Raportul Jospin

Raportul pentru o reînnoire democratică a fost elaborat de Comisia de renovare şi de deontologie a vieţii politice, creată la 16 iulie 2012 sub conducerea fostului premier francez, Lionel Jospin.

Cele 128 de pagini ale Raportului, finalizat la 30 octombrie 2012, au avut ca teme definirea unei modalităţi modernizate de alegere a Preşedintelui, configurarea unui parlament mai reprezentativ, asigurarea unui sistem de responsabilitate exemplară (limitarea cumului de mandate, eliminarea inviolabilităţii preşedintelui, suprimarea privilegiului de jurisdicţie al miniştrilor, definirea unei strategii globale de prevenire a conflictelor de interese).

Examinarea acestor teme şi a altora este necesară pentru că societatea franceză – consideră cele paisprezece personalităţi ce au compus Comisia – traversează o criză de încredere, agravată de dificultăţile economice din ultimii ani.

Primul capitol al raportului se referă la necesitatea unor „alegeri prezidenţiale modernizate” pentru a se evita contestaţii în legătură cu desemnarea candidaţilor, finanţarea campaniei sau regulile de publicitatea electorală sau accesul la media. Nu intră în amănunte în privinţa acestor aspecte, dar este clar că şi în Franţa, alegerile prezidenţiale sunt supuse unei presiuni pentru a fi mai transparente şi mai adecvate societăţii actuale.

Există propuneri referitoare la stabilirea mai înţeleaptă a momentului din an în care să aibă loc alegerile prezidenţiale sau cele parlamentare. În ceea ce priveşte alegerea deputaţilor, Comisia a considerat că, alături de menţinerea scrutinului uninominal majoritar în două tururi de scrutin, ar trebui introdus pentru un segment de deputaţi (10%) şi scrutinul proporţional (deci, oarecum sistemul mixt german).

Pentru deputaţii din diasporă, se consideră că sistemul uninominal este iluzoriu şi că ar trebui introdus scrutinul proporţional pe liste.

Interesante sunt şi propunerile referitoare la compunerea colegiului electoral sectorial, între altele, eliminarea voturilor marilor electori.

Se propune şi eliminarea discriminării în ceea ce priveşte alegerea senatorilor şi, în consecinţă, coborârea vârstei la nivelul dreptului comun electoral – 18 ani. Sunt interesante şi analizele sau sugestiile pentru obţinerea parităţii bărbaţi/femei în Parlament, prin intermediul pârghiilor financiare de finanţare a partidelor.

O problemă specifică Franţei o reprezintă cumului de mandate (ministru/primar/parlamentar/etc.). raportul încearcă să limiteze sau să elimine acest cumul tradiţional. În prezent, 476 de deputaţi din 577 (82%) şi 267 senatori din 348 senatori (77%) sunt în situaţie de cumul.

Capitolul 2 al Raportului tratează statutul jurisdicţional al şefului statului şi al miniştrilor. Se propune eliminarea inviolabilităţii preşedintelui Republicii pentru actele penale sau civile care n-au fost îndeplinite în calitate de şef al statului şi suprimarea privilegiului de jurisdicţie de care beneficiază miniştrii, în sensul în care se păstrează regula dar s-ar elimina mecanismul special pentru judecarea lor şi s-ar reveni la competenţa în materie a Înaltei Curţi de Justiţie.

Capitolul 3 se referă la necesitatea constituirii unei strategii globale de prevenire a conflictelor de interese, prin întărirea regimului incompatibilităţilor, prezentarea unei declaraţii de interese, introducerea obligaţiei legale de a da un mandat de gestionare a patrimoniului mobiliar, controlul asupra angajării în sectorul public cu activităţi economică după încetarea mandatului. Aceste aspecte ar trebui să fie urmărite de Comisia de deontologie a funcţiei publice.

În ceea ce priveşte Consiliul Constituţionale în raport se propune suprimarea categoriei de membri de drept ai acestuia. Se mai propune crearea unei Autorităţi de deontologie a vieţii publice şi a unui mecanism public de „alertă publică”.

Nu am dorit să intru în amănunte în legătură cu aceste propuneri. Nu ar avea sens şi din cauză că ele vizează realităţi politice şi juridice din Franţa.

Cred însă că ar fi util ca şi la noi, în pregătirea revizuirii Constituţiei, să fie examinate probleme sensibile ale vieţii constituţionale, inclusiv prin intermediul unor dezbateri publice, de genul celor pe care le-am propus, după modelul Institutului Social Român, condus de D. Gusti, dezbateri realizate în pregătirea Constituţiei din 1923.

Reclame

36 Responses to “Raportul Jospin”


  1. 1 Szentgyorgyi Alexandru ianuarie 17, 2013 la 12:26 pm

    Excelenta, toate bune si frumoase teoretic, dar vorba noastra din strabuni,PRACTICA NE OMOARA!
    Dupa 18 ani in sfarsit recuperez diferenta de teren,dar PRACTIC hotia tot ramane in continuare ??? Matusica detine pe mai-departe in loc de 878mp. care ar-fi dreptul legal, 1100mp. cu Titlu de Proprietate eliberata de Primaria Democratica al com. Adamus,verisorica tot detine 2138 mp. in loc de dreptul legal de 1755 mp. si sant convins ca va obtine si Titlu de Proprietate !!! CINE UNGE, DEPARTE AJUNGE !!!
    Sa traiasca soacra popii Unitariene,harnicuta inginera de-la Biroul de Cadastru si Retrocedari ai Primariei ca, OAMENI SANTEM, NU?!
    ASA POHTESTE DOMNIA SA SI SURPRIZA, AUTORITATILE SUPERIOARE, PREFECTURA,MINISTER, GUVERN, NU AU NICI-O PUTERE ASUPRA AUTORITATILOR LOCALE ???
    VA INTREB FOARTE RESPECTUOS SI CU MULTA CONSIDERATIUNE, DE CE AM SCHIMBAT REGATUL,DE CE AM SCHIMBAT COMUNISMUL ?
    LA LIBERTE EXCELENTA, LA LIBERTE !
    DEH, ECCE HOMO SAPIENS, PRACTICA NE OMOARA!

  2. 2 Marian Nicolae ianuarie 17, 2013 la 12:31 pm

    Ca tot vorbiti despre incredere mai sus, mai exact despre…criza de incredere…..

    Cum poti sa ai incredere intr-o economie mondiala artificiala?

    O economie care intretine bule speculative ca cea imobiliara, unde oamenii au fost impinsi practic de la spate sa investeasca bani in constructii, apartamente, terenuri, intr-o perioada in care „economia duduia” pentru ca putin mai tarziu sa le refuzi locurile de munca, prin desfiintarea acestora, lasand pe bietii oameni la discretia bancilor.

