Încă 14 minciuni ale lui Băsescu

În dialogul de la B1Tv, din 27 noiembrie, Traian Băsescu a încercat să „plaseze” câteva idei pentru după alegeri şi/sau pentru după încheierea mandatului său. Să le luăm pe rând:

1.  „M-aş autocondamna dacă aş accepta formarea unui guvern antieuropean sau care să distrugă ce s-a construit timp de opt ani.”

Comentarii: Bătălia pentru interesele româneşti în Uniunea Europeană nu înseamnă poziţie „antieuropeană”. Pot fi învinuite Franţa, Germania, Polonia, atunci când îşi apără interesele, de atitudine antieuropeană?

2.  „..orientarea Vest, consolidarea parteneriatului cu Statele Unite – sunt soluţii la care am muncit mult, le-am realizat(?) şi nu aş vrea să vină nişte politicieni lipsiţi de maturitate care să distrugă construcţia asta.”

Comentarii: Opţiunea(orientarea) „Vest”, a fost după 1989 acceptată de toate partidele politice. Intrarea în Consiliul Europei, intrarea în NATO, acordul de asociere cu UE şi apoi finalizarea negocierilor de aderare, eliminarea vizelor pentru „Vest” s-au făcut, din câte ştiu, înainte de mandatului lui Băsescu. Acelaşi lucru pentru partenariatul cu SUA, care a fost încheiat în 1997 sub mandatul preşedintelui Constantinescu. Nu intru în detalii în ceea ce priveşte relaţiile româno-americane până în 2004, inclusiv sub aspect strategic şi militar.

3.  „… Nu ştiu dacă vă mai puteţi aduce aminte unde era România în 2004, când am câştigat eu alegerile (?) şi unde e acum”

Comentarii: Acesta a fost bancul serii. Probabil că mulţi îşi aduc aminte întradevăr că, în 2004, România intrase în NATO, românii nu mai aveau nevoie de vize pentru a călătorii în Europa, ritmul de creştere economică era de 8,4% – cel mai mare din Europa, investiţţile străine atinseseră un nivel maxim, finalizasem primul acord cu FMI etc. Oricum vedem cu toţii unde este România acum. Corect.

4. „… să dau Cezarului ce e al Cezarului. Eu, împreună cu Emil Boc, am găsit soluţia”

Comentarii: Nu ştiu dacă a fost vorba de Cezar Băsescu sau de Cezar Boc, dar „soluţia” lor a băgat „pacientul” România la reanimare.

 5. „.. noi avem pe 9 decembrie alegeri generale. Nu se alege primul ministru acolo

Comentarii: Conform Constiţiei, la alegerile „generale” este ales Parlamentul – „organul reprezentativ suprem al poporului român”(art. 61 din Constituţie), iar „Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, în condiţiile în care „Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului”… Deci alegerile generale determină configuraţia Parlamentului care acordă votul de încredere guvernului la cererea premierului desemnat. Parlamentul „alege” guvernul şi nu preşedintele. Ar trebui să scriem acest lucru şi mai clar în viitoarea Constituţie(pentru Traian Băsescu).

6.  „..este o chestiune de mare responsabilitate ce prim-ministru va fi desemnat, un ministru responsabil, orientat spre Vest, dar capabil să facă faţă crizei economice”

Comentarii: Aşa e cu responsabilitatea. Dar nu a preşedintelui. Ea revine alegătorilor(şi, imediat, Parlamentului) care, prin opţiunile lor, vor decide cine(şi în ce direcţie) va guverna ţara. Dacă partidul „România Mare” – să spunem – va obţine 80% din mandate, ar putea preşedintele să pună un premier de la UDMR, cu gâtul înţepenit „spre Vest”? Ar putea, cel mult, să-şi dea demisia.

7. „.. de trei ani, de patru ani, îi ţinem cu 1,35 din PIB ca buget”

Comentarii: Păi să ne „amintim” cum era în 2004, când armata avea 2,38 din PIB!

 8. „La suspendare, când am înţeles că era nevoie de suspendarea preşedintelui, ca să îşi acopere el povestea plagiatului…”

Comentarii: Oare nu-şi mai aduce aminte Băsescu că „lovitura de stat” trebuia să aibă loc ca reacţie la condamnarea lui Năstase (încep să vorbesc şi eu despre mine la persoana a treia…). Ar trebui să se hotărască…

 9.  „Deci noi primim nişte bani gratuit…” (de la Uniunea Europeană)

Comentarii: Pentru că Băsescu nu a participat lanegocierile dure cu UE pentru cele 31 de capitole, el nu înţelege că s-au făcut sacrificii imense în ceea ce priveşte economia românească (facilitând intrarea pe piaţa noastră a produselor din ţările membre) şi că fondurile „nerambursabile” de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 reprezentau, într-un fel, o compensare pentru acele sacrificii de transformare a economiei româneşti  în „economie de piaţă funcţională”. Din păcate, în mandatele lui Băsescu, din acestă sumă, rata de absorbţie a fost de doar 10%.

 10. „Deci nu aveau nevoie de revizuirea Constituţiei să facă 300”

Comentarii: Aşa e,dar de ce a mai făcut atunci şmecheria cu referendumul? Putea să ceară majorităţii parlamentare pe care o controla să modifice legea. De ce n-a făcut-o? Din demagogie…

 11.  „Şi mai avem o mare problemă, cea legată de proprietate”(procesele CEDO şi despăgubirile de aproximativ 17 miliarde de , în următorii 10 ani)

Comentarii:  Cine a schimbat regimul restituirilor şi al despăgubirilor în 2005, modificând legea pe care o dădusem în 2001? Evident, Băsescu împreună cu Monica Macovei, aşa că el ne lăsă acum – ca moştenire – o datorie imensă de plătit – 20 de miliarde de dolari pentru împrumutul de la FMI şi 17 miliarde de euro despăgubiri pentru dosarele de propietate!

 12.  „Constituţia poate fi mai puternică decât un partid. Într-un stat de drept Constituţia e deasupra a orice…”

Comentarii: Băsescu nu s-a  bazat pe Constituţie ci a crezut Curtea Constituţională că scrie în Constituţie”.

 13.   „Sunt lucruri construite în timpul meu, credibilitatea României în Uniunea Europeană ca stat de drept”

Comentarii: Fără…

 14.   „Mai urmează să nege că în mandatul meu România şi-a câştigat 10.000 de kilometri pătraţi de suprafaţă în Marea Neagră.”

 Comentarii: Băsescu are, din nou, probleme cu memoria – decizia politică, de curaj, aceea de a sesiza, în 2004(!), Curtea de la Haga cu acest diferend juridic mi-a aparţinut. El nu a făcut decât să culeagă „fructele”, ca şi în cazul aderării la UE.

„Ţepii” i-am înlăturat noi, guvernul PSD şi preşedintele Iliescu.

Reclame

49 Responses to “Încă 14 minciuni ale lui Băsescu”


  1. 1 augustinradescu decembrie 2, 2012 la 12:37 pm

    La pct. 1, comentariul „da’ ce, aia nu sint europeni?” induce falsa idee ca trebuie sa-i demonstram lui Basescu ca acel guvern este, totusi, european. Comentariul corect este: „Si cine stabileste daca un guvern este european? Basescu? GDS-ul? Femeia Europei? Nu cumva parlamentul?”
    Mai mult, in momentul desemnarii premierului, presedintele (oricare ar fi el!!) habar n-are componenta guvernului (si nici nu trebuie!) Asadar, cind spune „antieuropean” el se refera la premier! Ca si cum am spune noi despre el ca e urit! Am eu, oare, calitatea sa spun ca nu-i adevarat?

  2. 2 Mihai Dragan decembrie 2, 2012 la 12:52 pm

    …si nu v-ati obisnuit? daca oamenii se vor comporta ca si la referendumul de demitere (pe principiul: lasa ca vor merge destui la vot), inseamna ca ne meritam soarta!

  3. 3 blogideologic decembrie 2, 2012 la 12:59 pm

    “inconştientul organic” GAFĂ a ministrului Dobriţoiu: Şi-a exprimat respectul pentru soldaţii care şi-au lăsat oasele ”AIUREA” http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/gafa-a-ministrului-dobritoiu-si-a-exprimat-respectul-pentru-soldatii-care-si-au-lasat-oasele-aiurea-285824.html Există vocea “inconştientului organic”, vezi Maine de Biran. La noi îl cunoştea bine Camil Petrescu, a şi scris „Jocul ielelor” în spiritul “inconştientului organic”. „Aiurea” trebuie raportat la „vocea pământului”.

  4. 4 George Ban decembrie 2, 2012 la 1:16 pm

    Credeti ca AZI Basescu stie ce a spus IERI?

  5. 5 papasha decembrie 2, 2012 la 2:19 pm

    DE 14 ORI , UN MARE MANCATOR DE CACAT , O DIAREE NATIONALA ,
    CU UN NUME PREDESTINAT !
    A 15- CEA MARE INGURGITARE DE CACAT , SA DAM AURUL NOSTRU PE 4% REDEVENTE ( BOUL CREDE CA S-ANTALNIT HOTU ‘ CU PROSTU ‘ ) , IA DE VEZI CE ZICE BANCILI ALEA MARILI SI TARILI :

    Criza mondială a declanşat Războiul Galben. Goana după aur

    În ultima lună, pe fondul crizei economice tot mai pregnante, guvernele mai multor state au manifestat un interes crescut pentru achiziționarea aurului.
    Principalele bănci centrale ale lumii, printre care Rezerva Federală a Statelor Unite, Banca Centrală Europeană şi Banca Populară a Chinei, şi-au declarat, nu o dată, îngrijorarea privind inflaţia şi devalorizarea valutelor. În opinia marilor bancheri, creșterea stocurilor la aur – considerat „PLASAMENTUL CEL MAI DE INCREDERE ” – constituie o soluţie care ar putea rezolva măcar provizoriu situaţia.

    MARE REFERENDUM IN ALBA , PE 9 DECEMBRIE , PT.PORNIREA JEFUIRII POPORULUI ROMAN . AUTORII PRINCIPALI ,SUNT BETIVII SI FOMISTII ABRUTIZATI , SI CUMPARATI CU UN PUMN DE DOLARI , PE NIMIC , NUMAI SA VOTEZE ” DA ” . AFARA CU TRADATORII DIN TARA !

  6. 6 Sandu decembrie 2, 2012 la 2:38 pm

    Din pacate nu inteleg comentariul referitor la pct.12
    12. „Constituţia poate fi mai puternică decât un partid. Într-un stat de drept Constituţia e deasupra a orice…”

    Comentarii: Băsescu nu s-a bazat pe Constituţie ci a crezut Curtea Constituţională că scrie în Constituţie”.

    Daca puteti sa-mi detaliati! Va multumesc!

  7. 7 Nicu Truica decembrie 2, 2012 la 2:49 pm

    Aveti drepate ,domnule Nastase!
    In ziua de azi mincinosii ,impostori,vanzatorii de tara .nu pentru binele cetatenilor ci in interes personal, au ajuns sa conduca Romania spre dezastru si sa se si mandreasca cu acest lucru.

  8. 8 Karakas decembrie 2, 2012 la 3:54 pm

    Pe el il gidila sa-l „suspende” pe Ponta daca USL va cistiga alegerile cu majoritate si il va dori instala premier din nou. Il doare-n dos de Constitutie si democratie. Suparat fiind, vrea sa i-o „traga”, in cel mai pur stil maidanez, indiferent de regulile democratice. Si atunci, dupa ce a epuizat de insiruit rafinatele injurii zoologice, inventeaza tot felul de argumente slabe ca cel ca Ponta nu ar fi suficient de „vestic”, si ca ar distruge ce a construit el cu sudoarea mintii. Ceea ce este hilar daca ne uitam de departe. Dar de aproape, sunt semnele unui om disperat ca miscarea creata de el, sa-i spunem „oranjada romaneasca”, nu mai este pe gustul romanilor.

    Treaba care-l „oftica” la fel de tare este ca Ponta arata in fiecare zi ca e un politician din alt aluat. Mai tinar, mai agil intelectual, mai sincer si transparent in modul de a opera, mai „proaspat” in mesajul politic, Ponta este un inamic redutabil.

  9. 9 blogideologic decembrie 2, 2012 la 7:21 pm

    Lectura din Vauvenargues / Cel care l-a propus ministru pe domnul Corneliu Dobriţoiu trebuia să îl citească mai înainte pe Vauvenargues. Fizionomia lui spune că nu trebuia să fie „ministrul apărării”.

  10. 10 Ghita Bizonu' decembrie 2, 2012 la 7:28 pm

    De peste 20 de ani auz ca “drepta” are solutia ptr Romania. Si de fiecare data cand veni ea la putoare aproape ca a pus tara pe butuci. In numele principiilor de dreapta!!! Avem noi cumva o “dreapta” ?

    Eu am niste repere sa zic mai traditionaliste asupra dreptei. Drepata este traditia care inseamna in primul rand familie, neam, tara adica Patrie.Insa la noi “dreapta” …
    Luati la o discutie particulara orice adept al “dreptei” si lansati o discutie asupra triadelor clasice ale dreptei:
    Onoare, Patrie, Drapel
    Patrie, Munca , Famile
    Neam, Tara, Sange (ala care trebe sa-l versi in apararea primelor 2!)
    si o sa auzicti zbierete ingrozite “jos comunismu!!!”….si “liberate” .. Ca ei nu stiu ca prima conditie a dreptului este datoria .. fata de familie, neam, tara adica fata de Patrie si ca din aceasta datorie deriva drepturile cetateanului. Si ar mai fi ceva : dreapta considera servicul militar o datorie de onoare atunci cand nu il declara ca fiind o onoare si un drept pur si simplu („[i]in Romania numai Romanii au dreptul sa poarte arme[/i]” – constitutia din vremea lu Carol cel Trufas cu Coroana de Otel [gest de mandrie hohenzolerniana]) Dreapta zice „Dulce et decorum este pro patria mori” si un cetatean este un soldat … (prima si cea mai sfanta datorie a cetateanului fiind sa crape eroic ptr patrie… daca nu poate sa invinga in numele ei!!!)

