Posts Tagged 'justitie'

Despre justitie si angajamentele luate in 2004 in negocierile cu UE

Saptamana viitoare vor fi discutate, in cadrul procesului de revizuire,  amendamentele la capitolul „justitie” din Constitutia Romaniei. Cred, de aceea, ca ar fi util sa reamintesc conditiile in care au fost stabilite clauzele de salvgardare  si in ce au constat angajamentele luate de Romania in 2004, in procesul negocierilor cu UE, ca sa nu ne mai speriem degeaba (sigur, nu comentez angajamentele luate ulterior anului 2004!).

Cred ca era vorba de un proiect solid si credibil:

Măsuri prioritare

 

I. Clauze de salvgardare incluse în Poziţia Comună a Uniunii Europene

 

  • O clauză de salvgardare în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, echivalentă cu articolul 39 a Actului de Aderare cu cele 10 noi State Membre.

Dacă există întârzieri sau riscuri iminente cu privire la transpunerea sau implementarea deciziilor cadru şi a angajamentelor relevante, a instrumentelor de cooperare şi a deciziilor privind recunoaşterea mutuală în materie penală, conform Titlului VI al Tratatului TUE şi a directivelor şi regulamentelor privind recunoaşterea mutuală în materie civilă într-un nou stat membru, conform Titlului IV al Tratatului (TEC), Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate, în primii trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de Aderare, să ia măsurile necesare şi să specifice condiţiile de aplicare a acestora. Acestea pot lua forma unor suspendări temporare de la aplicarea prevederilor relevante şi a deciziilor în relaţiile dintre un nou stat membru şi oricare alt stat membru, fără a prejudicia continuarea cooperării judiciare strânse. Măsurile nu vor fi menţinute mai mult decât este necesar şi vor fi ridicate atunci când respectivul angajament a fost îndeplinit

  • O clauză specifică de salvgardare care va permite Comisiei Europene să recomande Consiliului, în orice moment înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de Aderare, să amâne data avută în vedere pentru aderarea României cu un an pentru ianuarie 2008, dacă există dovada clară a unui risc major ca România să se prezinte ca fiind nepregătită să îndeplinească condiţiile pentru a deveni membru la data de 1 ianuarie 2007, într-un număr important de domenii.

II. Angajamente specifice a căror neîndeplinire poate constitui baza activării în special a celei de a doua clauze de salvgardare (folosirea celei de a doua clauze de salvgardare cu privire la următoarele puncte, va necesita o decizie a Consiliului, luată cu majoritate calificată, în baza unei recomandări a Comisiei):

1. Actualizarea Strategiei şi a Planului de Acţiune privind reforma sistemului judiciar

 

Instituţii competente: MJ, CSM

 

–          Dezvoltarea unei Strategii şi a unui Plan de Acţiune privind reforma sistemului judiciar, actualizate şi integrate, incluzând principalele măsuri pentru aplicarea Legii Organizării Judecătoreşti, Legii privind Statutul Magistraţilor şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004 – cel mai târziu în martie 2005;

–          Resursele financiare şi umane adecvate pentru implementarea Planului de acţiune trebuie să fie asigurate şi implementate fără nici o întârziere şi conform calendarului stabilit.

 

–          Asigurarea operativităţii noului sistem pentru distribuţia aleatorie a cazurilorpână în martie 2005

2. Accelerarea luptei împotriva corupţiei şi în special, împotriva corupţiei la nivel înalt.

 

Instituţii competente: MJ, PNA

 

–          Aplicarea riguroasă a legislaţiei anticorupţie existente.

–          Asigurarea independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA).

–          Transmiterea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingător privind activitatea PNA în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.

–          Asigurarea resurselor umane, financiare şi de formare ale PNA, precum şi a echipamentului necesar îndeplinirii funcţiilor pentru care a fost creat.