    Aici vorbim despre aceiasi oameni care au investit si care si-au facut calculul pe o perioada lunga, de minim 20 de ani, perioada in care ar fi putut returna banii luati de la banca, judecand dupa venitul de care beneficiau deja.

    Totul a devenit o imensa schema Ponzi la nivel mondial, in care Oculta Mondiala face totul pentru a ne prosti, astfel incat odata ramasi fara bani, sa murim efectiv de foame, la fel ca in prioada in care Victor Hugo a scris Les Misérables…..

    Vedeti vreo diferenta intre Anno Domini 1800 si Anno Domini 2013????

    Cred ca am sa intru in criostaza vreo cateva sute de ani, poate pana atunci omenirea se destepta si-i inlatura pe acesti Iluminati care numai luminati nu sunt……

  3. 3 Marian Nicolae ianuarie 17, 2013 la 12:34 pm

    BNR ar putea forţa băncile să-i dea pe restanţieri afară din casă
    Autor: Marius Pirloiu

    http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/bnr-ar-putea-forta-bancile-sa-i-dea-pe-restantieri-afara-din-casa-176818.html

    Mulţi dintre românii care au întărzieri mari la plata creditelor nu prea s-au confruntat până acum cu o atitudine tranşantă din partea băncilor. Unii dintre ei stau încă în casele luate pe credit, chiar dacă nu au mai plătit nimic de mai bine de un an.

    Situaţia s-ar putea schimba radical dacă băncile s-ar concentra pe curăţarea de credite neperformante.

    Potrivit lui bancherului de investiţii Matei Păun, băncile ar trebui obligate de BNR să scape de aceste credite neperformante, ele fiind cele care blochează cel mai mult economia.
    –––––––––––––
    nota Roninjaune,
    Eu totusi am „impresia” ca bancile blocheaza cel mai mult economia mondiala si nu creditele neperformante, create de aceleasi …banci…..

  4. 4 Marian Nicolae ianuarie 17, 2013 la 12:51 pm

    Optimism puternic, pe drumul catre…….groapa, sau cum sa le mai dai Goymilor o gura de oxigen inainte de a-i achevé…bien, a jamais……

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-14015179-leul-intarit-fata-monedei-europene-pana-nivelul-4-33-unitati-dupa-anuntul-morgan-nu-exclus-ajunga-4-25-bnr-intervine-piata-pentru-evitarea-aprecierii-excesive-leului.htm

    Sunt curios pe ce baze …economice s-a ridicat atat de mult leul, din catel lesinat de foame…….numai pe baza unor declaratii ale celor de la JP Morgan????

    Cel mai tare LEU din ultimele 12 luni!

    http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/optimism-puternic-cel-mai-tare-leu-din-ultimele-12-luni-176797.html

  5. 5 lucy ianuarie 17, 2013 la 12:53 pm

    D-le prim-ministru,sigur ca temele alese de d-voastra pentru dezbatere dovedesc preocuparea permanenta pe care o aveti de a da solutii pentru indreptarea situatiei din Romania, unde de la morala la economie, nimic nu mai merge cum ar fi trebuit ,dupa 23 de ani de capitalism Ultimii ani gasca portocalie ne-a distrus si speranta, ne-a alungat tineretul, si specialistii din toate domeniile, realizati astazi in cele mai pretentioase tari ale lumii, uitand de Romania fiindca atata cat au fost aici, au fost pur si simplu striviti de sistem. Si ar fi minunat sa se intample ceea ce d-voastra propuneti,dar se v-a gasi oare mintea luminata ,de buna credinta care sa se angajeze la definitivarea cu patriotism a acestor deziderate ,nemaitinand seama de presiunile unor gasti ,ori a unor privilegiati! Sa privim doar ce se intampla astazi in sectoarele unde nu coincid parerile ori poate interesele. Vom trai si vom vedea desi scepticismul e dominant. Va dorim sanatate si impliniri in toate demersurile d-voastra, care sunt o raza de lumina si speranta pentru noi toti.D-zeu sa va fie mereu aproape!

  6. 6 Marian Nicolae ianuarie 17, 2013 la 1:34 pm

    Din ciclul improspatarea memoriei romanilor:

    În anul 1875 marele savant B.P.Haşdeu publica rugãciunea
    “Tatãl nostru” scrisã în dialectul celtic din provincia Wallace(Anglia), aceasta se aflã şi în lucrarea, din 1715 a englezului Chamberlayn.

    Poerinthele nostru cela ce esti en cheri

    Svintzascoese numele teu

    Vie emperetzice ta

    Facoesa voe ta, cum en tzer ase şi pre poementu

    Poene noastre datorii le nostre, cum şi noi ne loesoem datorniczilor nostri

    Si nu ne dutze pre noi la ispitire

    Tze ne mentueste pre noi de vicleanil. Amin.

    Motiv pentru care, la finele secolului XIX, cercetatorul ungar Samuil Kolescri îi scria medicului englez Wodwart :

    ”Românii de la Dunãre şi Celţii Wales vorbesc una şi aceeaşi limbã”.

    http://sfarmapiatra.wordpress.com/2008/10/09/poerinthele-nostru/

  7. 7 Karakas ianuarie 17, 2013 la 3:34 pm

    Il apreciez pe economistul Ilie Serbnescu pentru ca spune lucruri ne-comfortabile, dar care trebuiesc dezbatute intens de catre cei care conduc Romania. Dl. Nastase ne poate lamuri cred mai bine cind a fost FMI benefic Romaniei, si daca acest raport contractual cu FMI ajuta sau nu la dezvoltarea tarii, a economiei reale romanesti.

    http://www.cotidianul.ro/ilie-serbanescu-ponta-ca-si-boc-lustruieste-pantofii-fmi-204223/

  8. 8 Radu Humor ianuarie 17, 2013 la 3:56 pm

    În Franţa se vor face toate acele modificări, deşi nu este nevoie de ele ( se încearcă doar eliminarea unor personalităţi cu coloană vertebrală care n-au achiesat la toate propunerile iudeo-masonice) pe când la noi nu se vor face, deoarece au reuşit mult mai uşor decât se aşteptau, să găsească cozile de topor trădătoare de neam şi ţară , dar mai ales au întâmpinat o jalnică rezistenţă din partea românilor, de a-şi apăra valorile atunci când s-a trecut la măsuri administrative sau represive împotriva/la adresa lor.
    A celor care au încercat să li se opună !

  9. 9 analist ianuarie 17, 2013 la 4:28 pm

    Sper ca romanul nostru din Algeria sa fie ok. Doamne ajuta!