    Adevarul este ca la noi “dreapta” este doar … contestatie. Contestatie in stilul 68ist a societatii deci si a ideii de Patrie, de societate , a indatoririlor , a identitatitii nationale.
    Unicu reper de dreapta este sa facem invers decat ce facu sir Nae Ceasca (care este ptr ei Comunismu’ intrupat!).

    Si de aici mai avem o cioaca draguta…
    [b]Da de cand Volodea Tismannetchi este de “dreapta”?[/b]
    Dupa parerea mea “dreapta” romaneasca “civica: este destul de putin la dreapta si mai ales este de stanga! Si de aici ajungem la o alta incurcatura: la noi “dreapta” a fost reprezentata intelectual mai ales de UASCRisti (Alina Mungiu de ex) ,, de GDSisti cu antecedente kominterniste (de ex Mihail Sora) de diversi alti insi gen Stelian Tanase (a carui inca o revolutie pute cam mult a trotzchism) , de unu precum Gabriel Andreescu (a carui amintiri din Ziua ne arata un ins ceva mai la stanga decat era PCR in 1980) sau Volodea (care o zice clar ca a fost acuzat ca fiind “ultra-stangist” si cititor avid de Marcuse si Adorno. A da .. ptr d’alde Marcuse partidele comuniste erau cam prea burgheze!!)

    Mi se pare ca pana la urma “dreapta” asta a nostra s-a trezit bagata intr-o incurcatura de tip “epurare” comunista in care diverse fractiuni se acuza reciproc de tradare (si Raportu lu Tismaneanu are destule destul de ciudate ce aduc a “fractionism” … totu e sa stii ce sa cati in docomentele astora)

    “Dreapta” noastra este o facatura. O facatura anarhista in care “individul” isi proclama precum Raskolnicov dreptul sau asupra vietii altora.
    Si pentru ca sa isi satisfaca interesele individu “de drepta” roman abhora statul roman si se face ecocul lu Soros, devine un feroce patriot german, american, la o adica “soviectic” invariabil antiroman .

    Niste ametiti fara minte, fara educatie fara cultura care crede ca „drepata” este inversul a ce au auzit in timpu ultimilor ani a lu Ceasca, nostalgici ai regiunilor de inspiratie sovietica , ai internatuionalismului , suspiranti intraziati ai Planului Valev si care in lipsa de SOVROM uri se reped sa doneze avutia tarii catre diversi FranK Timis, Derepansakaya, grecotei si orice altcuiva cu conditia sa nu fie roman si sa distruga poporul roman! [i][b]Si in aceasta calitate de auxiliari zelosi ai intereselor straine ei devin un [/i] fel de dreapta – ungureasca, greceasca , care s-o nimeri ! [u]Niste Quislingi !![/u][/b]
    [u]Si impotenti intelctual [/u]. Na un par degzamplu : unu giurelu de prin Polonia vine si ne iecsplica ce si cum cu Ceasca . Si ai nostri intelctuali fac recenzii pline de slugarnica admiratie!! Traducem cu sarg cartile unui englez despre Romania si al doilea rezbel mondial. Ce fac istoriii nostri ? il citeaza !!! (da citeaza un englez vre-un istoric roman in materie de istorie a Angliei ?) Ala Gallangher da iecsplicatii docte despre Romania ultimilor 20 de ani si trece martafoiu drept guru nationale. Un batalion intreg de elitisti isi drapeaza nulla citand pe noul Gagamitza!(asta este exact ca cu aurul din Apuseni. Noi nu-l extragem rugam pe altii sa faca profit !!)
    Bun. Astia sunt teletualii nostri de dreapta . Sunt frumesi, desptepti , academici si cam atat. Curea de transmisie despre ce zice si crede vestu. Adica scuze niste INUTILI!! Sau utilitatea este aceiasi ca a gubernului PDL – asigura conditii ca RMGC sa prospere .
    Asta este “”drepata” romaneasca!!!

    [b]Compradori in economie, compradori in politica , compradori in cultur[/b]a. Fara exceptie !!!
    [i][/i]

    PS … nu ceedeti ca istoria unei tari trebuieste scrisa de locuitorii ei ? Si daca „elita” acelei tari nu poa sa scrie istoria nu inseamna ca de fapt sunt niste beliti impotenti intelctual?!

    http://vremea.forumgratuit.ro/post?p=911&mode=editpost

  11. 11 M.Voicu decembrie 2, 2012 la 7:55 pm

    @papasha decembrie 2, 2012 la 2:19pm se referã la :
    -♦ nivelul ridicol al redevenţelor; ►redevenţele din Lege desconsiderã imperativul constituţional de inalienabilitate a proprietãţii publice :mrgreen:
    -♦ ”Referendum în Alba, pe 9 decembrie”. ►Întâi, nu vãd cum de Consiliul Judeţean Alba a considerat legalã pronunţarea doar localã pentru o problemã naţionalã :mrgreen: Şi-apãi, când ”exploatarea de stat de la Roşia Montanã, Roşia Min, a fost închisã în 2007, la câţiva ani dupã închiderea minelor de la Baia de Arieş şi Zlatna”, s-a organizat vre-un referendum ?, mai ales cã s-au pierdut şi utilajele d’acolo – în care bãgase bani TOATÃ ŢARA; ãia care au decis ierau tãt de dreapta; ţinând direcţia ca ππ-ul boului

  12. 12 blogideologic decembrie 2, 2012 la 8:33 pm

    Compania Yahoo! lucrează împotriva aborigenilor rumâni ? Citesc pe portalul Yahoo!: +Cel mai mare Andrei al românilor | 1/Andrei Cornea este unul dintre cei mai renumiţi istorici ai artei din România. Totodată, fiul celebrului critic literar Paul Cornea este eseist, publicist şi filosof. 2/Andrei Ivanţoc este unul dintre cei patru membri ai celebrului „grup Ilaşcu”. 3/Andrei Oişteanu, un productiv istoric al religiilor şi al mentalităţilor, este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. 4/Andrei Pleşu, fost ministru al Culturii şi al Afacerilor Externe, este un popular scriitor, estetician şi istoric al artei. Chiar dacă vă este dificil, vă îndemnăm să alegeţi una dintre aceste personalităţi.+ “Dificil” este puţin spus. Încercarea la care-i supune pe bieţii rumâni aborigeni Compania Yahoo! e de-a dreptul perfidă. Singurul personaj curat de-acolo este cel care nu-i “intelectual de frunte”. Despre Andrei Pleşu, un coleg etnic maghiar aprecia că acesta a fost stupid în afacerea Meditaţia Transcendentală. Am respect faţă de opinia acestuia. Şi nu pot să accept anti- românismul strident al domnilor Andrei Cornea, Paul Cornea, Andrei Oişteanu. Dacă îl devoalez, voi fi acuzat de anti-semitism.

  13. 13 M.Voicu decembrie 2, 2012 la 8:41 pm

    @AN: ”11. „Şi mai avem o mare problemă, cea legată de proprietate”(procesele CEDO şi despăgubirile de aproximativ 17 miliarde de , în următorii 10 ani)
    ►Gãsim datele raportate:
    “A venit” PIB pe 2011: exprimat în euro, e aproape egal cu PIB 2008. Cum a evoluat în criză, de Marin Pana, 6.3.2012 . Atunci, la ce ne-a folosit împrumutul ? Dacã se plãteau despãgubirile pentru proprietãţile abuziv confiscate, ar fi fost investite privat – sub rãspunderea proprietarului „reperat” – care-a dovedit cã îngraşã vita.
    Cheltuirea a continuat sã se facã – cu pretenţie de investiţii – centralizat ca în sistemul socialist – dar în care risipitorii n-au ajuns sã rãspunZã :mrgreen :

  14. 14 Fault decembrie 2, 2012 la 8:41 pm

    TRICHINELOZĂ

    După ce a ingurgitat porcinăturile Crăciunului, Traian Băsescu, în comă, este dus cu urgenţa la spital unde i se pune diagnosticul trichineloză, soţia sa declarând :
    – Aşa cum aşteptaţi cu toţii, Guvernatorul a fost obligat să înghită un porc, şi dintr-o imprudenţă crasă medicul personal n-a făcut obligtoria analiză de trichineloză.

  15. 15 Grigore Mitica/Oltenita decembrie 2, 2012 la 8:53 pm

    Pentru decaderea Romaniei,Basescu e este fara doar si poate vinovat,dar pentru ca e presedinte si bogat,nu este urmarit.Aceasta e convingerea mea,si sustin ca el trebuie sa paraseasca singur Cotroceni-ul.Atribuind discordia nationala lui,Basescu,romanii sunt plini de ura si de aceea sau gindit,s-o faca auzita prin huiduielile de 1 Decembrie ziua nationala.

  16. 16 Maximmouse@hotmail.com decembrie 2, 2012 la 9:23 pm

    Stimata Gazda,

    Cel mai mult mi-a placut punctul 4, si mai ales comentariul! Am ras cu lacrimi, este de neuitat cezarul basescu, cezarul boc…:) 🙂

    Fiecare discurs al acestui , cum i se spune acum, guvernator, este o nesfarsita sursa de comenatrii….eu sunt satul si dezgustat.NU POT sa-l mai vad , iar de auzit….mi se pare inca si ami greu.

    cu stima.

  17. 17 Radu Humor decembrie 2, 2012 la 9:49 pm

    Individul în cauză n-a câştigat cinstit niciodată nimic şi aproape toate afirmaţiile sale au fost imediat contrazise dacă nu de realitate, atunci cu siguranţă de el însuşi !
    Prin viu grai şi nesimţită intoarcere la 180 de grade.
    Faptul că se străduie cu atâta vorbărie mincinoasă, şi ameninţări puerile să menţină în viaţă măcar atenţia eventualilor votanţi , dacă ARD -ul s-a făcut scrum şi va fi împrăştiat în cele patru vânturi iscate de Băsescu (scuze pentru inducţie 😉 ) denotă o teamă viscerală de urmările juridice ale faptelor sale.
    Pentru a doua oară, în speţele juridice s-ar putea să fie vorba chiar de înaltă trădare, de data asta pe bune :mrgreen:
    Fiind ultima reprezentaţie trebuie s-o privim cu îngăduinţă, dar cu mare atenţie, ultima lui cunoscută dorinţă, aceea de a pleca pe mare, putând a-i fi îndeplinită .
    Cu condiţia de a lua cu el măcar o parte din cei care l-au ajutat să tragă România, ca pe o targă pe uscat, vreme de ceva ani .
    Echitabil ar fi, să nu ia cu el mai mulţi ani decât le-a mâncat românilor din viaţă 😉

  18. 18 Maximmouse@hotmail.com decembrie 2, 2012 la 10:04 pm

    @Marian Nicolae,

    Sa nu te gandesti ca te-am uitat! Gazda noastra, insa, este extrem de harnica , asa ca iti dau aici raspunsul in mica noastra controversa…

    Tu esti un nostalgic ? Pai, in primul rand, nu FMI l-a obligat pe ceausescu sa returneze banii inaintea termenului, SINGUR si-a asumat acest lucru, la fel cum SINGUR a facut tot ce a facut in tara asta.

    Un cojoc in plus, un medicament in minus, micile placeri ale vietii, amanate sine die, mancare , pe sponci, dezumanizare, pe scurt.

    Caracteristica unui dictator, Marian Nicolae, este ca nici nu-si pune problema ca viata unui om este o chestiune irepetabila. Noi romanii, avem o vorba…este cam …, deci nu ozic, dar iti explic: Timpul in care ai dus o existenta plina de frustari, nu se mai intoarce! Poate sa-ti fie bine, dupa o vreme, dar parerile de rau, sau , bolile, umilintele, astea nu se lecuiesc niciodata.Cine esti tu, ceausescu sa nesocotesi o viata? UN DICTATOR!

    Sunt de acord, dictatura ploretariatului, a ridicat, global standardul national de viata al clasei muncitoare. Dar, sa ne gandim, din punct de vedere moral, acest standard, era mai ridicat decat in timpul monarhiei, de exemplu? NU! Gandeste-te ca , intelectualitaea a putrezit in puscarii, locul le-a fost luat de acesti prostituati culturali, valabil in multe domenii in care se umbla la „bibilica”! Si atunci? Iaca, in momentul in care oprelistile au cazut, ti-a iesit la iveala, omul nou, al comunismului biruitor! Iti place?

    Te referi la industrializare. Fa-ti socoteala ca in acele vremuri, exista o lume bipolara. „Lagarul” comunist, da, lagarul asa se numea in literatura de propaganda, se afla intr-o concurenta acerba , in toate domeniile cu cel capitalist. Produsele , sa le zicem, estice, nu erau mai fatoase, dar de multe ori mai bune calitativ decat cele vestice. aici, intervine, o diferenta de optica: produsele de larg consum, erau mult in urma celor occidentale. Corect, asta venea, in primul rand din comertul centralizat, ai nevoie, cumperi, nu, nu: si mai venea si din dispretul elitei comuniste fata de necesitatile zilnice ale omului, si care pana la urma , constituie si reprezinta, mica lui fericire, pe care o poate intelege plenar.

    Ce folos avea omul obisnuit din performantele tehnico militare ale lagarului”? In fine discutia e lunga.

    Acuma, viu la interes. Ceea ce imi arati tu ca intelegi prin monarhie constitutionala, este gresit!