3. Măsuri privind Strategia Naţională Anticorupţie

 

Instituţie competentă: MJ

 

–          Realizarea unei auditări independente privind rezultatele şi impactul generat de prezenta Strategie Naţională Anticorupţie;

–          Reflectarea concluziilor şi recomandărilor acestei auditări în noua strategie multianuală, care trebuie să fie un document cuprinzător, în vigoare până în martie 2005;

 

–          Noua strategie multianuală trebuie însoţită de un plan de acţiune cu obiective clar definite şi rezultate care să fie obţinute, precum şi cu prevederi bugetare;

–          Implementarea Strategiei şi a Planului de Acţiune trebuie supravegheate de către un organism clar determinat şi independent;

–          Strategia trebuie să conţină angajamentul de a revizui procedura penală în ceea ce priveşte durata până la finalul anului 2005, pentru a se asigura că toate cazurile de corupţie sunt soluţionate de o manieră rapidă şi transparentă, pentru a garanta sancţiuni adecvate cu un efect de descurajare.

–          Strategia trebuie să conţină paşi care să conducă la reducerea considerabilă a numărului organismelor care au autoritatea de a preveni sau investiga corupţia până la sfârşitul anului 2005, astfel încât dublările să fie evitate.

III. Solicitări şi recomandări care trebuie realizate cu prioritate de autorităţile române în perioada următoare, conform angajamentelor asumate, dar care nu reprezintă un potenţial temei pentru activarea unei clauze de salvgardare:

 

1)      Asigurarea implementării efective, conform calendarului, a noului pachet legislativ privind reforma sistemului judiciar, precum şi a strategiei de reformă şi a planului de acţiuni:

 

 

 

 

Principala instituţie responsabilă: Ministerul Justiţiei

 

ü  Luarea tuturor măsurilor urgente pentru asigurarea unui sistem judiciar independent, onest, de încredere, transparent şi eficient în practică – în cooperare cu CSM

–          UE subliniază că garantarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, incluzând principiul separaţiei puterilor în stat trebuie să fie un element cheie a reformei sistemului judiciar. UE subliniază importanţa aplicării efective a Constituţiei şi a noilor legi într-o manieră care să asigure independenţa sistemului judecătoresc – în cooperare cu CSM

 

–          UE ia notă cu îngrijorare de faptul că implementarea legilor se află încă într-o faza incipientă şi de calendarul foarte strâns pentru crearea noilor structuri administrative şi pentru recrutarea şi formarea noului personal. Eforturi susţinute vor fi necesare pentru a se asigura că reforma poate fi implementată de o manieră eficientă, conform calendarului. – în cooperare cu CSM

 

–          Asigurarea unor resurse financiare substanţiale şi a unui angajament politic clar pe termen lung, precum şi o folosire eficientă a resurselor umane şi financiare – în cooperare cu CSM

 

–          UE subliniază că, pe lângă schimbările de ordin legislativ şi a structurilor administrative, trebuie dezvoltate un mediu şi o cultură a muncii care să protejeze independenţa sistemului judiciar, să garanteze aplicarea eficientă a legii şi să asigure înalte standarde profesionale în cadrul sistemului judiciar. UE subliniază că progresele în acest domeniu vor fi monitorizate – în cooperare cu CSM

 

–          UE continuă să fie îngrijorată de faptul că asistenţii judiciari („magistraţii consultanţi”), sunt, totuşi, numiţi de ministrul justiţiei şi chiar dacă nu li s-a acordat oficial titlul de magistraţi, ei pot semna hotărâri în dreptul muncii.

–          Asigurarea unor proceduri clare şi transparente privind numirea managerilor de instanţă, directorilor economici şi a magistraţilor consultanţi, precum şi a unor proceduri disciplinare cu garanţii procedurale adecvate şi a unei remuneraţii adecvate a acestora. UE invită România să ofere informaţii detaliate privind progresele în această privinţă.

–          Prezentarea, cât mai repede posibil şi cel mai târziu la sfârşitul anului 2005, a unor garanţii procedurale referitoare la implementarea prevederilor articolului 52 din Constituţia română privind răspunderea magistraţilor.

–          Asigurarea unor consultări prealabile şi adecvate a practicienilor care lucrează în sistem, a societăţii civile şi a mediului de afaceri, înaintea adoptării noii legislaţii, atât primare cât şi secundare, privind sistemul judiciar.

ü  Pentru consolidarea independenţei sistemului judiciar, organizarea anuală de examinări realizate de organe independente, referitoare la percepţia asupra independenţei sistemului judiciar român (pe aceleaşi linii ca şi evaluarea pe care Ministerul Justiţiei a realizat-o recent pentru estimarea, printre altele, a măsurii în care judecătorii sunt supuşi presiunilor politice).

ü  Garantarea în practică a accesului la justiţie al tuturor cetăţenilor din România (inclusiv asistenţa judiciară) – în cooperare cu CSM

–          UE ia notă de faptul că, în prezent, nu sunt disponibile informaţii privind numărul, disponibilitatea efectivă şi calificările personalului care activează în domeniul asistenţei judiciare (inclusiv avocaţii şi traducătorii). UE ia notă de faptul că îmbunătăţirea procedurilor statistice este prevăzută şi invită România să ofere aceste informaţii în momentul în care devin disponibile.

ü  Reevaluarea temeinică – înaintea implementării – a relevanţei şi a fezabilităţii reintroducerii principiului colegialităţii şi a creării sistematice, la nivel naţional, a instanţelor specializate.

ü  În ceea ce priveşte executarea hotărârilor în materie civilă, UE ia notă de informaţiile suplimentare referitoare la condiţia de plată în avans a executorilor judecătoreşti. De asemenea, observă că modificarea legii este prevăzută pentru 2005 în vederea eliminării cerinţei de plată în avans din partea persoanelor cu un venit situat sub un anumit nivel.

ü  Luarea de măsuri urgente pentru îmbunătăţirea calităţii hotărârilor în vederea susţinerii tendinţei de reducere a numărului – în continuare considerabil – de cazuri care au fost modificate in apel, prin:

–          îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă a magistraţilor – în cooperare cu INM şi CSM.

 

–          asigurarea unei distribuiri largi a Monitorului Oficial,

–          furnizarea unei pregătiri concentrate în special pe noua legislaţie şi pe legislaţia tehnică – în cooperare cu INM şi CSM.

 

–          asigurarea specializării judecătorilor şi a personalului relevant pentru sistemul judiciar – în cooperare cu INM, SNG şi CSM.

 

ü  Demonstrarea, până la sfârşitul anului 2005, a unor progrese considerabile în ocuparea posturilor vacante în cadrul instanţelor de judecată, pe baza unor criterii profesionale obiective şi de integritate.

ü  UE îndeamnă să se consolideze recrutarea şi formarea judecătorilor suplimentari şi a personalului auxiliar din cadrul instanţelor – în cooperare cu INM şi CSM.

 

ü  UE ia notă cu îngrijorare că România are restanţe considerabile la plata salariilor judecătorilor şi îndeamnă România să remedieze această problemă.

 

 

ü  Intensificarea eficienţei şi a responsabilităţii instanţelor şi reducerea încărcăturii, în special la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care continuă să înregistreze un număr estimativ de 24.000 dosare – în cooperare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

–          Stabilirea, până în martie 2005, a unui plan bine stabilit pentru reducerea numărului de dosare la un nivel rezonabil până la 1 ianuarie 2007.

 

–          Raportarea către Uniunea Europeană a progreselor o dată la fiecare şase luni.

–          Furnizarea de statistici realiste referitoare la eforturile făcute pentru accelerarea recrutării şi pregătirii magistraţilor (judecători şi procurori) şi a personalului auxiliar de specialitate. Aceasta va conduce la reducerea actualului volum de muncă al fiecărui judecător şi va contribui atât la reducerea duratei procedurilor, cât şi al numărului de cazuri aflate pe rol. – în cooperare cu INM şi SNG

ü  UE observă că România intenţionează să iniţieze elaborarea unui nou Cod de procedură civilă în ianuarie 2005. UE observă în continuare că acest demers urmăreşte reducerea volumului de cauze a instanţelor, diminuând durata soluţionării cauzelor civile şi comerciale, precum şi crearea unui cadru legislativ mult mai flexibil.

ü  Asigurarea efectivă a distribuirii aleatorii a cauzelor la fiecare instanţă, indiferent de nivel, indiferent de introducerea echipamentului modern software şi demonstrarea, până în martie 2005, a funcţionalităţii totale a noului sistem pentru distribuirea aleatorie a cauzelor.

–          U.E constată cu îngrijorare practica actuală de redistribuire a cauzelor către alţi judecători, în procedurile aflate în curs, fără motive transparente. – în cooperare cu CSM

ü  Demonstrarea, până în martie 2005, a respectării totale a prevederilor care reglementează durata maximă a detenţiei preventive.

 

–          De asemenea, UE constată cu îngrijorare că, în ciuda dispoziţiilor constituţionale referitoare la durata maximă a arestării preventive, obstrucţionarea aplicării acestor prevederi este uzitată.

ü  Implementarea tuturor prevederilor prevăzute în Strategia Reformei Judiciare 2003-2007 şi Planul de Acţiune, referitoare la justiţia juvenilă şi respectarea termenelor fixate.

ü  Creşterea reală a eforturilor de luptă împotriva corupţiei şi comportamentului neadecvat la toate nivelele din sistemul judiciar; raportarea acestor eforturi de o manieră care să permită UE să evalueze progresele.

ü  Continuarea reformei Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, pentru ca acest serviciu de securitate militarizat să fie schimbat într-o unitate internă de investigare modernă şi responsabilă pentru personalul Ministerului Justiţiei, evitându-se impresia că acest serviciu este de asemenea folosit pentru supravegherea activităţilor magistraţilor.

ü  UE subliniază importanţa unei poliţii judiciare care să administreze probatorii şi să participe la activităţile de cercetare penală sub supravegherea parchetului. UE invită România să furnizeze informaţii referitoare la progresele înregistrate în acest domeniu, cât mai curând posibil – în cooperare cu Ministerul Public.

 

ü  UE remarcă progresele României în eliminarea posibilităţii Procurorului General de a introduce recursuri în anulare în procesele penale. UE solicită României informaţii periodice cu privire la viitoarele acţiuni în această direcţie.

ü  Susţinerea şi intensificarea eforturilor pentru modernizarea echipamentului IT şi a infrastructurii din cadrul sediilor instanţelor, precum şi menţinerea acestora pe termen lung, incluzând asigurarea unei pregătiri adecvate personalului instanţelor care utilizează aceste echipamente.

ü  Realizarea eforturilor pentru asigurarea sediilor şi facilităţilor adecvate pentru instanţe şi accelerarea activităţilor în această direcţie.

ü  Asigurarea resurselor financiare pentru următorii 5 ani pentru implementarea efectivă a acestor sarcini.

Principala instituţie responsabilă: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

 

ü  Luarea tuturor măsurilor urgente pentru asigurarea unui sistem judiciar independent, onest, de încredere, transparent şi eficient în practică – în cooperare cu MJ

–          UE subliniază că garantarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, incluzând principiul separaţiei puterilor în stat trebuie să fie un element cheie a reformei sistemului judiciar. UE subliniază importanţa aplicării efective a Constituţiei şi a noilor legi într-o manieră care să asigure independenţa sistemului judecătoresc – în cooperare cu MJ

 

–          UE ia notă cu îngrijorare de faptul că implementarea legilor se află încă într-o faza incipientă şi de calendarul foarte strâns pentru crearea noilor structuri administrative şi pentru recrutarea şi formarea noului personal. Eforturi susţinute vor fi necesare pentru a se asigura că reforma poate fi implementată de o manieră eficientă, conform calendarului – în cooperare cu MJ

 

–          Asigurarea unui număr suficient de personal calificat, a unei recrutări transparente şi obiective, a unor proceduri de evaluarea şi promovare, bazate pe standarde naţionale stabilite de către CSM,

–          Asigurarea de sancţiuni efective pentru ineficienţă, precum şi urmărirea penală a infracţiunilor,

–          U.E constată cu îngrijorare practica actuală de redistribuire a cauzelor către alţi judecători, în procedurile aflate în curs, fără motive transparente,

–          UE subliniază că, pe lângă schimbările de ordin legislativ şi a structurilor administrative, trebuie dezvoltate un mediu şi o cultură a muncii care să protejeze independenţa sistemului judiciar, să garanteze aplicarea eficientă a legii şi să asigure înalte standarde profesionale în cadrul sistemului judiciar. UE subliniază că progresele în acest domeniu vor fi monitorizate – în cooperare cu MJ.

 

ü  Consolidarea considerabilă a capacităţii administrative a CSM prin recrutarea, din timp, a personalului necesar, alocarea unui buget, echipament, instruire şi infrastructură corespunzătoare, astfel încât noul Consiliu să-şi poată prelua noile sarcini de la 1 ianuarie 2005, conform prevederilor Legii Consiliului Superior al Magistraturii – în cooperare cu MJ.

ü  Asigurarea participării active şi efective a societăţii civile în cadrul CSM şi furnizarea informaţiilor referitoare la îndeplinirea condiţiei prealabile a experienţei de 18 ani în domeniul juridic.

ü  Asigurarea implementării depline şi corecte a Legii CSM, cu atenţie specială asupra schimbărilor cruciale în rolul ministrului justiţiei ca membru de jure al Consiliului, care va continua să participe la şedinţele Consiliului şi va avea drept de vot în anumite cazuri, dar nu va mai prezida şedinţele – în cooperare cu MJ.

ü  Acordarea pentru Institutul Naţional al Magistraturii a resurselor bugetare necesare care să-i permită preluarea sarcinilor prevăzute de noua lege; alocarea de personal de calitate şi bine pregătit, o programă modernă şi un management stabil, astfel încât să răspundă cerinţelor privind pregătirea iniţială şi continuă şi recrutarea magistraţilor – în cooperare cu INM.

 

ü  Alocarea pentru Centrul Naţional al Grefierilor a bugetului personalului, echipamentului şi infrastructurii necesare, astfel încât să răspundă cerinţelor privind pregătirea iniţială şi continuă a personalului ajutător ce va fi recrutat în următorii ani, pentru a contribui la uşurarea activităţii judecătorilor – în cooperare cu SNG.

Instituţie responsabilă: Institutul Naţional al Magistraturii (INM)

ü  Îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă a magistraţilor.

ü  Furnizarea unei pregătiri concentrate în special pe noua legislaţie şi pe legislaţia tehnică

ü  Asigurarea specializării judecătorilor şi a personalului relevant pentru sistemul judiciar – în cooperare cu SNG şi CSM.

ü  UE îndeamnă să se consolideze recrutarea şi formarea judecătorilor suplimentariîn cooperare cu MJ şi CSM.

 

ü  Furnizarea de statistici realiste referitoare la eforturile făcute pentru accelerarea recrutării şi pregătirii magistraţilor (judecători şi procurori). Aceasta va conduce la reducerea actualului volum de muncă al fiecărui judecător şi va contribui atât la reducerea duratei procedurilor, cât şi al numărului de cazuri aflate pe rol.

 

ü  Asigurarea pregătirii şi formării necesare în vederea pregătirii pentru recunoaşterea reciprocă a hotărârilor străine în materie civilă şi penală.

 

ü  Acordarea pentru Institutul Naţional al Magistraturii a resurselor bugetare necesare care să-i permită preluarea sarcinilor prevăzute de noua lege; alocarea de personal de calitate şi bine pregătit, o programă modernă şi un management stabil, astfel încât să răspundă cerinţelor privind pregătirea iniţială şi continuă şi recrutarea magistraţilor – în cooperare cu CSM.

 

Instituţie responsabilă: Şcoala Naţională de Grefieri (SNG)

 

ü  asigurarea specializării personalului relevant pentru sistemul judiciar – în cooperare cu CSM.

 

ü  UE îndeamnă să se consolideze recrutarea şi formarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor – în cooperare cu CSM.

 

ü  Furnizarea de statistici realiste referitoare la eforturile făcute pentru accelerarea recrutării şi pregătirii personalului auxiliar de specialitate. Aceasta va conduce la reducerea actualului volum de muncă al fiecărui judecător şi va contribui atât la reducerea duratei procedurilor, cât şi al numărului de cazuri aflate pe rol. –

 

ü  Alocarea pentru Centrul Naţional al Grefierilor a bugetului personalului, echipamentului şi infrastructurii necesare, astfel încât să răspundă cerinţelor privind pregătirea iniţială şi continuă a personalului ajutător ce va fi recrutat în următorii ani, pentru a contribui la uşurarea activităţii judecătorilor – în cooperare cu CSM.

 

Instituţie responsabilă: Administraţia Naţională a Penitenciarelor

 

ü  Implementarea cadrului legal pentru adaptarea condiţiilor în care sunt ţinuţi deţinuţii după standardele europene, în concordanţă cu calendarul prevăzut în Strategia de reformă a sistemului judiciar 2003-2007 şi Planul de Acţiune

 

–          În ceea ce priveşte reforma sistemului penitenciar, UE va monitoriza îndeaproape îmbunătăţirea condiţiilor din închisori conform standardelor europene existente.

2) Cooperarea în lupta împotriva criminalităţii organizate, în particular:

 

Instituţii responsabile: Ministerul Justiţiei, Ministerul Public , Ministerul Administraţiei şi Internelor, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB)

 

ü  Multiplicarea eforturilor pentru o cooperare şi coordonare efective între instituţiile implicate în sistemul justiţiei penale.

ü  Elaborarea înainte de 1 iunie 2005 a unei strategii şi a unui plan de acţiuni pentru a reforma în continuare organele de aplicare a legii, incluzând măsuri concrete şi evaluabile pentru îmbunătăţirea coordonării, eficienţei, responsabilităţii şi autonomiei serviciilor.

ü  Asigurarea unei cooperări instituţionale mai eficiente între organele de aplicare a legii care au atribuţii în lupta împotriva spălării banilor.

ü  Asigurarea faptului că sancţionarea infracţiunii spălării de bani ca o infracţiune de sine stătătoare devine practică judiciară.

3) Implementarea Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea terorismului, în special pentru asigurarea implementării proiectului de lege pentru prevenirea şi combaterea terorismului şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de a face faţă unor crize majore.

 

Instituţii responsabile: MP în cooperare cu MJ, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii in acest domeniu (ONPCSB, MAI etc.)

 

ü  UE încurajează România să se alinieze cât mai curând posibil la aquis-ul comunitar şi la alte standarde internaţionale pentru lupta împotriva fraudelor din sistemul financiar, în particular spălarea banilor, incluzând Directiva 2001/97/EC pentru prevenirea folosirii sistemului financiar pentru spălarea banilor si finanţarea terorismului.

4) Asigurarea unor rezultate substanţiale, clare şi documentate, în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei în administraţia publică şi mai ales în sistemul judiciar şi serviciile de poliţie, în mod particular prin:

 

Instituţii responsabile: MJ, în cooperare cu alte instituţii cu atribuţii în acest domeniu

 

ü  Adoptarea tuturor măsurilor posibile pentru combaterea efectivă a corupţiei, ţinându-se cont de răspândirea acesteia în toate domeniile justiţiei şi afacerilor interne.

ü  Definitivarea de urgenţă a alinierii la aquis-ul comunitar ce priveşte anticorupţia şi practicile UE şi implementarea corectă a legislaţiei. Asigurarea alinierii depline a legislaţiei cu aquis-ul în ceea ce priveşte lupta împotriva fraudei, în special în ceea ce priveşte răspunderea persoanelor juridice.

ü  Adoptarea măsurilor necesare pentru implementarea deplină a recomandărilor GRECO în sensul restrângerii categoriilor de persoane cu imunitate în materie penală.

ü  Reducerea substanţială şi urgentă a inflaţiei structurilor paralele însărcinate cu lupta împotriva corupţiei în diferite sectoare ale administraţiei publice,

ü  Continuarea campaniilor de conştientizare cu privire la efectele devastatoare a corupţiei – în cooperare cu ONG-uri, societatea civilă

 

ü  UE îndeamnă România să implementeze în mod corect măsurile privind declaraţiile de avere, în special măsurile care privesc posibilitatea de a verifica dacă declaraţiile de avere au fost făcute şi introducerea unui regim de sancţiuni în situaţia contrară.

ü  Asigurarea unei lupte efective şi eficiente împotriva corupţiei de la nivel înalt, în special acolo unde aceasta restrânge lupta împotriva criminalităţii organizate, şi realizarea acţiunilor necesare pentru a restricţiona imunitatea foştilor miniştri şi altor notabilităţi – în cooperare cu PNA.

ü  Aplicarea efectivă de sancţiuni (administrative sau penale) cu un real efect descurajator; în cazurile de corupţie care au fost soluţionate cu succes de parchet, judecătorii trebuie să înţeleagă şi să aibă linii directoare suficiente în ce priveşte condamnarea şi trebuie să acţioneze în mod liber astfel încât cazurile de corupţie înaltă să fie finalizate invariabil cu condamnări la închisoare.

 

ü  UE ia notă de informaţiile referitoare la proiectul de asistenţă pentru implementarea Codului de Conduită a Magistraţilor. UE subliniază importanţa intensificării acestor eforturi intr-o manieră comprehensivă şi invită România să prevadă informaţii mai precise în legătură cu rezultatele actuale ace acestui proiect.

Instituţia principală responsabilă: Parchetul Naţional Anticorupţie

ü  Să asigure consolidarea independenţei PNA să beneficieze de resurse de personal, financiare şi de pregătire, precum şi echipamentul necesar pentru a-şi îndeplini funcţia esenţială. – PNA, în cooperare cu MJ şi Guvern.

 

ü  UE ia notă de informaţiile referitoare la echipamentul, infrastructura şi conexiunea on line a PNA, precum şi de programele de formare a personalului PNA. UE invită România să ofere informaţii detaliate, privitoare la calendarul acestor activităţi şi în special referitoare la momentul în care Sistemul Integrat de Informare va deveni operaţionalPNA

5) Consolidarea eforturilor referitoare la cooperarea judiciară  în materie penală şi civilă

Instituţia principală responsabilă: MJ

ü  Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti într-un mod transparent şi de încredere reprezintă un aspect foarte important în contextul dezvoltării principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor în materie civilă şi penală la nivelul Uniunii Europene.

ü  UE invită România să înceapă pregătirile pentru implementarea, după aderare, a Convenţiei UE din 29 mai 2000, privind asistenţa judiciară în materie penală şi a Protocoalelor, precum şi a celor două Decizii cadru privind combaterea terorismului şi a mandatului european de arestare.

ü  Creşterea capacităţii practice pentru desfăşurarea de contacte internaţionale directe concrete şi eficiente între autorităţile judiciare în vederea pregătirii pentru recunoaşterea reciprocă a hotărârilor străine în materie civilă şi penală şi asigurarea pregătirii şi formării necesare în acest scop – în cooperare cu INM.

ü  Dotarea cu suficient personal, inclusiv cu resurse financiare pentru instanţe şi parchete, cu scopul de a fi pregătiţi pentru contacte directe cu omologii din statele membre UE – în cooperare cu CSM

ü  Strângerea legăturilor cu EUROJUST – în cooperare cu MP

 

ü  UE ia notă de informaţiile oferite de România referitoare la implementarea acquis-ului în domeniul traficului de persoane şi exploatării sexuale a copiilor, precum şi de protecţia copilului (OUG nr. 143/2002 şi Codul Penal). UE încurajează România să asigure implementarea şi aplicarea strictă în acest domeniu – în cooperare cu ANPCA

ü  UE subliniază că protecţia efectivă a drepturilor copilului este esenţială pentru armonizarea cu acquis-ul prezentului capitol. UE subliniază că protecţia efectivă a dreptului copilului implică aderarea la Convenţia ONU privind drepturile copilului (1989) – în cooperare cu ANPCA

 

 

6) Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale

 

ü  UE  subliniază importanţa respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum sunt garantate de către Convenţia Europeană privind Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ca principii generale a dreptului comunitar.

 

 

7) Realizarea unor rapoarte detaliate, la fiecare 6 luni, cu privire la evoluţiile în fiecare domeniu abordat de prezenta Poziţie Comună, în special care să cuprindă o documentaţie detaliată a actualelor măsuri luate şi a rezultatelor obţinute. 




Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!