  10. 10 Ghita Bizonu' ianuarie 17, 2013 la 6:09 pm

    Sa ne radem nitel.. Ca sa nu plangem!!!

    By applying reduced rates of VAT beyond what is authorised under the VAT Directive, Spain has failed to fulfil its obligations under EU law
    Spain applies a reduced rate to a broader range of goods than provided for under the VAT Directive in the field of pharmaceutical products and medical equipment .

    The VAT Directive (Annex III) lists the categories of supplies of goods and services to which the Member States may apply a reduced rate of VAT.
    Those categories include pharmaceutical products normally used for health care, prevention of illnesses and as treatment for medical and veterinary purposes and medical equipment, aids and other appliances normally intended to alleviate or treat disability, for the exclusive personal use of the disabled. Considering that, in that field, Spain was applying a reduced rate to a broader range of categories than provided for under the VAT Directive, the Commission issued a reasoned opinion on 25 November 2010 inviting Spain to comply with it. Spain reiterated its position that the Spanish VAT legislation was in line with the provisions of the VAT Directive. Accordingly, the Commission decided to bring the present action.
    In today’s judgment, the Court of Justice declares that Spain has failed to fulfil its obligations under the VAT Directive.
    Firstly, the Court considers that the application of a reduced rate of VAT to medicinal substances which can be used habitually and suitably in the production of medicine is contrary to the VAT Directive. The directive authorises the application of a reduced rate of VAT only to finished goods which may be used directly by final consumers, other than goods which may be used in the production of medicinal products, which normally require further processing. That interpretation is corroborated by the purpose of reduced rates, which is to render less onerous, and thus more accessible, certain goods regarded as being particularly necessary to final consumers – who ultimately bear the VAT. However, the Court notes that, where a medicinal substance may be marketed as a finished product without needing to be mixed with other substances – and is thus likely to be used directly by final consumers – a reduced rate of VAT may be applied.
    Secondly, the Court considers that the VAT Directive does not authorise a reduced rate of VAT to be applied to ‘medical devices, material, equipment and appliances used only to prevent, diagnose, treat, alleviate or cure human or animal illnesses or ailments’. First, the Court notes that that type of goods cannot be covered by the category provided for in Annex III to the VAT Directive relating to medical equipment, aids and other appliances normally intended to alleviate or treat disability, for the exclusive personal use of the disabled, in so far as that category relates only to human use and thus excludes veterinary use. Second, the Court considers that those goods can also not be regarded as falling within the concept of ‘pharmaceutical products’ within the meaning of Annex III to the VAT directive. Thus, while accepting that the concept of ‘pharmaceutical product’ is broader than that of ‘medicinal product’, the Court rejects Spain’s argument that that concept may cover any medical devices, material, equipment and appliances for general use. In that regard, the Court points out, inter alia, that the application of reduced rates of VAT seeks, in particular, to lower the cost of certain essential goods for final consumers. However, the cost of devices, appliances, material and medical and veterinary equipment is rarely borne directly by final consumers, since those products are primarily used by healthcare professionals to provide services which themselves may be exonerated from VAT.
    Thirdly, the Court declares that the application of a reduced rate of VAT to aids and equipment which may be used to treat physical disabilities in animals is contrary to the VAT Directive.
    Lastly, the Court affirms that a reduced rate of VAT cannot be applied to apparatus and accessories used essentially or primarily to alleviate physical disability in humans, but which are not intended for the exclusive personal use of the disabled. In that regard, the VAT Directive requires those goods to be intended for the exclusive personal use of the disabled. Therefore, the application of a reduced rate of VAT to medical devices for general use which are used in hospitals and by health-care professionals is not justified. The Court adds that that conclusion is not called into question by Spain’s argument that certain devices may be used both generally and for the exclusive personal use of the disabled. In that regard, the Court reiterates its case-law that the application of a reduced rate of VAT, in the case of a product which may be put to different uses, is subject, for each supply of goods, to the product being used for its intended purpose by the purchaser.

    Sau de doriti in franceza:

    En appliquant des taux réduits de TVA au delà de ce qui est permis par la directive TVA, l’Espagne a manqué à ses obligations découlant du droit de l’Union
    L’Espagne applique un taux réduit à des catégories de biens plus larges que celles prévues par la directive TVA dans le domaine des produits pharmaceutiques et équipements médicaux.