    Nu Regele , (care e batran! dupa cum te grabesti sa subliniezi..), trebnuie sa dezvolte tara. In nici un caz. Tara are pentru aceasta , guvern, oameni politici, oameni de afaceri , popor care sa-si aleaga guvernare de ce fel ii convine.

    Imi pare rau ca scarba aia de liicheanu a dat la un moment dat o definitie geniala a Regelui…Este capul ridicat spre cer …

    Marasmul , moral , in care natiunea se afla, acela trebuie tamaduit de regalitate.

    Iti palce sau nu, ce reprezinta casele regale? Din timpuri starvechi , reprezinta o linie de sange , pastrata si imbunatatita, a unor indivizi, care la un moment dat, prin merite personale, au condus comunitati, tari. Nu ma deranjaza, absolut de loc. Cate generatii in urma iti poti urmari neamurile? Ce au realizat ele? Iata, este un motiv ca, fara nici o suparare, sa ii privim si sa ii ascultam

    Sa nu ne lasam aburiti de propaganda repubilcana. Asta este un lucru important. Sa fim lucizi, atat in plan spiritual , cat si financiar , la avantajele monarhiei.Dar , cum spuneam, este o discutie, delicata, poate ca nu este momentul ei. Romania, din pacate, desi are mare nevoie de monarhie, nu cred ca va putea deveni una deocamdata…in principal pentru ca avem , in vecini, oameni si mai dedicati, dar si cu mai puternici opozanti.

    Vad ca iti displace Printul Nicolae.Gresesti! Faptul ca a facut scoala in Anglia, nu este un minus. Te invit sa vezi cati copii de ghertzoi au facut scoli in starinatate.Ai impresia ca vor putea sa fie , vreodata , capete incoronate? sa fim seriosi! sau crezi ca la scola, ii dadeau peste maini si-l puneau sa repete: daca ajung rege in Romania, il chem pe musiu charla sa-si faca mendrele? iara, sa fim seriosi.

    In privinta etniilor la care faci referire, sunt de acord cu dlnimeni. Si apoi, de ce nu-i spui, unui hot, hot, unui prost, prost, unui tradator, tradator, unui corupt, corupt, etc? trebuie, neaparat sa transferi pe o etnie aceste defecte?

    Etniile sunt ceea ce sunt , foarte mult si din cauza atitudinii majoritatii. Ei pot fi oricine, daca au gresit, juridic, platesc, la fel cu majoritatea. …si poporul de pradatori, este cam de 10.000 de suflete,sau chiar mai putini, ce crezi…ne mananca el pe toti? 🙂 🙂

  19. 19 Ion Cristea decembrie 2, 2012 la 11:00 pm

    Deja ne-am obisnuit cu astfel de minciuni,ce mai conteaza inca cateva.Eu ma gandesc daca va fi tras la raspundere ?

  20. 20 Adrian B. decembrie 2, 2012 la 11:14 pm

    Chiar Traian Basescu este o MINCIUNA ! De fapt , este un REBUT AL SOCIETATII care printr-un accident al istoriei a ajuns presedinte ! Prea multa filozofie pentru un DOBITOC SINISTRU !!!! Traian Basescu este un om bolnav psihic ale carui manifestari sunt amplificate de alcoolism ,de lipsa de educatie si de nivelul redus de inteligenta ! Chiar si fizionomia dansului este lombrosiana , cea a unui bolnav psihic , a unui criminal … In mod normal , acest individ ar trebui sa se odihneasca intr-un spital de boli mintale sau sa sape santuri pe la vreo firma de constructii ! Ca asa arata…

  21. 21 Buda Viorica decembrie 2, 2012 la 11:22 pm

    Pentru a intelege tot romanul ce se intimpla in tara lui, cam asa ar trebui lamurite si explicate lucrurile si la dezbaterile tv. Lumea nu e informata ,de aceia i-si permite ,si acest individ sa spuna atitea minciuni.

  22. 22 blogideologic decembrie 3, 2012 la 7:13 am

    @ Adrian B. spune : +Prea multa filozofie pentru un DOBITOC SINISTRU+
    În realitate există un „grup de filozofie” care a fost impus publicului românesc pe vremea lui Ceauşescu prin Jurnalul de la Păltiniş drept „grup de valori morale sigure”. Grupul se bucura de asemenea libertate de mişcare pe vremea lui Ceauşescu, încât nu poţi să nu crezi că în spatele lui se afla Securitatea, aceea care a fost creată, să nu uităm, de către alogenocominternişti, ca un organ de represiune anti-naţional şi anti- românesc. Vorbim numai despre Jurnalul de la Păltiniş, dar uităm să zicem noi ceva şi despre Rapoartele de la Păltiniş care surprindeau toate datele behaviorale despre legionarul Constantin Noica. Rapoarte ale căror duplicate erau trimise pentru analiză la servicii din două mari democraţii atlantice şi mediteraneene. Deci a fost mai întâi o perfidă spălare a creierelor noastre de „bieţi rumâni”, urmând mai apoi marea mişcare politică pentru distrugerea României, mişcare ce se apropie de rezultatul catastrofal din finalul consecvent urmărit, şi la care „bietul rumân” n-a reacţionat deloc în diversele etape. Dimpotrivă, „bietul rumân” a considerat că tocmai hienele filozofice, mă refer la Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, sunt „părinţii naţiei” româneşti. Şi acum marea majoritate alcătuită din oameni relativ bine intenţionaţi şi amabili de la noi gândesc în felul acesta. Eu am fost învinuit pe aici de unul care semna Harabula (care nu era nici bine intenţionat, nici amabil), şi acuzat că sînt un „marginal”. Adevărul este că nu avem altfel de mijloace, decât cele „marginale” sau mai bine spus „marginaliste” pentru a rezolva problema.

  23. 23 blogideologic decembrie 3, 2012 la 8:13 am

    Ce vrea să zică ? Traian Băsescu, despre PDL: “Ei trebuie să se vadă la guvernare. Eu îi pot vedea exact aşa cum se văd ei pe ei înşişi” http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/traian-basescu-despre-pdl-ei-trebuie-sa-se-vada-la-guvernare-eu-ii-pot-vedea-exact-asa-cum-se-vad-ei-pe-ei-insisi-285910.html

  24. 24 dlnimeni decembrie 3, 2012 la 8:14 am

    Domnule Nastase, va urez mult succes astazi la tribunal!

  25. 25 blogideologic decembrie 3, 2012 la 8:27 am

    Să expun, pe scurt, şi continuarea metodologiei de creare a locurilor de muncă noi, vorbesc şi ca principiu. Inovaţiile educative pot crea totodată noi locuri de muncă. Repet ce am mai spus, educaţia este acum pivotul central în economia bazată pe capital intangibil.

  26. 26 Doru Coarna decembrie 3, 2012 la 9:15 am

    Eu cred ca-i minunat ca TB insista cu minciuna pe banda rulanta, in felul asta scarbeste pana si pe cei mai fideli adepti ai sai, ai dreptei, ai democratiei, ai statului de drept si ai Uniunii…

    Se intelege ca mesajul sau este unul terminal, in sensul ca nu mai are ce spune, nu mai are idei… probabil ca l-a dat afara si pe ala care-i scria discursurile… sau l-a scarbit si s-o fi carat singur…

    Remarcile sale sunt insa deosebit de periculoase, nu trebuie luate drept cretinisme imediate: exista destui nemultumiti in tara care asa cum cred ca asta li se intampla datorita lui Nastase, tot asa vor crede ca se datoreaza USL-ului, care guverneaza de fapt! Si apoi, se stie ca repetand aceleasi tampenii la infinit, cei mai slabi de minte vor ajunge sa creada…
    De aici pana la a le transmite, pe 8 seara, ca nu trebuie sa iasa la vot, mai e un pic!

    Stiu, si eu am spus ca e data asta nu votez, dar eu nu votez din simplul motiv ca USL si liderii sai m-au dezamagit asta-vara, nu au luptat cu curaj, au plecat capatzanile si au cedat in modul cel mai jalnic! Pt cine sa votez, pt niste fricosi? Pt ei sa voteze iepurii, eu astept sa apara un vultur!

    Voi mai vota doar daca va mai candida vreodata Nastase, astia nu merita efortul oricate sanse le-ar da viata, securitatea, jnapanii sau sarsaila.

    Ref. la minciuni: pai numai ‘mnealui spune minciuni? Si acum ce facem, sa alegem pe cei care mint mai putin, mai frumos sau mai politicos? Eu cred ca trebuie sa-i aruncam pe toti astia la cosul istoriei si al experientei nefaste, si sa plecam din nou la drum cu oameni seriosi, dispusi sa munceasca, sa lupte, ca creeze, sa iubeasca si sa moara! Cu ce fel de oameni credeti ca s-au imbogatit statele astea care-si bogate? Cu securisti smenari precum politicienii nostri, sau cu oameni de mare curaj?

    Asculati-ma pe mine, cu retardatii astia nu se mai poate face nimic, decat doar sfartecarea tarii intr-un final, si vedeti cate eforturi fac ei ca asta sa se intample…
    Daca-i votati, ii legitimati in bloc! Votati-i! Doar n-o sa alegeti binele, trebuie sa alegeti raul…

    PS. Binele ar fi sa stati acasa si sa le aratati ca fraierii s-au trezit si ca nu le place ceea ce li s-a facut, li se face si se planuieste a li se face in viitor!
    Trebuie fortati sa accepte toti o alternativa reala, romaneasca si democratica, nu vreo alta aripa a securitatii ca pana acum…

  27. 27 Marian Nicolae decembrie 3, 2012 la 9:18 am

    Înscenare
    Ion Stan, codificat „Ostil”
    Autor Colonel (r.) Vasile Zărnescu

    http://www.cotidianul.ro/ion-stan-codificat-ostil-201164/

    În urmă cu vreo patru-cinci decenii, un avion de pasageri sud-coreean a deviat de la rută din nu se ştie ce motive şi a intrat în spaţiul aerian al U.R.S.S. A fost interceptat de aviaţia de vînătoare sovietică, somat să se identifice şi să iasă din spaţiul aerian sovietic. Iarăşi nu se ştie din ce motive, comandantul aeronavei de pasageri nu a răspuns somaţiei. În conformitate cu regulamentele militare şi în consens cu centrul de urmărire de la sol, pilotul sovietic a codificat „Ostil“ avionul care nu răspunsese somaţiei. În limbajul militar, codificarea cu calificativul „Ostil“ înseamnă „Distrugere imediată!“
    Necazul a fost şi că, puţin mai devreme, radarul din zonă semnalase că un avion american de spionaj intrase în spaţiul aerian sovietic, pe care, apoi, îl pierduse de pe radar. Aviatorul a ochit şi a tras o rachetă. Avionul a căzut în ocean şi pasagerii, împreună cu echipajul, au murit toţi. Sigur, au fost şi nişte circumstanţe nefericite: era noapte, erau condiţii meteo nefavorabile – niţică furtună, nori etc. – dar, totuşi, pilotul, apropiindu-se, nu se poate să nu fi văzut că era un avion de pasageri. Sau, poate că, din nefericire, nu a văzut. Sub presiunea informaţiilor anterioare şi a misiunii de luptă încredinţate, pilotul a crezut că era vorba de acel avion-spion care tocmai fusese semnalat şi l-a doborît. A ieşit un scandal internaţional, s-a făcut şi un film, dar morţii au rămas în ocean, iar codul „Ostil“ a rămas în uz.
    Deputatul Ion Stan a fost, şi el, codificat „Ostil!“. Dar caracteristicile cazului său şi cele ale avionului de pasageri sud-coreean sunt absolut opuse. Într-adevăr, dacă, în esenţă, cazul avionului constituie, din cauza împrejurărilor, o nebuloasă deplină, cazul Ion Stan este absolut transparent, cu toate datele de identificare la vedere. Este o persoană publică foarte cunoscută, cel puţin în lumea politică: este un membru militant al PSD, onest, patriot, apărător al interesului public, deţinător al unor importante demnităţi publice şi secrete de stat, care a făcut, în Parlament, declaraţii politice incendiare contra corupţilor de la Putere, îndeosebi în acest ultim mandat al Parlamentului. Deci, a fost perceput ca un real pericol de către clica PDL, evident, pînă la instalarea guvernului Ponta.
    Dar, trebuie să repet ceea ce s-a semnalat, uneori, în presă: guvernul Ponta se află la guvernare, dar nu la Putere, deoarece pîrghiile puterii se află preponderent în mîna fostei Puteri şi actualei Opoziţii.
    Cazul Ion Stan este o victimă a luptei pentru Putere dintre cele două forţe principale care se confruntă: chipurile dintre „Stînga“ (U.S.L.,compusă din alianţa contra-naturii dintre P.S.D. şi P.N.L.,în care a fost inclus, pe ultima sută, şi U.N.P.R.-ul, acuzat copios, pînă mai deunăzi, chiar de către Victor Ponta ca fiind format din traseişti, din trădători etc.) şi „Dreapta“ (rebotezată A.R.D., formată din P.D.L. şi alte grupuleţe de strînsură, ca defunctul P.N.Ţ.C.D.); între ele oscilează ticăloşii din U.D.M.R., care pîndesc să vadă încotro se înclină balanţa Puterii, spre a se lipi de noul cîştigător, aşa cum au făcut în ultimii 17 ani. În esenţă, aceste forţe formează clasa politică postdecembristă, sau, zis mai concis, CLEPTOCRAŢIA. Între cele două mari familii politice există, acum, şi un numitor comun: scursurile politice prelinse din P.D.L. în U.S.L., îndeosebi în P.N.L., de tipul lui Sorin Frunzăverde – proeminent satrap local –, sau al lui Cătălin Croitoru, insinuat în P.S.D., ca tip fiind meschin, insignifiant. Diferenţierea pe principi politice dintre partidele care au guvernat şi guvernează acum este doar o faţadă de a cărei demagogie s-a convins tot mai multă lume: esenţa cleptocraţiei este accederea politicaştrilor la Putere pentru a-şi însuşi resursele publice în folos propriu.
    Desigur, printre membrii unora dintre aceste partide, cum este P.S.D., se află şi oameni politici oneşti, şi l-am indicat frecvent chiar pe Ion Stan. Dar am serioase rezerve ştiinţifice că în cadrul A.D.R. s-ar afla politicieni oneşti, patrioţi, apărători ai interesului public. Cu privire la membrii P.D.L., îndeosebi, se poate aplica remarca lui Victor Ponta: „Pe ăştia nici dacă-i împuşti nu e suficient!“ Evident, aşa cum am mai spus, Victor Ponta a făcut o figură de stil, o hiperbolă, oarecum, deoarece, ca fost procuror, a avut pistolet în dotare şi, ca premier, ştie că, în ultima vreme, muniţia s-a scumpit foarte mult şi, apoi, ar fi risipă de cartuşe: mai ieftină ar fi spînzurătoarea şi, mai eficientă imagologic, tragerea în ţeapă!
    Actuala hărţuire a deputatului Ion Stan este, într-adevăr, cum dezvăluie, Vlad Dumitraş, în Cotidianul din 26 noiembrie a.c., „o execuţie politică“.
    Ca ex-preşedinte şi ca actual vicepreşedinte al Comisiei comune parlamentare de control a activităţii S.R.I., ca fost prefect, ca membru al Parlamentului etc., Ion Stan ştia de mult că persoana sa este sau trebuie să fie, prin forţa lucrurilor, urmărită informativ de Serviciile Secrete cel puţin pentru a fi protejat. Cu atît mai mult ar fi fost urmărit dacă ar fi fost suspectat de activităţi care ar fi adus atingere siguranţei naţionale, inclusiv sub specie penală. Luînd aceste consideraţii ca premisă axiomatică, conchidem că nu putea să comită asemenea fapte penale, care i se impută, evident, doar pentru a fi compromis. Apoi, ţinînd cont de incendiarele sale declaraţii politice demascatoare din Parlament, este absolut evident că este vorba de o înscenare ca acţiune de retorsiune a preşedintelui Traian Băsescu, în primul rînd, dar şi a clicii care se simte în pericol.
    Această formă de asasinat politic este preludiul celui fizic real, care îi va urma. Într-adevăr, acum s-a trecut la metoda Securităţii din anii 1950-1960 – condusă de echipele jüden-comuniste trimise de N.K.V.D. –, care se folosea de indivizi condamnaţi pe viaţă sau la ani grei de puşcărie pentru fapte penale ca instrumente docile spre a-i asasina în puşcărie pe condamnaţii politici consideraţi cei mai periculoşi (vezi cartea „DRUMUL DAMASCULUI. Spovedania unui fost torţionar“, de Doina Jela, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999). Aşadar, dacă actuala clică politică va reuşi să-l bage la puşcărie – prin presiuni asupra procurorilor şi judecătorilor corupţi sau coruptibili – pe deputatul Ion Stan, există riscul iminent ca el să fie asasinat în puşcărie, aşa cum, de exemplu, fusese asasinat Gheorghe Brătianu, în 1954, sau, generalul Emil Macri, în 1990. Fostul premier Adrian Năstase a scăpat, deocamdată, de acest risc, fiindcă el nu apucase să vorbească, precum Ion Stan, dar Adrian Năstase tot prezenta pericol, de aceea l-au „priponit la mititica“ pentru a-i „arăta pisica“, să facă „ciocul mic“.
    Într-un articol publicat în urmă cu vreun deceniu, ziarista Lelia Munteanu publicase un articol cu un titlul care devenise faimos şi care releva nivelul profund şi periculos la care ajunsese corupţia din Ju$tiţi€: „Decît să-ţi angajezi un avocat, mai bine îţi cumperi un judecător!“ (cf. Adevărul, nr. 3322, 19 februarie 2001, pag. 1). Apoi, tot cam atunci, şi într-un alt context al analizei, ziaristul Cristian Tudor Popescu îşi arăta temerea că, ţinînd cont de tendinţa accelerată pe care o luase, atunci, corupţia din justiţie, din politică, din economie etc., exista riscul apariţiei, şi la noi, a „escadroanelor morţii“, ca în ţările sud-americane Argentina, Brazilia etc.
    Acum am ajuns în situaţia limită de degradare a vieţii politico-economice întrevăzută de C.T.P. şi, de aceea, cred că nu ar trebui să ne temem de apariţia acestei forme de asanare radicală a corupţiei, dar ar fi chiar dezirabilă. Calea democratică a alegerilor a eşuat lamentabil – după cum s-a văzut inclusiv după ultimul referendum de demitere a preşedintelui Traian Băsescu –, iar alegerile din 9 decembrie vor fi şi ele furate. Ca atare, ultima soluţie este o revoluţie autentică, făcută de români în favoarea românilor, cu recuperarea suveranităţii şi demnităţii ţării, a averii ţării înstrăinate de guvernele postdecembriste şi cu pedepsirea radicală a vinovaţilor. Ca formă premergătoare a acestei revoluţii ar fi posibilă şi înfiinţarea „escadroanelor morţii“, care să-i lichideze pe corupţi, deopotrivă cu judecătorii, procurorii şi avocaţii corupţi care-i apără şi îi favorizează! A ne aştepta la succes democratic pe calea electorală actuală nu înseamnă decît a face o revoltă în genunchi. Fireşte, pentru evitarea unei asemenea eventualităţi, soluţia fericită ar fi ca electoratul să se prezinte la vot în proporţie de 99 la sută şi să aleagă o nouă clasă politică, dar în mod conştient şi nu să se lase cumpărat, ca pînă acum, cu un kil de ulei şi o pereche de cizme de cauciuc. Fiindcă o soluţie paşnică şi democratică precum în Islanda nu e posibilă cu actualul electorat român, de o incultură politică deplină şi, ca atare, de o totală lipsă a exercitării democraţiei. De aceea este imperios necesar ca la alegerile din 9 decembrie electoratul să aleagă numai candidaţii independenţi sau ai partidelor care nu au fost la guvernare. Cu excepţia, repet, a lui Ion Stan sau a altuia la fel de curajos şi cinstit ca acesta.

  28. 28 grigore decembrie 3, 2012 la 9:20 am

    domnul basescu are mari probleme de memorie. nu trebuie bagat in seama.el minte cu mare nerusinare.etc.

  29. 30 Ghita Bizonu' decembrie 3, 2012 la 10:42 am

    Maximmouse@hotmail.com

    mai incet cu manipularea „toata intelectualitatea a putrezit in puscarii”.
    Ca tovii Sora, Bugnariu, Ianosi si destui altii nu au avut „placerea” . Da si ei intelectuali daca ginesti marginea …
    Acu nu zic ca tu manipulezi .. doar ca ai cazut in plasa manipularii …

  30. 31 anonim decembrie 3, 2012 la 10:54 am

    Urmeaza traditionala alba-neagra pe cazinoul din Constanta intre PDL si PSD.

  31. 32 fotbaldragosteamea decembrie 3, 2012 la 11:39 am

    Multumesc pentru precizari.Sunt necesare si ar trebui citite de toata lumea.Basescu se da savant,bazandu-se pe ignoranta oamenilor simpli.A ajuns sa vorbeasca de unul singur,autoinregistrandu-se.Se teme de intrebari.Nu-i vorba,ca tinerele jurnaliste nici nu sunt iscusite in a pune intrebari de esenta.Ele umbla mai mult cu intrigi marunte.Vad ca din nou sunteti chemat la tribunal.Aveti parca o condica de prezenta acolo.Va tot judeca niste femei,Justitia la noi a devenit apanajul femeilor?Cereti sa discutati cu magistrati barbati.Poate ca ei nu vor mai avea prejudecati subiective.Mult succes.Va asteptam sa reveniti canva la carma justitiei din Romania,pentru a o pune la locul ei!Evident,pentru a o scoate de sub tutela mascata a politicului.Avem nevoie de justitie cu cap limpede,ca al Dv.actualmente.

  32. 33 Marian Nicolae decembrie 3, 2012 la 12:36 pm

    OMV şantajează guvernul României

    De Valentin Mândrăşescu
    30.11.2012, 18:36

    http://romanian.ruvr.ru/2012_11_30/OMV-Santajeaza-guvernul-Romaniei/

    În ultimii zece ani OMV s-a transformat dintr-un pitic al pieţei petroliere într-un jucător de talie medie numai şi numai datorită şantajului la care a fost supusă România în procesul aderării la Uniunea Europeană. Este un „secret deschis” faptul că intrarea României în Uniunea Europeană a fost condiţionată de vânzarea companiei Petrom la un preţ vădit subevaluat, această „privatizare” provocând pierderi de peste 20 de miliarde de dolari pentru bugetul statului.
    Pierderile rezultante din vânzarea Petrom cresc cu 3 milioane de dolari pe zi. Managementul companiei, obişnuit probabil cu ideea că unicul mod de negociere cu guvernul României este şantajul, a demonstrat în cadrul recentelor declaraţii publice că nu intenţionează să renunţe la preferenţele obţinute într-un mod amoral, preferând să ameninţe statul ale cărui resurse le exploatează.

    Valoarea exactă a redevenţelor plătite de OMV este secretă, reflectând caracterul netransparent al procesului de privatizare.
    Conform declaraţiilor oficialilor români, redevenţele plătite de OMV sunt între 3,5% şi 13%, deşi „pe surse” se vehiculează cifra de 6%. Mai mult, OMV se bucură de un impozit pe profit de 16% şi nu este supraimpozitat în vreun fel, ceea ce constituie o excepţie de la principiile de fiscalizare practicate în Uniunea Europeană. În Marea Britanie, impozitul plătit de companiile petroliere este de 52%, iar în Norvegia este de 78% şi acest regim de fiscalizare nu a afectat în vreun fel intensitatea investiţiilor în sfera petrolului şi gazelor naturale.
    Acum, managementul OMV, prin vocea directorului de explorare Jaap Huijskes, ameninţă statul roman cu sistarea explorărilor proiectelor din Marea Neagră dacă statul va majora taxele şi redevenţele:
    “Statul roman vrea ca gazul din Marea Neagra sa fie vândut pe piaţa locala, dar depinde de preţ. Daca preţul nu ne convine, nu dezvoltam zăcămintele (…) Forările vor depinde de sistemul de taxare si de redevenţa, depinde cat de mult se va schimba actualul sistem de taxare”
    (citat conform Incomemagazine.ro)
    Aşa cum se întâmplă de obicei, importurile din Rusia sunt utilizate în calitate de “bau-bau”, iar românilor li se promite „independenţa energetică”, dar numai dacă OMV va avea posibilitatea să exploateze aproape gratuit resursele naturale ale României. Este curios că redevenţele se renegociază acum, probabil pentru o perioadă de 10 ani, iar „independenţa energetică” li se promite românilor pentru „începutul deceniului viitor”, iar zăcământul „gigantic” din Marea Neagră cu care se tot laudă OMV încă nici nu a fost descoperit şi evaluat din punct de vedere al viabilităţii comerciale. Acest aspect este recunoscut chiar de directorul de exploatare al companiei austriece:
    „Primul pas pe care o să îl facem după ce vom descoperi hidrocarburi în Marea Neagra va fi să ne îndreptăm spre piaţa locală, spre piaţa domestică. Vorbim despre înlocuirea importurilor de gaze din Rusia, pentru care preţul este foarte ridicat. Statul român doreşte să vindem gazele din Marea Neagră pe piaţa locală şi noi intenţionăm la fel, dar depinde de sistemul de taxare şi de preţ. Sunt două componente importante în orice afacere. Nu putem să facem investiţii dacă ele nu sunt profitabile”
    (citat conform Agerpres)
    Probabil, OMV se simte absolut invulnerabil faţă de o eventuală reacţie a autorităţilor române, deoarece este imposibil de a găsi o altă explicaţie pentru aceste declaraţii, care constituie un şantaj direct la adresa statului român.

    Compania austriacă doreşte să obţină acum menţinerea nivelul aberant de mic al redevenţelor, propunând în schimb „blana ursului din pădure”, adică accesul la un zăcământ ce „urmează a fi descoperit”. Guvernul român, are posibilitatea să înlocuiască compania OMV care nu deţine vreun monopol tehnologic în domeniul explorărilor maritime. Este cert că printre jucătorii mari ai pieţei energetice, adică giganţi de genul British Petroleum, Statoil, China National Petroleum Corporation sau Rosneft se vor găsi companii dispuse să ofere condiţii mult mai avantajoase şi totul depinde doar de voinţa politică a guvernului de la Bucureşti.

  33. 34 Draghi Puterity decembrie 3, 2012 la 1:08 pm

    Va urez si eu succes, domnule Nastase. Nu ca as crede ca peste noapte sistemul ticalosit creat de Basescu in justitie ar fi disparut, dar poate mai exista si judecatori, chiar si ticalositi, care au sufucienta minte incat sa se gandeasca si la propriul lor viitor.

    Offtopic – Care a fost de fapt cauza „primaverii arabe”? Nu, nu e vorba de Facebook si Tweeter:

    http://www.businessinsider.com/food-prices-and-social-unrest-chart-2012-11

  34. 35 shoes decembrie 3, 2012 la 1:19 pm

    Domnule Nastase, asteptam sa va vedem liber!

  35. 38 Marian Nicolae decembrie 3, 2012 la 1:45 pm

    Iata cum capusele CFR-ului castiga bani frumosi, pentru ca Deutsche Bahn sa castige bani frumosi de pe urma capuselor CFR……

    http://www.incont.ro/transporturi/deutsche-bahn-cel-mai-mare-operator-feroviar-din-europa-va-prelua-regiotrans-brasov-pentru-67-mil-euro.html

  36. 39 Marian Nicolae decembrie 3, 2012 la 3:10 pm

    Herta Muller, premiul Nobel pentru Literatura:
    Comunistii sunt acum social-democrati.
    Tara se intoarce in trecut
    de R.M.

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13736730-herta-muller-premiul-nobel-pentru-literatura-comunistii-sunt-acum-social-democrati-tara-intoarce-trecut.htm

    „Securitatea functioneaza in continuare in Romania, afirma laureata premiului Nobel pentru literatura Herta Muller, intr-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian, in care adauga ca fostul partid comunist nu a disparut, ci s-a transformat in Partidul Social Democrat.

    „40% din vechii angajati au fost preluati de noul Serviciu Roman de Informatii. Restul sunt milionari prin privatizari furate”, spune Herta Muller, care s-a nascut in Romania, intr-o familie de etnici germani.

    In opinia sa, Uniunea Europeana, la care Romania a aderat in 2007, are si ea o vina pentru jumatatile de democratii din fostul bloc comunist. „Partidul Comunist si-a luat o noua fata – sunt Social-Democrati acum. Tara se intoarce in trecut – sunt stalinisti”.

    Desi nu a uitat niciodata teroarea psihologica si supravegherea permanenta pe care a trait-o in perioada dictaturii lui Nicolae Ceausescu, Herta Muller marturiseste ca a plans cand acesta a fost executat.

    Cand revolutia a invins, in 1989, „m-am gandit, acum o sa traiesc mai mult decat el”.

    Si totusi, dupa sumara sa executare de Craciun, „am plans toata ziua, partial de usurare, dar nu poti sa te uiti cum cineva e impuscat. Chiar daca mi-am dorit asta timp de 20 de ani, nu voiam sa o vad intamplandu-se”.

    Müller adauga ca s-a simtit usurata cand a cazut Zidul Berlinului, dar serviciul germa de securitate a avertizat-o sa nu se deplaseze in Germania de Est: „Credeau ca as putea fi rapita si dusa inapoi in Romania”.

    Interviul integral poate fi citit aici.

    http://www.guardian.co.uk/books/2012/nov/30/herta-muller-life-in-books

    Daca nu am sti adevarul, chiar am fi inclinati s-o credem pe distinsa doamna Herta Muller……premiul Nobel oblige…..

    Daca dumneavoastra domana Herta Muller credeti acest lucru, fiti buna si ramaneti in Germania, poate cu aceasta ocazie va lasa inima si-i faceti invitatie si lui Basescu sa vi se alature…..impreuna cu MRU, Tismaneanu, Traian Ungureanu si alte aparitii ‘telectuale….. nu-l uitati pe Patapievici si Ion Cristoiu, va rugam……

    O zi buna sa aveti.

  37. 40 Marian Nicolae decembrie 3, 2012 la 3:45 pm

    Cel mai virulent critic parlamentar al lui Traian Băsescu
    Deputatul Ion Stan – alte 25 de declaraţii politice acuzatoare

    http://www.cotidianul.ro/deputatul-ion-stan-alte-25-de-declaratii-politice-acuzatoare-201200/

    14 martie 2006

    1. „România – de la statul de drept, democratic şi social spre statul republică prezidenţială, autoritară şi poliţienească”

    Preşedintele României ar avea toate motivele să nu permită nici stalinizarea (…) principalelor instituţii ale statului de drept şi nici subordonarea personală a activităţii acestora încălcând în mod repetat Constituţia României.

    Încercările disperate (…) de a politiza Armata, Justiţia şi Serviciile de Informaţii produc efecte dizolvante.

    Armata se compromite în scandal după scandal – achiziţii dubioase, dotări proaste, dar scumpe, anchete şi condamnări pentru corupţie, indisciplină iar, mai nou, grave scurgeri de informaţii dublate de manifestările publice de incompetenţă şi iresponsabilitate ale celui ce ocupă din întâmplare funcţia de ministru al apărării naţionale.

    Justiţia se afundă în demagogia politică de duzină, transformând nobilele şi universalele principii ale dreptului care au călăuzit ordinea socială a omenirii, de la romani şi până în zilele noastre, în sloganuri propagandistice, pe care o femeie-comisar atârnată de fotoliul din care au vegheat la buna facere şi aplicare a legilor jurişti iluştri ai neamului, le transformă, peste noapte, în legi despotice, imorale şi antinaţionale.

    În actuala conjunctură, când în Parlamentul României nu mai funcţionează pluripartidismul, când conştiinţele individuale ale parlamentarilor sunt topite în creuzetele grupurilor de interese ale unor partide polarizate în jurul unor centre de putere economică dubioase, al căror ţel este eludarea legii şi fuga de răspundere în faţa acesteia, pentru fărădelegile prin care au jefuit banul public, democraţia moare, iar statul poliţienesc i se substituie.

    Poliţia a fost dezorganizată, iar în locul ei capătă puteri discreţionare şi se afirmă o jandarmerie brutală şi supermilitarizată care, sub oblăduiri înalte, se insinuează în toate celelalte structuri de forţă ale statului.

    Ministerul Public a devenit un instrument de nedreaptă represiune şi înscenări judiciare, un redutabil simbol al poliţiei politice asmuţite împotriva adversarilor, după principiul „cine nu cotizează la noi este împotriva noastră”.

    Magistratura batjocorită şi supusă oprobiului public, tocmai prin declaraţiile celor obligaţi să vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, se revoltă şi, fapt fără precedent, protestează public împotriva siluirii ei de către garantul suprem al funcţionării statului de drept.

    Sunt tot mai evidente şi căile constituţionale ale abolirii actualei ordini constituţionale: promovarea Parlamentului unicameral, modificarea cadrului legal pentru organizarea referendumului, pregătirea opiniei publice pentru un regim prezidenţial, îngrădirea câmpului de mişcare al partidelor politice în ţarcul unei singure camere legislative şi înlocuirea rolului partidelor cu „consultări directe cu poporul”, în stradă, cu prilejul vizitelor de lucru.

    Concomitent, o adâncire a divizării presei, inclusiv prin schimbările de proprietate asupra acesteia va facilita şi mai mult reuşita eforturilor de modificare a raporturilor constituţionale dintre instituţiile statului.

    În toată această evoluţie către o nouă dictatură, cei care au acaparat canalele de comunicare publică le alimentează cu otrava manipulării cunoştinţelor, făcând loc tot mai mult confuziei şi haosului, din care o putere nevolnică şi fără repere ideologice şi axiologice naţionale se alimentează însetată de intrigi politice, adâncindu-şi dezbinarea.

    Şi o tabără şi cealaltă au, însă, foarte bine conturată importanţa informaţiei în menţinerea şi consolidarea puterii.

    Dacă toate celelalte instrumente de forţă au fost mai uşor obligate a se subordona şi servi politic, intervenind şi oportunismul unor avizi de funcţii şi cariere nemeritate, serviciile de informaţii continuă să fie, în continuare, obiectul unor aprige dispute ale căror izbucniri publice sunt pe punctul de a le periclita raţiunea de a fi.

    În opinia noastră, serviciile de informaţii reprezintă, în acest moment, cea mai importantă redută a bătăliei unor forţe politice profund dezbinate, în care fiecare din părţi mizează pe supravieţuirea prin controlul acestor servicii.

    La serviciile de informaţii se află secretele măririi şi decăderii lor, iar conştiinţa acestui adevăr îi face, şi pe unii şi pe alţii, să arunce totul în joc. Dacă nu au reuşit să-şi aservească serviciile, atunci preferă să le împingă spre sinucidere, împlicându-le pe unele cu – pe altele – fără voia lor, în dispute politice.

    Construcţia statului naţional-poliţienesc avansează clipă de clipă, ceas de ceas, zi după zi.

    9 mai 2006

    2. Raportul de activitate al Consiliului pe anul 2005 este un document inacceptabil, care are un singur mare merit, acela de a se constitui în dovada supremă a pericolului major în care se află democraţia în România.

    Această dovadă este autentică şi poartă semnătura celui mai credibil factor – consilierul prezidenţial şi şef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

    Acest raport vine şi ne arată cum o clică militaristă şi-a subordonat, prin intermediul unei instituţii anacronice, de sorginte răsăriteană Guvernul României.

    Personajele cheie ale acestui organism au avut şi au, la rândul lor, fără excepţie, antecedente dintre cele mai interesante prin poziţiile ocupate în istoria confruntării bipolare din perioada războiului rece. Aceasta ar putea fi una dintre principalele cauze ale ofensei pe care mostra de raport o aduce Parlamentului României, care riscă, la rândul său, dacă nu-l va respinge, să se ataşeze drept remorcă la un sistem politic care se anunţă ca o ameninţare majoră la adresa Constituţiei şi a democraţiei.

    Raportorul are obligaţia stabilită prin lege ca, anual, să dea seama Parlamentului de activitatea pe care a desfăşurat-o. Activitate care trebuie să acopere o paletă de competenţe şi atribuţii cu geneza în art. 119 al Constituţiei şi detaliate în propria lege de organizare şi funcţionare.

    Problemele cardinale ale acestui „raport” sunt două:

    prima, că instituţia raportoare ignoră legea, de vreme ce una prevede aceasta că trebuie să facă şi de cu totul altceva rezultă că s-a ocupat;

    a doua problemă este aceea că legea instituţiei raportoare este desuetă, fiind una dintre reminiscenţele cazone ilustrative pentru imobilismul şi spiritul revolut care sufocă sistemul securităţii naţionale a României.

    Nu este lipsit de importanţă nici modul în care presa, chiar dacă selectivă în abordări, reflectă cum C.S.A.T. a derogat de la atribuţiile sale, reţinând că acesta a organizat şi coordonat unitar activităţile din domeniul de competenţă prin:

    stabilirea persoanelor care au drept de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment în spaţiul aerian al României;

    restructurarea comandamentelor Jandarmeriei;

    aprobarea cifrei recruţilor;

    predarea dosarelor Securităţii la C.N.S.A.S.;

    suplimentarea efectivelor S.I.E.;

    predarea la arhivele naţionale a documentelor Tratatului de la Varşovia şi ale C.A.E.R.-ului;

    modificarea de trei ori a regulamentelor reţelelor telefonice din administrarea S.T.S.-ului;

    cooperarea cu Azerbaidjanul pe linia învăţământului militar;

    aprobarea negocierii de acorduri militare şi tehnico-militare cu Marocul, Algeria şi Egiptul (nişte ţări exotice, pe unde, în anii ’80, generalul Stănculescu şi emisari speciali ai Departamentului Securităţii Statului se simţeau „acasă”);

    nu mai puţin de 14 (patrusprezece) modificări şi completări în anexele Hotărârii C.S.A.T. nr. 0186/2004 (Halal previziune! Nu ni se spune despre ce este vorba şi, pe cale de consecinţă, nu este cazul să aprobăm raportul de activitate, în lipsa informaţiilor necesare. Este de suspectat că tot atâtea mişcări greşite au fost repuse în „legalitate”. Mai întâi se face şi apoi se adoptă norma!)

    Nu am regăsit, nici în raport şi nici în anexe, referiri care să ateste îndeplinirea funcţiilor vitale ale C.S.A.T., expres prevăzute de lege, cum sunt:

    evaluarea stării de securitate naţională;

    stabilirea direcţiilor de activitate şi aprobarea măsurilor generale obligatorii pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;

    stabilirea modalităţilor de valorificare a informaţiilor referitoare la securitatea naţională;

    analiza de rapoarte şi informări referitoare la modul de aplicare a legii privind siguranţa naţională;

    execuţia cotelor bugetare destinate cheltuielilor operative pentru siguranţa naţională.

    „Quod erat demonstrandum!”

    10 octombrie 2006

    3. „Un viceprim-ministru al Guvernului României recunoaşte public că U.D.M.R. este o conspiraţie împotriva Constituţiei României”

    Sâmbătă, 23 septembrie 2006, s-a înscris ca o pagină neagră în istoria României post-trianonice. Viceprim-ministrul Guvernului român, Marko Bela, avea să-şi renege jurământul de parlamentar şi de membru al Guvernului, recunoscând cu incomensurabil cinism că, în pofida numeroaselor aparenţe anterioare de loialitate, ţelul din totdeauna al U.D.M.R. este autonomia teritorială, în care scop ţinteşte pe termen foarte scurt, de câteva luni, la modificarea Constituţiei României.

    Dar cum Constituţia României nu poate fi revizuită în ceea ce priveşte caracterul unitar al statului, declaraţia viceprim-ministrului Marko Bela nu poate fi altfel interpretată decât drept un atentat la adresa acesteia şi, în acelaşi timp, o încălcare cu premeditare a îndatoririlor sale de cetăţean, devenind astfel incompatibil cu calitatea de membru al Guvernului.

    Întreaga opinie publică românească se dovedeşte solidară în faţa sfidării U.D.M.R. care a cerut, prin vocea preşedintelui său, autonomia teritorială pe criterii etnice în Ţinutul Secuiesc.

