Nevoia unui sistem public de pensii pentru agricultori

Probabil ştiţi, agricultorii nu primesc pensii. Ei primesc un fel de ajutoare sociale. Explicaţia este aceea că ei nu au cotizat şi, de aceea, nu sunt incluşi într-un sistem public de pensii. E vorba de peste un milion de persoane.

Din acest motiv, am propus o inițiativă legislativă, în urmă cu peste 5 ani, inițiativă care a fost aprobată de parlament, a fost promulgată, dar aplicarea ei a fost amânată până la adaptarea legii „unice” a pensiilor. (când a fost abrogată, fără să fi început aplicarea ei)

Inițiativa – constituită pe modelul mutual francez al pensiilor pentru agricultori ar trebui, în opinia mea, reluată, pentru că ea ar reprezenta o soluţie raţională, pe termen lung, pentru ceea ce este, acum, o soluţie de „peticire” a situatiei financiare a agricultorilor vârstnici.

Vă transcriu expunerea de motive la acea iniţiativă legislativă (sigur că datele şi sumele în lei ar trebui adaptate la situaţia de acum):

 

Proiect de lege privind sistemul public de pensii pentru agricultori

 

Expunere de motive

 

Propunerea legislativă creează cadrul legislativ care să satisfacă două cerinţe ale unui sistem public de pensii, neîndeplinite în prezent prin legislaţia existentă:

n pensiile actuale ale agricultorilor sunt plătite de către bugetul de stat, în timp ce actualii agricultori de vârstă activă contribuie, atâţi câţi o fac, la bugetul asigurărilor sociale de stat; astfel, contribuţiile agricultorilor de vârstă activă se redistribuie la alte categorii sociale;

n actualii contribuabili reprezintă 2,5% din totalul existent.

Ca urmare, practic întreaga populaţie activă din agricultură nu are asigurat riscul bătrâneţii, fiind apriori destinată la vârsta pensionării  situaţiei de asistată social. Caracteristica oricărui stat european, caracteristica unui stat social, este aceea de a asigura toţi cetăţenii împotriva diferitelor riscuri, printre care şi cel al bătrâneţii.

De aceea, propunerea legislativă vine să construiască un sistem de pensii pentru viitorii pensionari agricultori, care să le permită acestora plata unei contribuţii foarte reduse în condiţii de mutualitate cu statul. Mutualitatea se referă la o participare a agricultorului cu o treime din contribuţia lunară şi a bugetului de stat cu două treimi din aceasta. Un astfel de sistem, denumit „sistem mutual de pensii pentru agricultori” funcţionează de câteva decenii în Franţa, cu rezultate foarte bune.

Menţionăm de asemenea că responsabilii cu politica socială în perspectiva lărgirii din Uniunea Europeana au solicitat un astfel de sistem manifestându-şi susţinerea pentru prezentul proiect şi evaluarea modului în care fonduri Sapard ar putea fi folosite în structurarea noului sistem (Jerome Vignon).

Se propun prin acest proiect 5 tipuri de contribuţii lunare individuale: 100.000 lei (10 lei denominat), 200.000, 300.000, 400.000, 500.000 lei. În mod corespunzător, statul contribuie lunar pentru fiecare participant cu 200.000, 400.000, 600.000, 800.000, 1.000.000 lei.(20, 40, 60, 80, 100 RON)

Printr-o declaraţie anuală, participantul se angajează să plătească în anul următor unul din cele 5 tipuri de contribuţii; în mutualitate, bugetul de stat înregistrează în contul persoanei cele două treimi corespunzătoare.

Condiţiile de pensionare sunt:

–          vârsta – 57 de ani femeile şi 62 de ani bărbaţii;

–          stagiul de cotizare – 25 de ani pentru femei, respectiv 30 de ani pentru bărbaţi.

Considerăm necesare condiţii de pensionare mai puţin severe decât cele stipulate în Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, având în vedere speranţa de viaţă sensibil mai mică în mediul rural decât în cel urban. Cuantumul pensiilor variază între 140 lei şi 421 lei, funcţie de tipul de contribuţie plătită conform unei variante posibile, luată în calcul la fundamentare. Contribuţiile anuale plătite pot varia de la 1 la 5, în timp ce pensiile variază de la 1 la 3, în funcţie de nevoile de trai, de posibilităţile economiei şi în corelaţie cu pensiile stabilite în baza Legii nr.19/2000. Formula de calcul folosită ţine cont de numărul de unităţi de contribuţie ale fiecărui contribuabil şi de valoarea unităţii de contribuţie stabilită anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, funcţie de posibilităţile economiei, dar ajustabilă cu rata inflaţiei.

Propunerea legislativă instituie o pensie minim garantată, corespunzătoare unei contribuţii minime şi unui stagiu de cotizare minim de 10 ani.

Cuantumurile pensiilor rezultate din formulă sunt corelate cu nivelul venitului minim garantat şi cu cel al ajutorului de şomaj, în aşa fel încât statutul de asigurat (pensia) să fie de preferat situaţiilor de asistat social.

Iniţiativa legislativă prevede acordarea de pensii de invaliditate, de urmaş, ajutoare de deces, precum şi indemnizaţii de maternitate şi pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani, respectiv de 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Propunerea prevede crearea unui buget al pensiilor pentru agricultori, integrat în cel al asigurărilor sociale de stat, pe modelul bugetului de asigurări sociale pentru şomaj.

Veniturile acestui buget sunt constituite din  contribuţiile individuale ale asiguraţilor agricultori, din contribuţiile virate de stat în numele asiguraţilor, din eventuale subvenţii ale bugetului de stat şi din alte venituri (sponsorizări, etc.).

Cheltuielile bugetului sunt reprezentate de sumele necesare achitării tuturor pensiilor pentru agricultori, atât cele plătite conform vechii legislaţii, cât şi cele plătite în concordanţă cu prezenta lege.

Prezenta lege instituie un sistem de pensii de tip PAYG bazat pe conturi individuale. Acest sistem, numit în literatura de specialitate NDC (notional defined contributions) este introdus deja în sistemul public de pensii (pilonul I), în ţări precum Suedia, Polonia, Estonia, Lituania etc.

Evidenţa contribuţiilor din conturile individuale se face pe baza contribuţiilor individuale acumulate şi a celor plătite de stat în numele asiguraţilor, înscrise automat în conturile individuale, odată cu plata contribuţiei personale. Bugetul de stat are doar obligaţia plăţii pensiilor în plată, conf. legii nr. 352/2004 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Odată cu ieşirea la pensie a pensionarilor agricoli în temeiul prezentei legi, bugetul de stat va continua să susţină toate pensiile agricultorilor: unele în virtutea vechii legislaţii, altele instituite în baza formulei din actuala lege.

Prin intrarea în aplicare a prezentei legi, pensiile în plată în baza vechii legislaţii vor fi transformate conform formulei noi în unităţi de contribuţii, pentru a avea un tratament unitar şi a putea beneficia de majorările şi indexările acordate prin modificarea  valorii unităţii de contribuţie la aceleaşi date.

O proiecţie bugetară bazată pe date ale recensământului populaţiei şi pe date ale CNPAS are în vedere următoarele:

– cca. 2 milioane persoane populaţie activă, care trăieşte în mediul rural şi care nu are un contract individual de muncă; presupunem că 1,6 milioane persoane din această categorie se vor asigura începând cu anul 2007;

– 986471 pensionari în plată în luna septembrie 2006;

– contribuţie medie lunară plătită de contribuabili: 250.000 lei (25 lei denominat), începând cu anul 2007;

– contribuţie medie lunară plătită (înregistrată în conturile individuale) de stat: 500.000 lei (50 lei denominat), începând cu anul 2007;

– contribuţie anuală contribuabili: 4.800 mld lei (0,48 mld. RON) începând cu 2007;

– contribuţie anuală a statului:  9.600 mld lei (0,96mld. RON) începând cu 2007;

– pensia medie lunară în plată: 119 RON la 1 ianuarie 2007

– cheltuieli cu pensiile în plată: 14120 mld lei (1,41 mld.RON) în 2007.

– în fiecare an, noii asiguraţi în sistem (cei peste 25 ani) sunt în număr aproximativ egal cu cei care părăsesc statutul de asigurat şi îndeplinesc condiţiile de pensionare;

– numărul pensionarilor actuali în plată au un grad de părăsire a sistemului (deces) în ultimii 2 ani de 155000 pe an, cifră pe care o vom considera repetitivă până la completa dispariţie a acestora (probabil după 2014);

– atât veniturile cât şi cheltuielile fondului de pensii pentru agricultori se calculează în termenii anului 2006, presupunând că veniturile şi cheltuielile vor fi modificate în timp cu acelaşi procent corespunzător ratei inflaţiei;

Folosind date statistice privind structura pe vârste a populaţiei, furnizate de recensământul populaţiei din anul 2002, precum şi elemente ale modelului PROST pentru modelarea sistemelor de pensii prin redistribuire, rezultă că efortul bugetar pentru implementarea acestui sistem şi finanţarea în paralel a vechilor pensionari este:

 

2007 – 0,9328 mld. RON
2008           – 0,7073
2012           – 0,4420
2013           – 0,3500
2014           – 0,4000
2022            -1,1280
2024            -1,2640

 

Modelul realizat demonstrează, că începând cu anul 2015, pensiile în plată vor fi doar cele propuse de prezenta iniţiativă legislativă, iar după cca. 16 ani de acordare a noilor pensii efortul de plată a pensiilor din partea bugetului de stat rămâne relativ constant (1,3000 mld. RON).

În elaborarea modelului am folosit premiza că noii intraţi anual în sistemul de pensii pentru agricultori în calitate de asiguraţi (5,9%) este aproximativ egal cu numărul celor care se pensionează anual (6,2%).

În concluzie, sistemul prezintă avantaje clare pentru:

– viitorii pensionari agricultori care vor beneficia de o pensie de care nu puteau să se bucure conform reglementărilor actuale;

– guvernele viitoare şi societatea în ansamblu, care nu va avea sarcina asistenţei sociale a unui segment de cca.10% din populaţie;

– bugetul de stat va fi despovărat în următorii 11 ani cu valori cuprinse între 0,6 mld. RON şi 0,15 mld. RON din efortul financiar necesar plăţii actualelor pensii;

– dezvoltarea spiritului civic prin asumarea unor responsabilităţi proprii în asigurarea riscurilor proprii, în parteneriat cu statul;

– îndeplinirea cerinţelor europene de a asigura tuturor cetăţenilor mijloace de depăşire cu demnitate a perioadelor de risc;

– încurajarea natalităţii la sate, acordându-se pentru prima dată indemnizaţie de maternitate şi de creştere a copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.

Conform cu discuţiile avute cu experţi europeni în domeniul pensiilor, eforturile bugetului de stat pentru plata noilor pensii ar putea fi completate de fonduri SAPARD, această măsură fiind considerată o reformă structurală a sistemului de pensii.

Este un proiect social european.

 

 

Reclame

17 Responses to “Nevoia unui sistem public de pensii pentru agricultori”


  1. 1 ioanabud ianuarie 20, 2013 la 2:14 pm

    Sanatate, putere si rezistenta intregii familii Nastase! Si… urarea mea cea de fiecare zi: „Niciodata sa nu-ti moara macii!”, domnule prim-ministru!

  2. 2 Ghita Bizonu' ianuarie 20, 2013 la 3:14 pm

    Fiecare cu eroii pe care si-i alege …
    Stire de opresa : a muirt tatal lu Leo de la Strehaia!! Cine naiba o fi Leo asta habar n-am .

    Insa ptr altceva ma cautat iar un nume : Ioan Di Cesare.

    Pilot de vanatoare, 19 victorii aeriene (impotriva unor adversari mai numerosi si de multe ori cu avioane mai bune!) . Di Cesare a trecut la cele vesnice la 10 august 2012. Nici o stire.

    Toparceanu ramane : du-te la ostire ptr tara mori si drept multumire it va da nevasta un copil din flori!!!

    Ce legatura are cu taranii batrani?
    Nici una!! D=-ai naibii de putirosi care au furat de la colhoz ca erii nostri de care trebe sa avem grija e Leo si Oisteanu!!

    Eroul nostri este, indubitabil Leo de la Strehaia!!!

  3. 3 CU RESPECT! ianuarie 20, 2013 la 4:17 pm

    IN TARA ACEASTA ESTE BOLNAVA SI SPERANTA,IN REST TOTUL ESTE UN PUTREGAI! CINE ESTE DE VINA?IN FINAL TOT POPORUL PENTRU CA A ALES CE A CULES!!!

  4. 4 blogideologic ianuarie 20, 2013 la 4:41 pm

    Panica morală prezentă în poezie, filosofie şi tehnologie / Mihai Eminescu ne construia (poate numai pentru uzul referatelor şcolare viitoare 🙂 ) un caz de panică morală prin versurile : „Dintre sute de catarge/Care lasă malurile,/Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?//Dintre pasări călătoare/Ce străbat pământurile,/Câte-o să le-nece oare/Valurile, vânturile?//De-i goni fie norocul,/Fie idealurile,/Te urmează în tot locul/Vânturile, valurile.//Nențeles rămâne gândul/Ce-ți străbate cânturile,/Zboară vecinic, îngânându-l,/Valurile, vânturile.” Descifrăm panica morală la filosoful elen Socrate, care se neliniştea pentru faptul că învăţarea scrierii va distruge memoria tinerilor şi îi va împiedica să înveţe arta argumentaţiei. Însă o nelinişte asemănătoare va observa Iulius Cezar în Galia. În De Bello Gallico, Iulius Cezar nota împotrivirea sacerdoţilor druizi ca tinerii gali să înveţe citirea: scrisul şi cititul îi opresc să reţină istoria ca memorie vie. În ecou la acel pasaj din Bello Gallico, Jacques Derrida va observa că „scrierea, în momentul său nonfonetic, trădează viaţa”. Galii sunt înrudiţi cu dacii. Poate de aceea strămoşii noştri autohtoni ne-au lăsat atât de puţine documente scrise : din nişte motive complexe ce ţin de „panica morală filosofică”. Dar „panica morală” în tehnologie ? Cercetătoarea Genevieve Bell de la compania Intel spune că acest tip de panică se întâlneşte atunci când se realizează simultan trei condiţii : 1. Tehnologia respectivă trebuie să schimbe raportul nostru, al omului, cu timpul. 2. Tehnologia respectivă trebuie să schimbe raportul nostru, al omului, cu spaţiul. 3. Tehnologia respectivă trebuie să schimbe relaţiile noastre cu semenii.

  5. 5 P ianuarie 20, 2013 la 5:23 pm

    E mare lucru sa avem un sistem de valori sanatos !

  6. 6 Petru ianuarie 20, 2013 la 5:23 pm

    Cine nu are batrani…. am uitat si proverbele !

  7. 7 dorian65 ianuarie 20, 2013 la 5:37 pm

    @Ghita Bizonu
    Sunt de accord cu tine in ce spui dar mai putun cu chestia de la urma comentariului.
    Eu pot spune ca da-i naibi de puturosi si lasa-i fara pensii si salarii pe parlamagarusii fosti si actuali,Amin!
    Asa sa ne ajute Dumnezeu!
    Aceasta este ruga unui taran internaut.
    P.S.Au furat si vor continua sa fure si ma intreb la ce le mai trebuie salariu si pensie?

  8. 8 Iluminatu ianuarie 20, 2013 la 7:04 pm

    BATE ŞAUA SĂ PRCEAPĂ IAPA

    Excelenţă am înţeles. Nu e pentru noi e pentru Guvernul şi Parlamentul USL.

    Taman acum Obama depune jurământul pentru al 2-lea mandat de Preşedinte. Să fie primit ! şi să ne dea încă un ambasador evreu la Bucureşti…

  9. 9 blogideologic ianuarie 20, 2013 la 7:18 pm

    Lanţul cauzalităţii în atacurile teroriste din Mali şi Algeria a fost iniţiat de Nicolas Sarkozy şi filosoful francez BHL care au insistat mult pentru „revoluţia libiană” şi eliminarea lui Kadafi. Acesta era totuşi omul forte care putea menţine pacea în Sahel. Acum România oferă trupe pentru menţinerea păcii în Sahel. Nu ne grăbim prea tare ? „Vai de biet român, săracul !”

  10. 10 Cârcotaşu ianuarie 20, 2013 la 10:30 pm

    @ Ghiţă Bizonu,

    Cine naiba o fi Leo asta habar n-am .

    Cum nu ştii dom-le? Ie „prinţu’ ţâganilor”, văr cu Gore de la Chitila, care…

  11. 11 Cârcotaşu ianuarie 20, 2013 la 10:38 pm

    Lăsând gluma de o parte, discuţia pe problema pensiilor agricultorilor nu s-a purtat niciodată, niciun politician nu a avut curajul să spună adevărul, anume că pentru acestea nu există nicio contribuţie, sunt suportate integral de la fondul de pensii. Acesta din urmă nici nu poate să nu fie în permanent deficit. Dacă vrea cineva să dezvolte, fără însă a escamota această realitate… . Eu mă opresc aici.

  12. 12 Radu Humor ianuarie 21, 2013 la 12:03 am

    Lăudabilă intenția de sprijinire a celor cândva numiți, cu dragoste și respect „talpa țării”, astăzi ajunşi de râsul curcilor, politicienii amintindu-şi de ei doar
    în campanii electorale sau când e vorba să mai ia de pe ei un rând de…. taxe şi impozite !
    Adică biruri :mrgreen:
    Prea puţin pregătiţi pentru viaţa aceasta infectă implementată de nişte farseuri mondiali, ocoliţi precum ciumaţii de către intelectualii momentului, nişte nenorociţi agăţaţi cu disperare de ultima treaptă, a ultimului vagon a ultimului tren ce duce spre disoluţia statului de drept, lăsaţi la cheremul tuturor şacalilor ce le cumpără pe nimic recoltele, animalele şi terenurile !
    Un litru de apă minerală a ajuns să coste cât unul de lapte, în timp ce samsarii care-l preiau de la ţărani plătesc 0,7- 1 leu/litru şi-l vând cu 4-5 lei, după ce l-au procesat, adică au mai scos şi derivatele din el (untul, smântâna, laptele praf)
    Este cunoscută expresia a „scoate untul din ei” , iar din păcate e de mare actualitate.
    Satul românesc, îmbătrânit şi părăsit agonizează sub privirile se pare nici măcar pasive, ci direct interesate ale guvernanţilor ce se succed la guvernare ca roiurile de lăcuste,
    Si cu aceleaşi urmări :
    pustiesc şi distrug tot ce le stă-n cale, tot ce prind :mrgreen
    Ne tăiem singuri craca de sub picioare, ba ne mai şi uităm cu atenţie să nu atingem cumva în căderea noastră vreun articol de lege făcută de străini !

  13. 13 agro24 ianuarie 21, 2013 la 12:19 am

    Foarte interesant subiectul „intreaga populatie activa din agricultura nu are asigurat riscul batranetii” sunt curios unde vor fi gasite rezolvarile, ceva trebuie facut.

  14. 14 blogideologic ianuarie 21, 2013 la 6:22 am

    @ Radu Humor
    În ceea ce priveşte chestiunea cumpărării terenurilor de către străini, politica USL, mai ales printr-una dintre componentele sale care îşi face insistent reclamă TV cu lozinca „Să uităm trecutul!”, nu diferă cu nimic de politica lui Traian Băsescu.

  15. 15 Doru Coarna ianuarie 21, 2013 la 6:38 am

    @ Radu Humor

    subscriu 100% si peste!

    Dar asta echivaleaza cu a face morala unor ticalosi…e inutil!

    Voi va inchipuiti ca s-au semnat acte oficiale cu UE prin care practic statul roman se obliga sa descurajeze productia agricola autohtona?

    D-aia spun ca trebuie alesi si realesi perpetuu… si condamnati la fel… pana la urma s-ar segrega cativa mai putin ticalosi si asta ar fi perfect, ganditi-va!


  1. 1 Nevoia unui sistem public de pensii pentru agricultori | Stiri Bloggeri Din Romania Trackback pe ianuarie 20, 2013 la 3:21 pm
  2. 2 Despre lumea islamica… « Motanul Incaltat Trackback pe ianuarie 21, 2013 la 1:57 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!
Reclame

%d blogeri au apreciat asta: