Raspunsuri

Nu am apucat sa va  multumesc tuturor celor care ati fost prezenti la Congresul PSD si la mitingul USL de sambata, de la Romexpo. Dupa cum v-am spus, gasesc blogosfera ca pe un spatiu menit sa ne apropie unul de celalalt, iar momentele din offline care ne aduc laolalta sunt obligatorii pentru o mai buna relationare si comunicare. Dupa ziua de sambata, imi este din ce in ce mai clar ca nu mai trebuie sa vorbim despre colegii de blog social democrati sau liberali, ci de o intreaga blogosfera uselista. Pentru ca, la nivelul mediului online, observ o unitate din ce in ce mai puternica in jurul proiectului USL.

Cu aceasta ocazie, as vrea sa lansez o intrebare catre toti cei prezenti la eveniment, dar si celor care au urmarit desfasurarea de forte din fata televizoarelor sau a monitoarelor: cum vi s-a parut? Care au fost momentele memorabile ale zilei de sambata si, tragand linie, care credeti ca este cuvantul care ar caracteriza cel mai bine evenimentul USL?

Bibliotecaru, acel „cum” pe care il astepti este si va fi rezumat in programul de guvernare al USL. Acelui „cum” i se poate raspunde doar prin actiuni, in niciun caz prin interventii retorice sau discursive. Pentru ca acest adverb vine intotdeauna la pachet cu o serie de interogatii: ce s-a realizat? Care sunt efectele? Nu trebuie sa uiti ca, in ultimul an, au fost lansate analize si pachete de solutii pe cele mai importante domenii si directii de actiune, care raspund la intrebarea „ce va face USL odata ajunsa la guvernare?”. Din acest punct de vedere, sunt convins ca incetarea razboiului romano-roman va avea loc odata cu inlaturarea PDL de la guvernare. Pentru ca, trebuie sa o recunoastem, in toata istoria postdecembrista in afara PDL-ului nu a existat vreo alta forta politica mai tupeista si mai antiromaneasca la conducerea Romaniei. PDL va ramane in istorie, vrem, nu vrem (vor, nu vor), ca partidul genocidului social din Romania. Dovada sta in sondajele de opinie, in lipsa de incredere a romanilor  fata de acest partid.

Criticos, la orice reactie de acel tip, vine o contrareactie. Pentru a scapa de acea scindare va fi nevoie, probabil, de aceeasi perioada de timp necesara inocularii ei in mentalul colectiv. In cazul celor doua Germanii, poate fi vorba, cred eu, de cativa zeci de ani, adica de aproape acelasi time span in care cele doua tabere au fost despartite si divizate de propaganda si realitatile viatii de zi cu zi.

Radu, nu am nicio solutie problemei tale. Daca inregistrarile nu sunt disponibile intr-o anumita tara, pot doar sa schimb serviciul sau, ceva mai greu, e drept, tara din care incarc acele mesaje. Serios, acum, problema este o specificitate tehnica ce ma depaseste si care nu cred ca tine de mine. Voi intreba, insa, mai departe.

center@yahoo.com, gasesc destul de malitioasa interventia ta. Sau, daca nu malitioasa, macar neancorata in realitatea romaneasca. Cum adica nu se poate concentra Traian Basescu mai mult de o ora pe un dosar? Avem atat de multe exemple care te contrazic. De la anumite dosare in justitie, care i-au suscitat cu precadere atentia, la alte dosare de cadre si mape profesionale, eu zic ca avem un presedinte de-a dreptul birocrat, „inecat” in dosare. Nu este interesat de autostrazi pentru ca, ai vazut si tu, ii place sa „se dea” cu elicopterul. Aparent, in cer sunt mai putine ambuteiaje. Malitiosii (altii, de data aceasta, nu tu) spun ca ar fi vorba doar de repetitii, atat de necesare in cazul unor situatii de urgenta.

Brian, eu inca nu am reusit sa inteleg un lucru: cine este acel Neamtu? Am inteles ca ar fi albul ca zapada, dar este atat de (i)maculat incat nu a reusit sa convinga pe nimeni. Sau poate ca a reusit, dar noi, toti ceilalti, nu am aflat. El din coapsa cui a luat nastere? A fratilor Grimm sau a fratilor „de presedinte” Lazaroiu si Baconschi? Eu zic sa inchidem aceasta carte, pentru ca avem treaba. Nu de alta, dar finalul acestei povesti il cam cunoastem deja…

George Ban, eu cred ca avem de-a face cu un nou „trend” in Europa de est, un nou val al demisiilor de catifea. Pal Schmitt, presedintele Ungariei, a demisionat in urma unui scandal de plagiat. Boris Tadici, presedintele Serbiei, a anuntat ca demisioneaza cu noua luni inainte de termen, pentru a se organiza alegeri prezidentiale concomitent cu parlamentarele. Presedintele Romaniei se cheama Traian Basescu. Si acesta a trimis o misiva in acest sens. Intre catifea si hartie exista, e drept, niste deosebiri fundamentale. Hartia poate fi rupta dupa 5 minute.

Matilda, nu cred ca Emil Boc imi citeste blogul, motiv pentru care i-am adresat acea scrisoare deschisa. Cu toate acestea, cred ca nu a avut ocazia sa inteleaga. Sigur, exista posibilitatea sa afle detalii despre toate elementele expuse, pe masura ce ele se vor coagula si vor deveni realitati. Dar, atunci, intelegerea se poate dovedi prea tarzie.

Marcus, oricat de ciudat ar suna, sa stii ca acel stalp este unul din stalpii societatii romanesti contemporane. Incarcat, pana la refuz, de tehnologie informationala si plasat, strategic, in fata casei mele. Ce ma impresioneaza este, insa, calitatea lemnului, faptul ca rezista stoic acolo. Nu stiu de ce, dar presimt ca in 2013 va fi schimbat cu unul mai aerisit, din beton armat. Acum, trebuie sa recunosc faptul ca postarea mea a avut efect. Dupa doua zile, au venit si au schimbat STALPUL. Sigur, este tot din lemn. S-ar putea insa sa-i fi fost upgradata tehnologia…

Theodora, sa fii membru in partidul poporului implica, cred eu, o anumita cota de popularitate. Or, in afara Monicai Macovei si a unui grup restrans de fani, pe domnul Cristian Preda nu il prea placea oricum nimeni. Rolul sau, dar nu numai, in PDL era sa dea bine in panoplia intelectualilor „de rasa”. Pentru ca fenomene, idei si concepte precum Oajdea sau Igas trebuiau contracarate, cel putin la capitolul proportionalitate, de „ideologi” precum dl. Preda. Altfel, „adevarata dreapta” ar fi dat destul de stramb in spatiul public.

Epolitikon, asa e, domnul Boc s-a inselat. Cred ca a vrut sa spuna ca PDL-ul este descompus de intelectuali. Eu sunt curios, insa, din cine va fi formata tescovina portocalie din aceasta toamna, dupa stoarcerile electorale locale si parlamentare. Pentru ca, imi devine din ce in ce mai clar, vremea sampaniei sau, dupa caz, a whisky-ului puterii actuale se cam apropie de sfarsit.

ZOE, fii barbata!, esti sigura ca dl. Preda nu incerca sa conceptualizeze teoria formelor fara fond de ten din PDL? Dupa momentul Funeriu, am inteles ca programa scolara o trateaza si o testeaza continuu in salile de clasa. Maiorescu, in tot acest peisaj dezolant, este privit doar ca un ins oarecare, care i-a dat un “job” lui Eminescu.

EPISTOLE pentru ZEUS, pe langa toate acele „specii” de Justitie, mai exista una, suprema, care isi ia seva si energiile din fulgerele transmise din munte. Este vorba, dupa cum probabil ti-ai dat seama, de Justitia Olimpiana, care apartine desinatarului tau de epistole. Ea nu se bazeaza pe condamnari, ci in primul rand pe reevaluari. Este, intr-un fel, banca suprema a curtii de apel. Vorbesc, evident, despre Marele Reevaluator, cel al caror verdicte nu pot fi contestate.

Raspunsuri

Va invit pe toti sa participati la un exercitiu de imaginatie, la o leapsa online. Inainte sa va dau, insa, tema de gandire, vreau sa va semnalez interviul dat de un fost presedinte al Romaniei unui cotidian. Nu, nu este vorba despre domnul Ion Iliescu. Prin excludere, ma refer la domnul Emil Constantinescu, cel care a vorbit despre evolutia in viata publica dupa ce si-a terminat mandatul de la Cotroceni. Fostul presedinte a schitat extrem de interesant, zic eu, rolul unui sef de stat, respectiv relatia pe care acesta trebuie sa o aiba cu mediul de business din tara in care a ocupat cea mai inalta functie. Este o deosebire profunda intre paradigma domnului Constantinescu si cea promovata, astazi, de primul lobby-ist al tarii, presedintele in functie Traian Basescu. Avand tot acest context in vedere, va intreb: cum va arata interviul dat de Traian Basescu peste 12 ani, cand nu va mai fi presedintele tarii? Ce va scrie pe fisa de post a lui „Zeus” in 2024?

Theodora, as aduce o completare intrebarii tale. Eu as adauga: in tarile din UE s-a intamplat sa fuga vreun parlamentar, iar nimeni sa nu isi dea demisia sau sa fie poftit afara pentru incompetenta? E bine cand ochiul si timpanul portocalii functioneaza perfect cand e vorba sa infiereze „dosarele” membrilor opozitiei. Acolo, daca s-ar putea, aceiasi oameni ar fi recomandat interdictia de a trece strada. In cazul lor, al pedelistilor, nu Congo, ci  „the sky is the limit!”

Exasperat, pregatesc un eveniment prin care sa sarbatorim, asa cum se cuvine, blogul si activitatea noastra, a tuturor, de aici. Nu iti pot da mai multe detalii acum, insa un lucru este cert: in viitorul apropiat va exista un moment in care sa ne (re)vedem cu multi dintre colegii de aici si sa facem un schimb de opinii si in offline.

Adrian B., eu, sincer, cred ca baietii au vrut sa testeze apele. Sa vada „pe cronometru” de cat timp are nevoie un pedelist corupt sa ajunga in Congo. In terminologie americana, Boldea este un fel de pionier… Pe de alta parte, trebuie sa recunosc un singur lucru: incurcate-s caile domnului Basescu. Nu mai bine pleca de unul singur acolo, fara sa il mai trimita pe Boldea, ca sa nu mai aiba din ce „gaura de sarpe” sa il aduca inapoi? Imi vine sa rad numai cand ma gandesc la destinatia pe care adeptii sai o aleg pentru fuga din fata legii. Si, evident, sa inteleg cu adevarat, sensul sloganurilor atat de populare din trecut.

Ideisiidei, cred ca odata cu manipularea si minciuna  referitoare la Guvernul „oferit”  USL, se confirma o alta „ipoteza de lucru”, faptul ca Basescu nu mai este o locomotiva pentru PD. Sau, daca vrei, imaginea de locomotiva este una care a trecut de la cea a mitologicului TGV, la  locomotivele pierdute ale CFR-ului, spre asemanarea unui tren arhiplin din India, de care inca se mai agata viitorii looseri ai puterii portocalii. Toti pedistii (dar si compania de oameni interesati national de „salvarea” tarii) se agata de locomotiva Basescu. Dar nu isi dau seama ca linia ferata duce spre o rapa. Cine urca astazi in marfarul de la Cotroceni se indreapta, sigur, spre depoul ruginit si dispretuit al politicii romanesti. Romania post-Basescu se contruieste pe un nou ecartament, iar celor nascuti si crescuti in modelul basescian le va fi extrem de greu sa se adapteze noilor reguli si cerinte. Vor ramane pe loc si vor iesi din joc.

Blogideologic, unul din plusurile lui Toader Paleologu, raportat la marea gasca a portocaliilor, este ca are un umor, adesea, de calitate. Umor pe care multi nu il inteleg. Intrarea lui Basescu in istorie este, din acest punct de vedere, unul din cele mai bune bancuri din ultimele zile. Cred ca la auzul sau a ras pana si „napoleonul” Emil Boc.

Radu, eu cred ca te pripesti in evaluarile tale. Cat timp stenogramele de la discutiile despre nominalizarea unui premier sunt doar la Traian Basescu, iar acesta se joaca cu forfecuta si lipiciul si ofera presei doar bucatile care ii convin, cred ca subiectul ar trebui inchis. Altminteri, ii oferim motive lui Basescu sa creada ca metodele lui securiste sunt eficiente, ca e in regula sa lovesti si sa fugi. In fine, ca asa ar trebui sa se faca politica zilelor noastre.

Epolitikon, Romania nu mai are nevoie de lideri politici care sa actioneze „la misto”, cu tupeu. Solutia la mizeria pe care Traian Basescu si PDL o lasa in urma lor poate fi rezumata la trei concepte majore: munca, responsabilitate si, poate cel mai important, dialog cu societatea romaneasca, cu fiecare roman in parte. Politica hahaielii ne-a adus aici, adica in haosul politic generalizat in care nu mai exista nicio punte de comunicare intre putere si opozitie, intre guvern si cetatean. Mostenirea pe care Traian Basescu o lasa Romaniei este, trebuie sa recunoastem, una nociva, care a depasit zona politicii cotidiene si a mers pana la schimbarea sistemului de valori pe care este construita societatea romaneasca in ansamblul ei. Produsele „scolii politice” si „scolii de viata” Traian Basescu au creat generatia Boldea, Oajdea sau Anastase. Or, toti pupilii prezidentiali sunt nascuti din coapsa corupta a lui Zeus, sunt doar o reprezentare a varfului sistemului, o copie palida a mentorului lor de la Cotroceni.

Aramis, pot fi de acord cu orice parere, atat timp cat este bazata pe o argumentatie si logica solide, care conving. Altfel, da, asa e: de multe ori nu pot fi de acord cu anumite pareri. Pentru simplul motiv ca nu indeplinesc cele doua criterii.

Karakas, referitor la intrebarea ta de la inceputul saptamanii, repet: presedintele Romaniei nu ofera postul de prim-ministru nimanui. Numirea unui nou guvern si acceptul dat unui premier sunt atributii ce revin exclusiv Parlamentului Romaniei, acelei institutii hulite de locatarul de la Cotroceni. In rest, toate minciunile si pistele false lansate de presedinte sunt parte din efortul acestuia de a acoperi agenda cu pseudostiri. Intre timp, guvernul lui „lucreaza”: vezi privatizarile din domeniul energiei, vanzarea pachetelor de actiuni la cele mai profitabile companii romanesti, licitatiile care continua sa fie oferite clientelei etc.

Pupaza din tei, saptamana trecuta Traian Basescu a transmis (voit sau nu, asta e cu totul alta discutie!) un mesaj foarte clar: viitorul prim-ministru al Romaniei va proveni de la USL, pentru ca USL va castiga alegerile locale si parlamentare din 2012. Iar el, cel care pana acum nu concepea un astfel de scenariu, tocmai ce l-a legitimat. La momentul potrivit, argumente de tipul „USL nu este un partid politic, deci nu poate da premierul” nu vor mai sta in picioare. Pentru ca, nu-i asa, acelasi Traian Basescu care in 2011 spunea ca nu exista nicio sansa sa propuna pe cineva de la USL s-a contrazis, pe stenograme, cu intreaga responsabilitate de care este capabil un presedinte, in februarie 2012.

isabel_allende, pastrand proportiile, evident, aceeasi intrebare („cum a fost posibil sa se ajunga pana aici?”) a fost pusa si de victimele Holocaustului. Iar raspunsul simplu, dar cuprinzator, este in opinia mea acelasi: pentru ca multi oameni au lasat sa se intample acest lucru, au inchis ochii la abuzuri, la minciuna, la tupeu, preferand sa se uite in alta parte pentru ca sistemul/regimul nu avea „treaba” cu ei. Este ceea ce pastorul Martin Niemoller a sintetizat atat de bine in formula „Cand au venit dupa mine, nu mai era nimeni care sa protesteze”. Cam asta s-a intamplat in Romania ultimilor ani. Din fericire, romanii au iesit in strada sa protesteze. Iar 2012 este, trebuie sa o recunoastem, sfarsitul Regimului Basescu. Romania se va lepada de cei 7 ani de umblat prin desertul marinaresc si va refuza sa mai accepte produsele scolii de politica Traian Basescu. O scoala care nu a produs „tampiti”, ci a scos pe banda rulanta hoti, mincinosi si, in general, anti-modele si pseudovalori care nu au ce cauta la conducerea Romaniei europene a anului 2012.

Raspunsuri suplimentare

Multi dintre voi au semnalat prezenta online a Uniunii Social Liberale prin nou-lansatul uslonline.ro. Sper ca macar cu aceasta ocazie noi, cei din USL, sa nu mai fim acuzati de lipsa unor solutii pentru o serie de probleme concrete. Va invit, deci, sa consultati informatiile prezentate pe acea pagina si, de ce nu, sa va alaturati echipei USL, daca nu ati facut-o pana in prezent. Poate cel mai important, va invit sa va implicati in campaniile create, dar si in cele care vor urma. Pentru ca doar impreuna vor reusi sa producem schimbarea in acest an. Iar Internetul a dovedit deja ca lupta in alegerile din 2012 se da si in acest spatiu, pe Facebook si pe celelalte retele sociale. Dupa cum va spuneam si la inceputul acestei interventii, a venit primavara, deci trebuie sa ne pregatim de ceea ce urmeaza.

Doru Coarna, eu cred ca inca din prima zi la birou presedintele Romaniei a inceput sa serveasca, meticulos, doze zilnice de morfina Romaniei. Toate acele exercitii de imagine, dusmanii identificati (sau fabricati?!) ai poporului, concesiile facute la inceput de an 2012, toate acele scenarii servite au fost doze mici de morfina. Picatura basesciana menita sa abata atentia pacientului de la durerea pierderii locului de munca, al furtului generalizat si, intr-un final, al procesului de basescizare fortata a intregii sale existente. Problema e ca nimic nu mai tine, durerea romanilor este mult prea mare pentru a fi tratata de sedativele si gargara puterii. Dispretul fata de cetatean, tupeul si minciuna nu le poti compensa nici cu „inca o suta” incepand de luna viitoare, nici cu un guvern nou si cu atat mai putin cu tine in prim-planul, la butoanele vietii politice romanesti.

Koubadera, intotdeauna am fost intrigat de paralela jocurilor facute de Traian Basescu si tabla de sah. De la momentul “Regina” la toate mutarile pionului-„sef” Boc si celorlalti pioni-subordonati aflati in dotarea guvernului, aceste momente nu ar trebui sa fie atribuite strategului Basescu. Contrar perceptiei generale, eu cred (si am mai spus-o si aici) ca pentru Traian Basescu o tabla de sah este cutia in care acesta isi tine piesele de table. Ultimul exemplu de politica live a aruncatului de zar? Uita-te la esecul pe banda inregistrat pe subiectul Schengen in ultimul timp. Traian Basescu a primit al treilea sah de la premierul Olandei si nici macar nu si-a dat seama ce l-a lovit. Daca miza jocului nu ar fi viitorul Romaniei in Europa, tinuta noastra in lumea civilizata, aceste jocuri ar putea fi ignorate. In contextul in care vrem sa mai fie viata, parteneri europeni si o imagine pozitiva de tara si dupa Basescu, ar trebui sa nu continuam jocurile presedintelui-jucator de la Cotroceni. Ar trebui ca in politica externa sa incercam sa jucam mai mult sah.

Paul, eu inteleg altfel legitimitatea de care un om politic se bucura. Practic, deciziile liderilor europeni sunt luate de catre cetatenii Uniunii Europeni, prin votul pe care l-au acordat la un moment dat acelor lideri. Cam acesta este rolul unui politician. Sa ia decizii pentru tine in baza unui plan si unui mandat pe care si le-a asumat in momentul in care s-a prezentat la alegeri. Daca cei care l-au votat sunt nemultumiti de o anumita decizie a vreunui lider, in democratiile normale oamenii vor iesi in strada, vor cere pe cai legale consultarea populatiei, pentru ca intr-un final sa voteze sau sa dezbata, pro sau contra, subiectul respectiv. Iar politicianul va tine cont de acele reactii. Pe de alta parte, in nicio democratie normala presedintele nu ne comunica, din pragul usii de avion, cu ce mandat se duce la Bruxelles. Dar noi am incetat de mult timp sa functionam ca o democratie normala.

Socrate, dupa cum spuneam si mai sus, trebuie sa existe viata si dupa Traian Basescu. Nu poti contrazice tot ceea ce face actuala putere doar de dragul contradictiei. Trebuie sa ai argumente si, din pacate as spune, guvernarea PDL ne-a oferit noua tuturor mult prea multe motive care sa ne faca sa uitam in regulile unei bune democratii. Si in privinta tratatului fiscal, la fel ca in cazul multor altor exemple pe care si tu le-ai prezentat, pozitia USL a fost nuantata. Am incercat sa deschidem niste porti catre dialog pentru ca noi, spre deosebire de puterea portocalie, chiar credem in puterea consultarii cu cetatenii, partenerii nostri interni si externi. Or, in tot acest timp din partea regimului Basescu am vazut aceleasi atitudini, aceleasi fete, aceeasi agresivitate nejustificata. Eu cred ca in momentele in care poti fi de acord, la nivel principial, cu anumite proiecte nationale nu oferi motive de confuzie electoratului, ci reusesti mai degraba sa te potentezi ca alternativa serioasa. Ca proiect politic ce poate face diferenta intre galceava politica si felul in care trebuie sa arate si sa se comporte Romania post-PDL si post-Basescu.

Florin Trifa, sper ca in perioada imediat urmatoare si in anii care vin situatia romanilor din Serbia sa se imbunatateasca simtitor. De altfel, simpla prezenta a Serbiei in familia europeana le va garanta acestora o mai buna conectare la regulile comunitare in materie de respect al drepturilor minoritatilor. Si eu, ca roman dar si ca om politic, am fost continuu interesat de situatia acestei comunitati, atat in plan politic, daca vrei, cat si in cel personal, incluzand aici interventiile de pe blog.

Motanul Incaltat, in Olanda se intampla un fenomen nu foarte strain nici noua: PVV – un partid de lider, parte a coalitiei de guvernare. Geert Wilders, liderul acestui partid de extrema dreapta, se afla in contextul crizei economice (dar nu numai) pe valul nemultumirii olandezilor. Si, din cate am citit, starea sociala si situatia economica in general din Olanda sunt simtitor diferite fata de ce intalneam in aceasta tara inainte de criza. „Reteta succesului” in cazul PVV este atacul fenomenului imigrationist in ansamblu, care ii cuprinde si pe romani si pe bulgari. De aici si pana la „a exporta” anumite cadre discursive catre alti lideri politici, mai frecventabili, este doar o chestiune de moment, indiferent de ce tara vorbim. Iar cand in loc de dialog primesti din partea presedintelui Romaniei, de exemplu, un „balcanic” bat trecut prin gard, evident ca vor incepe si alti politicieni sa maraie. Pentru simplul motiv ca un numar din ce in ce mai mare de olandezi vor marai si ei.

George Ban, ai atras atentia asupra unui subiect extrem de important, cred eu. Practic, puterea a inceput cu cateva luni inainte campania electorala, plasandu-se in afara legii! Voi supune aceasta tema dezbaterii colegilor din USL pentru ca, in opinia mea, aceasta campanie a PDL contravine sfidator chiar regulilor facute de ei, de pedelisti, fiind vorba de un nou abuz al actualei puteri.  Pentru ca ne arata impotriva cui si a ce ne vom lupta in perioada imediat urmatoare. Vorbim despre o putere care, prin furt generalizat si sistem clientelar centralizat, si-a asigurat sume imense pe care le vor plasa in campania pentru alegerile locale si parlamentare. Poate ne spun si noua cei din PDL sursa finantarilor acestei campanii. Nu de alta, dar vad ca timp sa ia la puricat fiecare flyer impartit in 2004 mai au chiar si dupa 8 ani, in „anno traiani” 2012. In cazul lor de ce nu se autosesizeaza nicio institutie, sa „puna” de-o ancheta live?

Raspunsuri

Cu toate ca, poate, nu este momentul oportun pentru asa ceva, vreau sa va fac o recomandare pentru zilele acestea. Este vorba despre filmul “The Artist”, cel care se anunta sa fie un varf de cariera pentru Michel Hazanavicius. Cu toate ca, in opinia mea, vom mai auzi si vedea multe capodopere ale acestuia. De ce Artistul? Pentru ca intr-o lume in care tehnologia ne macina existenta, iar 3D-ul este accesibil unui numar din ce in ce mai mare de cinefili, acest film rupe ritmul intr-un mod foarte brutal si asteptat, totodata.

Filmul este un back to basics contemporan care ne ofera nu doar o alta perspectiva asupra directiei pe care cinematografia trebuie sa o urmeze (practic, sa incerce in continuu sa se re-inventeze), dar ne duce inapoi la primele zile ale filmului. Va recomand aceasta pelicula si pentru ca ofera o interpretare inedita asupra maririi si decaderii unui actor. Pentru ca este vorba despre identitate, introspectie si redescoperire. Momente importante pentru orice fel de actor, inclusiv pentru cel de pe scena politica sau cel de pe scena vietii de zi cu zi.

http://youtu.be/OK7pfLlsUQM

Augustin Radescu, spune-i ironia sortii sau cum vrei tu, insa ramane o realitate care bate cel putin la portile absurdului. Sa ma fac inteles: cea pe care o vrem schimbata din functia de presedinta a Camerei deputatilor (una din conditiile pentru ca USL sa se intoarca in Parlament) duce in judetul Prahova o campanie impotriva mea si a colegilor din USL in care, cei de la PDL, ne acuza pentru ca nu ne prezentam la serviciu (din cate am inteles, campania lor este una la nivel national). Daca tupeul ar avea o limita, Roberta Anastase si toti colegii ei portocalii au depasit-o cu mult timp in urma. Este atat de departe acel moment in trecut incat oamenii acestia nu isi mai amintesc cum este sa traiesti in afara tupeului, a minciunii si a dispretului aratat logicii simple. E vorba de acea logica si de acel bun-simt de care toti alesii PDL banuiesc ca duc lipsa romanii. Dovada ca poarta campanii pe care propriii lor membri le caracterizeaza ca fiind „o prostie”.

Marcus, ceea ce s-a intamplat in subiectul morfinei este, pe de o parte, laudabil pentru postul de televiziune Antena 3 si pentru  presa, in general, care au promovat subiectul, dar si extrem de ingrijorator pentru noi, toti ceilalti. Pentru ca arata o putere rupta (pentru a cata oara?!) de realitate, de oameni. Oricat de ciudat poate suna pentru unii, nu este posibil ca politicile publice sa fie facute de catre mass media. Nu, nu e pentru ca rolul presei ar fi, undeva la un nivel teoretic, doar acela de a-l informa pe cetatean. Mass media a dovedit, de multe ori, ca poate schimba realitati dureroase din Romania. Motivul real este ca resursele statului, in comparatie cu cele ale presei, sunt infinit mai mari. Si, pe cale de consecinta, ar trebui sa fie infinit mai eficiente in a identifica problemele romanilor si a le oferi solutii. Or, in statul reformat de Traian Basescu cetatenii sunt perceputi ca indivizi, nu ca suflete, ei sunt vazuti sub forma de cifre, nu de un tot unitar nemultumit. Faptul ca acesti oameni care il sustin astazi pe un domn Duta vor veni, in perioada urmatoare, sa se „vanda” electoratului ca fiind niste politicieni cu totul schimbati, fara nicio legatura cu mizeriile care se intampla in timp ce vorbim – iata un gand care ma inspaimanta!

Reni, recunosc, am apreciat sincer comentariul tau despre postacii pedelisti. Iti dai seama ca propagandistii din „online-ul orange” se afla in topul salariilor la nivel mondial? Vorba ta, sunt singurii platiti regeste pentru functiile din deconcentrate si diverse sinecuri publice. Se mai mira FMI si ceilalti creditori ai Romaniei ca institutiile publice din Romania nu functioneaza? Cred si eu, daca toate conducerile, de la manager la ultima secretara numita politic, se simt obligati sa il apere pe Internet pe Basescu. Mi se pare si normal, doar el i-a pus, intr-o forma sau alta, acolo.

Adrian B., nu inteleg de ce te revolta atat de tare mentinerea in functie a domnului Duta dupa intreaga situatie creata. Vezi tu, exista in Romania anului 2012 o serie de indivizi care, gratie rezultatelor aratate in campul muncii, au fost, sunt si vor fi protejati ai regimului Basescu. Este vorba de acei functionari basescieni (model imbunatatit, indiferent cu ce functionar kafkian ai incerca sa faci o comparatie) pentru care oamenii nu mai conteaza. Gestiunea, pe de alta parte, da. Aceea contabiliceasca, in urma careia functionarul ii raporteaza mandru sefului sau pe linie de productie/partid „rezultatele financiare” in primul trimestru. Victimele lasate in urma de acest proces sunt victime colaterale. Nici functionarului, dar nici sefului sau din deal nu le pasa de strigatele disperate. Si, cu toate acestea, ambii dorm extrem de linistiti in fiecare seara. Nici unul nu concepe ca, de maine, sa isi dea demisia si sa ofere acestei tari sansa unui nou inceput.

Tanarul, nu cred ca cei din PDL si-ar pierde timpul cu astfel de copilarii. Cum sa manipuleze motoarele de cautare, astfel incat sa apara mai intai stirile „negative” despre subsemnatul? Eu cred ca ii supraestimezi in malitiozitati de genul acesta. Intre timp, ei lucreaza. Se lupta sa scoata tara din criza, se agita sa ofere stabilitate, au nadejdea ca e de datoria lor sa aduca un licar de speranta in ochii romanilor si, in fine, tot ei, saracii, mai trebuie sa castige alegerile. In tot acest context, te intreb: cand sa mai aiba timp si de detalii de genul acesta?

Socrate, citindu-ti comentariul, in care faceai apel la transferul de putere din Rusia lui Eltin, mi-am adus aminte de o caricatura foarte inspirata pe care am vazut-o zilele acestea. Protagonistul din imagine, revoltat de simpla idee a unei comparatii cu metehnele estice, spunea ceva de genul: „nu inteleg de unde aceasta minciuna, avand in vedere ca mie nici macar nu imi place vodca!”. Revenind insa in realitatea noastra, acelasi protagonist uita ca, inclusiv la capitolul numarat de voturi pentru PDL, vrea sa adopte tot un model brevetat in rasarit. Model care, cel putin pe hartie, se dovedeste a fi cu cel putin 1 milion de voturi (garantate, cum altfel?) mai eficient decat cel occidental.

Marian Nicolae, tare mi-e teama ca guvernul clonelor, cum a fost botezat actualul executiv, sa nu se transforme intr-un guvern al dronelor. Stim cu totii ca guvernul Boc a reusit, in prea multe ocazii din pacate, sa se dezumanizeze prin deciziile luate. Nu le mai reiau pentru ca stau toate lipite ca o ghiulea de piciorul sefilor PDL. Iti dai seama ce vor face acesti C3PO? Vor executa ordinele si mai cu sarg, avand in vedere ca sefii mari sunt in spatele cortinei, departe de riscurile imagologice la care au fost supusi pana acum.

Teostanc, sa vezi ce stupefiat va ramane Traian Basescu la aflarea unor astfel de vesti din Cehia. In paradigma lui de facem doar cum zic eu, pentru ca doar ce zic eu va fi asa cum trebuie sa fie (suna putin ilogic, stiu), o varianta alternativa nu exista. Sigur, exista exemplul ceh, dar poate directia pe care trebuia sa o urmeze statul reformat de Traian Basescu este cea batatorita deja de Polonia. Stii tu, tara aceea care a atras, nu a pierdut fonduri europene. Tara care a fost pe crestere economica, in timp ce restul Europei facea cunostinta cu cele cinci „silabe magice”: re-ce-si-u-ne. Guvernul lui Basescu de ce nu a stiut ce sa faca? Sau, poate si mai grav, a stiut dar nu a fost capabil din cauza coruptiei sistemice? Iata alte doua intrebari fundamentale.

Bibliotecaru, este evident ca intrebarea ta are cel putin doua raspunsuri posibile. Pe de o parte, da, mai pot exista cetateni peste care „sa stapaneasca politicienii”. Gandeste-te doar ce s-ar intampla intr-un scenariu absurd in care PDL s-ar agata la nesfarsit de putere. Cum s-ar simti romanii pusi intr-o astfel de situatie? Pe de alta parte, raspunsul pe care il propun eu este acesta: nu, nu vor mai exista cetateni peste care sa stapaneasca politicienii. Pentru ca nu mai trebuie sa existe astfel de cetateni, dar nici acel tip de politicieni. Iar fenomenul Piata Universitatii de la inceputul acestui an dovedeste ca aerul se schimba. Ca romanii nu se mai lasa „stapaniti”. Iar orice politician care stie ca este „ales” doar daca este votat va tine cont de vocea fiecarui om din strada. Cel care crede ca poate fi reconfirmat prin frauda ii va ignora. Si va plati pentru asta. Sa iti reamintesc ca nu USL, ci PDL pregateste cea mai mare frauda din istoria recenta? Iata doar un motiv pentru ca fiecare dintre noi sa continue lupta. Sa ii redam cetateanului demnitatea, acel romanism invocat si de tine, care parea pierdut, dar care s-a reaprins.

Vasile, o dovada de aroganta ar fi fost, de exemplu, sa nu iti raspund la intrebare. Prin urmare, raspunsul este nu. Daca interventiile tale se inscriu in liniile trasate prin disclaimer sau lamuriri nu ar trebui sa iti faci griji ca nu vor fi publicate pe acest blog. In fond, si aici regulile sunt facute pentru a fi respectate.

Victor V., nu sunt un adept al „igienizarii” online, ci vreau sa cred mai degraba in libertatea de exprimare pe Internet. Sigur, pentru toti cetatenii acestei tari, mai putin a postacilor portocalii, care dovedesc ca nu comunica inteligent. In cazul celor din urma, insa, blogul si-a dezvoltat un sistem inteligent de identificare prin absurdul argumentatiilor si atacurile la persoana. In cazul celorlalti, care ridica si ei semne de intrebare, imi place sa cred ca este vorba de un crez personal. Care nu implica niciun tip de remunerare. Iar acestor din urma sustinatori ai regimului Basescu nu am cum sa nu le public comentariile. Pentru simplul motiv ca imi ofera exemple de text pe care le parcurg pe cat de sceptic, pe atat de curios.

Pali, toti cei pe care i-ai enumerat tu au fost variantele propuse de PSD pentru ca, in timp, s-au dovedit a fi membri de partid de calitate, care pot reprezenta social-democratia romaneasca (implicit pe mine sau pe tine) in Parlamentul European. Si daca te vei uita la activitatea europarlamentarilor nostri la Bruxelles sau Strasbourg, vei vedea ca fac o treaba excelenta. Pe de alta parte, cei doi sinecuristi basescieni au primit un os pe care sa il roada pentru odele pe care i le-au adus si misiunile pe care i le-au indeplinit. Iar acum, aflati acolo, continua sa presteze „capuchehaic” pentru stapanul din tara. Daca nu vezi o diferenta, sa-mi spui si voi incerca sa fiu mai explicit.

Raspunsuri mai noi

Iata ca, uneori, din zapada ne vin si vesti bune. Am fost profund impresionat de povestea Crinei Coco Popescu. Faptul ca, la doar 16 ani, ea a reusit performanta de a escalada cel mai inalt vulcan al Antarcticii,  intrand in Cartea Recordurilor, devenind totodata un simbol al alpinismului romanesc, ma face sa cred ca la orizont se anunta si vremuri mai bune. Ca pentru omenire in general si pentru Romania in particular nu exista munte pe care, cu speranta si energie, sa nu il putem escalada. Sper insa ca nu vom insista, la infinit, cu muntele lui Sisif…

Trecand peste uriasa victorie individuala, eu cred ca performante de tipui Crinei trebuie in primul rand sa inspire. Sa fie promovate si sa se plaseze la fundamentul noilor generatii de tineri. A celor care pot avea interese si pasiuni diverse si care, totodata, se pot dovedi rezervati, politicosi si de bun-simt cu cei din jurul lor.

Spun asta pentru ca, uitandu-ma in jur, imi este din ce in ce mai evident ca traim in lumea falselor modele, a pseudovalorilor si a succeselor trucate. Ce poate fi mai frumos, pentru un copil de 6 ani, decat sa cunosti muntele in expeditii alaturi de tatal tau? Succesul Crinei Coco Popescu cred ca trebuie sa dea de gandit atat tinerilor, prea inchisi in monitorul calculatoarelor, prea obsedati de smartphone-uri si retele sociale, dar si parintilor. Celor care ar trebui sa inteleaga ca, de la varste mici, locul copiilor este afara, in natura, nu in compania si recompensa falsa a tehnologiilor de ultima generatie. Locul tinerilor ambitiosi este acolo unde pot si trebuie sa invete sa se transforme in oameni.

Crina ne-a aratat noua, tuturor, ca Mt. Sidley din Antarctica este un astfel de loc.

Victor V., ce trebuie inteles este ca, raportat chiar si la situatia Greciei, oamenii care au iesit in strada nu sunt principalii beneficiari ai sumelor „topite” in ultimii ani din imprumuturi. Or, si aici cred ca se inscrie si situatia din tara noastra, daca nu te afli pe lista scurta a celor care s-au imbogatit chiar si in timp de criza – vezi codul portocaliu de guvernare! – ai tot dreptul sa iesi in strada. Citisem la un moment dat ca erau mii de piscine nedeclarate in Atena, in contextul in care toti grecii care aveau o piscina erau obligati prin lege sa plateasca o taxa in plus. Acolo este marea problema, la elementele care capuseaza ciorchinele guvernamental. Pe de alta parte, nu sunt adeptul niciunui tip de comportament violent. Si aici, contextul regional si situatia Greciei ma fac sa nu o pot compara cu cea din tara noastra.  

Radu, eu cred ca nimic din ceea ce tine de mandatul domnului Boc nu poate fi legat de chibzuiala. De la cheltuielile fondului aflat la dispozitia primului-ministru, la politicile duse de subalternii sau superiorii sai in ultimii ani. Iar aici as include pana si decizia de schimbare a acestuia. Sa fim seriosi, domnul Boc cred ca si-a semnat demisia in alb din momentul in care a preluat mandatul. Daca domnul Basescu nu dorea sa il sacrifice pe cel care a ramas presedintele PDL nu l-ar fi numit din start, ci ar fi preferat varianta unui specialist, care sa mimeze un minim de know-how in domeniul economic.

Nicoleta, generalizarea este nociva, indiferent de unghiul din care o privesti. Indiferent daca electoratul generalizeaza o perceptie legata de clasa politica, respectiv daca un politician isi “generalizeaza” electoratul si uita, astfel, ca la final este vorba de oameni, de persoane cu calitati, nevoi si povesti individuale. Iar istoria recenta nu a fost zgarcita in a ne arata ca rezultatul generalizarilor este o solutie generalizatoare, care in final este, culmea, regretata de toata lumea.

Marian Nicolae, lupta din punctul meu de vedere este singura solutie. Tocmai de aceea, cred ca nu trebuie sa asteptam ca actuala putere sa plece, sa cedeze pur si simplu. Si nici nu trebuie sa ne subestimam adversarul. Pentru ca, in teritoriu, sunt puternici, controleaza tot. Tocmai de aceea, lupta politica din acest an nu se va da intre partide, ci intre cetateni si un intreg sistem care nu concepe ca oamenii il vor schimbat.

ZOE, fii barbata !, am inteles ca autoritatile locale din Ploiesti ale PDL au tinut dinadins orasul inzapezit, pentru a-i crea un cadru agreabil, de iarna traditionala romaneasca, Robertei Anastase. Prin oras se aude ca ar fi vrut si chiar a reusit sa “se dea” cu punga portocalie. De acolo si zapada mai mare pe toate arterele. Iar primarul Volosevici nu avea timp de deszapezire. Era si el “la dat” cu punga, intr-o actiune solidara de partid.

Theodora, tin sa te contrazic. Din punctual meu de vedere nu trebuie sa uitam ca Basescu a jucat foarte bine cartea “salvatorului”. De unde si multitudinea de dusmani de care „a salvat” poporul. Problema e ca a tinut atat de tare sa salveze Romania, incat a sufocat-o si nici macar acum nu vrea sa ii dea drumul. Un exemplu concret, daca vrei, este sarea. Da, a tinut sa le garanteze romanilor sarea din bucate, sa o ascunda de fel si fel de dusmani inchiputi, dar a uitat sa mai si imprastie din ea macar pe strazi, acolo unde lumea este blocata in nepasarea trepadusilor lui. Si, concomitent, a uitat si de bucate.

Ionut Valentin, cuantumul subventiei, raportat la celelalte state membre, plaseaza intr-adevar Romania la capatul listei, realitate tradusa intr-un dezavantaj major pentru producatorii romani. Pe de alta parte, solutia nu sta numai in subventii (daca nu ma insel, incepand cu 2014 acestea oricum vor creste in cazul Romaniei), ci si in capacitatea noastra de a ne folosi de materia prima. Altfel, vom continua sa importam produse scumpe, facute din materia noastra prima exportata pe bani foarte putini. In tot acest proces cel mai mult castiga intermediarii, adica cei care nu pot concepe altfel sistemul.

Pali, contrar aparentelor (a celor promovate cu energie de PDL, mai ales prin Bistrita), Parlamentul Romaniei a fost, este si va ramane principalul for pentru dezbaterea unor subiecte importante, precum Tratatul fiscal. Protestul opozitiei tine de intreruperea dialogului si asa inexistent cu actuala putere. Intre noi, toti ceilalti, politicieni, reprezentanti ai societatii civile, ai mediului academic si romanii, in general, exista respect si, poate cel mai important, exista dialog. Sau disponibilitate la dialog. Chiar in Parlament, acel loc atat de ocolit de PDL prin asumarile de raspundere, unde acum sunt fortati sa semneze zilnic condica, pentru ca altfel li se blocheaza mecanismul.

Epolitikon, proiectia in timp, atunci cand ai vorbit despre dreptul la industrializare al Romaniei, era undeva intr-un viitor mai indepartat. Corecteaza-ma daca gresesc. Pentru a beneficia de acel drept, Romania trebuie sa supravietuiasca prezentului context economic, capabil sa ne puna  tara pe butuci. Da, daca ne referim la certificate de CO2 prefer sa garantez supravietuirea tarii acum. Pentru ca, daca il lasam pe Basescu sa ne amaneteze viitorului, nu va mai exista acel drept. Pentru simplul motiv ca, in afara de datorii, nu vom mai avea nimic.

Raspunsuri mai vechi

Ultimile doua  saptamani au fost, pentru mine – asa cum stiti – mai agitate.  Astazi m-am uitat mai atent pe comentariile din aceasta perioada.

Vreau, in primul rand,  sa va multumesc. Tuturor laolalta, dar si fiecaruia/fiecareia in parte. Celor de pe blog, de pe Facebook, din mailurile primite, precum si celor care mi-ati telefonat si m-ati asigurat de sprijinul si increderea voastre. Cu toate ca pare un cliseu ieftin, vreau sa stiti ca una din sursele mele de energie sta in fiecare din gesturile facute sau incurajarile primite de la voi. Ne asteapta pe noi toti un an greu, care ne va pune multe piedici in fata, multe manipulari si eforturi propagandistice, multe false capcane. Este indicat sa nu cadem in niciuna dintre ele.

Un an care se anunta, insa, foarte frumos din perspectiva renasterii spiritului nostru critic, al dezbaterilor reale, bazate pe argumente si nu pe soparle inghitite pe nemestecate. 2012 este, nu doar dupa calendarul mayas, un an al sfarsitului. La fel cum este, insa, dupa calendarul traian, un an al inceputului, al schimbarii. Al lamuririi unor lucruri care au tulburat istoria recenta si care nu mai pot fi trecute sub tacere. 2012 este anul limpezirii spatiului public romanesc. Iar fiecare mesaj primit de la voi, fiecare analiza coerenta a situatiei si actorilor prezenti, fiecare renastere individuala, dragi prieteni, reprezinta o picatura de apa parte a diluviului. Iar vestea buna este ca voi, la fel ca si mine, faceti parte din tot acest proces. Doar asa lucrurile se pot clinti din loc pentru a reveni la matca.

Victor V., spui ca esti nemultumit de Basescu – presedintele, dar il gasesti destul de competent pe Basescu – primul-ministru. Datele macroeconomice, factura de guvernare prin imprumut, precum si Emil Boc tin sa te contrazica. Simplul fapt ca vorbim de Traian Basescu la plural e un argument ca acesta nu este competent pe niciuna din „functiile” pe care le detine. Ma bucur, insa, ca ai citit viziunea economica a USL si ai avut observatii pornind de acolo.

Ovidiu, din cate imi dau seama, raspunsul l-ai dat chiar tu incercand sa ma contrazici. Daca statul se imprumuta pentru a plati „greselile economiei private” inseamna, automat, ca fiecare roman este responsabil de respectivele greseli si i se pune in spate echivalentul in euro al acelei responsabilitati. Pentru ca vorbim, totusi, de un mecanism care nu il exclude pe individ. Altfel statul nu ar mai imprumuta pentru ca situatia nu s-ar schimba in rau pentru individ, dar nici pentru stat. Pe de alta parte, a spera in combaterea evaziunii fiscale in actualul context de la ANAF mi se pare un plot bun pentru un film suprarealist. Si, oricum, cresterea veniturilor din limitarea evaziunii fiscale va veni din actiune concertata, coordonata, permanenta a autoritatilor cu responsabilitati in domeniu si nu printr-un plan al incasarilor, asa cum aveau politistii planul la amenzile de circulatie…

SAMI, nu stiu in ce masura este usor platibila actuala datorie. Sigur, daca ai in vedere salariul mediu de 905 euro promis de domnul Stolojan, cu o „mica” dramuire a banului personal ne-am plati datoria in doar cateva luni, maximum un an. Probabil asta este explicatia pentru care intreg regimul Basescu imprumuta bani pe banda rulanta. Ei nu ne amaneteaza viitorul, ci se pregatesc doar sa se tina de promisiuni. Vezi, in acest sens, si cei 836 km inzapeziti de autostrada.

Radu, sursa mea este presedintele Romaniei, Traian Basescu, plus cunoasterea personala a realitatii economice pe care am lasat-o in 2004. Sper sa nu imi spui ca presedintele Romaniei nu este o sursa credibila pentru tine, pentru ca nu te-as crede.

Marian Nicolae, singura revansa care chiar conteaza este decizia finala, respectiv dovada ca nu sunt vinovat pentru niciuna din acuzele care au fost fabricate sub actualul regim. Alte instincte revansarde nu ma caracterizeaza, pentru simplul motiv ca nu vor indrepta nimic, nu vor putea aduce toti acesti ani inapoi.

Taranul, eu cred ca soarta nu se merita, ci se face. Asa cum ne-am pricopsit cu unii peste cap, tot asa vom scapa de ei. Iar indemnul pe care mi-l transmiti mie iti este, la randu-ti, valabil. Pentru ca vom reusi sa schimbam ceva doar lucrand impreuna, doar implicandu-ne cat mai tare, fiecare in felul sau. Este, intr-adevar, ceasul al 12-lea, dar de data aceasta avantajul este ca ceasul este pe mana noastra, nu trebuie sa mai asteptam de la nimeni pentru a afla ora exacta. Trebuie sa o stim si sa actionam ca atare, la timpul potrivit.

Micutzul, subiectul UDMR a fost lamurit deja de presedintii USL. Nu am de gand sa reiau acea pozitie, pentru simplul motiv ca ea a fost transmisa si este cunoscuta, inclusiv de colegii maghiari. In ceea ce priveste dorinta unor primari, indiferent de formatiune, de a se alatura noua, subiectul este unul fals. Primarii USL sunt cei cu care mergem in alegeri in iunie. Iar cei ai puterii sunt, pe cale de consecinta, toti primarii care ieri, astazi dar si maine vor sustine politica actualei guvernari, vor fi o caramida a regimului Basescu. Si nu, nu imi doresc si nici nu voi ocupa vreo functie intr-un viitor cabinet. Sper ca ti-am raspuns la intrebari.

Draghi Puterity, Uniunea Europeana trece prin intunericul crizei doar cu luminile de pozitie pornite. Dovada ca solutiile pe termen lung nu se intrevad, interesul fiind acela de a fi zarit de ceilalti participanti la trafic si a inainta incet catre un nou rasarit. Iar toti pasagerii se acuza pentru ca afara e intuneric. China, pe de alta parte, are o proiectie pe termen lung care ii permite sa circule la viteza mai mare, cu faza lunga pornita. Pentru simplul motiv ca pasagerii fac liniste si il lasa pe sofer sa conduca. Un consens european cu privire la cine conduce si care este destinatia este, din punctul meu de vedere, de asteptat. Altfel, e posibil sa ramanem fara benzina.

Epolitikon, este vorba de intentie. Sau, mai bine zis, de transmiterea imaginii, perceptiei ca exista intentie. Dar ca exista si o reactie din partea FMI. Romanul ar trebui sa inteleaga din toata aceasta schema ca nu guvernul este rau, ca PDL si partenerii de guvernare doresc, dar Fondul se opune. Undeva pe parcurs romanii ar trebui sa constientizeze ca portocaliii & comp. sunt bine intentionati si ca, in fond, le mai merita votul.

Emil Vulcanescu, iar eu v-am mai spus. Pentru ca Justitia din Romania sa fie independenta trebuie lasata in pace. Sa existe garantia ca oameni integri intra si sunt promovati de sistem, iar reforma in justitie se face intr-un mod organic. Tocmai de aceea, intrebari si obiective de genul: ce veti/vom face cu Justitia cand venim la guvernare cred ca nu isi au loc. Prima regula pentru ca justitia sa functioneze este sa o lasi sa functioneze.

Raspunsuri

De cele mai multe ori, imi propun ca in acest moment al saptamanii sa va ofer cate o recomandare din zona cultural-artistica. Dar, pentru ca vremea de afara este inghetata, iar pulsul social fierbe, in aceasta saptamana va recomand un lucru pe care va rog sa nu il faceti.

Recomandarea mea este sa nu urmati exemplul dat de primul om in stat, de presedintele schior Traian Basescu. Cel mai bine, in aceste momente grele pentru multi din semenii nostri, este ori sa iesiti afara sa dati zapada din fata caselor , fie sa stati in casa si sa va feriti de frig dar oferind o mana de ajutor (financiar sau in produse) celor in nevoie.

Sigur, exista si posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Dar nu cand sunteti intr-o demnitate publica. Nu cand sunteti seful unui stat ingropat in zapezi, nu pentru ca ninge, periodic, in Romania ci pentru ca cei care iau, periodic, bani de deszapezire, nu se echipeaza cu echipamentele necesare pentru astfel de situatii. Pentru ca, vorba aia, este distanta mare intre presedintele jucator si cel schior. Si un dram de solidaritate fata de „poporul suveran” nu ar strica unui om care, conform declaratiilor sale, nu este dispus sa schimbe nimic la el, in contextul in care este atat de schimbat. Tocmai de aceea, va intreb: ce abordare este mai buna, cum treci mai usor iarna? Cu lopata, in scop pur imagologic al unui Emil Boc sau cu schiurile prezidentiale? Si la ce ne putem astepta odata cu venirea primaverii,din partea actualei puteri, atunci cand Romania se va dezgheta? Mai este loc de solidaritate in tara noastra?

Paul, acei tineri care au marcat istoria si care s-au impus ca reformisti ai timpurilor lor nu au actionat de unii singuri. Eu sunt absolut convins ca deviza in PDL spune ca in ranita oricarui tanar democrat-liberal sta bastonul de Boc, dar sa nu uitam ca Napoleon si-a croit drumul spre succes prin scoala, prin experienta si forta propriei minti. El a condus, nu a fost condus de altii spre victorie. Or, in cazul guvernului Romaniei cred ca nu risc nimic cand spun ca mi se par, cu totii, doar niste soldati disciplinati. Bagheta este la dirijorul lor. La fel si partitura dupa care sunt pusi sa cante.

Marcus, ti-am citit textul si sunt de acord ca acel moment trebuie privit in context, si ca trebuie acordate o serie de circumstante atenuante. Dupa o perioada lunga de fight fire with fire, persoana noului premier ar fi putut oferi perspectivele unei alte paradigme. Sigur, jarul pedelist este tot acolo, asteptand doar vant din pupa pentru a se inteti. Discutam despre doua lucruri diferite – despre discurs si despre contextul in care a fost rostit. Discursul a fost bun. El nu ar fi fost criticat daca era rostit intr-o alta tara sau in aceeasi, dar cu alt presedinte. Sa fii iubit!

Dlnimeni, la noi toate aceste demersuri de dotare a satelor cu echipament profesionist ar fi sortite esecului. Asta, sigur, daca nu vrei sa dai pe un aparat de deszapezire echivalentul in lei al unui Mercedes. Pentru ca, sub viscolul portocaliu, cam acolo s-ar ajunge. E mai ieftina lopata, vor spune ei. Sau, si mai bine, pentru a face economie la buget, solutia PDL ar fi asteptarea soarelui. In colegiul meu, primarii de-abia mai au fonduri pentru facturile de baza. Astfel de echipamente, crede-ma, par din pacate de pe alta lume in Romania. Asta chiar daca nu mai suntem in 1954, ci in 2012!

Gala, cred ca cel mai bine este sa asteptam si sa vedem ce urmeaza. Esti, oricum, printre putinii care au oferit o interpretare proprie acelui moment. In rest, prea multi au luat „de-a gata” informatiile lansate dintr-o parte sau alta a spatiului public.

Nic, din cate imi aduc aminte – si crede-ma, am verificat – in CV-ul meu nu scrie nici speech writer, dar nici speech reader. Sigur, propaganda PDL va incerca sa spuna altceva, sa te faca sa crezi ca eu sau domnul Iliescu, de pilda, avem „sub control” documentele produse in PSD. Ei bine, cu riscul de a strivi corola de minuni a manipularilor actualei puteri, raspunsul meu este NU – evident, cu exceptia celor din zona de competenta a Consiliului National. Te las pe tine sa legi raspunsul cu una din intrebarile pe care mi le-ai adresat.

SAMI, ma vad obligat sa o citez pe Mihaela Sasu, o colega de blog care a caracterizat discursul lui Victor Ponta din Parlament astfel: „Acel discurs era bun probabil in alt parlament, unul cu adevarat european.”. Este ciudat ca inainte de a adera institutional la structurile europene am reusit sa atingem acel prag la nivelul retoricii parlamentare din legislativele trecute, chiar in perioada anilor ’90. Si este trist ca sub „regimul european” al lui Traian Basescu am regresat atat de dramatic in cultura democratica si a dialogului politic. Daca ne mentinem in modelul de hahaiala promovat de actualul presedinte al Romaniei, daca nu dorim sincer o schimbare de model politic, ei bine abia atunci cred ca ar trebui sa ne ingrijoram cu totii. Pe de alta parte, mesajul nostru trebuie sa fie coerent. Am plecat din parlament pentru ca nu mai sunt respectate regulile democratiei parlamentare. Am decis ca sprijinim platforma de protesc a strazii, inclusiv prin protest parlamentar. Am aratat ca nu au fost respectate regulile privind avizarea in parlament a ministrilor propusi. Am fost nemultumiti de simulacrul de „consultari” de la Cotroceni. Am decis sa nu participam la votul de investire in parlament. Am hotarat sa atacam la Curte hotararea de investire. Am decis ca nu sprijinim niciun produs marca „Basescu”. Acesta a fost contextul in care s-a desfasurat procedura de investire… Un prieten al meu mi-a spus – si cred ca avea dreptate – discursul lui Ponta a fost foarte bun, dar ar fi fost perfect daca la sfarsit ar fi adaugat – „Mesajul meu a fost o mostra despre felul in care noi ne-am putea raporta la guvern in conditii de normalitate. Din pacate, acesta este tot un guvern Basescu, cu aceleasi obiective si aceleasi metode. De aceea nu participam la investirea lui si il vom ataca la CC. In consecinta, va rugam si pe dvs, parlamentari ai puterii – umiliti permanent de deciziile luate la Cotroceni, sa votati impotriva acestui guvern propus de Traian Basescu” . Sigur, dupa razboi…

mgabim2009, curios, dar cred ca esti, alaturi de Socrate, printre putinii care au citit acea interventie. Din pacate, prea putini au vorbit despre cele 15 puncte. Nu m-ar mira, insa, ca peste o luna sa apara contestatari ai USL chiar aici, pe blog, care sa ne reproseze noua tuturor ca nu avem solutii. Ca suntem incapabili sa depasim zona retoricii si sa abordam chestiuni de politica reala. Sau ca nu vedem padurea de copaci. Ca ne impotrivim proiectelor si testelor mari de care Romania trebuie sa treaca. Probabil insa ca daca aceste puncte ar fi fost prezentate intr-o conferinta de presa , nu ar fi obtinut nici macar aceasta atentie.

ZOE, fii barbata!, nu sunt sigur ca ti-am inteles intrebarea. Tocmai de aceea, te intreb la randul meu: cum sa dai vina tu, minister al transporturilor, pe INMH, in contextul in care un alt coleg de guvern, ministru al internelor, e drept, facea predictii meteorologice despre zapezi cu o saptamana inainte? Sa inteleg ca domnul Igas nu mai avea deloc credibilitate in Guvernul Boc? Oare din acest motiv s-a regasit printre remaniati? Este ingrijorator ca pana si gerul sau zapada se transforma, in explicatiile pedeliste, intr-un cartof fierbinte.

Socrate, mesajul pe care i l-ai trimis Theodorei mi-a atras, recunosc, atentia. Nu stiam ca domnul Geoana a vorbit despre blaturi la televizor. Sigur, daca este sa ne uitam in trecut pana si Jean Padureanu isi acuza jucatorii de trantirea meciurilor. In alta ordine de idei, inteleg de la Aya ca domnul Geoana a votat pentru guvernul Ungureanu. Si, tot din cate inteleg, USL nu s-a prezentat la vot.

Zeus, eu nu imi amintesc, cu exceptia perioadei CDR, vreun guvern care sa fi luat decizii atat de „curajoase” avand in spate suportul si increderea a 18% dintre romani. Este normal ca orice partid sa se erodeze cat timp este la guvernare. Dar nu este normal sa te joci cu destinul unei tari intregi in contextul in care atarni de un fir de ata. Fir la capatul caruia nu mai este cetateanul roman, ci doar clientela de partid.

Taranul, Levantul este, daca ar fi sa ne incredem in vorbele lui Traian Basescu, „cartea cartilor” de pe noptiera prezidentiala. Asteptarea de catre dl Cartarescu a unui feedback basescian pe continut a atins, iata, limita suportabilitatii. Sunt curios catre ce adrese postale se va reorienta acesta in vederea promovarii operelor viitoare.