    Anterior acestui moment, o entitate fără statut legal explicit autointitulată „Adunarea Naţională a Secuilor” a adoptat rezoluţia privind stabilirea hotarelor viitorului stat desprins din statul român, prin violarea celui dintâi paragraf al Constituţiei României. (…)

    Consecvenţa şi capacitatea de adaptare a politicii şi mijloacelor revizioniste în evoluţia mediului internaţional nu trebuie să scape observaţiilor şi sancţiunii autorităţilor statului român. Neputincioase în a contrapune măsuri şi acţiuni secrete de contracarare, autorităţile României, în măsura în care ele mai pot fi numite astfel, asistă pasiv la escaladarea conspiraţiilor neorevizioniste în spaţiul comunicării publice considerând – în naivitatea lor condamnabilă ori în complicitatea lor inconştientă – că libertatea exprimării opiniilor este admisibilă chiar şi atunci când devine un atentat nedisimulat la temelia statului naţional român. Cei care cred că Europa Unită va fi altfel decât o Europă a statelor naţionale sunt nedemni să mai gestioneze problemele de stat ale României şi, pe cale de consecinţă, invitaţi să părăsească demnităţile guvernamentale pe care le-au dezonorat.

    Parlamentul României se află într-un moment în care trebuie să facă dovada că este cel dintâi şi suprem apărător al Constituţiei în care sens – în numele cetăţenilor care m-au ales să îi reprezint – cer imperativ:

    Analiza de urgenţă în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi adoptarea neîntârziată a hotărârilor şi măsurilor necesare pentru apărarea Constituţiei României şi sancţionarea exemplară, potrivit legii, a înalţilor demnitari ai statului care sunt, direct sau indirect, răspunzători de această escaladare periculoasă a ameninţărilor extremismului revizionist la adresa securităţii naţionale.

    Prezentarea de catre primul-ministru al României, în faţa Parlamentului, a situatiei date, pentru a-şi preciza poziţia faţă de acţiunile anticonstituţionale ale viceprim-ministrului Marko Bela, precum şi demiterea neîntârziată a acestuia.

    Sesizarea de către Guvernul României a Curţii Constituţionale cu privire la caracterul actiunilor extremiste ale U.D.M.R., fiind de notorietate publică internaţională faptul că această organizaţie se foloseste în mod abuziv de dreptul la asociere pentru a milita împotriva suveranităţii şi integrităţii României, devenind astfel neconstituţională prin efectul art. 40, alin. (2) din Constituţie.

    Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public să declanşeze imediat procedurile necesare constatării ilegalităţii fiinţării Uniunii pentru Ţinutul Secuiesc, Consiliului Naţional Secuiesc, Uniunii Civice Maghiare şi a Consiliului Naţional al Maghiarilor din Ardeal.

    Ministerul Public să ia act de acţiunile împotriva ordinii constituţionale (art. 1661 Cod Penal) desfăşurate de cetăţenii români Marko Bela, Gazda Zoltan, Csapo Ioszef, Fodor Imre şi ceilalţi, asigurând restabilirea legalităţii grav încălcate.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor să dispună măsurile necesare pentru ca preconizata „mare adunare naţională a secuilor” convocată pentru data de 4 noiembrie 2006 şi referendumul anunţat pentru 3 decembrie a.c. să nu fie posibile înainte de pronunţarea Curţii Constituţionale asupra legalităţii statutului organizaţiilor iniţiatoare anterior numite: Uniunea pentru Ţinutul Secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc, Uniunea Civică Maghiară, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Ardeal şi pretinsele entităţi teritoriale în numele cărora s-au autolegitimat.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor să raporteze Parlamentului contextul şi împrejurările în care a fost posibil ca o parte a administraţiei publice locale, de al cărui caracter unitar pe teritoriul României este principalul răspunzător, să promoveze secesiunea statului naţional unitar român, iar preşedintele U.D.M.R. şi viceprim-ministru al Guvernului să săvârşească într-o aşa numită consfătuire a primarilor din Ţinutul Secuiesc un atentat odios la adresa României cerând constituirea Asociaţiei Administraţiei Publice din Ţinutul Secuiesc, în fapt Ministerul Administraţiei şi Internelor al viitorului stat secesionist.

    Comisiile permanente de specialitate ale Parlamentului însărcinate cu controlul sectorului de securitate să analizeze şi să stabilească responsabilităţile fostelor şi actualelor conduceri provizorii ale serviciilor de informaţii în legătură cu escaladarea pericolelor extremist revizioniste la adresa securităţii naţionale a României.

    Serviciul Român de Informaţii să investigheze posibilele legături de afaceri stabilite între actuali şi foşti membri ai Guvernului, începând din 1990 până în prezent, cu persoane din Ungaria a căror apartenenţă la securitatea maghiară – inclusiv sub acoperirea serviciului diplomatic îndeplinit în România – este fapt de notorietate, pentru a fi înlăturate sau dimpotrivă confirmate suspiciunile conform cărora în numele unui astfel de interes comun importante centre de decizie politico-statală au devenit vectori de influenţă şi acţiune împotriva Constituţiei României.

    13 februarie 2007

    3. Monica Macovei ministrul anti-justiţie al Puterii portocalii continuă seria atentatelor la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în vederea consolidării statului poliţienesc

    4. Preşedintele Traian Băsescu şi poliţia politică – autorii crizei muncitorilor români arestaţi de poliţia militară americană”

    5. „Războiul dintre palatul Cotroceni şi palatul Victoria blochează elaborarea şi legiferarea legilor din domeniul securităţii naţionale”

    20 februarie 2007

    6. „Interesele oligarhilor din spatele marionetelor politice portocalii şi dependenţa acestora de mafia resurselor energetice încurajează statul de tip mafiot în România”

    7. „Îngropaţi securea războiului, domnilor democraţi!”

    8. „Războiul blocurilor oligarhice din culisele puterii a depăşit cota de alertă portocalie. Victime sigure – serviciile secrete”

    9. „Diversiunile, provocările, presiunile şi terorismul împotriva instituţiilor fundamentale ale democraţiei – constantele condiţiei cetăţeanului – preşedinte Traian Băsescu”

    6 martie 2007

    10. Pasivitatea Guvernului Tăriceanu şi lipsa de reacţie a înaltelor autorităţi ale statului român, sesizate asupra pericolului acţiunilor secesioniste ale revizioniştilor extremişti, se constituie într-o înaltă trădare a intereselor naţionale

    13 martie 2007

    11. „Comisia morală a foştilor securişti – o nouă diversiune lansată de „ofiţerul de serviciu” al puterii”

    12. „Fără o politică şi strategie de securitate naţională viabilă şi în absenţa unei diplomaţii responsabile şi active, România riscă repetarea, în forme adaptate noului context geopolitic, a unor evenimente tragice ale istoriei”

    27 martie 2007

    13. „Singurătatea primului bărbat al ţării – o angoasă molipsitoare pentru sănătatea vieţii politice şi prosperitatea naţiunii”.

    10 aprilie 2007

    15.”Atacurile de presă la adresa persoanei prezidenţiale ameninţă şi destabilizează ordinea constituţională şi securitatea naţională?”;

    8 mai 2007

    16. Raportul privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2006 confirmă blocajul şi deriva anticonstituţională a sistemului de securitate

    Ideile politice ale Comandantului Suprem suspendat Traian Băsescu şi experienţa acumulată în decursul mandatului ţin loc de Constituţie şi lege în adoptarea hotărârilor C.S.A.T.

    Potrivit Raportului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării aprobă legile, substituindu-se puterii legiuitoare, iar blocajul provocat procesului de reformare legislativ-instituţională a domeniului securităţii naţionale este calificat drept o contribuţie la clarificarea conceptelor fundamentale în materie, în timp ce realitatea confirmă intenţiile de manipulare terminologică având ca scop interpretarea şi aplicarea legii după liberul arbitru al deţinătorilor privilegiaţi ai puterii. Nu reprezentanţii serviciilor au propus legi confuze şi lipsite de previzibilitate. Maltratarea proiectelor a fost impusă de înalţii consilieri ai Administraţiei Prezidenţiale.

    În încercările de a nu mai repeta gafele din raportul de activitate pe anul 2005, în raportul pe anul 2006 sunt deschise noi abordări nu numai incompetente, dar şi ilustrative pentru lipsa de respect pentru Parlament, prin neglijenţele crase în structurarea conţinutului şi redactarea raportului, care descalifică C.S.A.T.-ul şi pe preşedintele acestuia.

    Adoptarea Raportului de către Parlament ar legitima o concepţie profund dăunătoare privind securitatea naţională, precum şi abuzurile, ilegalităţile şi autoritarismul antidemocratic, care sunt încurajate sub această Cupolă Sacră Coroana Unită a Securităţii Naţionale, în care s-a transformat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prezidat de Traian Băsescu.

    Declaraţiile de război corupţiei se dovedesc a fi doar fumigene de acoperire a noilor mari corupţi din zona partidului care şi-a ars arhivele compromiţătoare după trecerea în opoziţie. S-au distrus mii de documente secrete despre opoziţie, dar şi despre foştii aliaţi, furnizate de persoane din structuri de informaţii care şi-au pătat onoarea, încălcându-şi îndatoririle de neutralitate şi neaservire politică, precum şi dovezi privind finanţarea ilegală a partidului, subvenţionarea atacurilor din presă împotriva adversarilor politici şi a dezinformării populaţiei, racolărilor practicate în administraţiile centrale, judeţene şi primării.

    Ca şi în anul 2005, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a desfăşurat activitatea cel puţin la fel de haotic şi lipsit de selectivitate în alcătuirea programului anual şi a ordinilor de zi ale şedinţelor Consiliului.

    În legătură cu raportul de activitate a C.S.A.T. pe anul 2005, am făcut, la momentul respectiv, o declaraţie în care am concluzionat ca documentul prezentat Parlamentului, deşi era inacceptabil, avea totuşi meritul de a se constitui în dovada pericolului major reprezentat de Consiliu pentru viaţa democratică şi ordinea constituţională din România.

    Raportul de activitate al C.S.A.T. pe anul 2006 este aceeaşi mostră de exerciţiu al autoritarismului antidemocrtic pe care Consiliul îl impune cu consecvenţă în raporturile cu Parlamentul.

    Dacă derapajul anticonstituţional al C.S.A.T.-ului este atât de grav pe cât îl exprimă aserţiunile raportului transmis Parlamentului de către Preşedintele României, atunci este imperios necesar ca, în temeiul prevederilor art. 2 al Legii nr.415/2002, Parlamentul să procedeze la o examinare şi verificare a activităţii C.S.A.T., care să se bazeze pe accesul la şi controlul tuturor documentelor şi hotărârilor Consiliului, inclusiv stenogramele şedinţelor acestuia, pentru a nu mai credita activitatea unei autorităţi constituţionale de asemenea importanţă, învestită cu organizarea şi coordonarea securităţii naţionale exclusiv pe baza a ceea ce ni se livrează prin intermediul unor rapoarte atât de inconştient şi iresponsabil întocmite şi asumate încât abuzurile şi ilegalităţile funcţionale sunt raportate legislativului drept „realizări remarcabile”.(…)

    29 mai 2007

    17. „Priorităţile cetăţeanului preşedinte, priorităţile lui Dumnezeu!”

    Motto: „Poporul român a exprimat voinţa lui Dumnezeu pe 19 mai” – Traian Băsescu

    În vacanţa prezidenţială ce i-a fost impusă, Traian Băsescu a avut, se pare, ceva mai mult timp şi pentru înnoirea registrului tactic de aplicare, fără milă, a strategiei sale de distrugere a partidelor politice neprietene.

    Recidivând în practica blasfemică de compromitere a Bisericii Ortodoxe Române, el s-a folosit de prezenţa sa la Sfânta Slujbă a Rusaliilor de la Catedrala Metropolitană a Ardealului, pentru a-şi pune revelaţiile politice pe seama lui Dumnezeu, impunând, în acest fel, agenda sa proprie partidelor chemate la ordine la Cotroceni, căci de consultări, împotriva voinţei lui Dumnezeu, nu mai poate fi vorba.

    Ameţit de rezultatele năucitoare ale unui referendum fraudat, Traian Băsescu are convingerea intimă că a fost graţiat de demitere pentru a se putea proclama împărat.

    Aplaudacii din elita societăţii civile s-au şi grăbit să liniştească poporul, cum că declaraţia celui care se vrea rege la Cotroceni ar aparţine unei alte epoci, coborând din tradiţia voievozilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, care se declarau domni prin voinţa divină.

    Este bine să le împrospătăm memoria celor care vor să repete greşelile istoriei, că şi în genealogia politică a lui Nicolae Ceauşescu au fost urcaţi toţi domnitorii legendari ai neamului, iar „meşter cârmaciul” a sfârşit strivit de povara lor.

    Transformarea, de către Traian Băsescu, a Bisericii Ortodoxe Naţionale în chibiţ electoral, îl aşează pe acesta nu la dreapta Tatălui Ceresc, ci la dreapta Ciobanului din politica românească, adică exact pe acea extremă a eşichierului politic unde orice Curte Constituţională a unui stat de drept ar opera cu măsurile de ecarisaj necesare eradicării pericolelor extremiste.

    Falia profundă, de netrecut, dintre Traian Băsescu şi partidele politice, sursa constituţională a democraţiei, a fost, oare, chiar involuntar exprimată de acesta (?!), prin crezul ce l-a rostit în Catedrala Metropolitană a Ardealului, potrivit căruia el „trebuie să vă servesc (n.n. pe voi, românii) atât timp cât sunt pe pământ”, în schimb, însă, „(…) Politicienii trebuie să deservească poporul (…)” (n.n. Adică să-i aducă deservicii?!). Erare veritas oratio! Sau, altfel, pe româneşte spus, Băsescu doar din greşeală spune adevărul!

    La ce tratament se pot aştepta partidele politice parlamentare convocate la ordine la Cotroceni? Pe acolo s-au perindat mai mult instrumentele de forţă ale puterii, serviciile secrete, parchetele şi înaltele autorităţi ale magistraturilor supreme, pe care Preşedintele-Jucător le-a confiscat, setos fiind de putere şi măcinat de ambiţii autoritare? Care dintre liderii de partide se va consulta cu Băsescu, adulându-l cu: „Să trăiţi, am înţeles! Mai aveţi ceva de ordonat?”

    Dacă un asemenea scenariu devine realitate, proverbul „Capul plecat sabia nu-l taie” nu se va adeveri. Partidele care vor da crezare bunelor intenţii ale priorităţilor prezidenţiale de inspiraţie divină, cu excepţia Partidului Democrat, îşi asumă riscul de a fi crunt umilite, dacă nu măturate, la proximele alegeri, de pe scena politică parlamentară.

    Nu sunt puţini politicienii care au orgolii pe care şi le doresc împlinite peste interesele propriilor partide, pe care le-ar sacrifica oricând în schimbul fotoliilor din Palatul Victoria. Ruşine lor, căci Ţării nu-i va fi mai bine!

    Propaganda pusă în serviciul actualului şef al statului (pe a le cui parale oare?!) este o propagandă periculoasă, ale cărei ţinte vizează o susţinere publică împotriva principiilor constituţionale privind separaţia puterilor şi rolul de mediator al Preşedintelui României.

    Este regretabil că, în aproape două decenii, în România nu a fost posibilă afirmarea unei clase politice care să impună respect şi al cărui cuvânt să inspire încredere.

    Vidul de conştiinţă politică naţională este tentant pentru planurile de mărire populist-autoritare ale veneticilor politici, oricare ar fi ei.

    De aceea, luând seama că vom fi chemaţi în ceruri, pentru a da seama de faptele noastre de pe pământ, să spunem „Nu!” celor de teapa lui Rasputin sau a lui Petrache Lupu de la Maglavid care, în nemăsurata lor şarlatanie, îl coboară pe Dumnezeu pe pământ, pentru a-l amesteca în politică şi interesele personale.

    Păcatul a fost săvârşit de Sărbătoarea Rusaliilor.

    Păcatul a fost săvârşit în Catedrala Metropolitană a Ardealului, întâi veghetoarea la salvarea credinţei şi fiinţei naţionale a românilor din fostul Principat Autonom al Transilvaniei, ameninţaţi cu deznaţionalizarea, în lungile decenii de robie şi suferinţă impuse de dualismul austro-ungar.

    Dumnezeu va alege şi da măsura păcatului.

    Cu Dumnezeu înainte, cetăţene preşedinte!

    11 septembrie 2007

    18. „Conspiraţia anticonstituţională de la Neptun, compromiterea apostolilor lustraţiei şi contrarevoluţia portocalie a celor nouă intelectuali

    19. „Traian Băsescu, permanent în contratimp cu interesele naţionale intră în jocurile periculoase ale extremismului maghiar antiromânesc

    Întâmplător sau nu, cetăţeanul – preşedinte Traian Băsescu a început, mai nou, să lucreze împotriva intereselor naţionale în registrul extremismului maghiar antiromânesc.

    Intr-un moment de vârf al vacanţei estivale, când vigilenţa publică este, din păcate, mai redusă şi moleşită, Traian Băsescu s-a lansat în consideraţii personale şi declaraţii publice cu substrat profund anticonstituţional, de sprijinire a unora dintre pretenţiile „Uniunii Civice Maghiare”, un partid al radicalilor maghiari care are înscris în program autonomia ţinutului secuiesc.

    Miza autonomiei Ţinutului Secuiesc ar putea fi mult mai importantă decât ceea ce aparent se întrevede… apariţia şi multiplicarea acestui gen de revendicări, ca şi satisfacerea lor (precedentul deja există!) poate conduce la perimarea celei mai importante convenţii de după cel de-al doilea Război Mondial – respectarea cu sfinţenie a graniţelor naţionale.

    Cultura politică istorică şi naţională a cetăţeanului – preşedinte pierdută undeva sub linia orizontului, oceanelor planetare, pare a fi nu numai lamentabilă ci şi profund contradictorie. El s-a pus de-a curmezişul planului Athisani pentru Kosovo, dar acceptă, ba chiar stimulează o asemenea soluţie pentru judeţene Covasna şi Harghita, redesenate în hotarele aproximative ale unui număr de „scaune secuieşti” care cresc de la o zi la alta.

    Dezbinând cu premeditare, deopotrivă pe români şi pe maghiari, Traian Băsescu atacă unul dintre din fundamentele constituţionale ale statului – unitatea României pe care a jurat să o apere.

    A accepta ca in România să se reproducă evenimente asemănătoare celor din Kosovo, Ţara Bascilor, Scoţia, Corsica, Catalania, Lombardia etc. asta presupune a fi părtaşi şi la tot ceea ce ar putea deveni un posibil faliment al „ideii europene”.

    Dar, până la eşecul proiectului paneuropean, Traina Băsescu trebuie să dea socoteală poporului român ale cărui speranţe le riscă la masa marilor cacealmale şi trădări politice.

    Politicianul român care se rătăceşte prin jungla naţionalistă îşi asumă riscul să fie scufundat în mlaştina trădătorilor de ţară.

    Întoarce-te la popor, cetăţene-preşedinte şi comandă un referendum naţional în chestiunea autonomiei Ţinutului Secuiesc şi predării limbii române ca „limbă străină” în şcolile statului român

    25 septembrie2007

    20. „Nimic nou în politica externă a României” – o concluzie surprinzătoare a preşedintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu ambasadorii şi consulii generali ai României”;

    La întâlnirea anuală cu ambasadorii şi consulii generali ai României, cetăţeanul-preşedinte s-a prezentat cu un „discurs de serviciu”, încropit parcă pe loc, fără logică structurală, conţinutul şi rigoarea specifice atât autorităţii funcţiei sale, dar mai cu seamă aşteptărilor auditoriului.

    Traian Băsescu a rostit un discurs anost, dezlânat şi fără o tematică de idei care să exprime poziţia României faţă de realităţile vieţii politice internaţionale. Era, de asemenea, de aşteptat ca un astfel de moment să nu se epuizeze fără analiza tendinţelor noilor centre de putere şi a provocărilor generate de adresa mediului internaţional de securitate.

    Mai mult chiar, anticipându-şi intenţia expedierii întâlnirii în derizoriu, cetăţeanul-preşedinte a concluzionat, de la bun început, că faţă de discursul său anterior de politică externă, rostit la începutul anului, „(…) nu a intervenit, în principal, nimic nou”.

    Credem că memoria a început să-i joace feste cetăţeanului-preşedinte.

    Doar cu numai câteva zile înaintea întâlnirii cu ambasadorii, Traian Băsescu a ieşit pentru întâia oară la scena declaraţiilor belicoase la adresa puterii de la Chişinău, declarând ameninţător: „Este ultima agresiune la adresa României orchestrată şi vom răspunde extrem de dur, de data asta. S-a mers prea departe”.

    Peste numai două săptămâni, acelaşi vehement Traian Băsescu îi compătimea pe Voronin, pe primul său ministru şi pe ministrul de externe de la Chişinău, găsindu-le scuze şi spunând că nu ar dori să fie în locul lor sub presiunile Moscovei şi ale Tiraspolului, care i-ar determina, chipurile, să-şi piardă uzul raţiunii şi să vadă negru în faţa ochilor numai ce aud de români şi România.

    Dar până să se ajungă la ultima agresiune, în fapt cea mai recentă din partea pigmeilor de la Chişinău, la adresa României, relaţiile româno-moldave au înregistrat evoluţii extrem de sinuoase, condimentate cu grave ofense şi atacuri la demnitate, ajungându-se până la provocări pe care România le-a suportat cu o resemnare pe care Voronin, după mintea şi instructajul Moscovei, ar fi putut să o interpreteze ca vinovăţie.

    S-a acrit vinul de dar al neamului Voronin şi nimic nu-i nou în relaţiile externe ale României, cetăţene-preşedinte?

    Aproape concomitent cu reuniunea ambasadorilor, Rompetrolul a devenit kazah.

    Consilierii şi generalii din preajma cetăţeanului-preşedinte au încasat perdafuri grele. Putin şi Bush ştiau că Kazahstanul va cumpăra Rompetrolul, Băsescu, nu.

    Aşadar chiar nimic nou în politica externă a României?!

    Nu fiindcă ar fi lipsit evenimentele, ci pentru că sistemele informativ-analitice diplomatic, al Serviciului de Informaţii Externe, şi cele al Direcţiei Generale de Informaţii al Armatei ori nu mai există, ori nu mai lucrează pentru Preşedintele României. Dar pentru România?

    La Washington, Londra, Uniunea Europeană şi Moscova, cetăţeanul-preşedinte nu a numit ambasadorii României. Vacanţa la conducerea acestor misiuni diplomatice semnifică oare sictirul prezidenţial faţă de „Axă”, Uniunea Europeană şi faţă de misiunea cap de pod şi punte de legătură încredinţată de prietenul Bush?

    Cu asemenea notabile absenţe de reprezentare diplomatică, chiar că s-ar putea să nici nu mai avem o politică externă serioasă.

    În materie de reprezentare diplomatică a României, în locul diplomaţilor de carieră, cetăţeanul-preşedinte a încercat să trimită să reprezinte România în „Axă” o garnitură de lăudaci prezidenţiali, binecunoscuţi vectori de influenţă, al căror partizanat politic era incompatibil cu exercitarea funcţiilor diplomatice.

    Nu era aceasta, oare, o noutate în evoluţia gândirii traian-băsesciene asupra probităţii şi condiţiei de profesionalism a Corpului diplomatic al României?

    Nu înţelegem de ce prilejul întâlnirii cu ambasadorii nu a fost folosit pentru a fi fixate coordonatele strategice ale relaţiilor României cu ţările vecine din partea cărora întâmpinăm frecvent ostilitate.

    Contenciosul cu Ucraina a fost iarăşi ascuns, precum gunoiul de către femeia puturoasă sub pat. Incapabil să-şi aleagă drumul, oscilând între est şi vest, puterea divizată şi extremiştii divizaţi ai Ucrainei găsesc ţapul ispăşitor în România.

    Pentru cetăţeanul-preşedinte nu însemna nimic când mii de extremişti ucraineni ţineau un miting violent-ostil în faţa Ambasadei României de la Kiev, chiar în săptămâna când se întâlnea cu ambasadorii, iar sediul Consulatului României era ţinta unor acte huliganice.

    Lumea cunoaşte o nouă dinamică a centrelor de putere. China, India, Brazilia sunt noile ţinte ale diplomaţiilor active.

    Şefii statelor membre ale Grupului de la Shanghai, cu preşedintele Iranului observator, au asistat la prima aplicaţie militară ruso-chineză, declarativ şi aparent antiteroristă. Importanţa parteneriatului strategic ruso-chinez depăşeşte cu mult spaţiul asiatic, iar o eventuală cooptare a Iranului în Grupul de la Shanghai ar avea un greu impact asupra echilibrului geostrategic mondial.

    De ce nu a abordat cetăţeanul-preşedinte asemenea subiecte?!

    Deşi România este membră a Uniunii Europene şi o prezenţă activă în Alianţa N.A.T.O., politica sa externă nu dă semne că ar avea alte obiective decât cele de până la aderare şi integrare.

    De ce? Se poate răspunde public la o asemenea întrebare, cetăţene-preşedinte?

    Să încercăm să răspundem noi, prin ceea ce exprimă discursul Preşedintelui României la întâlnirea cu ambasadorii şi consulii generali?

    Jalnic şi neavenit discurs! De la ideile-program ale alocuţiunii rostite după alegerea ca preşedinte, românii n-au mai auzit, de la Traian Băsescu, nimic interesant şi serios în materie de politică externă. A fost numai un foc de paie?!

    Constatăm că nu avem strategie de relaţii externe, fiindcă în locul unor instituţii naţionale oficiale care să se ocupe de studiile strategice de politică internaţională, Guvernul finanţează un aşa-zis Institut Cultural Român, care se ocupă de imaginea externă a directorului sau şi a garniturii de aplaudaci ai puterii, a căror operă necunoscută în ţară este publicată în ediţii de lux peste hotare.

    Patapievici, Pleşu, Dinescu, Liiceanu et comp. sunt livraţi ca hrană spirituală românilor de pretutindeni, în vreme ce la Chişinău nu se permite dezvelirea unui bust al clasicului Liviu Rebreanu.

    Românii de pretutindeni sunt faultaţi de la Bucureşti, cetăţene-preşedinte, inclusiv prin blocajul şi lentoarea cu care „draga dumneavoastră Monica” a tratat proiectele legislative necesare apărării identităţii românilor din străinătate.

    Unde sunt banii alocaţi sprijinirii comunităţilor româneşti de peste graniţe, cine, cum şi pe ce îi risipeşte?

    De ce trimişii României peste hotare au o percepţie constant eronată în raport cu realităţile cu care se confruntă congenerii noştri de pe alte meridiane.

    Fiindcă politica externă a României este o continuă şi nesfârşită improvizaţie! Iar dumneavoastră, cetăţene-preşedinte, sunteţi artizanul şef al acestei improvizaţii. Cea mai bună dovadă: execrabilul discurs, care nu merită nici măcar să facă obiectul unei atât de mari atenţii.

    Nu putem să nu facem o comparaţie. O comparaţie care nici nu are termen de referinţă în discursul preşedintelui.

    La reuniunea anuală a ambasadorilor români a conferenţiat, între alţii, şi Ministrul de Externe al Franţei, care a făcut un adevărat tur de forţă, abordând problemele cruciale ale vieţii internaţionale din perspectiva noii administraţii prezidenţiale franceze. A demonstrat că Franţa are politică externă, că Franţa are preşedinte, că Franţa ştie care-i sunt obiectivele şi aşteptările în relaţiile sale internaţionale.

    Al nostru cetăţean-preşedinte s-a lansat într-un monolog mai mult interior şi retoric, mai mult administrativ şi de tutelă măruntă, sâcâitoare şi cazonă pe alocuri, cu indicaţii şi reproşuri din categoria caţavenciană „din puţul gândirii” repetat asezonate cu teza de început a discursului reiterat ca un refren: „Aşa cum v-am mai spus, nimic nou (…)”

    Mai nou, nimic nou şi la Cotroceni, cetăţene-preşedinte…

    23 octombrie 2007

    21. Strategia de securitate naţională a României, ediţia „Traian Băsescu” – un pseudo program de guvernare anticonstituţional, un manifest politic neototalitarist, un atentat la ordinea constituţională democratică.

    Preşedintele României, în ipostazele sale de Comandant Suprem al Forţelor Armate şi de preşedinte al C.S.A.T. – mult prea angajat în luptele politice partizane, în destabilizarea vieţii politice interne şi a partidelor democratice – nu a mai avut răgazul necesar să-şi îndeplinească şi atribuţiile constituţionale din domeniul apărării ţării.

    Aceasta este o abdicare deosebit de gravă de la rolul preşedintelui Republicii, şi-l face pe Traian Băsescu nedemn de încrederea poporului. Pentru această iresponsabilitate, cetăţeanul-preşedinte trebuie chemat să dea seama, nu în Piaţa Universităţii, ci în faţa Parlamentului, ca unic şi suprem reprezentant al naţiunii suverane.

    În al doilea rând, se impune a observa şi amenda faptul că informaţiile secrete pentru securitatea naţională, care constituie dintotdeauna şi pretutindeni în lume prima linie a apărării naţiunilor, sunt expediate, la propriu, undeva „la şi altele”, priorităţile fiind rezumate la copierea unor aserţiuni din hotărârea C.S.A.T. din 18 noiembrie 2005, prin care, sub pretextul unor măsuri de organizare şi coordonare a domeniului securităţii naţionale, a fost constituită Comunitatea Naţională de Informaţii, ca structură de putere prezidenţială.

    În al treilea rând, nu poate scăpa neobservat şi nesancţionat faptul că, în contextul gravelor confuzii şi erori conceptuale referitoare la domeniul securităţii naţionale, S.S.N.R. este abordată ca un eseu asupra reperelor bunei guvernări, administraţiei publice profesioniste, a justiţiei democratice şi combaterii corupţiei, coborând orientările strategice la nivelul mult inferior al tacticii şi ingineriei politico-administrative.

    În concepţia prezidenţială a securităţii naţionale, viciile terminologice fac casă bună cu ignoranţa şi amatorismul, care extrapolează domeniul securităţii interne asupra poliţiei veterinare, operatorilor agricoli, comerciali, vamali şi a administraţiei publice, în ansamblul său, fiindcă în acest fel, Comandantul suprem să-şi poată exercita nestingherit, sub creditarea generoasă a raţiunilor de securitate, o nu mai puţin odioasă dictatură personală, decât a predecesorului său antedecembrist.

    Ambiguităţile rezultate din neprecizarea termenilor, redundanţele inutile, supradimensionarea expunerii, lipsa de sistematizare permit interpretarea şi aplicarea Strategiei potrivit intenţiilor de moment şi veleităţilor notorii ale preşedintelui, care, în mod repetat şi fără suport constituţional, s-a autoproclamat responsabil şi garant al securităţii naţionale.

    În al patrulea rând, S.S.N.R., în loc să fie expresia unei viziuni integratoare, capabilă să adune energiile naţiunii deasupra graniţelor ce despart partidele, făcându-i clară destinaţia spre care se îndreaptă, şi să faciliteze un consens transpartizan asupra definiţiei unui destin comun şi a principalelor căi de a construi şi apăra, a devenit în concepţia prezidenţială, un program de guvernare sui generis şi un manifest politic.

    Transformarea strategiei în program politico-administrativ îşi relevă, deopotrivă, semnificaţia şi periculozitatea atunci când observăm că sunt lăsate în ambiguitate echilibrul interinstituţional şi diviziunea competenţelor între instituţiile chemate să contribuie la realizarea şi apărarea securităţii naţionale.

    Astfel, C.S.A.T., o instituţie într-o acută nevoie de reformare şi modernizare, deci revolută, ar urma să-şi extindă competenţele asupra unor domenii care ţin de funcţiile Parlamentului (îmbunătăţirea actului de guvernare), sau a Consiliului Superior al Magistraturii (independenţa şi funcţionalitatea justiţiei), pentru ca, în finalul documentului (pag.55), C.S.A.T.-ului să-i revină ca atribuţie „veghea permanentă la îndeplinirea obiectivelor strategice şi modul de punere în practică a strategiilor sectoriale”. Deci, totul!

    Cu alte cuvinte, documentul prezidenţial ne propune crearea unei ordini paraconstituţionale, susceptibile a-l aşeza pe cetăţeanul-preşedinte deasupra tuturor celor trei puteri ale statului, în afara controlului democratic popular. Introducerea, prin intermediul S.S.N.R., a unei asemenea dezordini constituţionale, transformă acest demers strategic într-o sursă a insecurităţii naţionale.

    În al cincilea rând, în planul relaţiilor externe, proiecţia strategică prezidenţială este de-a dreptul provocatoare şi periculoasă.

    Definirea rolului României în regiunea Mării Negre, în care interesele americane predomină asupra celor europene, precum şi deplasarea politicii estice a României dinspre o logică unificatoare şi integratoare (integrarea într-un mare spaţiu cultural şi de prosperitate europeană) spre o logică a excluderii şi confruntării (bazată pe coaliţia celor buni împotriva forţelor răului), riscă să transforme România dintr-un stat de margine, într-un stat marginal, subsecvent transformării din stat-punte în stat-ţintă.

    Autoidentificarea obstinantă a României ca stat din nesigurul est-european, sau aflat la marginea Europei, se poate dovedi o opţiune strategică perdantă, care să conducă la decuplarea României de Europa Centrală, decuplare cu atât mai periculoasă, cu cât Ucraina mizează foarte mult, probabil şi mai credibil, pe dubla vocaţie simultană – central europeană şi pontică.

    Administraţia prezidenţială operează doar cu termeni exclusivi. În loc să fie în logica lui „şi-şi”, se plasează în logica lui „ori-ori”. Traian Băsescu a vizat un rol proeminent şi exclusiv în regiunea Mării Negre, pe care nimeni nu i-l recunoaşte, în timp ce a minimalizat problema regiunii Balcanilor de Vest, a cărei securizare este un obiectiv important al Strategiei Europene de Securitate.

    22. Prefaţă la declinul supraguvernării lui Traian Băsescu”

    23. Despre vinovăţiile românilor, nihilistul Traian Băsescu, doctrina dictaturii prezidenţiale şi un parchet politic excepţional în rol de arbitru electoral”

    24. Liderul U.D.M.R. Marko Bela continuă seria atentatelor la Constituţia României. El invocă, înainte de a se fi produs, precedentul Kosovo drept argument pentru intervenţia Uniunii Europene în favoarea enclavizării şi bastuntanizării statului naţional unitar român”

    15 aprilie 2008

    25. „Summit-ul N.A.T.O. ca pretext de legitimare a statului poliţist. De la apogeul la declinul preşedintelui portocaliu al României”

    Nota: Declaratiile politice in detaliu pot fi accesate pe site-ul Camerei Deputatilor.

  38. 42 Raul Noica decembrie 3, 2012 la 7:08 pm

    Marian Nicolae de ce nu vorbiti si de retele organizate -de trafic de persoane, furturi, comert la negru ( Complexul Europa) – care colaboreaza cu clanurile de tigani si sunt coordonate de sus de tot ?

  39. 43 Marian Nicolae decembrie 3, 2012 la 9:00 pm

    @Maximmouse@hotmail.com

    Nostalgic chiar nu sunt, am stat la aceleasi cozi pentru “fratii Petreus” si “Adidasi” ca orice alt roman….

    Ceea ce ma doare este faptul ca o anumita etnie, profitand de bunatatea romanilor, si-a facut cuib in mijlocul nostru.

  40. 44 Marian Nicolae decembrie 4, 2012 la 9:15 am

    Demascarea răsfăţaţilor regimului Băsescu:
    Neamţu şi Tismăneanu, anchetaţi pentru huzurul pe banii statului. Lista cheltuielilor pe care le-au făcut

    http://www.cotidianul.ro/neamtu-si-tismaneanu-anchetati-pentru-huzurul-pe-banii-statului-lista-cheltuielilor-pe-care-le-au-facut-201247/

    „În tabelul de mai sus ne atrag atenţia câteva facturi emise de RA-APPS, care reprezintă cazarea şi micul dejun pentru Vladimir Tismăneanu, după ce acesta a fost cazat ilegal la Vila 2 din Snagov. Nu ştim dacă acolo s-au dus sticlele de whisky sau vita Kobe, cumpărate din fondul de protocol al Guvernului, însă ne miră dorinţa lui Tismăneanu de a fi cazat alături de Traian Băsescu.

    Harta pe care v-o prezentăm mai jos, pusă la dispoziţia noastră de colegii de la Ziaristionline.ro, arată că Vila 2, unde a stat Tismăneanu, este chiar mai mare decît cea în care stă preşedintele României!”

  41. 45 dlnimeni decembrie 4, 2012 la 6:07 pm

    „14 dintr-o lovitura” ar insemna de doua ori mai multe muste decit in cazul croitorasului cel viteaz. Nu cred ca, din agitatia pliciului, v-au scapat directiile de actiune enuntate de dl Basescu. Una dintre nici nu a apaucat sa fie vizibila bine ca a si pornit o ofensiva pe ea. Si anume directia este confuzarea voita intre stinga romaneasca democratica ( infinit mai democratica decit gasca dlui Basescu!) si antieuropenism ( care, in cazul in care totusi ar exista in Romania, ar fi la fel de legitim si justificat ca europenismul). Dl Ponta va fi zugravit, deci, in viitorul apropiat, ca un antieuropean de seama, ca un privitor nu spre vest ( spre deosebire de dl Basescu care, conform unei povestiri a lui O. Henry, porneste in toate directiile), adica un inamic public de talie europeana, bun si pentru ca alde Barroso sa dea cu barosul ( desi mie mi se pare ca acesti pepeisti, inclusiv madame Stasi, dau mai degraba cu secera si ciocanul) in el. Lucrurile par coordonate si cred ca ar trebui vizualizate cumva firele de paianjen, fiindca nu a cintat cocosul de trei ori si a si cotcodacit dna Hertha Moraru, care de asta data a iesi prima din cuibar. La adapostul paralelor umflate fiindca probabil l-a crezut pe dl Blaga vames in Giurgiu ( dar acolo ciordeau altii), dna Moraru s-a apucat sa ii confuzeze pe social – democratii de acum cu bolsevicii de demult, boxul cu umbra pare sa fie transmisibil de la dl Basescu la altii ( iar dna Moraru pare a avea orbul gainilor, inca nu a vazut ce stalinism curat a adus pe aici dl Basescu!). Banuiesc ca la mijloc este faptul ca marxismul adevarat, original, initial, gol – golut, prevedea, dupa cum au zis unii fosti sovietici (mie mi-a scapat textul acela) prevedea, conform lor, ca femeile sa fie publice, cum iti place una pe strada cum ii dai o lovitura de stat (expresie care i-a placut tare mult si drei Anastase, baniesc ca din acelasi motiv, dat fiind ca dna Ivanescu a zis public, in media, ca si dra Anastase umbla fara chilotei, in debutul sau politic, nu doar febletea dlui Vadim Tudor; cum ar veni, dl Basescu a ridicat-o pe dra Boagiu fiindca i-a vazut chiloteii si pe dra Anastase fiindca nu i-a vazut chiloteii), in sensul rasturnarii cu forta de catre un grup. Am inceput deja sa banuiesc ca premiul primit de dna Moraru a costat contribuabilul roman mai mult ca valoarea lui si ca poate era mai rentabil sa-i fi dat femeii niste bani din visterie asa, pe fata, poate macar tacea din gura. Nici locul in care dna Moraru isi joaca rolul nu este ales la intimplare, avm si aici de meditat nitel la de ce si cum. Permiteti, deci, sa sugerez, domnule Nastase, sa considerati fiecare dintre cele 14 puncte cite o directie de actiune a gastii. Chiar sunt curios, de exemplu, sa vad cum vor incerca unii sa reincalzeasca supa plagiatului. Per global discutam deja de momentele postelectorale. Dl Basescu crede si el, deci, ca alegerile sunt pierdute pentru grupul sau politic.

  42. 46 dlnimeni decembrie 4, 2012 la 7:50 pm

    Uite ca ieri am excursionat si eu pe site-ul producator de whiskey (de buna calitate, triplu distilat) unde am citit ca producatorul respectiv recomanda TREI cuburi de gheata in whiskey si nu PATRU, cum recomanda dl Basescu la TV. Asa ca dl Basescu ori minte (fundamental!) inca o data, ori posirca pe care o bea, probabil, el, cere mai multa gheata, adica apa. Banuiam eu de mult ca dl Basescu prefera distilatul de gainat si pufoaica (cu patru cuburi de gheata) ori ca e un nenorocit de bautor de Bourbon.


  1. 1 Încă 14 minciuni ale lui Băsescu | Stiri Bloggeri Din Romania Trackback pe decembrie 2, 2012 la 12:21 pm
  2. 2 Somajul… « Motanul Incaltat Trackback pe decembrie 2, 2012 la 11:15 pm
  3. 3 De ce sa nu ne uitam si spre est? De ce a confiscat Basescu orientarea proocidentala a poporului roman? | Hai ca se poate! Trackback pe martie 18, 2013 la 2:35 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!
Reclame

%d blogeri au apreciat asta: