Archive for the 'General' Category



Monica Macovei lovită de insolatie

 

Unknown-1.jpeg

 

Muma anti-coruptiei din România, cea care a desfiintat Institutul National de Criminologie, in 2006, pentru că fusese infiintat in perioada in care eu eram premier, contactată de presă in urma articolului meu, in loc să explice ratiunile pentru care a luat acea decizie stupidă si să-si ceară iertare de la poporul român si in special de la Anca Petrini (stiti chestia cu casa parintilor…), il ceartă pe jurnalist si-i spune că ea nu răspunde „unui condamnat”, ca si când nu ar sti că, de fapt, condamnarea mea a fost rodul mariajului Băsescu/Macovei, pe baza marii epurări a procurorilor din 2005, cea care a permis realizarea dosarelor penale pentru adversarii politici ai lui Băsescu. Se vede, de altfel, acum, putregaiul „statului de drept”, construit de cei doi, impreună cu câtiva complici de la Bruxelles. Va adaug, de altfel, un articol din Lumea Justitiei, din care se vede că ceea ce se intâmplă in vecinătatea noastră poate fi rezultatul unui exemplu de „bune practici”, de fapt o „mini lovitură de stat” reusită, in 2005, la nivelul sistemului judiciar.

In rest, la ce poate servi un Institut de criminologie, chiar nu cred că o duce mintea pe Macovei să inteleagă.

„REMEMBER: Marea epurare! Cum a decapitat tandemul Macovei – Basescu fostul PNA, pentru a impanzi parchetul anticoruptie cu procurori-politici

Scris de A.A.S – R.S Magistrati – Dna

Cata rusine i-ar fi astazi actualului CSM pentru avizarea in 2005 a cererilor ex-ministresei Monica Macovei de revocare din functie a tuturor sefilor fostului Parchet National Anticoruptie, pe baza jenantului raport al “Freedom House”? Probabil ca nu prea mare, insa suntem convinsi ca daca momentul din 2005 s-ar repeta azi, CSM nu ar mai aviza o asemenea cerere intrucat, intre timp, Consiliul a invatat ca trebuie sa fie in principal un garant al independentei Justitiei. Modul in care in anul 2005, odata cu venirea la Putere a tandemului Basescu – Macovei, a fost epurat fostul PNA si transformat intr-un DNA cu procurori obedienti a constituit cel mai mare atentat la independenta Justitiei post-decembriste. Din pacate insa, la vremea cand s-a produs, evenimentul incurajat de CSM nu a emotionat pe nimeni din societate, desi s-a asistat la destructurarea din temelii a unui parchet anticoruptie. Azi, la o distanta de peste cinci ani de atunci, se pot trage invataturile cuvenite: 1 – daca Justitia vrea sa-si apere independenta, ea nu trebuie sa se mai faca pres in fata unor persoane aflate vremelnic la Putere; 2 – daca cineva ar incerca azi un lucru similar cu actualul DNA (care incaseaza zeci de achitari anual, ceea ce nu era cazul la PNA) s-ar tipa ca din gura de sarpe ca se atenteaza la siguranta nationala si la independenta Justitiei, insa trebuie tinut cont ca daca actualul regim ar pierde Puterea, modul de gandire s-ar putea schimba radical.

 

Monica Macovei – unealta lui Traian Basescu

Lumeajustitiei.ro repune pe tapet metodele abuzive prin care zeci de procurori ai PNA au fost alungati in 2005 din institutie pentru a face loc celor adusi la DNA de tandemul Macovei – Basescu. De la revocari din functie, trimiteri la pensie si pana la presiuni ierarhice, s-a uzitat de toata gama de mijloace de „convingere” pentru alungarea procurorilor neaserviti noii Puteri instalate la Cotroceni. In anul 2005, profitand ca vine din randurile opiniei publice, unde a dobandit o mare credibilitate criticand fostul regim PSD, Monica Macovei (numita ministru al Justitiei la vointa expresa a presedintelui Traian Basescu) a inceput o campanie de discreditare a PNA, prin declaratii publice, atat in conferinte de presa, cat si la televizor, in care ataca fosta conducere a PNA formata din procurorul general Ioan Amarie (foto 2) si adjunctii sai, Gheorghe Suhan si Adrian Horia Miclescu (care erau fondatorii acestui parchet), precum si pe sefii principalelor sectii ale parchetului anticoruptie – in special Sectia I, condusa de Vasile Draghici (unul dintre semnatarii Rechizitoriului Flota). Ministresa Macovei a mers pana la a cere public demisia capilor PNA, pe motiv de prost management, iar ca sa existe si “probe”,Ministerul Justitiei a platit circa 40.000 euro Fundatiei „Freedom House” pentru un audit anticoruptie (in fapt anti-PNA), raport contestat atat sub aspectul realitatii datelor din cuprinsul sau, cat si al credibilitatii sale in raport de procedura de achizitie publica si a afinitatilor „Freedom House” cu ONG-urile din care provenea Macovei. Auditul pentru care s-au deplasat la PNA trei asa-zisi experti (un sociolog, un informatician si o avocata specializata in pensii alimentare) a fost folosit pentru a se cere Consiliului Superior al Magistraturii debarcarea sefilor PNA, cu toate ca acelasi CSM, la inceputul lui 2005, validase ca bun bilantul de activitate al DNA, in pofida declaratiilor lui Traian Basescu potrivit carora procurorii PNA ar fi avut meteahna de a-i anunta dinainte pe cei chemati la audieri in cazurile in care se intentiona arestarea. In august 2005, Macovei a propus CSM revocarea din functie a sefilor PNA, dupa ce a modificat legea judecatoreasca printr-o ordonanta in care atribuia ministrului Justitiei puterea de a solicita numirea sau revocarea din functie sefii marilor parchete, cu avizul consultativ (fara nici o valoare) al CSM si decretul conform al Presedintelui Romaniei. Sefii PNA au refuzat sa se prezinte la sedinta CSM in care se discuta soarta lor, declarand ca nu vor participa la „mascarada judiciara”.

Cum a fost mazilita conducerea PNA

Pe fondul intenselor presiuni publice generate de cererile de demisie formulate de Monica Macovei, sustinuta la scena deschisa de Traian Basescu, ex-procurorul general al DNA, Ioan Amarie, si adjunctul acestuia, Gheorghe Suhan au anuntat ca se pensioneaza, depunand cereri la CSM cereri in acest sens. Ca atare, cererea de revocare a lui Ioan Amarie si Gheorghe Suhan (trecut in avocatura) a ramas fara obiect. In privinta celui de-al doilea procuror general adjunct al PNA, Adrian Horia Miclescu, acesta a fost revocat din functie, fiind nevoit sa se intoarca pe postul detinut anterior la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti. Desi Miclescu a transmis noii conduceri a DNA dorinta de a ramane in continuare pe o functie de procuror in cadrul Serviciului Teritorial Bucuresti, noul procuror sef instalat, Daniel Marius Morar i-a taiat-o sub pretextul ca nu ar fi agreat deoarece „aveti o autoritate prea mare asupra procurorilor”. Si ca sa nu mai existe discutii, s-a incercat fortarea unui dosar penal pe numele lui Miclescu, care nu a putut fi continuat din lipsa de probatoriu. Asemanator s-a petrecut si cu seful Sectiei a I-a de combatere a infractiunilor de coruptie din PNA, Vasile Draghici, cel care a semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu a fost trimis in judecata in celebrul „Dosarul Flota”. De altfel, pe durata instrumentarii dosarului „Flota”, procurorul Draghici a fost agresat verbal in dese ocazii de invinuitul Traian Basescu, dar si de avocatul acestuia, pentru „indrazneala” de a conduce ancheta, motiv pentru care PNA a dat un comunicat de presa in augist 2003 in care avertiza ca astfel de atitudini ale invinuitului la adresa unor magistrati constituie infractiuni. Dupa revocare, Vasile Draghici a fost nevoit sa se intoarca la Parchetul Curtii de Apel Constanta, de unde venise. Un alt cap al PNA, revocat din functie, a fost procurorul sef al Sectiei a II-a de Combatere a infractiunilor conexe celor de coruptie, Alexandru Chiciu, care a oprit cursul prescriptiei in „Dosarul Flota”. Acesta a fost debarcat doar din functia de procuror sef de sectie, spunandu-i-se initial ca poate ramane in continuare ca simplu procuror. Alexandru Chiciu a mai functionat o scurta perioada ca simplu procuror la DNA, pana cand a primit la poarta o scrisoare marsava. In respectivul mesaj venit de la conducerea DNA i se multumea pentru serviciile prestate si i se dadea de inteles ca e mai bine sa plece din institutie, deoarece nu mai este dorit. Lucrat psihologic, procurorul Chiciu a demisionat din Magistratura si a plecat in avocatura, pe care o practica si in prezent cu succes.

 

O revocare absurda

Cea mai aberanta revocare din functie efectuata la vointa lui Macovei a fost insa cea a sefului Sectiei Militare a PNA, generalul Ion Panaitescu (fost presedinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, actualmente avocat), care fusese adus in PNA in ianuarie 2005, din functia de judecator, prin delegare. Generalul Panaitescu – un magistrat de inalta tinuta – fusese numit de CSM la 28 mai 2005 (cand inca atributiile acestui for nu fusesera preluate prin ordonanta de guvern de catre ministresa Macovei) ca sef al Sectiei Militare a PNA, deci cu circa o luna inainte ca Macovei sa-i ceara debarcarea pentru „lipsa de performanta”. Cand la sedinta CSM din august 2005, Macovei a fost atentionata asupra acestui neajuns, ministresa a replicat „a rezolvat superficial si lipsit de obiectivitate dosarul”. Putini stiu insa la ce dosar s-a referit Macovei. Conflictul dintre Macovei si Panaitescu a plecat de la refuzul celui din urma de a deschide un dosar penal fostei ministrese a Justitiei, Rodica Stanoiu. In 2005, Panaitescu a primit o scrisoare cu dedicatie de la Macovei, in care i se cerea sa rezolve un dosar care ii viza pe Rodica Stanoiu, Doinel Dinuica (seful Directiei Intantelor Militare din Ministerul Justitiei), Emilian Stanisor (ex-directorul general al Administratiei Penitenciarelor) si generalul Valentin Binisor (fost adjunct al directorului general al Administratiei Penitenciarelor). Dosarul viza presupuse cheltuieli frauduloase pentru achizitionarea de aparatura medicala in spitalele unor penitenciare. Desi generalul Panaitescu era un cunoscut adversar al Rodicai Stanoiu, acesta nu a intervenit in dosarul instrumentat de subalternul sau, procurorul Codrut Mihalache, care a dat solutie de neincepere a urmaririi penale (NUP). Faptul ca generalul Panaitescu i-a comunicat ministresei Macovei solutia de NUP, a fost insa motivul real al debarcarii acestuia. Scarbit de cele petrecute, generalul Panaitescu a parasit Magistratura si a trecut in avocatura. Pentru toti sefii PNA enumerati mai sus s-au folosit ca argumente ale cererilor de revocare, fraze stereotip copiate din auditul „Freedom House”. Fapt ce dovedeste ca nu au existat argumente pentru fiecare om in parte, ci s-a dorit din capul locului mazilirea cu orice pret a vechii conduceri pentru a face loc uneia noua, aservita noilor comandamente.

Decimarea esalonului 2

Denumirea PNA a fost schimbata in DNA, parchetul anticoruptie fiind transformat dintr-o unitate autonoma, intr-o directie a Parchetului General. Concomitent cu alungarea vechii conduceri a parchetului anticoruptie, noii sefi ai DNA numiti in functie de Traian Basescu, la propunerea ministresei Macovei, in frunte cu Daniel Marius Morar, au procedat la descotorosirea de majoritatea procurorilor din vechea garda, pentru a face loc altora. Per total, doua treimi din echipa veche a fost determinata sa plece prin revocari, mizerii profesionale, intimidari si presiuni de tot felul. Procurorul Gabriela Neagu, sefa Biroului de presa, o persoana cu calitati extraordinare de comunicare, indragita de toti jurnalistii de pe Justitie, a fost indepartata spunandu-i-se in fata ca nu face parte din „proiectul noii echipe”. In locul ei a fost adus un „specialist in comunicare” – Livia Saplacan, care a scandalizat multi jurnalisti de pe Justitie prin secretomanie si lipsa de abilitati necesare. In realitate, Gabriela Neagu „pacatuise” prin semnarea la 1 august 2003 a unui comunicat de presa al PNA prin care, cu prilejul audierii lui Basescu in dosarul „Flota” in care unii procurorii au fost agresati verbal de catre invinuit, opinia publica a fost informata: „PNA atrage atentia invinuitului ca multe din afirmatiile facute pana azi in legatura cu procurorii acestei institutii constituie infractiuni si poate fi tras la raspundere penala”. Din informatiile detinute din surse judiciare, Traian Basescu i-a facut „lachei”, „maimutoi” pe procurorii de caz, i-a acuzat ca

fac dosare la comanda si i-a „avertizat” ca vor raspunde pentru ce fac cand PSD nu va mai fi la Putere.

Pentru comunicatul de presa al PNA, Traian Basescu i-a facut la vremea respectiva un proces de calomnie procurorului Gabriela Neagu, proces care s-a inchis intrucat Basescu nu a mai dorit sa-l continue.

18 procurori alungati

Dupa ce a anuntat ca a terminat perioada de evaluare, de dupa numirea sa in functie de catre Macovei – Basescu, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a solicitat in octombrie 2005, CSM revocarea din functie a 18 procurori din vechea garda. Printre acestia se numarau: Gheorghe Vizitiu (seful Anchetelor Speciale (care facuse dosarul Mischie, finalizat cu condamnare), Gheorghe Stan, Ioan Irimie (care fusese, culmea, coleg de camera la Hotelul MAI cu seful DNA, procuror de mare curaj, care i-a pus catusele lui Miron Cozma la mineriada de la Stoienesti in care generalii de politie au fugit mancand pamantul), dar mai ales a procurorului Ioan Otel (cel de-al doilea semnatar al rechizitoriului „Flota” si caruia Basescu ii facuse plangere penala, retrasa dupa ce a fost ales sef al statului). Alti procurori determinati sa plece in valul doi al lui Morar, cateva luni mai tarziu sau in cursul anului 2006 s-au numarat si Constantin Irimia, fost adjunct al Sectiei a II-a care a finalizat dosare importante precum „BCR Novaci” in care au fost cercetati sponsorii lui Theodor Stolojan din PNL Gorj, dar si Nelu Ciobanu, seful Serviciului Tehnic (serviciu prin care DNA isi opereaza toate interceptarile telefonice si ale comunicatiilor electronice), care s-a saturat sa lucreze altfel decat in cadru legal, motiv pentru care i s-au facut fel de fel de mizerii. In locul lui Nelu Ciobanu a fost adus un procuror de la Parchetul Capitalei, care dupa o luna si jumatate a plecat val-vartej pentru ca nu dorea sa serveasca unor interese abuzive. In locul acestuia a fost adus procurorul „de plastilina” Mihai Popa (vizat pentru grave abuzuri in raportul de control al CSM) si pentru care fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut indepartarea lui din Magistratura pentru ilegalitati si dosare lasate in nelucrare. CSM insa a musamalizat cazul, dovedindu-se servil Cotrocenilor. Epurarea procurorilor din vechea garda a fost continuata si cu alungarea a mai bine de jumatate dintre ofiterii de politie juridiara de la DNA, care au fost dati afara pentru ca erau insuficient de „ascultatori”. Efectul acestor epurari s-a regasit si in unele dintre declaratiile publice ale lui Morar, care nu s-a jenat sa blocheze „dosarul Flota” si sa minta intreaga opinie publica ca seful statului ar avea imunitate, desi Constitutia prevede ca imunitatea sefului statului este identica cu cea a parlamentarilor. Subit, toate dosarele penale de coruptie ale capilor PDL, lasate in lucru de fosta echipa a PNA, au devenit ca si inexistente. Toate ONG-urile care criticau Justitia pe vremea regimului PSD, nu au luat nicio pozitie publica fata de epurarea PNA – cel mai cunoscut atentat la independenta puterii judecatoresti de dupa decembrie 1989. Comportamentul acestor ONG-uri care o perioau de dimineata pana seara pe Macovei este explicabil – toate erau finantate de grupuri de interese straine, precum cel al lui Soros. Compromisul financiar facut de aceste ONG-uri, in sensul ca pe vremea PSD tipau la orice miscare, iar pe vremea PDL ataca, culmea, numai Opozitia, face ca in prezent aceste asociatii sa fie niste nume penibile, a caror actiuni nu mai impresioneaza pe nimeni. Aceste ONG-urile au facut un imens scandal in 2007 pentru o simpla cerere de revocare din functie a unui sef de sectie din DNA (Doru Florin Tulus) formulata de ministrul de atunci al Justitiei, Tudor Chiuariu, si si-au trimis delegatii la sedintele de CSM unde se dezbatea cererea lui Chiuariu, pentru a impiedica debarcarea lui Tulus.

Ce diferente se vad azi intre fostul PNA si actualul DNA? Primul parchet nu avea achitari – nici nu avea cum intr-un termen atat de scurt – insa din dosarele finalizate in perioada de domnie a PNA (2003 – 2005) nu cunoastem decat doua achitari. Cea a judecatoarei Elena Pop Blaga (procuror de caz a fost Ioan Moldovan, de la Oradea) si cea a judecatoarei Andreea Ciuca (procuror de caz a fost Gheorghe Suhan). Mai exista si o arestare, neurmata de trimitere in judecata – cea a lui Iosif Pop. In schimb, actualul DNA raporteaza in fiece cate 20 – 30 de achitari si nimeni dintre cei care ar trebui sa ia masuri, nu o face. DNA, ca si intregul Parchet General (inclusiv DIICOT) au ramas, deloc intamplator, singurele unitati ale Justitiei nereformate, in care numirile la varf sunt in continuare decise exclusiv pe criterii politice (prin ministrul Justitiei si seful statului). Aceasta este si explicatia pentru care romanii nu sunt protejati in fata marii coruptii care a adancit criza financiara. Iar Romania, desi este stat european, continua sa fie o tara “bananiera”, in care tot ce tine de banul public este impartit la masa politica, sub protectia marilor parchete.”

Mai aveti nevoie de alte argumente ca să intelegeti de ce a dispus Macovei inchiderea Institutului de Criminologie?

Adrian Nastase, atac dur la adresa idiotilor

20160724-230406.jpg

Niște indivizi care nu au văzut emisiunea mea de la Antena 3, au făcut diverse afirmatii stupide, anunțând ca eu as fi jignit „milioane de romani din diasporă”, numindu-i „indieni”, ceea ce evident ca ei nu sunt. Bineînțeles ca nu sunt indieni. Sunt romani.
In realitate, problema nu este de etnicitate ci de coeficient de inteligenta. Ma refer la cei care au făcut interpretarea respectiva. Eu am analizat spectrul politic românesc si, in legătura cu USB – in condițiile unei eventuale coalizari a mai multor organizații civice – am folosit o metafora (sa explic ce înseamnă asta?), întrebându-ma dacă nu cumva vor fi mai mulți „generali” (șefi ai organizatiilor afiliate) decât „indieni” (membri, „soldați”). Este o metafora comuna, cunoscuta celor care au absolvit liceul. In acest context, m-am referit si la votantii din diasporă, pornind de la faptul ca numărul celor înscrisi pe listele de vot prin corespondenta, pana acum, este de doar 3000, fapt pentru care eu nu am nicio responsabilitate.
Le reamintesc celor care ma critica pentru metafora respectiva ca multi dintre cei care formează astăzi diaspora românească au putut călători si munci in Europa datorită eliminării vizelor, realizată de guvernul meu in 2001 si datorită finalizării negocierilor cu Uniunea Europeana, in 2004, ceea ce a permis obținerea unor joburi in străinătate.
In ceea ce privește votul din 2014, înțeleg ca el a fost ok si ca a produs efectele așteptate.

PS Sunt convins ca Agerpres va publica si răspunsul meu, ca drept la replica. Pe ceilalți, care au preluat, cu rea intenție, aceste stupiditati, ii rog sa citească titlul postării mele.

Sâmbătă, voi fi la Q&A,la 21,30, cu Sandra Stoicescu

images-1.jpeg

Sâmbăta seara, la ora 21,30, voi merge la emisiunea Sandrei Stoicescu, Q&A. O emisiune „incendiara”!

Emisiunea de ieri

IMG_6441.JPG

IMG_6447.JPG

Am primit foarte multe mesaje după emisiunea de aseară. Mulți prieteni sau cunoscuți încep sa fie preocupati sau sa-si pună întrebări. Despre ce se va întâmpla la noi in toamna, despre ce se întâmpla acum in Europa. Știu ca e o perioada de vacanța dar evolutiile din Turcia, cele din Marea Britanie, ce s- a întâmplat in Franța sau in Germania ne avertizează ca începe furtuna pe continent.
Vom sti sa stabilim prioritatile potrivite ?

Un articol despre Muzeul Hartilor in EvZ

 

FullSizeRender 3.jpg

In editia de week-end a Evenimentului Zilei, a apărut un frumos articol despre Muzeul Hartilor din Bucuresti si despre directorul său, Ovidiu Dumitru. Articolul este semnat de Mihnea-Petru Pârvu si este intitulat „Comoara natională din Bucuresti. Străjerul hărtilor si averea inestimabilă de pe strada Londra”.

Este o relatare despre istoria donatiei de 800 de hărti vechi oferite de familia mea statului român dar si despre „gardienii” ei – Octavian Penda, primul director  si Ovidiu Dumitru, ucenicul sau si directorul actual al muzeului.

Puteti să alegeti – fie cititi articolul de sâmbătă, 16 iulie, din Evenimentul Zilei, fie mergeti să vizitati muzeul, in Bucuresti, str. Londra nr. 39.

 

 

Despre grațieri si condițiile din închisori

20160718-093038.jpg

In urma revoltelor din închisori, s-a reaprins dezbaterea despre grațieri si condițiile din închisori. Doamna Pruna a afirmat recent „Nu este pentru mine o prioritate sa dau o grațiere si amnistie”. Ministrul justitiei nu știe, probabil, ca gratierile colective si amnistia le”da”, conform Constituției, Parlamentul, in timp ce gratierile individuale le „da” președintele. Așadar, ministrul justitiei nu „da” nimic in aceasta materie; poate eventual sa propună guvernului o anumită politica penală referitoare la aceste chestiuni, ceea ce nu face.
Sigur, schimbarea condițiilor in închisori nu se poate realiza decât gradual, pe termen lung, necesitând fonduri importante. Este insa, tot atât de adevărat ca sitauatia actuala din închisori este dramatica, inumana in unele cazuri. Aceasta problema a devenit o problema europeană, prin deciziile repetate luate de CEDO. Rezultatul final ar putea fi plata a 80 milioane de euro penalități pentru condițiile actuale din închisori. In aceste condiții, in opinia mea, Parlamentul, eventual la inițiativa guvernului, ar putea sa aprobe o lege de grațiere colectivă, pentru doua ratiuni principale – reducerea supraaglomerarii din închisori si reducerea expunerii la „contaminare” a infractorilor primari cu recidiviști si cu infractori „moderni”, „treinuiti” in străinătate.
O astfel de lege ar trebui aprobată in toamna iar un astfel de anunț ar calma si revoltele actuale. In ceea ce privește conținutul legii, trebuie gândite foarte bine exceptarile – recidiviști, persoane pedepsite pentru omor, fapte cu violenta, corupție, trădare, etc. Ultima lege de acest gen a fost data in 2002, in timpul mandatului meu de premier. A trecut prea mult timp de atunci. Dacă parlamentarii noștri nu ar fugi ca niște potarnichi de acest subiect, am fi avut de mult o noua lege in domeniu. La fel ca in celelate state membre ale UE. Oamenii noștri politici au preferat sa se adape la licuriciul Barrosso, cel care, după ce si- a terminat cursul de dirigentie, împreuna cu Catherine Day si Monica Macovei, la Bruxelles, a fost angajat consilier la banca de afaceri americană Goldman Sachs!
Pare ca romanii chiar merita suplimentele alimentare, pentru ca ei par a fi ușor de manipulat.
Oricum, va reamintesc ceea ce am scris in urma cu doi ani pe subiectul legii grațierii:

„Ma simt dator sa explic comentariul meu, din 21 august (2014), referitor la necesitatea adoptarii, la anumite intervale de timp, a unor legi de gratiere.

PROLEGOMENE:
1. Eu mi-am exécutât pedeapsa conform legii si nu am cerut gratiere nici lui Basescu, nici lui Antonescu, nici lui Barroso. Nu am asteptat si nici nu m-am asteptat sa fie adoptata in perioada detinerii mele o lege de gratiere. De aceea, aceste comentarii nu sunt comentarii pro domo.

2. In opinia mea, o lege „normala” a gratierii si amnistiei nu poate fixa un nivel mai ridicat pentru amnistie decat pentru gratiere (cazul proiectului de lege din Parlament).

3.Alaturi de persoanele condamnate pentru fapte de violenta, nici cei condamnati pentru „coruptie” nu pot fi vizati de o astfel de lege. De asemenea, nu ar putea fi avuti in vedere recidivistii.

Aceste precizari imi permit sa fac unele comentarii de ordin general in legatura cu o prerogativa constitutionala a parlamentului si anume aceea de a aproba, cand considera oportun, legi pentru gratiere si amnistie colective (art 73 alin 3, lit.i din Constitutie).
Ultima lege de gratiere a fost adoptata in 2002, in timpul guvernarii PSD.Au trecut, de atunci, 12 ani.

Anterior insa a fost adoptata Legea nr 137/1997 privind gratierea unor pedepse, lege pe care imi permit sa o numesc Legea Antonescu/Basescu, pentru ca amandoi erau, la acel moment, membri in guvernul Ciorbea si nu s-au opus reglementarii respective. Legea de gratiere Antonescu/Basescu prevedea gratierea, in intregime, pentru pedepsele pana la 2 ani; in intregime pentru pedepsele pana la 5 ani, pentru persoanele cu varsta peste 60 de ani (!); in parte (cu 1/2) a pedepselor pana la 5 ani etc. Erau exceptati recidivistii si autorii anumitor infractiuni.

As vrea sa fac si o scurta prezentare a reglementarilor referitoare la gratiere si amnistie in perioada pana in 1989. In intervalul 1953-1989, au fost adoptate 29 de acte normative pentru gratierea unor pedepse si amnistierea unor infractiuni – in medie un act normativ de aceasta natura, la fiecare un an si jumatate. Datele le-am preluat din lucrarea „Amnistia si gratierea”, elaborata de prof. Iancu Mandru, in 1998:

Decretul 155/1953 (gratiere); Legea 4/1954 (gratiere si amnistie); Decretul 421/1955 (gratiere si amnistie); Decretul 727/1956 (amnistie); Legea 8/1957 (gratiere); Decretul 20/1959 (gratiere); Decretul 20/1959 (gratiere); Decretul 315/1959 (gratiere0; Decretul 211/1960 (gratiere); Decretul 5/1963 (gratiere si amnistie); Decretul 973/1967 (neexecutarea unor pedepse); Legea 25/1967 (gratiere si amnistie – au fost liberate 19.255 persoane); Decretul 591/1969 (gratiere, amnistie – au fost puis in libertate 3468 detinuti); Decretul 543/1970 (gratiere -au beneficiat 11,890 persoane); Decretul 521/1972 (gratiere – au fost liberati 6598 detinuti); Decretul 110/1974 (amnistie); Decretul prezidential 9/1974 (gratiere – au beneficiat 9952 persoane); Decretul 185/1976 (gratiere si amnistie); Decretul prezidential 222/1976 (gratiere – beneficiari 19.980 persoane); Decretul 115/1977 (gratiere si amnistie – au beneficiat 19.294 persoane, din care 17.794 din locurile de detinere); Decretul 147/1977 (amnistie – liberate 2836 persoane); Decretul 331/1977 (amnistie); Decretul prezidential 189/1981 (gratiere – liberate 14.396 persoane); Decretul prezidential 349/1982 (gratiere – au beneficiat 31.545 persoane); Decretul 290/1984 (gratiere si amnistie – au beneficiat 55.437 persoane); Decretul 185/1986 (gratiere si amnistie – au beneficiat 42.166 persoane); Decretul 255/1987 (gratiere si amnistie – au beneficiat 36.784 persoane); Decretul 11/1988 (amnistie – au beneficiat 41.184 persoane).

Pentru intervalul 1967-1988, numarul celor care au beneficiat de prevederile acestor acte normative a fost de 313.785 persoane. Explicatiile sunt sau pot fi multiple. In primul rand, o alta politica penala. Probabil si alte argumente legate de capacitatea penitenciarelor sau de faptul ca anumite contraventii se pedepseau cu inchisoare.

Revenind, inteleg ca in precampana electorala sau pana la alegerile prezidentiale din acest an, un astfel de subiect nu poate fi abordat de catre partidele parlamentare. Cred insa ca, dupa alegeri, o comisie speciala – formata din reprezentanti ai tuturor grupurilor politice din Parlament _ ar putea formula o lege echilibrata, pe linia unor astfel de legi, adoptate recent in Spania, Bulgaria, Italia,Slovacia, Cehia, tarile baltice, et.
Exista precedente atat in istoria postbelica a Romaniei, cat si in legislatia recenta a altor state europene. Fariseismul nu are nimic de-a face cu statul de drept.”

As vrea sa mai adaug o nota pe care am regăsit-o tot pe blog:

„Astăzi e marti, asa că m-am gândit la o temă potrivită. Mi se pare că un subiect legat de amnistii si gratieri ar fi adecvat. Asa că vă propun lectura unei cărti publicate intr-o perioadă tulbure – monarhică si democrat populară. Vă asigur, nu este vorba de un nou proiect de gratiere, ci doar de o trimitere bibliografică. In 1948, a apărut o lucrare, semnata de V. Pantelimonescu, intitulată „Amnistii si gratieri. Legislatie, adnotări si jurisprudentă”, cuprinzând legile si decretele de amnistie si gratieri intre 23 august 1944 si 1 septembrie 1948. Deci, intr-un interval de 4 ani. Au fost 23 de legi de amnistie si 3 legi de gratiere. Nu vă spun ce scrie in ele, ca să nu se inspire cineva si sa depună vreun proiect la parlament, preluând idei din reglementările acelor ani.”

Instabilitate in Balcani

20160716-085724.jpg

Care au fost oare motivațiile încercării de lovitura de stat din Turcia. Dorința revenirii la linia Ataturk? Preocuparea pentru drepturile omului? Oprirea procesului de islamizare a societății? Îngrijorarea pentru amplificarea tensiunilor cu populația kurda? Pierderea statutului privilegiat al armatei? Influența facțiunii religioase a clericului Gulen, aflat in SUA? O acțiune susținută de Rusia pentru a slabi autoritatea lui Erdogan ( deși relația cu Putin părea sa fi fost restaurată)? Nu știm încă.
In orice caz, zona de instabilitate din vestul Europei (Brexit) sau din centrul ei (atentatele din Franța) pare ca se instalează si in Balcani. In urma încercării de lovitura de stat din noaptea trecută, Turcia va rămâne o vreme in condiții de instabilitate – cu efecte economice, politice, turistice si de securitate – afectând zona de siguranță in flancul estic al NATO. Deja Grecia si-a alertat trupele iar Bulgaria, ca măsura de prevedere, a închis bariera cu Turcia. Vor fi, probabil, efecte si in ceea ce privește conflictul cu Siria sau situația din Irak, luptele cu ISIS.
Si pentru noi este importantă stabilitatea politica din Turcia, in condițiile in care România contează pe o legătura strânsă cu acest stat, atât din punct de vedere economic cât si al securitatii regionale.

Destrămarea păcii in Europa

20160715-093218.jpg

Europenii au fost mândri de perioada de pace din ultimii 70 de ani pe continent. Pacea, in special pacea socială dar si cea „multiculturala” pare insa ca începe sa se destrame in Europa. In primul rând, cred, pentru ca Europa nu se mai poate izola de Fenomene extreme ce au loc in lume, nu se mai poate izola de conflictele la care participa pe alte continente. Si pentru ca autostrăzile globalizării merg in ambele sensuri. Războiul rece, in ciuda a ceea ce cred unii analisti romani, nu mai are loc între marile puteri ci pe o axa a sărăciei si a fanatismului religios. Noua etapa a terorismului in Europa, evidențiată recent si la Nisa, pune in lumina faptul ca Europa trăiește cu virusul nemulțumirii si al urii ce risca sa se transforme intr-o epidemie capabila sa contamineze societatea modernă europeană .

Receptie de rămas bun la Ambasada Rusiei

DSC_0533.JPG

Ii rog pe Dan Tăpălagă si compania (n-am spus numele acesteia) să nu se enerveze. Am fost ieri la receptia de rămas bun oferită de ambasadorul Rusiei, Oleg Malginov, cu ocazia incheierii misiunii sale in tara noastră. O persoană cultivată, un bun diplomat. Imi aduc aminte de dezbaterea pe care am organizat-o impreună la Fundatia Titulescu, in urmă cu ceva timp. Sigur, contextul relatiilor bilaterale si cel al relatiilor internationale  este complicat dar tocmai din acest motiv cred că trebuie păstrate canalele de dialog. Mai ales, in conditiile in care „zona de demarcatie” intre Occident si Rusia s-a mutat, practic, pe frontiera noastră.

Cred in continuare in importanta participării noastre la NATO dar nu pot să nu văd faptul că in partida de sah intre SUA si Rusia, presedintele Clinton a mutat gresit, in urmă cu aproximativ un deceniu, „inventând” o tară – Kosovo – ceea ce a oferit un pretext Rusiei in ceea ce priveste Crimeea, ceea ce a modificat echilibrul in Marea Neagră, ceea ce…Si este clar că, după pacea Putin-Erdogan, Marea Neagră se consolideaza ca mare inchisă iar anunturile NATO in acest domeniu nu vor fi urmate de măsuri concrete. Asa incât s-ar putea ca, in viitor, să urmărim cu binoclul felul in care bărcutele lui Borisov se vor deplasa spre Yalta, sub protectia navelor de razboi ruse.

 

 

 

Acasa la Albrecht Durer

 

FullSizeRender 3.jpg

 

220px-Durerhaus-nbg.jpg

Sigur, Durer nu mai era acasa. Plecase inca din 1528. Casa lui a rămas, insă. Este acum  muzeu. In Nurnberg. Casa in care Durer se reintorcea de fiecare dată din călătoriile sale in Italia. E un semtiment ciudat să intri intr-o casă veche de aproape cinci sute de ani, să vezi cum arăta o bucătărie pe vremea aceea, mobilierul, ferestrele. Dar mai ales presa pentru gravuri. Mi s-a permis să folosesc tehnologia de atunci si să realizez o gravură, utilizand matrita existenta. Cerneala, cu care m-am murdărit pe mâini, era contemporană.

Sunt expuse, la ultimul etaj, câteva dintre gravurile sale. Tablourile sunt doar copii – bine realizate după originalele plecate in diferite locuri in lume si reunite  pentru o mare retrospectiva Durer, la el acasa, in Nurnberg.

In apropiere, in fata unor cafenele, celebrul sau iepure, mărit in bronz, stă la pândă, asteptând clientii.

 




Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!