
Problema mea este ca am o respingere aproape viscerala fata comportamentul ne-cooperativ, care nu dezbate pe argumente si vad aici ca genul acesta de atitudine est destul de practicat. Mie imi plac dezbaterile de idei, de fapt, le ador, ma „hranesc” cu ele :)) (asa imi spuneau unii din fostii mei profesori :)) ).
In plus, de ce as suporta injurii ?
Hai sa va arat ceva „inspirational”-fac precizarea ca Fr Mitterand a facut multe lucruri insuportabile, insa nu i se pot nega carisma si statura de „stateman”: a lucrat insa si cu niste domni extraordinari (imaginativi, bine pregatiti, desi ecclectic, cu intuitii formidabile). Este vorba despre un filmulet care prezinta ziua investiturii sale.
Daca nu aveti rabdare, uitati-va de la minutul 4:44 incolo-„le Marche des Roses”, cand urca bulevardul spre Pantheon . Totul a fost regizat, evident, pana in cel mai mic amanunt chiar(a povestit unul dintre cei care i-au facut campanie) : de fapt, in acel moment, incepea crearea personajului care va ocupa Elysée timp de 10 ani, adica „the storytelling”.
@Aya,
Nu mai imi bat capul cu tine (as putea sa spun ca ai reactii nesimtite, dar nu spun). Deja te-am luat prea in serios.
Am vazut cat poti-o melodie a unei trupe, atat.
Te las sa fii „doamna diriginta ” de pe blog: sa dai „note” , sa faci aprecieri la inteligenta si onestitatea persoanelor, sa dai „cu bata in cap” (virtual, evident), atunci cand esti in lipsa de argumente.
Iti doresc doar ca viata sa te trimita sa traiesti/lucrezi/studiezi undeva unde dezbaterea este regula si nu o chestie optionala-comportamentul de genul „eu am dreptate, tu esti prost” ducand automat la marginalizare.
Iti mai spun atat:
a) nu traiesc in Ro, iar limba de lucru de acum este diferita de limba in care am studiat (nu romana) , ca si cea in care imi fac cumparaturile la magazin, spre ex.;
b) nu ma ocup doar de „imagine” (iar citesti printre randuri, ai probleme de concentrare) -am pus in ghilimele de la inceput cuvantul-, ci de un domeniu mai vast, care ar putea fi definit „public affairs”-folosesc „parti” din acest domeniu, in functie de etapa si obiective ;
c) cei care se ocupa de administrarea siteului au o adresa de email de a mea: daca nu mai poti de grija „beneficiarilor”, cere adresa aceasta si , FOARTE SERIOS, scrie-mi. O sa iti dau coordonatele „beneficiarilor” si am sa ii rog sa iti spuna cat din targeturi au fost indeplinite , cum au fost indeplinite , samd-un raport, mai exact. Repet: beneficiarii nu sunt romani, se revendica „European” (in sensul ca includ organizatii nationale si chiar „umbrella organizations”).
Baci
@
Cartouche
Citez din „emotiona(n)tul” mesaj pe care mi l-ai adresat in ianuarie 7, 2012 la 3:00 pm:
„Orice polemiCA CU (s.A.) tine (…)”.
Este o placere personala a ta sau carenta culturala?
@
Victor V
In cazul duduii la care te referi, obisnuinta tine doar de copy-paste.
P.S.
Evident, nu este vorba despre fosta sotie a solistului trupei „Taxi”. Nici despre „Zoe”.
@
Victor V
A fost depusa la Senat.
@
ZOE, fii barbata !
Taxa anuala pe Orarul de Functionare, in valoare de 200 lei, care se plateste la Plopeni Jud. Prahova, de catre companii (pentru a carei aprobare mai trebuie platita, anual, o alta taxa de 100 lei) este expresia dementzei.
Pe langa ea, fumaritul pare de-a dreptul un produs rational.
REMANIEREA CABINETULUI BOC ESTE UN NONSENS
Diversi pedelisti au lansat inca din decembrie, ideea „remanierii guvernamentale”. Ideea a fost reluata in primele zile ale anului 2012.
Conform DEX: “REMANIÁ, remaniez, vb. I. Tranz.
1. A face modificări în organizarea unei instituții, în compoziția unui guvern etc.
2. A transforma parțial o mașină, o instalație sau o construcție, după o deteriorare, cu scopul readucerii în starea de funcționare sau pentru a-i îmbunătăți caracteristicile funcționale.
3. A înlătura defectele unor materiale sau ale unor produse care nu corespund prescripțiilor tehnice impuse, dar care nu sunt considerate nici rebut total. – Din fr. remanier.
Cea de a doua si chiar cea de a treia acceptiune a termenului “remaniere” imi par mult mai nuantate decat prima si, prin combinare si extrapolare se poate ajunge, in cazul remanierii guvernamentale, la o formula “explicativa” mult mai nuantata decat seaca exprimare “a face modificari in compozitia unui guvern”.
Remanierea guvernamentala se impune cand functionarea executivului a devenit defectuoasa in urma activitatii precare a unor ministri care, prin actiunile sau nonactiunile lor impieteaza asupra intregului prin crearea de sincope sau chiar prin aparitia pericolului blocarii.
Intrucat deciziile si actiile executivului influenteaza direct socialul si economicul, in cadrul carora elementele componente se afla intr-o stare reciproca de conditionare directa sau indirecta, defectiunile aparute in guvern se rasfrang inevitabil asupra ansamblului socio-economic- nu in ultimul rand si deloc nesential- asupra zonei culturale, care merita o abordare separata. Bref, remanierea se impune, prin forta logicii, in astfel de cazuri.
Care este, insa, conditia esentiala, obligatorie si necesara pentru a se ajunge la ideea de remaniere, din perspectiva mai ampla, expusa?
Raspunsul este elementar: trebuie ca guvernul sa fi functionat coerent cel putin o perioada (si, desigur, chiar din momentul instalarii sale). Reduc: sa fi functionat (in sensul corect al destinatiei unui guvern).
Nu trebuie sa fie cineva un mare analist pentru a realiza ca guvernul Boc NU a functionat vreodata, in scopurile consacrate, indiferent de componenta sa. Ma refer la toate Cabinetele care au purtat genericul nume Boc.
In aceste conditii, remanierea nu are sens.
Sau, are tot atata sens cat schimbarea cauciucurilor unui automobil al carui motor nu a functionat vreodata (si nici nu ar putea functiona, caci piesele sale au doar aparenta unor componente reale, iar in rezervor a existat de la inceput benzina amestecata cu zahar) considerand ca astfel va porni.
Criminalul guvern Boc trebuie schimbat in totalitate, incepand cu premierul. Este unica solutie pentru ca executivul sa functioneze.
In aceste conditii, de ce ar fi facuta “remanierea”?
Raspunsul este pe cat de la indemana, pe atat de amplu, ratiunile extinzandu-se pe paliere multiple si, deseori, cu canale de legatura intre ele. A crede ca doar “agatarea de putere” este motivul ar fi dovada de superficialitate.
Privind cu atentie toate actiunile guvernelor Boc, se observa un sir COERENT de “greseli” care, toate si fiecare in parte, se constituie in piese de domino ce duc la o constructie de POLITICA GENOCIDARA PROGRAMATA la nivel national- social, economic, cultural.
Fiecare “greseala”- piesa de domino a numitei constructii- are, la randu-i, efect distructiv de domino pe sectorul in care a fost aplicata.
Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a avut efect distructiv de domino asupra economiei pe de o parte prin scaderea consumului (care este un motor economic) si, pe de alta parte, pe cale de consecinta, prin restrangerea sferelor productiei si serviciilor ceea ce a dus la scaderea numarului locurilor de munca, aspect de natura a pune o presiune imensa si mereu crescanda asupra bugetului, atat prin sporirea numarului somerilor cat si prin reducerea numarului contributorilor.
Acest ciclu are vocatie de autoreproducere. Ansambul economic si social urmeaza sa se autodistruga, prin declansarea unor reactii in lant.
Semnele intentiilor de actii cu previzibile (cel putin, pentru cei atenti la amanunte!) efecte masiv distructive, in lant, asupra economiei si societatii au aparut chiar in primele discursuri ale criminalului Boc, dupa instalarea sa la Palatul Victoria (ianuarie 2009).
Din pacate, toate acele “semne” foarte clare si care ar fi trebuit sa fie luate in seama, au fost fie “nebagate de seama”, fie considerate “intamplari”, fie “greseli ale unui premier nu prea inteligent”.
Solutia depasirii situatiei actuale in care se afla Romania este preluarea rapida a guvernarii de catre USL, cu Victor Ponta premier.
Am incredere in procurorul Ponta, de un astfel de prim ministru este nevoie acum- asa cum am totala incredere in Adrian Nastase, cel mai bun premeir pe care l-a avut Romania si, pe cale de consecinta, in echipa “antrenata” de el.
Masurile imediate, la nivel guvernamental, trebuie sa vizeze deblocarea situatiei precare a veniturilor populatiei- cu efect pozitiv imediat asupra consumului si, in lant, asupra productiei si serviciilor, ceea ce va duce, mai repede decat s-ar crede, la noi locuri de munca si la cresterea incasarilor bugetare, odata cu scaderea presiunii pe buget.
Paralel, folosind toate mijloacele posibile- de la identificarea resurselor bugetare (pentru ca acestea exista, doar ca iau drumul “conturilor personale”) pana la parteneriate puternice si serioase, de tip public- privat, trebuie relansata economia prin investitii masive (fara a fi neglijata agricultura, dimpotriva- aceasta fiind o resursa colosala si neexploatata corespunzator; absortia masiva si rapida a fondurilor europene trebuie sa fie o alta cale, paralela, de urmat).
Investitorii care vor accepta sa intre in acest angrenaj foarte dificil al relansarii economice trebuie sa fie protejati si sa beneficieze de facilitati care sa le permita reinvestirea profitului si permanenta sporire a acestuia (scutirea de impozit pe profitul reinvestit fiind o solutie- ca si facilitatile oferite pentru angajarea somerilor si a tinerilor, cu un plus pentru absolventii de studii superioare, care trebuie motivati sa ramana in tara; solutii sunt multe si trebuie aplicate fulger, in paralel).
NU IN ULTIMUL RAND trebuie anulate, imediat, Ordonantele de Urgenta care au produs, printre altele, nu doar haos, dar si umilinta si revolta intelectualilor.
Intelectualii trebuie adusi alaturi de guvern, mintea lor trebuie folosita- or, pentru asta trebuie tratati cu respect, consultati, valorizati, lasati sa lucreze fara a le fi macinat timpul inutil si a le fi mutilate veniturile (decizia criminalului Boc de a-i obliga pe cei care castiga din drepturi de autor sa plateasca dari cu circa 50% mai mari decat restul populatiei active este de-a dreptul halucinanta- a spune ca este doar discriminatorie ar fi prea putin).
Trebuie abrogata legea in urma careia au fost “recalculate” pensiile, mutilandu-se veniturile acestei categorii sociale.
De asemenea, legea salarizarii unice este o periculoasa abordare totalitara si egalitarista, ce duce nu doar la scaderea veniturilor unor categorii- care, prin natura activitatii, fie nu au dreptul prin lege fie nu au timpul necesar pentru a obtine venituri din alte surse- dar si la dezinteresul total fata de anumite sectoare importante.
Nu pot fi apreciati si salarizati (si nici pensia nu este corect sa fie calculata) in baza acelorasi criterii, un procuror si un lacatus mecanic, un politist si un arhitect, un cercetator si un portar, un functionar public si un profesor, etc. Unii dintre acestia se confrunta cu riscuri, provocari, grade de stres mai mari decat altii si, pe de alta parte, eforturile specifice sunt diferite.
Regimurile diferite in baza “Statutelor” erau bine gandite- si nu este de mirare ca criminalul Boc vrea sa renunte la ele, intentia lui incadrandu-se in aceeasi coerenta sinistra a actiilor sale, pe care am semnalat-o.
Aya, a ratat de la americafonii, expresia, Ooooooo yeeeesssss!
@Victor V.
Stai putin, nu te-nburica, ce te-ar face sa crezi ca esti atât de important încât sa-mi pierd timpul cu tine ?! Crezi ca n-am mai vazut cameleoni ?
Când se va schimba situatia si te asigur ca se va schimba, o sa-ti schimbi si tu culoarea dar naravul, ba !
@Aya
Nimic mai potrivit decât ceea ce i-ai scris Isabelei desi nu-i foloseste la nimic, este atât de convinsa ca ar fi buricul pamântului încât nimeni si nimic nu o poate clinti !
Si îi dau dreptate, doar ea a inventat apa calda, nu ?! Hahaha !
@isabel_allende
Draga Isa, esti penibila si mai e ceva, stai rau cu „mansarda” ! Nu ma face sa cred ca ai avut o copilarie nefericita.
@Mihaela,
Dar tu nu-ti pui problema daca ai sesizat ironia mea? A trecut pe langa tine precum acceleratul prin halta.
Si apropo, in lume sunt mai mult de 58 de state, asa ca D-l Nastase a extrapolat nepermis concluzia din Barometru: chiar daca am fi pe ultimul loc in grupul de 58 de state, cuprinse in esantion, de unde stie d-l Nastase ca am fi cei mai nefericiti pamanteni, la nivel planetar, mai ales, daca ne gandim, de exemplu, ca doar in ONU sunt 192 de state membre, plus cele cateva care nu au acest statut?
Si inca doua aspecte:
1)Cum poti sa crezi ca in Afganistan sunt doar 17% oameni nefericiti, iar in Iraq 28%, ca sa nu mai vorbim de cei 80% fericiti din Ghana???
2) Exprimarea procentuala a datelor releva un aspect, dar daca ne gandim la marimea populatiei din fiecare stat, putem observa ca situatia poate fi privita si altfel. De exemplu, conform datelor, in China sunt doar 17% care s-au declarat nefericiti. Daca ne raportam la cei 1,3 miliarde de locuitori ai Chinei, constatam ca numai in China traiesc cca 220 de milioane de oameni nefericiti, adica de vreo 10 ori mai multi decat toti locuitorii Romaniei. La fel, india: cei 14% de nefericiti revin la cca 140 de milioane.
P.S. As mai putea adauga inca o observatie: romanii au fost chestionati face to face de catre CSOP. Cei care s-au declarat nefericiti, vor fi sperat niscaiva „ajutoare”, in buna traditie plangacioasa romaneasca?
Observator
ref la mes ianuarie 7, 2012 la 5:40 pm
tu intelegi foarte bine ca in cazul acesta firmele private nu vor primi nici un sfant.
De fpat asta este tot sucarul „demoratic” al lobertarisnislului – dati-ne acces la impozite !!!
Cartouche: conform pag 1 si pag 8 a documentului, au fost chestionate peste 52000 persoane (52913) din 58 de tari, care (vezi pag. 34) contin 73% din populatia globului. Dealtfel, in partea a 5-a a documentului este descrisa metoda de cercetare, care poate fi citita si criticata. Gallup considera suficient de semnificativ un sondaj facut in tari insemnind trei sferturi din populatia globului pamintesc. Daca doriti neaparat, putem fi mai toleranti cu guvernantii si accepta ca romanii se simt cei mai nefericiti dintre trei sferturi dintre paminteni si nu se stie cum s-ar pozitiona printre restul de un sfert. Cred ca guvernantii nostri fac eforturi pentru ca Romania sa nu mai apara in rindul tarilor cu oarecare semnificatie, astfel incit sa fie ignorata in viitoarele sondaje, totusi, in ciuda eforturilor banuite, nu au reusit acest lucru. Inca.
@ Ghiță Bizonu’
Iar ți-am supraestimat inteligența. Doamna Observator nu are nimic de câștigat de pe urma lui Orange sau Vodafone (ți-a spus mai demult cu ce se ocupă).
Gigele, îți meriți președintele. Însă nu am înțeles de ce îți spui bizon. Tu ești domestic. Și judecând după inteligență și destul tânăr. Tocmai bun pentru a ilustra proverbul cu poarta.
PS: Ca libertarian aș prefera să scădem taxele. Înfruptatul din banii publici e sportul preferat al etatiștilor (de stânga sau de dreapta). Dar sunt convins că îți sună straniu. Am zis să-ți ofer „poarta nouă” la care să te uiți.
@
isabel_allende
Referitor la mesajul tau caraghios din ianuarie 8, 2012 la 12:18 am:
1. Afirmi (citez) :”i’m blushing”
Replica mea: You don’t blush to blush like a black dog.
2. Afirmi (citez): „Mie imi plac dezbaterile de idei”.
Replica mea:
Pana la idei mai ai cale lunga!
Corect si onest ar fi fost sa spui ca iti plac „americanismele plasate cu copy-paste”.
3. Afirmi (citez): „Hai sa va arat ceva “inspirational”- (…) niste domni (…) bine pregatiti, desi ecclectic”.
Replica mea:
Bietii „domni”!
Evident, in viziunea ta eclectismul este „de bine”, „inspirational”- cum iti place sa spui. Te ocupi de „imagine” si „public affairs”? Ai clienti? Vai de ei!
Sfatul meu:
Ca sa parafrazez trupa „Taxi: „sample” niste „shooting-uri si tot felul de happening-uri” unde sa inveti sa nu mai vorbesti „mouthful” (cu gura plina, adica).
4. Afirmi (citez): „nu traiesc in Ro, iar limba de lucru de acum este diferita de limba in care am studiat (nu romana) , ca si cea in care imi fac cumparaturile la magazin, spre ex.”
Replica mea:
Probabil, dar numai pana cazi din pat si te trezesti la realitate.
5. Afirmi (citez):
„O sa iti dau coordonatele “beneficiarilor” („genialelor” tale prestatii; n.A.) si am sa ii rog sa iti spuna cat din targeturi au fost indeplinite , cum au fost indeplinite , samd-un raport, mai exact. Repet: beneficiarii nu sunt romani, se revendica “European” (in sensul ca includ organizatii nationale si chiar “umbrella organizations”).”
Replica mea:
Ca sa vezi! Cu alte cuvinte, de indata ce ar scrie cineva „beneficiarilor” genialelor tale pestatii (care sunt, nici mai mult nici mai putin, importante- citez din nou” organizatii nationale si chiar „umbrella organizations”) aceia i-ar da (citez) „raportul”! Tu nu realizezi penibilul, caraghioslacul situatiei?
Vorba lui Vasile (care a semnalat foarte bine ce a fost omis de la americanofonii): „Ooooooo yeeeesssss!”
@
Justias
In replica la mesajul transmis in ianuarie 7, 2012 la 10:30 pm:
Unicul efort al duduii in cauza este cel de a proceda la „copy-paste”.
De unde, idei? Insiruirea aiuristica de americanisme inseamna idei, cumva?
Nu si-a dat nici macar osteneala sa fie coerenta (de altfel, inteleg ca este adepta eclectismului- i-a reusit ridicol „inspirational”, ca sa citez un cuvant pe care l-a folosit).
@ Aya
Vrei să spui doamnei (sau poate domnișoarei) despre care discutam. Nu îți înțeleg lipsa (gratuită) de respect la adresa unor oameni care nu te-au insultat în niciun fel.
Referitor la propunerea de lege de care discutam, am înțeles de prima dată că a ajuns la Senat. Te rugasem, firește dacă poți, să-mi indici o referință concretă. Adică un număr de înregistrare la Camera Deputaților sau un link unde să poată fi citită. Referințele superficiale din presă le-am găsit și eu. Am presupus doar că ești corect informată, pentru că așa păreai. Scuză-mă pentru neînțelegere.
@
ZOE, fii barbata !
Mai degraba „ditch water”- ca sa vorbim cum ii place duduii in cauza!
Buna ziua tuturor,
Uitati un punct de vedere pertinent, chiar daca vine din partea dl. senator Iulian Urban, de orientare portocalie, pe blogul sau:
http://www.urbaniulian.ro/2012/01/06/bataie-de-joc-sau-cum-ar-putea-scapa-lotul-de-afaceristi-care-au-supt-de-la-conducta-nationala-de-gaz-daca-procurorii-lalaie-ancheta/
Bataie de joc, sau cum ar putea scapa lotul de “afaceristi” care au supt de la conducta nationala de gaz, daca procurorii lalaie ancheta
6 Jan, 2012 justitie
Magnatul Ioan Niculae şi ceilalţi 39 de inculpaţi din Dosarul Romgaz ar putea scăpa de pedeapsă, !!!!!!!!!dat fiind faptul că infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale nu se mai regăsesc în noul Cod Penal… dacă ancheta nu va fi finalizată până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, atunci învinuiţii vor fi achitaţi.!!!!!!!!!!!!!
Şi dacă procurorii DIICOT vor finaliza ancheta, iar instanţele vor apuca să pronunţe o hotărâre de condamnare definitivă şi irevocabilă, mai există o cale de atac. „Se poate face contestaţie la executare, în baza articolului 461, litera b, bineînţeles dacă noul Cod Penal intră în vigoare în termen”,
@
Vasile
Multumesc pentru binevenita completare.
Am preluat-o cu dedicatie (in ianuarie 8, 2012 la 1:54 pm- la aceasta sectiune).
@ Zoe
Să-mi schimb culoarea? Adică să devin anti-PSD? Se poate, dar ar fi pentru prima dată în 20 de ani. Dar dacă mă asiguri tu că așa va fi…
Sincer mă simt dezamăgit de întreaga clasă politică. Dacă ar apărea un nou partid format din oameni care nu au mai făcut politică, dar care au experiență managerială (manageri de corporații multinaționale, proprietari și manageri de companii private românești), cred că într-adevăr aș vota cu ei.
Cred că actuala clasă politică este formată din profesioniști ai trăitului (și furatului) din banii publici. Și ca să nu existe discuții inutile – mă refer și la PDL, dar și la PSD și PNL.
@ Cartouche
Nu, nu am simtit ironia din comentariul tau.
In rest, ti-a raspuns foarte bine @dlnimeni
@ isabel_allende
Sa postezi un comentaiu impanat de expresii in lmba engleza pe un blog creat de o persoana care traieste in Romania (nu Ro cum ai scris tu) si care se adreseaza romanilor, nu este decat o dovada de pretiozitate.
@dlnimeni,
Un 😀 pentru partea finala a mesajului tau. Ceea ce n-au reusit portocaliii, vor reusi, probabil, ros-galbenii de la USL. Care ar fi reactia ta atunci?
P.S. Prefer discutiile in contradictorii, dar civilizate si nicidecum un concurs de periere a gazdei.Asta poti s-o iei ca o semi-explicatie pentru mesajele mele.
Mi-aduc aminte ca pe vremuri, colegii mei de la serviciu, care de obicei, de 7 si 26 ianuarie aveau sarcina sa redacteze cele mai bombastice felicitari erau innebuniti fiindca mereu erau criticati pentru ca institutia unde lucram nu aparea in Scanteia printre marii laudatori ai savantei si genialului conducator.
Intr-un an, prin 22-23 ianuarie am fost solicitat sa le dau o mana de ajutor fiindca nu reuseau nicicum sa gaseasca niste epitete absolut noi, cuprinzatoare si care sa loveasca auzul cerberilor precum o simfonie de Mozart.
Le-am spus ca ar trebui sa-l pe critice pe genialul carmaci si atunci, in mod sigur, vor fi bagati in seama! 😀
M-am derobat si le-am spus ca eu nu sunt specializat in ode!
@ Observator, alias Rodica, alias Rodia
Observaţiile din comentariul tău, din ianuarie 7, 2012 la 10:49 am, mi se par de un „bun simţ” exemplar ca şi interogaţiile-interpelare adresate d-lui Năstase în legătura cu subiectul. Fără doar şi poate dumnealui este singurul vinovat de tot ceea ce se întâmplă rău sau anormal în această ţară.
Fii vigilentă! Nu-l ierta! Poate faci şi un denunţ la DNA. Trebuie oprit să mai comită fapte ilegale!
@ justias
Am văzut foarte târziu comentariul adresat mie. Scorul negativ (singurul) obținut de România, care ne plasează pe ultimul loc, la mare distanță de restul lumii este mai degrabă o eroare de procedură și nu o consecință directă a situației socio-economice.
Cred că domnul Năstase s-a grăbit să folosească o falsă oportunitate de a critica puterea.
@all,
De maine incepe o noua saptamana de lucru. Pentru mine, va fi una de foc, fiindca am un termen batut in cuie: 30 ianuarie.
Va spun asta ca sa stiti de ce nu voi mai posta in zilele urmatoare…
Zilele acestea, cu Boboteaza, Sf.Ioan si Duminica, au fost zile de relaxare, de aceea am si profitat ca sa postez cat mai mult pentru ca „prietenele” mele de pe blog sa-mi simta lipsa in zilele ce vin…. 😀
Auf Wiedersehen, pe data viitoare!
Victor V.
l;a tine baza este inventia si uitarea.
Anu asta fac 60 de ani . Cat despre „(ți-a spus mai demult cu ce se ocupă)” pao in vis mi-ai zis cu ce se ocupa Observator. in visul tau sa fim mai precisi.
cat despre cestia cu impozitele si Obesrvator (ea observtaoare , tu dataor cu parerea ce buna echi ap capitalista!!) ia sa vedem afirmatiile sale:
ianuarie 7, 2012 la 10:49 am
Si firmele private pot asigura necesarul de transfer de date ale Statului Roman, tehnologia a avansat. Iar cat despre bariere cred ca e mai curand vorba de integrarea aplicatiilor si nu de retea.
Mi se parea mult mai normal ca MCSI, sa isi asume un rol activ si sa defineasca un cadru, niste norme pe care institutiile statului trebuie sa le indeplineasca si sa le ceara furnizorilor de servicii.
ianuarie 7, 2012 la 5:40 pm
Eu înțeleg ca prin acest lucru STS-ul devine providerul unic de comunicatii pentru toate instituțiile statului, inclusiv pentru celelalte servicii secrete banuiesc.
Deci Observatoarea noastra zice ca :
a) firmele private pot asigura necesarul de transfer de date ale Statului Roman
b)STS-ul devine providerul unic de comunicatii pentru toate instituțiile statului, inclusiv pentru celelalte servicii secrete , deci firmele private nu vor (mai?)beneficia de contracte.
ins adupa cate imi amintesc „providerul” meu (nu stiu de ce nu se leaga nimeni de Observatoare ptr anglicisme!) imi ia o taxa (normal, natiurel imi presteaza un servicu mu?!), Si d; aia presupun ca firmele private la care se gandeste Observatoarea nu ar „asigura necesarul de transfer de date ale Statului Roman” asa pe ochi frumosi ci pe bani (buni). Da de unde sa le dea Statu banii ? Pai sa iti zic io : banii publici care provindin impozite! Ca chiar daca ptr asta face Statu imprumut de la FMI tot din impozite va plati imprumutu!
Deci pledoaria Observatoarei se reduce cum am zis la dati-ne acces la impozite !!!
Deci nu numa clasă politică este formată din profesioniști ai trăitului (și furatului) din banii publici ci si libertarienii.
Sper cas in matura ta inteligenta libertina vei fi de acord cu cele de sus si nu vei sustine ca „provideri” privati ar face acel servicu pe gratis din indatorire paftriotica .
Oricum nu uita – cu ce se ocupa Observatoarea?!
Oricum tu esti bine reprezemntata de EBA , Udrea, Vass…sau ele de tine?!
Nu cumva sa devenim si mai nefericiti.
Priviti aici un punct de vedere:
http://www.contributors.ro/dezbatere/ne-vor-apara-europenii-cu-arme-americane/
Ne vor apara europenii cu arme americane?
Ioan Mircea Pascu ianuarie 8, 2012 Dezbatere, Global / Europa
O intrebare se pune tot mai frecvent: oare criza actuala va sfarsi tot cu un razboi, asa cum s-a intamplat cu cea dintre 29-33? (In paranteza fie spus, este remarcabil ca legatura dintre cele doua fenomene mondiale se face mai mult acum, decat in anii imediat urmatori incheierii razboiului …).
Atunci am avut o combinatie de retorica nationalista cu un program agresiv de inarmari (si mari constructii publice, indeosebi de autostrazi), care a avut efectul de a scoate economia mondiala din criza, cu pretul angajarii intregii lumi pe fagasul razboiului izbucnit sase ani mai tarziu.
Astazi, desi retorica nationalista se face tot mai auzita (vezi cazul Ungariei, de pilda), politic vorbind marea majoritate a actorilor importanti fac parte din NATO si UE, ceea ce ingusteaza intrucatva marja lor de actiune independenta.
Apoi, cel mai important, economia de astazi se bazeaza mult mai putin pe productia propriu-zisa de bunuri, de exportul lor, cat pe speculatii financiare. Drept urmare, inarmarile nu mai au cum sa reprezinte acea locomotiva care sa scoata economia mondiala din criza, cum s-a intamplat in anii ’30.
Cea mai buna dovada o constituie faptul ca, astazi, desi provocarile, chiar amenintarile, la adresa securitatii mondiale se multiplica, nimeni nu ia in consideratie izbucnirea unui nou razboi mondial, drept pentru care bugetele apararii sunt reduse drastic pe toata linia.
Aceasta afirmatie trebuie citita cu doua calificari. Prima este ca, desi perspectiva unui nou razboi mondial, de talia celui de-al doilea, nu este probabila, cel putin pe termen scurt si mediu, posibilitatea izbucnirii unor conflicte semnificative, in zone ca cele ale Orientului Mijlociu sau ale Golfului Persic (vezi amenintarea inchiderii Stramtorii Urmuz), ca si in alte zone strategice sau bogate in resurse naturale, nu trebuie exclusa.
A doua calificare este ca, cel putin pentru Statele Unite, a caror economie se bazeaza in cea mai mare masura pe operatiunile financiare, productia de bunuri, desi in scadere – fiind dislocata spre tari cu costuri de productie mici – nu cunoaste insa o diminuare in domeniul militar! Chiar din contra, productia de armamente si echipamente militare, care are in spate un puternic efort de cercetare/dezvoltare, atat privat, cat si de stat, cunoaste ritmuri sustinute, pentru pastrarea avansului tehnologic, implict, a suprematiei americane in lume.
O schimbare importanta este in curs sa se produca, totusi. Sub presiunea uriasului deficit bugetar, Statele Unite vor efectua reduceri ale bugetului apararii care se vor ridica la 15% in urmatorii ani. Nu trebuie insa sa tragem de aici concluzii pripite: SUA vor continua sa ramana pe primul loc in lume sub aspect militar, continuand sa detina un avans tehnologic de cca doua decenii in fata oricarui alt stat din lume!
Mai mult, nevoia prezentei de mari proportii peste hotare – acum, dupa incheierea conflictelor din Iraq si Afganistan – se va diminua considerabil, tot ca urmare a avansului tehnologic. Astfel, capacitatea Statelor Unite de a lovi de pe teritoriul national, in termen scurt, orice punct de pe glob se va intari, initiindu-se astfel o noua forma de manifestare a traditionalului “izolationism” american. (Aceasta teza, in general redefinirea “izolationismului” in conditiile globalizarii, merita aprofundata si as saluta orice efort in aceasta directie).
Insa nu va fi un “izolationism” de tipul celui interbelic, ci, mai degraba, unul care va fi caracterizat de focalizarea atentiei si a resurselor in granitele nationale, dublata de mentinerea si perfectionarea unei capacitati rapide de interventie in orice punct de pe glob, unde se va dovedi necesar.
(Poate ca un alt exemplu in aceasta privinta il constituie Marea Britanie, care, in ultimul timp, pare sa se preocupe tot mai mult de problemele sale interne, lasand impresia ca se desprinde cumva atat de Europa, cat si de Statele Unite. Am putea sa descriem aceasta stare cu o fomula ca, asa cum Statele Unite isi “ajungeau lor insele” in perioada interbelica, si Marea Britanie astazi “isi ajunge sie insesi”. Intr-un cuvant, gaseste suficient “fun” intre garnitele nationale, ca sa il mai caute in afara …)
Este aproape sigur ca, in noile conditii – dupa incetarea conflictelor din Iraq si Afganistan si mentinerea presiunilor economice generate de actuala criza, in paralel cu redistribuira puterii pe plan mondial – Statele Unite isi vor redefini angajamentul fata de NATO (prefigurarea am avut-o in timpul operatiunilor din Libia din vara trecuta).
Aceasta inseamna ca europenii – fie in interiorul NATO, fie prin intermediul UE – vor fi nevoiti sa isi asigure intr-o masura mult mai mare decat pana acum propria aparare. Iar aceasta in conditiile in care principala “victima” a reducerilor bugetare drastice impuse de actuala criza o reprezinta tocmai apararea! Proiecte precum Eurofighter-ul, despre care nu se stie cum se va finaliza, vor ramane de domeniul trecutului, caci este greu de crezut ca tarile europene vor reusi curand sa se mobilizeze in aceeasi masura cum au facut-o atunci cand acest proiect debuta …
Mai mult, chiar in timp de scriu aceste randuri, trei dintre principalii contributori la proiectul Eurofighter au facut optiuni semnificative pentru F 35 american (se pare ca in Italia se va crea chiar o linie de productie pentru tarile europene)!?
In atari conditii, nu este deloc exclus ca europenii sa apeleze din ce in ce mai mult la armamente americane – care vor ramane in continuare atractive sub raport tehnologic si comercial – deoarece, asa cum se prezinta lucrurile acum, va fi tot mai greu de obtinut acel efort european comun necesar integrarii industriilor lor de aparare.
In general, desi integrarea continua – este vorba, cum spuneam alta data, de o integrare “negativa”, adica de nevoie, nu de voie, in domeniul financiar, impusa de criza datoriilor suverane – observam ca domeniul sacrificat tot mai mult este cel al politicii externe, de aparare si de securitate comune!
Astfel, in ciuda multiplicarii sumiturilor tarilor membre ale zonei Euro, concretizate prin convenirea unor masuri de integrare financiara si bugetara neimaginabile doar cu doi, trei ani inainte, si care vor avea drept efect o tesatura mult mai densa intre tarile membre, actiunile externe neconcertate, chiar contradictorii, se inmultesc (vezi, de pilda, cazul Frantei si al Maii Britanii, care, in ciuda efortului de “pooling and sharing” pe care l-au lansat si acreditat in domeniul militar, precum si al campaniei comune impotriva lui Gaddafi, sunt astazi pe pozitii vadit contrare in privinta continuarii integrarii in interiorul UE).
Intensificarea tenditelor centrifuge in domeniul politicii externe si de aparare commune se datoreaza in mare masura egoismului generat de criza, resentimentelor acumulate in efortul de “integrare negativa”, precum si epuizarii resurselor de “integrare pozitiva” (care permitea statelor membre sa isi coordoneze de buna voie actiunile de politica externa, aparare si securitate, intrucat era vorba de actiuni liber consimtite, nu impuse).
Drept urmare, in opinia mea, obtinerea unor pozitii comune ale UE in diverse chestiuni internationale se va dovedi din ce in ce mai dificila in viitor, intrucat cauzele mentionate mai sus, atat individual, cat si impreuna, vor accentua divergenta si nu convergenta intereselor nationale ale statelor membre.
Ce ar trebui sa facem noi, in aceste conditii? Ca sa evitam sa alunecam din nou in “zona gri” dintre adevaratul “Vest” si Estul reprezentat in primul rand de Rusia, va trebui sa ne mentinem angajamentul de a subscrie obligatiilor convenite la ultimul sumit al UE, cu obiectivul de a accede cat mai repede in Zona Euro, pentru ca altfel nu vom sta la masa deciziilor, ci vom face din nou obiectul lor.
Apoi, va trebui sa mentinem cat putem mai mult raporturile actuale cu Statele Unite, care vor fi tot mai putin interesate de zona noastra (cu exceptia, poate, a apararii anti-racheta), ca de Europa in general. Ori, daca si europenii par sa se indrepte spre piata americana pentru achizitia principalor lor sisteme de armamente, nu vad de ce noi nu am face-o. Sigur, o atare abordare va trebui sa tina seama de reglementarile in domeniu convenite deja in interiorul UE. Iar daca aceasta din urma institutie va prelua treptat rolul actual al NATO de principal garant al securitatii noastre, va trebui, desigur, sa ne focalizam si noi eforturile in aceeasi directie.
In sfarsit, cred ca va fi inevitabil sa ajungem la un modus vivendi functional cu Rusia, marele nostru vecin, cu care vom fi fortati de imprejurari sa interactionam. Aceasta nu pentru ca am contempla o intoarcere in bratele ei larg deschise, ci pentru ca, pe de o parte, nu trebuie sa fim noi aceia care creaza obstacole in raporturile dintre institutiile occidentale si aceasta mare putere, iar, pe de alta, am putea identifica domenii in care cooperarea s-ar putea dovedi si in interesul nostru national (ma gandesc, de pilda, la chestiuni ca diminuarea pretului platit pentru gazele importate si/sau includerea noastra in traseele viitoare ale transportului de gaze si titei spre consumatorii occidentali).
In concluzie, cred ca trebuie sa constientizam ca ne aflam intr-un moment de rascruce al evolutiilor internationale, pe care, daca nu vom fi constienti si capabili sa il gestionam cum se cuvine, s-ar putea sa irosim decenii de efort depus cu atata truda pana acum si, mai important, sa ne amanetam viitorul pe multi ani de acum incolo, irosind fereastra de oportunitate oferita de prabusirea comunismului si recapatarea libertatii de actiune pentru tarile de talia noastra din centrul si estul Europei.
Cartouche, ma voi descurca, nu muriti de grija mea.
@Victor V.
Vezi ? Tocmai asta e, induci ideea ca „toti sunt la fel” ! Asta vrea si vremelnica putere ca masele sa nu mai creada în nimeni si sa îi accepte pe ei, ca altii mai buni nu exista.
Cu buna stiinta( las loc de contrazicere) sau nu, rezonezi cu Puterea !
@Aya
Mai esti de coma, m-ai facut sa râd cu lacrimi, te admir pentru multe lucruri dar si pentru rabdarea de care dai dovada, raspunzându-i punctual acestei Abramburica isabel_allende! Rabdare, care mie îmi lipseste cu desavârsire si tocmai de aceea spicuiesc ceea ce scrie – astfel ma enervez mai putin.
În ultimul ei comentariu m-a frapat „cultura protestanta” – n-am auzit de când mama m-a facut de asa ceva, fata asta nu are proprietatea termenilor. Auzi, s-a ocupat EA de persoane „provenind din cultura protestanta” si nu din Cultul Protestant !
De asemeni, simte „o respingere aproape viscerala fata de comportamentul ne-cooperativ”, o alta gogorita ! Sa înteleg ca nu-i suporta
pe cei care o contrazic si care nu fac sluj în fata unei mari „personalitati” cum este domnia sa. Aici seamna bine cu „Zeus” ca nici el nu suporta sa i-se spuna HeT ci numai Yes .
E varza saraca, ar fi de râs daca n-ar fi de plâns !
Vivtor V
ref la ianuarie 6, 2012 la 8:46 pm
sa ne aducem aminte : tu m-ai „invatat” cum sa caut pe Google. si ai scris „eu aș fi căutat Vasile Păun + Competitive Intelligence.”
la care te-am intrebat de unde ai scos cheia Competitive Intelligence.
La care tu ce imi raspunzi ? ca ai luat-o din biografie!
Adica cam asa : de unde ai banii? Pai mi-i da nevasta! De unde ? Pai ii ia din noptiera! Da nevasta de unde ii pune in nopptiera! Pai ii dau eu! Da tu de unde ai bani sa ii dai nevestei? Pai nu v-am spus mi-i da nevasta!!
Haios e ca Zoe pare Aya si Aya pare Zoe. Se chinuie Zoe sa fie ostentativ altfel dar cam fara credibilitate.
Amandurora par a le placea uneia de alta si in copilarie par a fi pizmuit ceea ce Freud a observat ca s-ar putea pizmui.
Desi Zoe pare a fi barbat. Interesant caz de pizmuire.
Privind subiectul:
Fericirea nu este o stare continua decat pentru dementi. Echilibrul poate fi. Fericirea se manifesta prin momente.
E cam pompos si usor imbecil sa ai pretentia de instrument al masurarii fericirii chiar si banalizand-o sub forma multumirii. Exista oameni care, chiar si avand toate ingredientele bunei stari, raman etern nemultumiti. Pe astia i-a „ponderat” cineva? Care ar fi instrumentul sociologic?
Cate comentarii interesante! Oricum, sunt cativa postatori care confirma pe deplin rezultatele sondajului la care se face referire… care isi pun intrebari retorice, desi singuri au tras concluzia-la care unii au aderat cu entuziasm- ca termenul este extrem de relativ… Cu siguranta sunt oameni din lumea a treia cu mult mai fericiti decat americanii… o problema de expectanta, explicabila… desigur, un muritor de foame este extrem de fericit in momentul in care are ce sa manance… asta-i nivelul maxim al fericirii lui. In cazul nefericirii poporului roman-chiar daca studiul a fost efectuat pe un esantion de numai 58 state, spre nemultumirea unora- rezultatul este ingrijorator… In principiu, sunt de acord cu explicatiile gasite de domnul Adrian Nastase, unele din putinele probabile motive ale starii de fapt. Cu un singur lucru nu ma impac: USL nu poate fi garantul reversibilitatii acestor fenomene. Nimeni nu poate garanta fericirea nimanui…este o problema personala, individuala…
@
Bumerangul prins in lasou
Prima parte a „comentariului” tau din ianuarie 9, 2012 la 3:25 pm m-a amuzat.
Cu un timp in urma, diversi de pe acest blog lansau ca as fi una si aceeasi persoana cu Printul (sau Printul ar fi una si aceeasi persoana cu mine).
Conform altor opinii, eu as fi fost un „fel de nickname” al lui Adrian Nastase. Apoi, emitentii „inteligentelor” afirmatii au spus ca Printul ar fi Adrian Nastase.
Intrucat respectivii nu reuseau sa se decida, Printul si cu mine am cazut de acord, ironic, ca suntem cand unul, cand celalalt, „dupa cum vrea clientul”.
Oricum, atat asocierea mea cu Adrian Nastase cat si cea cu Printul m-au onorat.
Considerand, probabil, ca a trecut ceva vreme din momentul in care a fost „operata” ultima asociere de tipul celor mentionate „confuzionista gashca” iese la inaintare cu un alt nickname – cel pe care il folosesti acum- si, dovedind lipsa de imaginatie, reia subiectul. De data asta, asociindu-ma cu Zoe (si,desigur, pe Zoe cu mine).
Concluzia tuturor acestor demersuri aiuristice este ca Aya si Zoe – doua femei- sunt una si aceeasi persoana cu Adrian Nastase si cu Printul- doi barbati.
Puneti-va de acord pentru ca, din cauza voastra, nu se mai distinge omul de persoana!
@
ZOE, fii barbata !
Iti semnalez prima parte a „inteligentei” postari semnate „Bumerangul…” (in ianuarie 9, 2012 la 3:25 pm).
I-am replicat in detaliu respectivului coleg de blog.
Reproduc doar concluzia.
Tinand cont de istoricul demersurilor „gashtii confuzionistice”, ar insemna ca Aya si Zoe – doua femei- sunt una si aceeasi persoana cu Adrian Nastase si cu Printul- doi barbati.
Am o curiozitate legata de „gashca” din care face parte si cel cu inspiratul nickname „Bumerangul…”: cum se va fi numind, in cazul respectivilor, ceea ce este cunoscut ca „nivel intelectual”?
@
Victor V
Este vorba despre o propunere legislativa:
Pl-x 705/22.11.2010
cu titlul
„Propunere legislativa privind acordarea tichetelor pentru carte”.
Initiatori: Adrian Nastase si Victor Socaciu
Respinsa de Camera Deputatilor in 5 aprilie 2011
(conform stenogramei:
– deputati prezenti- 281;
voturi pentru- 144
voturi contra- 133
abtineri- 2
nu au votat- 2)
Legat de celalat subiect pe care l-ai adus in discutie: nu inteleg in ce a constat ofensa si nici la cine te referi. Te rog sa fii mai explicit.
1. Proverb turcesc :
Zgardă de aur să-i pui, că scroafa tot scroafă rămâne.
http://www.antena3.ro/politica/udrea-criza-nu-se-sfarseste-in-2012-am-petrecut-revelionul-la-predeal-cu-oameni-pusi-pe-distractie-149935.html?addcomment#comments
2. MAI SUNT 10 LUNI PÂNĂ LA ALEGERI
Este necesară o simulare televizată (pe Antena 3 mi-ar fi drag să văd) a desfăşurării votului, cu personaje reale alese aleatoriu, cu cele 6 buletine de vot (fictive) pe care votantul trebuie să identifice opţiunea (dacă o are), cu localizarea fără confuzie a formaţiunii politice agreate, cu ştampila de vot şi tuşiera la îndemână în cabina de vot, cu modul în care aplică tehnica de votare corectă şi cunoaşterea cauzelor care determină anularea votului, cu introducerea corectă în cele 3 urne de vot a buletinelor operate, etc.
Pe numeroase confuzii posibile care să conducă la anularea voturilor contează puterea disperată .
Aglomeraţia fără precedent datorită timpului de vot individual foarte mare va determina renunţarea în masă la exprimarea votului, pe care mizează bestiile băsiste.
Munca de teren a USL trebuie declanşată imediat, astfel încât instruirea să cuprindă masa de votanţi şi grupele cu înţelegere diferită.
@Bumerangul prins în lasou
Vezi sa nu scape bumerangul din lasou si sa-ti ucida si ultimul neuron pe care îl mai ai în encefal !
Bine ca l-ai bagat pe Freud la înaintare ca sa creada lumea ca esti un mare intelectual si un gânditor profund. Daca tu esti „isabel_allende” s-ar putea sa fiu si eu „Aya”
si sa stii, chiar ma simt magulita ca ma confunzi cu ea ! În afara de faptul ca este educata si cu muuult bun simt este si o persoana instruita care ridica nivelul intelectual al acestui blog, în timp ce altii îl duc sub limita de alfabetizare.
Tin sa te asigur ca sunt femeie, la fel cum este si mama ta, pe care sper sa o cunosti, pentru ca de tata nu poti fi niciodata sigur !
Deci nu te mai chinui cu supozitii sa-mi stabilesti mie sexul ! Sintagma „Zoe, fii barbata ” este un citat din „O scrisoare pierduta” de I L Caragiale, unde Tipatescu îi cere lui Zoe Trahanache sa fie tare si sa se comporte ca un barbat în situatia data. Mi-a placut acest îndemn si pentru ca am simtul umorului – lucru care multora le lipseste – mi l-am luat ca nickname .
Trebuie sa mai dau alte explicatii ?!
@Cartouche
Descurca-te si descurca-ne de tine !
Bumerangul si laso…
Cele doua doamne se ghidusesc si ele adica se fac ca se plac ,aici ar fi o chimilitura si de aici intrebarea..de ce se fac ca se…. ?
A cunoaste adversarul, a-i cunoaste tehnicile de manipulare, este indispensabil pentru a ne elibera de robie!!!
O lectura interesanta…
Lingvistul nord-american Noam Chomsky a stabilit lista celor ’’Zece strategii de Manipulare” prin mediile de informare în masa. Evreu si de sensibilitate anarhista, semnase o petitie pentru a apara libertatea de exprimare a lui Robert Faurisson. Pentru Chomsky, ’’libertatea de exprimare este mai importanta decât orice versiune a faptelor sustinuta de ordinea stabilita, oricare ar fi raportul pe care aceasta îl întretine cu adevarul faptelor în sine.” Chomsky evoca diferitele tehnici de manipulare si, în primul rând, strategia diversiunii.
Strategia diversiunii consista în deturnarea atentiei publicului de la problemele importante si de la schimbarile hotarâte de elitele politice si economice, printr’un potop continuu de distractii si de informatii neînsemnate. Chomsky analizeaza diferitele tehnici de spalare a creierului, pe care o îndura poporul nostru.
Zece strategii de manipulare a poporului nostru
1. ’’A distrage în permanenta atentia publicului, departe de adevaratele probleme sociale, captivata de subiecte fara importanta adevarata. A tine mereu publicul ocupat, ocupat, ocupat, fara nici’un timp pentru gândire” scrie Chomsky.
2. A cauza probleme si apoi, a oferi solutii.
Aceasta metoda se mai numeste si ’’ problema – reactie – solutie”. La început, se creeaza problema, sau „situatia”, prevazuta pentru a suscita o anume reactie a publicului, pentru ca tocmai acesta sa ceara masurile mai dinainte stabilite pentru a fi acceptate. De exemplu: dezvoltarea intentionata a violentei urbane sau organizarea de atentate sângeroase, pretinse antisemite, pentru ca publicul sa ceara legi represive, în detrimentrul libertatii.
3. Strategia „în degradeu”.
Pentru ca publicul sa accepte o masura inacceptabila, este de ajuns sa fie aplicata în mod progresiv, în ’’degradeu”, pe o durata de zece ani. În acest fel, au fost impuse conditii sociale si economice absolut noi au fost impuse din 1980 pâna în 1990. Somaj masiv, imigratie – invazie, precaritate, flexibilitate, delocalizari, salarii care nu mai asigura un venit decent, iata schimbarile care ar fi provocat o revolutie daca ar fi fost aplicate în mod brutal.
4. Strategia actiunii cu date diferite.
O alta maniera de a obliga publicul sa accepte o hotarâre nepopulara este de a o prezenta ca “dureroasa, dar necesara’’, obtinând acordul publicului în prezent, pentru aplicarea în viitor. Este mult mai usoara acceptarea unui sacrificiu viitor decât al unuia apropiat. În primul rând, pentru ca efortul nu trebuie facut imediat, apoi, pentru ca publicul are mereu tendinta de a nadajdui ’’totul va merge mai bine mâine” si ca sacrificiul cerut va putea fi evitat. În fine, aceasta maniera lasa publicului timp pentru a se obisnui cu ideea schimbarii, pe care o va accepta cu resemnare la momentul venit. Exemplu recent: trecerea la Euro si pierderea suveranitatii monetare si economice, acceptate de tarile europene între 1992 – 1995 si aplicate în 2002.
5. A se adresa publicului ca unor copii mici.
Cea mai mare parte a publicitatilor destinate marelui public folosesc discursuri, argumente, personaje si un ton absolut copilaresti, aproape debile, ca si cum spectatorul ar fi un copil mic sau un handicapat mental. De ce oare ? ’’de 12 ani.”Daca ne adresam unei persoane ca si cum ar avea 12 ani, atunci aceasta, prin sugestibilitate si cu o oarecare probabilitate, va avea un raspuns sau o reactie tot atât de lipsita de simt critic ca al unui copil de 12 ani” analizeaza Chomsky.
6. A face apel mai mult la partea emotionala decât la gândire.
Este o tehnica clasica pentru a opri analiza rationala si, deci, simtul critic al oamenilor. Ïn plus, folosirea emotionalului deschide accesul la subconstient, pentru implantarea unor anumite idei, dorinte, spaime, pulsiuni sau comportamente.
7. Mentinerea poporului în nestiinta si prostie.
A face în asa fel ca poporul sa nu înteleaga tehnologiile si metodele folosite pentru controlarea si robirea lui. Calitatea educatiei data claselor inferioare trebuie sa fie cât mai slaba, încât prapastia de nestiinta, care separa clasele de jos de cele de sus sa fie si sa ramâna de neînteles de cele dintâi.
8. A încuraja publicul sa se complaca în mediocritate.
A încuraja publicul sa creada ca e ”bine” de a fi prost, vulgar si incult. A-l îndopa cu seriale americane si emisiuni de tele-realitate, niste dobitocenii monstruoase.
9. A înlocui revolta cu învinovatirea.
A face omul sa creada ca numai el singur este vinovat de propria’i nenorocire, din cauza unei inteligente insuficiente, sau a capacitatilor si eforturilor necorespunzatoare. Astfel, în loc sa se ridice împotriva sistemului, individul se sub-estimeaza si se învinovateste, ceea ce creaza o stare depresiva, având ca efect abtinerea de la actiune. Si, fara actiune, nu exista revolutie !
10. Si, ultimul punct, a cunoaste oamenii mai bine decât se cunosc ei însisi.
Ïn ultimii 50 de ani, progresele fulgeratoare ale stiintei au sapat o prapastie crescânda între cunostintele publicului si acelea detinute si folosite de elitele conducatoare. Multumita biologiei, neurobiologiei si psihologiei aplicate, ”sistemul” a ajuns la cunoasterea avansata a fapturii omenesti, fizic si psihic. Sistemul cunoaste individul mediu mai bine decât el însusi. Aceasta înseamna ca, în majoritea cazurilor, sistemul detine un control mai mare si o putere mai importanta asupra oamenilor decât ei însisi.
@Vasile
Mânastire într-un picior, ghici, ciuperca ce-i ?!
Ne placem pentru ca gândim la fel, atât si te rog sa nu mai faci speculatii
si insinuari !
@Zoe
Bine, bine. Nu te enerva.
Tata s-a dus si intr-adevar nu l-am cunoscut prea bine. Cred ca am vorbit cu el mai putin decat am citit Freud si nici asta n-am facut f mult. Admit ca din Freud am citit exclusiv ca sa par destept unor femei. A functionat pentru ca erau eu deosebit (nu pentru Freud) dar s-a produs oricum si confuzia. N-ai fi putut distribui chestiunea pe motive – frumusete, desteptaciune, patrundere psihanalitica.
Uite sa lucreaza si invers. Tie si doamnei Aya va par prost, fir-ar. Mi-a ramas doar frumusetea.
@Vasile
Doamnele se plac pentru ca se regasesc una in alta. Dupa cum vezi, s-au precipitat sa precizeze ca sunt persoane diferite. Vehementa are intotdeauna un talc. Fie este elanul unui suflet ezitant supus unui atentat, fie paravanul unei minciuni.
Sa admitem ca exercitiu ca sunt persoane diferite care se regasesc in acelasi trup spiritual. Doar stii din scoala cum se unesc femeile normale impotriva frumoasei care mai si pacatuieste prin cochetarie.
las ou.
adevafrul de obicei este deranjant chiar atunci cind este vorba de o femeie tanara ,frumoasa , cocheta dar de cealalta parte pacatoase ca sa nu le spun curve sunt si cele mai putin dotate fizic , asa ca …..
@
Bumerangul prins in lasou
In ianuarie 10, 2012 la 9:52 am te faci remarcat prin incoerenta si chiar prin precaritate intelectuala.
In prima parte a postarii tale afirmi ca lui Zoe si mie ne „pari” (!?! ce te face sa crezi ca este o parere?; n.A.) „prost” si ca ti-a (citez) „ramas doar frumusetea”.
In a doua parte a respectivului text abisal, afirmi, intr-o „faza”, ca admiti „doar ca exercitiu” ca Zoe si cu mine suntem persoane diferite.
Apoi, evident referindu-te tot la noi, faci trimitere clara la doua femei diferite care „se unesc impotriva frumoasei cochete” (asa cum, banuiesc, vei fi crezand ca esti).
Nu insist asupra faptului ca, inplicit, iti atribui un sex incert. E problema ta.
Legat de Zoe si de mine va trebui, totusi, sa te hotarasti: suntem doua femei diferite sau una si aceeasi?
In oricare dintre cele doua variante: cum ramane cu mai vechea aberatie emisa de colegii tai din „confuzionistica gashca”, anume ca eu as fi Printul, ca Printul ar fi AN si ca nickname-ul pe care il folosesc ar fi, de fapt, al lui Adrian Nastase?
Mergand mai departe: daca, asa cum afirmi (contrazicandu-te singur, ulterior- am punctat deja subiectul) Zoe si Aya sunt una si aceeasi persoana si, pe de alta parte, nickname-ul meu (Aya) i-a fost „pus pe seama” cand Printului, cand lui Adrian Nastase, sa intelegem ca, de fapt, in viziunea ta, Zoe este un alt „nume de blog” al Printului si al ANului?
Zici ca l-ai citit pe Freud?
Cred ca te-a pacalit cineva, incredintandu-ti vreo carte de „popularizarea aberatiei” pe care a mazgalit numele celui considerat parintele psihanalizei.
P.S.
A propos de frumusete si de prostie: doar prostia e vesnica- frumusetea e trecatoare. Te-a pacalit cineva si in legatura cu acest subiect.
@
Vasile
Nu ne prefacem.
@
ZOE, fii barbata !
In ianuarie 10, 2012 la 9:52 am, colegul de blog care si-a prins arma (australiana) in lasou afirma ca noua ne-ar „parea prost”. Nu stiu de unde a pus concluzia ca ar fi o parere, dar nu insist asupra subiectului. Altceva voiam sa-ti semnalez.
Prostia e ca bumerangul.
Degeaba incearca sa scape de ea, „aruncand-o” in zari- se (va) intoarce mereu la el.
P.S.
Istoria „confuzionistica” e mult mai lunga, dupa cum bine stii. Am rezumat-o si in ianuarie 10, 2012 la 5:41 pm (am solicitat si niste lamuriri- nu stiu daca personajul in cauza va fi binevoind sa le formuleze coerent).
Oricum, acea istorie e onoranta!
@
Cartouche
Iti doresc cale cat mai lunga!
@Bumerangul prins în lasou
Uite, sincer îmi pare rau daca te-am facut sa-ti amintesti de lucruri dureroase ! Am fost rea si am facut o gluma proasta daca stiam ca nu mai ai tata, nu mi-as fi permis, iarta-ma !
Cât despre „frumoasa din poveste” ce te face pe tine sa crezi ca eu si Aya
suntem urâte ( ai spus normale dar probabil ai gândit urâte) si vezi draga Doamne noi am fi geloase pe ea ?
Noi ne legam de ce debiteaza nu de cum arata. Si s-ar putea sa ai o mare surpriza daca ne vezi pe toate trei si sa fie tocmai invers, ea urâta si îngâmfata iar noi frumoase si destepte ! Ce ai mai avea de zis, aud ?!
„Daca vrei sa intelegi viata,asta sa-ti fie invatatura dintru inceput si temelia tuturorrationamentelor si dorintelor tale:-nu ai drept la nimic si nimeni nu-ti este dator cu nimic,nici societatea,nici natura.Daca le ceri fericirea,esti un prost,iar daca te crezinedreptatit pentru ca nu ti-o dau,esti inca si mai prost”[Hippolyte Adolphe Taine.]
@Zoe
Nu trebuie sa-ti ceri scuze. Am depasit momentul si, desi asta am intentionat, sunt usor rusinat ca am folosit chestiunea ca sa te fac sa te simti vinovata si placut suprins ca am vazut femeia plina de compasiune din tine. Daca imi permiti, parerea mea e ca farmecul si puterea unei femei este capacitatea de a ceda astfel incat barbatul in fata caruia a cedat sa regrete si sa se usuce de dorinta de a nu fi obtinut cedarea. Dar fiind ca este parerea parerea unui misogin, chiar si ornamental, poti sa o ignori.
Tata nu avea alta sansa. Isi alcatuise majoritatea din sentimente aprige. Sentimente aprige si sange pentru a avea primele din ce se adapa.
@Aya
Singurul defect la care tin este precaritatea intelectuala. Ma nelinisteste daca nu mi se confirma. Uneori am fata de ea reflexul precipitat de verificare a buzunarului celui care a fost jefuit de curand.
@
ZOE, fii barbata !
Toate femeile pretioase si ingamfate pe care le-am intalnit erau, invariabil, urate. Sunt sigura ca asa este si duduia care semneaza isabelle-alende.
Noi suntem destepte. Suntem si frumoase.
Modestia este caitatea celui care nu are o alta- nu e cazul nostru. Avem multe calitati.
@Aya
Tocmai asta i-am spus si eu, sa nu scape bumerangul din prinsoarea lasoului si sa se întoarca lovind singurul neuron detinut de minunatul nostru coleg, în encefal !
Altceva este mai demn de luat în seama si anume atitudinea specifica a românului, atunci când vede ca nu are argumente: de a se lega de diverse lucruri care nu au nicio legatura cu subiectul. În cazul de fata, „frumusetea ”
de unde pâna unde, stiu ei ( „Bumerangul” si „Vasile”) ca noi suntem urâte si Abramburica( isabel_allende) e frumoasa ?! Si daca e invers ?! E adevarat e mai rau sa fii urâta si proasta decât frmoasa si desteapta dar vezi, ei la asta nu s-au gândit . Deocamdata ce stiu despre Abramburica este ca e „blonda” si atât de infatuata încât îngheata apele în jurul ei.
Sa ai o zi minunata !
PS banuiesc, ca esti departe de casa si eu ma pregatesc sa parasesc tarisoara pentru un timp, îmi va fi tare greu !
@Zoe
@Aya
Gata, v-ati pupat pe frunti. Voi va vedeti frumoase. Asta conteaza.
Ar fi penibil sa va explic in detaliu ce am vrut sa spun. E o teorie mai greu de inteles.
@
Bumerangul prins in lasou
Citez din mesajul tau (ianuarie 10, 2012 la 10:48 pm):
„Singurul defect la care tin este precaritatea intelectuala. Ma nelinisteste daca nu mi se confirma.”
Ma bucur ca te-am ajutat a te linistesti.
Referitor la remarcile din ianuarie 11, 2012 la 2:33 pm: nu e nevoie sa te ostenesti cu explicatiile, stim foarte bine ca suntem frumoase si destepte.
@
ZOE, fii barbata !
Oriunde te-ai afla, nu ai motive sa fii si departe de blog.
Legat de duduia isabelle-alende: sa fii ‘blonda” si deloc frumoasa trebuie sa fie ceva teribil de neplacut. Nu as vrea sa fiu in locul ei.
@Aya
Ai dreptate dar voi avea mult de lucru si timpul se comprima.Apoi privind de la distanta, lucrurile se disipeaza… nefiind în vâltoarea lor si trebuind
sa faci fata altor provocari si unui alt mod de viata. Schimbarea e brusca,
la câteva ore de zbor, e o alta lume cu alte preocupari si trebuie sa te acomodezi repede. Iar eu, sunt o sentimentala irecuperabila, din prima zi
ma gândesc la data întoarcerii si tai ca militarii zilele trecute !
De multe ori facem greseala de ai judeca pe altii dupa noi, tocmai de aceea ma uimesc cei care se „leapada” de tara lor cu atâta usurinta si chiar o bârfesc. Acest lucru m-a enervat cel mai mult la isabel_allende care
ne sfideaza cu aerele ei de superioritate. Adica vezi draga Doamne „eu sunt desteapta, stau în alta tara( mare scofala!)iar voi niste prosti stati în
România” ! Nu ma puc sa fac acum o disertatie despre statutul românului
în strainatae, se stie prea bine cât de greu este sa înfrunti o mentalitate
creata despre noi si care nu ne este deloc favorabila.
@
ZOE, fii barbata !
Stii bine ca, spiritual, sufleteste, nu exista distante.
Si pentru mine timpul e „comprimat”, inteleg ce vrei sa spui- dar ar fi pacat sa nu „dai ture frecvente” prin spatiul atragator al acestui blog. Te astept.
Legat de Isabel-allende: parerea mea este ca locuieste si lucreaza in Romania si ca minte sfruntat cand afirma contrariul.
Pentru ca am subliniat si demonstrat suficienta, superficialitatea si incoerenta postarilor sale (de fapt, niste alaturari de fragmente, cele mai multe fara legatura intre ele, plasate cu copy-paste, intre care mai „arunca” niste gramezi de americanisme, aiuristice in context) a crezut ca gaseste o scuza in minciuna ca nu locuieste in Romania si nu foloseste limba romana curent.
Citeste cu atentie replicile ei (nici macar nu e nevoie de abordare psihanalitica) si vei realiza ca am dreptate. In plus, ai vazut ce repede isi „aminteste” limba romana „cea de toate zilele” (mai exact, „uita” ca nu o foloseste!) cand e bagata in corzi? Cam ca personajul lui Alecsandri care se prefacea ca a uitat cum se spune, in romaneste, grebla- dar si-a amintit imediat cand a calcat pe ea si l-a lovit coada de lemn peste nas.