    La directive TVA (annexe III) énumère les catégories des livraisons de biens et prestations de services auxquels les États membres peuvent appliquer un taux réduit de TVA.
    Parmi ces catégories figurent les produits pharmaceutiques normalement utilisés pour les soins de santé, la prévention de maladies, le traitement à des fins médicales et vétérinaires, les équipements médicaux, le matériel auxiliaire et les autres appareils normalement destinés à soulager ou traiter des handicaps, à l’usage personnel et exclusif des handicapés. Considérant que, dans ce domaine, l’Espagne appliquait un taux réduit à des catégories plus larges que celles prévues par la directive TVA, la Commission a émis, le 25 novembre 2010, un avis motivé invitant l’Espagne à s’y conformer. L’Espagne a réitéré sa position selon laquelle la loi espagnole sur la TVA était conforme aux dispositions de la directive TVA. Dans ce contexte, la Commission a décidé d’introduire le présent recours.
    Dans son arrêt d’aujourd’hui, la Cour de justice déclare que l’Espagne a manqué aux obligations qui lui incombent en vertu de la directive TVA.
    En premier lieu, la Cour considère que l’application d’un taux réduit de TVA aux substances médicamenteuses susceptibles d’être utilisées de façon habituelle et appropriée dans la fabrication de médicaments est contraire à la directive TVA. En effet, la directive ne permet d’appliquer un taux réduit de TVA qu’aux produits finis, susceptibles d’être utilisés directement par le consommateur final, à l’exclusion des produits pouvant être utilisés dans la fabrication des médicaments, qui doivent normalement faire l’objet d’une transformation ultérieure. Cette interprétation est corroborée par la finalité des taux réduits, laquelle est de rendre moins onéreux, et donc plus accessibles, certains biens considérés comme étant particulièrement nécessaires au consommateur final, qui supporte en définitive la TVA. Toutefois, la Cour relève que, lorsqu’elles peuvent être commercialisées en tant que produits finis, sans devoir être mélangées à d’autres substances – susceptibles donc d’une utilisation directe par le consommateur final – les substances médicamenteuses peuvent faire l’objet d’un taux réduit de TVA.
    En deuxième lieu, la Cour estime que la directive TVA ne permet pas d’appliquer un taux réduit de TVA aux « dispositifs médicaux, au matériel, aux équipements et aux appareils qui ne peuvent objectivement être utilisés que pour prévenir, diagnostiquer, traiter, soulager ou soigner des maladies ou des affections chez l’homme ou l’animal ». D’une part, la Cour signale que ce type de biens ne peut pas être couvert par la catégorie prévue à l’annexe III de la directive TVA relative aux équipements médicaux, matériel auxiliaire et autres appareils normalement destinés à soulager ou traiter des handicaps, à l’usage personnel et exclusif des handicapés, dans la mesure où ladite catégorie ne vise que l’usage humain, excluant ainsi tout usage vétérinaire. D’autre part, la Cour estime que ces biens ne peuvent être considérés non plus comme relevant de la notion de « produit pharmaceutique » au sens de l’annexe III de la directive TVA. Ainsi, tout en admettant que la notion de produit pharmaceutique excède celle de médicament, la Cour rejette l’argumentation de l’Espagne selon laquelle cette notion pourrait englober tout dispositif, appareil, matériel ou équipement médical à usage général. À cet égard, la Cour souligne, entre autres, que l’application des taux réduits de TVA vise notamment à alléger le coût de certains biens essentiels pour le consommateur final. Or, le coût des dispositifs, des appareils, du matériel ainsi que des équipements médicaux et vétérinaires serait rarement supporté directement par le consommateur final, ces produits étant principalement utilisés par des professionnels du secteur de la santé pour la fourniture de services, qui peuvent, eux-mêmes, être exonérés de la TVA.
    En troisième lieu, la Cour déclare que l’application d’un taux réduit de TVA aux appareils et aux accessoires susceptibles d’être utilisés pour soulager des handicaps physiques chez l’animal est contraire à la directive TVA.
    En dernier lieu, la Cour affirme que les appareils et les accessoires utilisés essentiellement ou principalement pour soulager des handicaps chez l’homme, mais n’étant pas réservés à l’usage personnel et exclusif des personnes handicapées, ne peuvent se voir appliquer un taux réduit de TVA. En effet, la directive TVA exige à cet égard que ces biens soient destinés à l’usage personnel et exclusif des handicapés. Dès lors, l’application d’un taux réduit de TVA aux dispositifs médicaux à usage général utilisés par les hôpitaux et les professionnels des services sanitaires n’est pas justifiée. La Cour ajoute que cette conclusion n’est pas remise en cause par l’argumentation de l’Espagne selon laquelle certains dispositifs peuvent faire l’objet tant d’un usage général que d’un usage personnel et exclusif par les personnes handicapées. À cet égard, la Cour rappelle sa jurisprudence selon laquelle l’application d’un taux réduit de TVA au bien susceptible de faire l’objet d’utilisations différentes, est subordonnée, pour chaque opération de livraison, à l’usage concret auquel ce bien est destiné par son acheteur.

    A bon entendeur platitorii te salutant!!!

  11. 11 Iluminatu ianuarie 17, 2013 la 8:41 pm

    REBRUSARE

    Aveţi multe în comun cu Lionel Jospin (n.12 iulie 1937) : Zodia Racului, premier, şef de partid, neliniştea conducătorului politic de a pune ordine în viaţa politică şi socială, etc, dar şi avantaul de a fi mai tânăr şi cu o nouă perspectivă, pe care numai destinele alese o au.
    Traian Băsescu, domnule, este o hazna deschisă cu ani în urmă, uitată nevidanjată, care pute de trăzneşte. Poporul îl urăşte de moarte, iar rugile prostimii se-ndeplinesc.
    Trenul dv. circulă , este în stare tehnică aflată în parametri, dar a rebrusat, după o oprire itinerarică-divină, către o direcţie luminoasă.
    Strângeţi-vă lucrurile, împerecheaţi-vă ciorapii, depuneţi o cerere pentru cumpărarea coliviei care, sigur, are viitorul unui muzeu, şi mergeţi pe jos o bucăţică de drum după părăsirea locaţiei.
    Vă vom primi, cu flori de gheaţă din răsuflări fierbinţi

    Adacadabric transformate-n ghiocei; copii, femei, părinţi.

    PS: Sâmbătă, la 23:00 pe Antena 3, suntem lângă dv.

  12. 12 blogideologic ianuarie 17, 2013 la 9:00 pm

    Liberalismul 3.0 a fost fondat doctrinar de filosofii morali scoţieni David Hume şi Adam Smith, precum şi de Ideologul francez Jean-Baptiste Say. De obicei liberalismul 3.0 este numit liberalismul sau capitalismul de la Manchester. Primul român care a intrat în contact cu liberalismul de la Manchester aplicat a fost Petrache Poenaru, calemgiul (secretarul) lui Tudor Vladimirescu în revoluţia naţională de la 1821. Petrache Poenaru a fost primul român şi singurul pandur ce a călătorit cu un tren Intercity, acela conceput de inginerul englez George Stephenson (1781-1848). La anul 1830, era inaugurată prima linie de cale ferată pentru transporturile publice: Liverpool & Manchester Railway. Iar la 1831 Petrache Poenaru, cu un deceniu mai înainte amestecat printre pandurii olteni îmbrăcaţi în ‚cămaşa morţii’, de facto şi de jure unul dintre ei, studia în Anglia ‚paradigma maşinii’ prezentă în „noul mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului”, cum descrie într-un text românesc trenul şi locomotiva cu aburi, asimilând rapid un ‘know how’ prodigios de tehnologie şi management industrial. Petrache Poenaru era amestecat printre studenţii şi absolvenţii francezi ce se documentau la faţa locului asupra exemplului industrial britanic al capitalismului de la Manchester.

  13. 13 Roxana Iordache ianuarie 17, 2013 la 9:05 pm

    Modelul francez e ultimul pentru România. O catastrofă, de altfel, numai acolo se poate vorbi de coabitare, adică o guvernare mixtă între preşedinte ca şef al executivului şi premier de altă culoare – dar se poate întâmpla, chiar des, să fie relaţii de adversitate între preşedinte şi premier de aceeaşi culoare. Sinistru! Băsescu ar fi fost fericit cu sistemul francez. Iar Ponta, liniştit să execute fără să mai fie criticat pentru colaboraţionism. :mrgreen:

    În altă ordine de idei, după revoluţia franceză au fost ucişi ţărani în masă fiindcă şi-au botezat copiii. Dacă nu vedeţi legătura, asta e situaţia. 🙂

    JOS REPUBLICA BĂSECURISTĂ!
    TRĂIASCĂ REGELE!

  14. 14 blogideologic ianuarie 18, 2013 la 9:17 am

    Inegalitatea socială în epoca tehnologică Smartphone / În acord cu domnul Larry Mishel, preşedintele Institutului de politică economică din America (the Economic Policy Institute), la ora actuală economia USA funcţionează numai în avantajul unui singur procent din populaţia USA. Exprimarea lui a fost într-o prezentare PowerPoint la conferinţa asociaţiei economice americane American Economic Association pe tema “Inequality in America.”. Cele două conferinţe precedente fuseseră destinate subiectelor “Extreme Wage Inequality” şi “Taxes, Transfers and Inequality.” http://www.nytimes.com/2013/01/20/magazine/income-inequality.html?hp&_r=0 Citez patru puncte din prezentarea PowerPoint : 1. Inegalitatea extremă de venituri constituie criza financiară reală. 2. Există multe discuţii contradictorii în legătură cu identificarea cauzelor acestei situaţii. 3. Există de asemenea discuţii dacă situaţia aceasta este un “lucru bun” ori un “lucru rău”4. Dar încă există speranţe de ameliorare a veniturilor pentru restul de 99 procente din populaţia USA. Pe măsură ce presiunea crizei financiare este slăbită, economiştii americani îşi îndreaptă atenţia spre criza mai subtilă, dar probabil încă mai supărătoare, ce se dezvoltă în prezent : creşterea semnificativă a inegalităţii de venituri. Cea mai mare parte a condiţiei de viaţă pe care noi o denumim “modul de viaţă american” îşi are foarte probabil rădăcinile în situaţia economică care domnea între anii 1900 şi 1978. Acea situaţie se poate descrie ca fiind o “creştere economică împărtăşită” (shared economic growth). În perioada amintită, la fiecare 20 de ani (la fiecare nouă generaţie), bunăstarea economică devenea tot mai evidentă. Chiar şi generaţia care a trecut în floarea vârstei prin Depresiune, a recuperat ceea ce pierduse atunci. În decada anilor ’50, America a întrat în era pe care economiştii o denumesc “the Great Compression”, perioadă în care muncitorii americani — prin mijlocirea sindicatelor şi a Securităţii Sociale, printre alţi factori — au capturat o parte considerabilă din creşterea economică înregistrată de USA. Dar în prezent există mult dezacord de evaluare şi chiar confuzie în legătură ce ceea ce s-a întâmplat de fapt în acei ani fericiţi. A fost aceea o Epocă de Aur în care înţeleapta administraţie din USA a ghidat economia către echitatea socială ? Sau a fost mai curând o perioadă caracterizată prin impozitări foarte mari pe venituri (până la începutul anilor ’60s, vârful ratei de taxare marginală era de 90 %) şi de interferenţă birocratică a statului în funcţionarea economiei americane ? Oricum, the Great Compression a lăsat în urma sa o “Great Divergence”. În acord cu datele Biroului pentru Buget al Congresului American, după anul 1979, majoritatea inferioară în venituri a populaţiei americane, anume 80 % dintre familiiile americane, a putut constata a cădere accentuată a părţii ce le revenea din venitul ţării, în vreme ce topul de 20 % dintre familiile americane cu venituri superioare au putut constata numai creşteri modeste. Dar bineînţeles, topul de 1 % — şi încă mai accentuat pentru topul de 0.1% percent — a putut constata cum veniturile lor cresc stratosferic. Această foarte subţire elită ia circa un sfert din veniturile naţiunii şi deţine controlul peste jumătate din bogăţia naţiunii americane. Explicaţia standard care se dă acestei situaţii neplăcute este : schimbările tehnologice sunt de vină. Creşterea numărului de laptopuri prinse în reţele, şi nenumăratele lor iterări, i-a ajutat extrem de mult pe profesioniştii de înaltă educaţie, tot după cum absenţa dispozitivelor IT care costă mult a creat bariere evidente la intrarea pe noua piaţă a muncii supercalificate şi a contribuit ca să devină irelevanţi pentru economie pe muncitorii mai puţin educaţi care lucrează pe liniile de producţie ale fabricilor (de aici şi delocalizarea foarte facilă şi foarte frecventă a proceselor de producţie). Această explicaţie a inegalităţii sociale din prezent a primit denumirea de teoria economică S.B.T.C. (de la “skill-biased technical change”). În ultimele două decenii, domnul Larry Mishel s-a făcut remarcat prin faptul că a fost un critic constant al teoriei S.B.T.C. ca explicaţie validă pentru creşterea inegalităţii sociale în USA. Domnul Larry Mishel argumentează că inovaţia tehnologică pe scară largă a crescut într-un ritm staţionar pe o lungă durată de timp, şi din acest motiv fenomenul acestei creşteri de inovaţie nu poate explica recenta explozie înregistrată de inegalitatea socială. Inovaţiile tehnologice introduse în procesele de afaceri implicând producţia, precum căile ferate, telegraful, banda transportoare a lui Henry Ford I-ul, maşinile de extrudat plasticul ale anilor 1960 etc, pot fi etalate pe o durată de timp mai mare de un secol. Computerele şi Internetul, perorează Larry Mishel, sunt doar nişte exemple mai noi dintr-un continuum cu multă vechime, şi ele nu pot explica dezvoltarea inegalităţii sociale extreme, care este un fenomen atât de recent în America. Însă domnul David Autor, care este un economist celebru, specializat în chestiunile forţei de muncă are altă opînie. Benzile transportoare din fabrici şi furnalele masive pentru producţia de oţel i-au făcut pe muncitorii blue-collar comparativ mai bogaţi, dar i-au lovit în veniturile lor pe meşteşugarii de mare talent, precum fierarii din feronerie şi meşterii dulgheri (celebrul “maistor” :-)) disponibilizaţi datorită fenomenului economic al producţiei de masă. Însă revoluţia IT pur şi simplu a augmentat acest tip de fenomen. Milioane de lucrători cu guler alb ori albastru au fost deplasaţi de la muncile lor din birouri sau din activităţile de producţie în fabrici şi i-au adus în situaţia să facă o competiţie pentru ocupaţii mai prost plătite, precum vânzarea în detaliu, servitul şi curăţenia în restaurantele fast-food, ori serviciile de tip paramedic din sectorul de sănătate ambulatoriu. Tehnologia IT i-a ajutat într-un mod disproporţionat pe cei având ocupaţii în care este utilizată într-un mod intensiv informaţia. Domnul David Autor mai spune că inegalitatea socială este doar un efect colateral rezultat din revoluţia digitală. Atât Larry Mishel cât şi David Autor fac parte din comitetul de consultanţi al preşedintelui Barack Obama pentru analiza situaţiei sociale din America. Atât Larry Mishel cât şi David Autor sunt de acord că fenomenul creşterii galopante a inegalităţii sociale submineazază democraţia precum şi creşterea economică în America. De asemenea, atât Larry Mishel cât şi David Autor sunt de acord că inegalitatea socială produce disperare printre muncitori şi corupţie printre cei bogaţi.

  15. 15 George Ban ianuarie 18, 2013 la 9:30 am

    @Roxana Iordache

    Asta e situatia!

  16. 16 blogideologic ianuarie 18, 2013 la 10:40 am

    Establishment sau “Orânduirea”. Asta încearcă să construiască Traian Băsescu aici, în România, ajutat de o numeroasă şi foarte puternică asistenţă externă.

  17. 17 M.Voicu ianuarie 18, 2013 la 11:38 am

    @blogideologic ianuarie 18, 2013 la 9:17am.
    Iatã un raport al PriceWaterhouseCooper: Alberta’s Royalty System Jurisdictional Comparison – Alberta Energy …
    REDEVENŢELE asigurã cetãţenilor canadieni din provincia Alberta, representaţi de guvern, sã primeascã o porţie din beneficiile decurgând din exploatarea resurselor provinciei – resurse care aparţin acesteia şi sunt administrate de guvern.
    Politica redevenţelor trebuie consideratã prin influenţa asupra echilibrului dintre dezvoltare (pentru guvern şi cetãţeni) şi profitul operatorilor (care-l doresc mai mare pe seama reducerii costurilor de dezvoltare a operaţiunilor) – constatându-se cã firmele nu disting între diferitele plãţi cãtre guvern (fie ele redevenţe, taxe, prelevãri).
    Din veniturile firmei, întâi sunt acoperite costurile (investiţia iniţialã şi costurile de operare) plus un profit din investiţie. Restul de venit merge la guvern, care încaseazã royalties, taxes and land bonus fees.
    Un profit rezonabil se defineşte faţã de nivelul minim care ar compensa dezvoltatorul pentru riscul din perioada descoperirii resursei. În ţãrile unde rezervele sunt mature, şi de aici incertitudinea producţiei e mica, e de preferat o prelevare mai mare de cãtre govern.. State din SUA (unde majoritatea proprietãţilor sunt private) au SEVERANCE TAX {a tax imposed on the removal of nonrenewable resources such as crude oil, condensate and natural gas, coalbed methane and carbon dioxide} – adicã pentru preluarea de resurse neregenerabile – c’aşa-i în economia de piaţã, nu colonialã ❗

  18. 18 Marcus ianuarie 18, 2013 la 12:30 pm

    Mircea Badea, Cah, Bad Boy!

    In sfarsit am aflat si noi cine este inamicul public numarul unu, datorita caruia Romania zgaraie cu gherutele la usa Spatiului Schengen si nimeni nu vrea sa-i deschida pentru a se alinia cu suratele ei europene. Ei bine, conform unui mare om, mare caracter care conduce cu succesuri rasunatoare destinele ANI, acesta nu este altul decat simpaticul (uneori) realizator TV, Mircea Badea, care de la masuta sa, instalata pe un hol al Antenei 3 a reusit sa dea peste cap planurile politicienilor romani, cu basescul in frunte, si sa bareze acceptarea tarii noastre in Spatiul Schengen.
    Culmea este ca acesta nici nu s-a chinuit prea mult pentru a-si realiza gandurile si intentiile marsave de atac la siguranta nationala, ci printr-o singura zicere prin care l-a asimilat pe seful ANI, unui “ciumpix” (ce dracu o fi ala nu stie nimeni, DEX-ul fiind mut in aceasta privinta) a reusit nefacuta, prin decrebilizarea acestei instiutii (ANI) in ochii europenilor, care vizionand emisiunea lui Badea au spus “pas” tarii noastre pana la noi ordine.
    Sincer sa fiu nu prea inteleg eu cum a reusit, prin aceasta manevra, Mircea Badea sa decredibilizeze ditai institutia statului, insa oricat de prost ar fi cineva, inclusiv subsemnnatul, isi poate da seama cum s-a si se decredibilizeaza institutia insasi, atunci cand raspunde cu celeritate maxima la ordine care put al dracului de tare a privata de Cotroceni, asmutindu-si la comanda basiste hoardele gestapoviste intru anihilarea sau macar hartuirea si reducerea la tacere a eventualilor adversari politici ai chiombalaului.
    Ori, daca prostu’ roman intelege acest lucru, prostu’ vest european, cu un IQ ceva mai dolofan decat al romanului, musai ca intelege si el ce este ANI si ale cui jocuri le face.
    Pe de alta parte, lasand gluma la o parte, stai si te minunezi pana unde poate merge imbecilitatea slugilor basescului, care cu imaginatia redusa la valori negative, pentru a-si atinge scopurile este in stare sa emita asemenea teorii,fara pic de jena sau bun simt elementar.
    Treaba este ca, in opinia mea, autorul unor asemenea fantasmagorii, si-a ales prost momentul de a-l actiona pe Badea in justitie tinandu-l responsabil de asemenea grozavii, avand in vedere faptul ca judecatorii se pare ca au fost treziti din starea cataleptica in care au zacut precum “Frumoasa din padurea adormita” si au purces cu mic cu mare sa faca ordine in castel, in sensul ca poaste de acum incolo vom avea si noi o Justitie asa cum scrie la carte si nu doar un instrument de satisfacere mintenas a pohtelor basiste.
    Oricum pana una alta, Badea este bun de aruncat in el cu oua si varza stricata si de plimbat prin targ, in pielea goala, dat prin smoala si pene de zburatacee casnice, poate in felul acesta isi va baga mintile in cap, va face ciocu’ mic motiv pentru care vom avea si noi sanse de integrare cu trup si suflet in cele europene.

  19. 20 ioanabud ianuarie 18, 2013 la 2:30 pm

    Domnule prim-ministru, „Niciodata sa nu-ti moara macii!” Sanatate, rabdare si putere intregii familii!

  20. 21 Marian Nicolae ianuarie 18, 2013 la 3:56 pm

    Despre amnistie
    Scris de Sorin Rosca Stanescu in 18 ianuarie 2013

    http://www.corectnews.com/politics/despre-amnistie

    De 12 ani, in Romania, nu a mai avut loc nicio amnistie.

    De 12 ani, nu s-a mai recurs la aceasta procedura constitutionala, prin care anumite categorii de oameni privati de libertate sa poata fi scosi din penitenciare si redati societatii. Este inuman ca nu s-a recurs la amnistii. Si aceasta grava omisiune a autoritatilor statului a agravat nu numai viata unor persoane si a unor familii, ci si conditiile de viata din inchisori. Ca sa nu mai vorbim de munca gardienilor si de pericolele la care acestia sunt expusi prin supraaglomerare. Si, apoi, este o realitate ca statul consuma bani publici pentru fiecare detinut, in timp ce, in principiu, statul are de castigat daca acesta este liber si isi gaseste un loc de munca.

    Sunt judecatori, si nu este o poveste ceea ce afirm acum, care au creat grave nedreptati. Sunt judecatori care dau cu banul pentru a hotari numarul de ani pe care ii are de executat o persoana care a incalcat legea. Exista un judecator, la Brasov, despre care multi detinuti au relatat ca hotaraste sentinta in functie de numarul autobuzului care trece, in momentul respectiv, prin dreptul ferestrei. Exista si sentinte nedrepte, asa cum, pe buna dreptate, semnaleaza in ultima vreme Antena 3. Exista zeci de mii de oameni care stau inghesuiti in celule, carora normele legale de spatiu li se calculeaza nu in metri patrati, ci in metri cubi. Unora le cedeaza nervii pur si simplu, pentru ca nu au niciun fel de spatiu de miscare si pentru ca penitenciarele romanesti nu sunt pregatite in suficienta masura pentru a oferi locuri de munca. Ca sa nu mai vorbim de calificari in diverse meserii. Si mai sunt zeci de mii de detinuti romani in penitenciare ale statelor europene, care urmeaza sa fie impachetati si trimisi in Romania pentru executarea pedepsei. Acestia sunt ingroziti de conditiile care ii asteapta acasa.

    Societatea romaneasca trebuie sa faca ceva pentru a ameliora conditiile de viata ale detinutilor. Ceea ce presupune costuri. De unde ar putea veni banii? O dubla amnistie, una in acest an si alta anul viitor, cand Noul Cod Penal va lua locul actualului Cod Penal, ar putea elibera fonduri estimate la aproape 100 de milioane de euro. Cu acesti bani s-ar putea face multe in penitenciare.

    Dar cine ar urma sa beneficieze de amnistie? Nu cumva persoane violente, care si-au atacat semenii ziua sau in puterea noptii? Nu cumva violatori? O amnistie bine pregatita, facuta in urma unui studiu de impact si a unei consultari atente cu ONG-urile, cu cei de la Directia Penitenciarelor, cu reprezentanti ai Ministerului Justitiei, cu organizatiile internationale, ar putea stabili, cu inteligenta, care sunt categoriile care ar putea beneficia de o amnistie, fara ca siguranta cetatenilor sa fie pusa in pericol. Si ar putea stabili, de asemenea, amploarea acestei operatiuni. Cu certitudine, va trebui tinut cont de dinamica infractionalitatii. Pentru ca, prin amnistie, sa nu fie create conditii propice pentru dezvoltarea unui tip ori unui alt tip de infractiuni.

    Intrucat am avut sansa, prin statutul pe care il am de senator si de secretar al Comisiei pentru drepturile omului, sa fac un prim tur de orizont legat de situatia detinutilor, imi voi asuma sarcina – recunosc, riscanta – de a promova proiectele de lege pentru cele doua amnistii. In episodul urmator, voi utiliza, pentru a fi mai explicit, informatii dintr-un senzational si dramatic articol, publicat, pe mai multe site-uri, de Bogdan Popovici.

    El insusi o victima a unui sistem care functioneaza defectuos.

  21. 22 Marian Nicolae ianuarie 18, 2013 la 4:01 pm

    Marea Britanie amenință cu ieșirea din UE

    http://jurnalul.ro/stiri/externe/marea-britanie-ameninta-cu-iesirea-din-ue-634311.html

    Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană dacă autorităţile UE nu vor accepta modificarea formulei de participare a Regatului în Uniune. Despre aceasta se menţionează în discursul premierului David Cameron, pe care acesta urmează să-l susţină astăzi, în Olanda.

    În luările de poziţie anterioare, Cameron a sugerat că îşi doreşte ca Marea Britanie să joace un rol mai important şi mai activ în cadrul UE, transmite The Telegraph.

    „Dacă status-quo se va păstra, există pericolul ca proiectul european să se prăbuşească. Ignorarea problemelor existente îi va obliga pe britanici să se mişte în direcţia părăsirii UE”, spune șeful executivului britanic.

    „Nimeni nu îşi doreşte asta. Doresc succese Europei unite şi tind spre un asemenea format de relaţii, care ne va permite să ne menţinem în UE. În acest mod, pentru păstrarea Marii Britanii în UE însăşi Uniunea trebuie să se schimbe”, a concluzionat oficialul de la Londra.

  22. 23 blogideologic ianuarie 18, 2013 la 4:50 pm

    Ce reprezintă doctrina numită “anarhismul individualist”? În acord cu americanul Benjamin Tucker (1854 – 1939), fondatorul revistei anarhiste Liberty care a apărut între anii 1881 şi 1908, “anarhismul individualist” este un fel de Jeffersonianism care încă nu s-a speriat (“unterrified Jeffersonianism”). După acelaşi doctrinar Benjamin Tucker, „dacă indivizii au dreptul să se guverneze ei înşişi, atunci orice guvernator impus din exterior asupra lor trebuie să fie considerat tiran.”

  23. 24 POPA MIRCEA GABRIEL ianuarie 18, 2013 la 5:14 pm

    RAMAN SOCAT CA INSTANTA A RESPINS JUDECATA PENTRU ELIBERAREA DOMNULUI ADRIAN, TOTUL E COMANDAT DE ACEL GUNOI CARE SE AFLA LA PALATU COTROCENI ,

  24. 25 Luminita Arhire ianuarie 18, 2013 la 5:53 pm

    S-a facut dreptate : mult ejectatul nostru presedinte ( 7 400 000 voturi) , dupa o perioada de serioasa introspectie , grijuliu cu „trebile” tarii a respins cele doua propuneri de procurori-sefi inaintate de d-na Pivniceru ; multi au spus „are dreptate dom’le , n-ai vazut ce prostovani erau? „. Daca asculti insa mai atent cam ce intrebari au pus sefele CSM-ului ( full de dame cu as in coada – Daniel Morar !) , concursul s-a desfasurat cam asa : va somam sa ne spuneti rata x … procentajul y… numarul z de la pantof al doamnei Haineala ….numele q al gelului de par al d-lui Morar …etc, etc. Pe cine intereseaza statistici , procente , nimicuri care trebuiau invatate pe de rost dar pe care ,de altfel , domnii si doamnele inchizitor le aveau in fata ochilor, pe niste liste pregatite din vreme . Oricine poate recita orice de pe fituica .
    Va mai fi vreun fraier care sa se prezinte la interviu ? Interviu sau un fel de ” cronica unei morti anuntate „…
    Altfel , nu ne indoim de buna-credinta a lui Daniel Morar , care-l interoga militieneste pe ala de trebuia sa-i sufle scaunul de sub fund ; nici de buna credinta a madamei Haineala ( despre care Bogdan Chireac ne spune ca e o adevarata profesionista , domnule ! ) care-i hartuia pe cei doi candidati in buna traditie a vechii procuraturi . Procurori sefi vreti ? e, las’ ca mai asteptati voi mult si bine – TB nu se grabeste .
    Visezi la normalitate , popor roman ? Se amana , se amana , se amana …

  25. 26 Iluminatu ianuarie 18, 2013 la 9:22 pm

    Guvernatorul României pe ce navă se va refugia dacă nu-i reuşeşte mişcarea cu Diaconescu Cristian noul MRU pentru Cotroceni.?
    http://www.replicaonline.ro/presedintele-sirian-s-a-refugiat-pe-o-nava-de-razboi-ruseasca-98236/

  26. 27 Iluminatu ianuarie 18, 2013 la 10:44 pm

    SOLUŢIE PENTRU ILIE ILAŞCU

    Mai bine-l cazăm la Cotroceni, vreo două mandate, după care-i dăm Vila Lac 2.
    Ce, zic rău ?

  27. 28 Const ianuarie 19, 2013 la 12:45 am

    @blogideologic

    Piatra de poticnire a anarho-capitalismului este poate chiar fundamentul lui: de unde derivă dreptul individului de a se guverna pe el însuşi? Sau, „mai fundamental”, de unde derivă dreptul de proprietate (noţiune piatră-unghiulară pentru acea teorie) al individului asupra lui însuşi? Dar temeinic („cuvînt care pune în încurcătură pe grămătici”) vorbind, de unde provine acea de-la-sine-înţeleasă atitudine că *individul* este subiectul acestor predicate („ca să vezi, m-a făcut individ!”, vorba lui D. Stănoiu)?

    S-a făcut caz de distincţia individ-persoană (sau chiar şi „ins”, la mijloc, între ele, e.g., la Vulcănescu şi Noica, într-o dialectică de tip Georgescu-Roegen şi/sau în logică „hermesiană”). Dacă acceptată, filozofia individului poate rezulta în „unterrified Jeffersonianism” şi la doctrina libertariană în care am fi toţi nişte *les Misesrables* :-). În sens economic, s-ar putea argumenta chiar că doctrina individualismului metodologic se reflectă şi în problema integrabilităţii, asupra bunăstării, măsurată prin ceea ce Manoilescu, parcă, numea „folosinţă” (utilitate), vis-a-vis de evoluţia preţurilor dată de curba cererii, rezolvată genial de Georgescu-Roegen chiar dacă a fost lipsit de un foarte binemeritat Nobel pentru acea performanţă—asta avea însă loc, la Pareto şi Schumpeter, în domeniul *teoriei* economice.

    Schumpeter face foarte clară distincţia între individualismul politic şi cel economic spunînd chiar că „este important a ne da seama că nu există nici cea mai slabă legătură între ştiinţa individualistă şi individualismul politic.” Mai mult, şi cu majuscule in original, „este imposibil a deriva orice argument din teoria [economiei politice] pro sau contra individualismului politic”, întrucît, în economia „pură”, chestiunea se pune asupra folosirii „celei mai practice forme” care să dea rezultate…economice. Este o aplicaţie a conceptului foarte specifică şi restrînsă care generează rezultate pe care „orice alt concept de factură socială nu le-ar îmbunătăţi în mod semnificativ.” Deci Schumpeter, de exemplu, nu e…Austriac dpdv economic sau, mai ales, nu în sensul în care e Mises, stîlpul anarho-capitalist, pentru care „teoria economică îşi lărgeşte orizontul, transformându-se într-o ştiinţă generală a tuturor tipurilor de acţiune umană, i.e., în praxeologie.” De aci şi pînă la chestii de genul “freakonomics” nu a fost decît un pas, ca cea de la genialitate la nebuinie–adică înainte sau înapoi?

    Cu siguranţă însă, viziunea bioeconomică a lui Georgescu-Roegen (prezentată perfect greşit in wikipedia), altă ocazie ratată de Academia Regală Suedeză a Ştiinţelor, merge dincolo de această noţiune.

    Const

  28. 29 blogideologic ianuarie 19, 2013 la 1:19 pm

    @ Const
    Mulţumesc mult pentru comentariu.

  29. 30 M.Voicu ianuarie 19, 2013 la 2:40 pm

    @Const ianuarie 19, 2013 la 12:45am scrie cãtre @blogideologic, cu adresã într-adevãr bine ţintitã: în economia „pură”, chestiunea se pune asupra folosirii „celei mai practice forme” care să dea rezultate…economice. Este o aplicaţie a conceptului [distincţia între individualismul politic şi cel economic] foarte specifică şi restrînsă care generează rezultate pe care „orice alt concept de factură socială nu le-ar îmbunătăţi în mod semnificativ.”
    1)-Fac legãturã cu o maximã dragã lui Edison: ”you can’t improve on nature”, nu cã în justiţie n-avem voie a distinge unde legea nu distinge dar, cum criticam despãrţirea temeiniciei de legalitate în ”noul cod de procedurã civilã”: noaptea e parte din zi !
    2)-În situaţia accentuãrii logaritmice a asimetriei economice, politica devine factorul de analizã şi concentrare a mijloacelor de luptã cam în felul cum temeinicia devine determinantã în calificarea unei hotãrâri judecãtoreşti, întrucât legalitatea este aranjatã prin ”factorii de influenţã” dintre decidenţi – care fac ureche surdã ca la : bancruta frauduloasã, comercializarea drepturilor litigioase în afara impozitãrii, stabilirea unor redevenţe ridicole chiar sub rata dobânzii, concesionãri chiar şi înaintea dobândirii unui drept real.
    Cine e jefuit, individ sau stat, are de înfruntat autorul raptului – care dispune de întreg obiectul pentru a plãti orice speze; din pricipiul egalitãţii armelor rãmâne o himerã în faţa unor ”contracte beton” parcã forjate-n cabinete de paznic juridic ?


  1. 1 Raportul Jospin | Stiri Bloggeri Din Romania Trackback pe ianuarie 17, 2013 la 11:47 am
  2. 2 Europa si evreii « Motanul Incaltat Trackback pe ianuarie 17, 2013 la 8:25 pm
  3. 3 Despre ideea de “a te separa critic de comunism”… « Motanul Incaltat Trackback pe ianuarie 18, 2013 la 2:12 am
  4. 4 Inegalitatea socială în epoca Smartphone « Blog ideologic Titus Filipas Trackback pe ianuarie 18, 2013 la 9:53 am
  5. 5 Les Misesrables | socot Trackback pe februarie 4, 2013 la 9:07 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!
Reclame

%d blogeri au apreciat asta: