„Românii şi politicienii”

Pe teritoriul patriei noastre – aflăm de la Traian Băsescu – se află două populaţii – „românii” şi „politicienii”. „Politicienii” sunt un fel de imigranţi răi care le crează probleme „românilor”.

În discursul său electoral din 12 noiembrie, Traian Băsescu şi-a exprimat de vreo 10 ori compasiunea faţă de „românii” cărora populaţia de „politicieni” ticăloşi le cotropeşte MCV-ul (atât de bine pregătit de Monica Macovei şi de prietenii de la Bruxelles) şi Schengen-ul care, spun unii, trebuia să fie gata de vreun an, dar populatia de olandezi care transportă flori în România nu a fost de acord, chiar dacă vameşii români – purtându-se eroic – le-au ţinut camioanele la graniţă.

Ceea ce nu a reieşit foarte clar din acest discurs, se referă la întrebarea: dar Traian Băsescu ce e? E „român” şi „politician”? Este australian? Este farmacist? Sau este, de fapt, un fel de guvernator străin, trimis să arbitreze relaţia dintre „români”şi „politicieni”?

Ca să fim corecţi până la capăt, în discursurile altor reprezentanţi de partide, mai apare o populaţie – aceea a „oamenilor” („oamenii vor”, „oamenii nu vor”, „oamenii îşi doresc” etc).

Interesant este faptul că, în discursurile politice nu este menţionată populaţia de „cetăţeni” – cei care au un contract cu „statul de drept”, concept atât de drag lui Traian Băsescu, drept pentru care, în 12 noiembrie, l-a folosit de 17 ori!

În 9 decembrie, însă, populaţia de „cetăţeni” va vota.

P.S. În discursul său, Traian Băsescu a introdus o categorie nouă de acte trimise Parlamentului. Alături de mesaj, prevăzut de art. 88 din Constituţie, putem, adăuga de acum, şi „rugămintea” electorală.

Reclame

53 Responses to “„Românii şi politicienii””


  1. 1 George Hălărescu noiembrie 15, 2012 la 4:55 pm

    Foarte adevărat! De mult nu mai suntem cetățeni, care avem drepturi. Conceptul de cetățenie de mult a apus, pentru că l-au demonizat cei interesați să ne transforme într-o turmă de români, oameni și poate mai încolo în niște inși. Este foarte important să fie vorbim cât mai mult în spațiul public despre cetățenei României sau cetățenii români, cu drepturi, îndatoriri și responsabilități.

  2. 2 Marian Nicolae noiembrie 15, 2012 la 5:08 pm

    Atentie aici, punctul de vedere rusesc nu este in favoarea noastra:

    Dedublarea personalităţii Bucureştiului oficial

    http://romanian.ruvr.ru/2012_11_14/94562380/

    „Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, în ajunul vizitei vice-premierului rus, Dmitri Rogozin, în Republica Moldova s-a exprimat împotriva deschiderii unui consulat al Federaţiei Ruse în Transnistria. Reacţia Rusiei a fost imediată. Dmitri Rogozin, referindu-se la declaraţia ministrului român, a scris pe microblog: „Nu avem de gând să vă întrebăm. Este o problemă bilaterală a relaţiilor ruso-moldoveneşti”, ceea ce a provocat o avalanşă de reacţii furioase în presa română.

    Comportamentul ministrului român de Externe reflectă caracterul duplicitar, devenit deja tradiţional, al poziţiei elitei politice româneşti faţă de relaţiile cu Rusia. Titus Corlăţean putea să-şi anunţe poziţia pe căi diplomatice, însă a preferat să o facă în mod public şi într-o formă destul de jignitoare pentru Rusia, înţelegând perfect reacţia pe care o va provoca. Pe de o parte, Bucureştiul oficial doreşte să atragă investitori ruşi şi să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, pe de altă parte, în pofida schimbării guvernului, continuă confruntarea în probleme sensibile pentru Moscova.”

  3. 3 Marian Nicolae noiembrie 15, 2012 la 5:12 pm

    Un alt punct de vedere rusesc asupra Proiectului Nabucco:

    România „a luat ţeapă” cu Nabucco:
    http://romanian.ruvr.ru/2012_11_15/94724209/

  4. 5 George Ban noiembrie 15, 2012 la 6:00 pm

    Evident ca Basescu merge la UE. Are cica experienta, vai de „experenta” lui! Este foarte bine ca Ponta a fost mai tare decat greatza inspirata de personaj si l-a facut sa arate cartea. Il vom vedea iar pe Basel cutreierand de unul singur pe langa toti ceilalti.

    Concluzia:
    „Prostul daca nu-i fudul,
    Parca nu e prost destul!”

  5. 6 Doru Coarna noiembrie 15, 2012 la 7:00 pm

    Este formula de succes a presedintelui, intodeauna desparte adversarii, se aliaza cu cei de care depinde totul si ii face tinte pe ceilalti, adica sare in ring si-l bate pe cel slab, dar periculos pt el. Analizati alegerile din 2009, din 2012, referendumurile si toate celelalte prestatii electorale ale lui Basescu si veti vedea pattern-ul asta.

    De ex., daca la alegerile astea USL-ul castiga net, Basescu nu va mai vorbi despre populatie si politicieni, ci despre frauda de proportii si lipsa de unitate a clasei politice in fata provocarilor de tot felul, apoi pe baza acestui mesaj va aduna turma facand o majoritate si gata, job done! A mai facut-o… Are si cu cine, ce sa mai spunem, intotdeauna majoritatea din parlament o formeaza nu un partid sau o uniune, ci acoperitii! Pt asta trebuiesc permanent sistemului cele 3-4 milioane de voturi-fantoma…

    Nu stiu cum sa va spun, dar desemnarea lui Ponta iarasi ca premier, echivaleaza cu pierderea alegerilor si probeaza complicitatea celor doi…

  6. 7 Cris noiembrie 15, 2012 la 7:14 pm

    Uau! M-am amuzat.
    Aveți un umor…

  7. 8 Bibliotecaru noiembrie 15, 2012 la 7:34 pm

    @ Adrian Năstase

    Domnule Năstase,
    Am putea discuta infinit despre cum gândesc „oamenii”, „românii” care nu sunt „politicieni”… milioane de capete, milioane de păreri.

    Eu m-aş întreba dacă nu cumva „politicienii” nu înţeleg că sunt nici mai mult şi nici mai puţin decât „cetăţeni” cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca orice cetăţean din România. Cumva din acest început de campanie electorală, mocirlos şi urât mirositor, eu cam observ că vorbitorul politic se consideră cumva suspendat deasupra „oamenilor”, deasupra „românilor” şi parcă părerile domniilor lor par mai importante şi pentru media.

    Vedeţi dumneavoastră, domnul Băsescu are cumva dreptate, asta pentru că părerea domniei sale despre „oameni” şi „români”, adică şi despre mine… contează mult mai mult decât părerea mea despre domnia sa şi despre „politicieni”. Această diferenţă o face presa, o face omul politic, o face şi cetăţeanul. Oamenii sunt egali în faţa legii, numai că ştim de la Orwell că unii sunt mai egali ca alţii.

  8. 9 Luminita Arhire noiembrie 15, 2012 la 7:47 pm

    Nu stiu ce vor face „romanii „pe 9 decembrie si cam stiu ce vor face „politicienii” pe 9 decembrie ….Eu insa , pe 9 decembrie , voi fi „cetatean” . Miza cea mai extraordinara a alegerilor care vor urma nu este pentru mine nivelul de trai ( nu astept foarte mult si nu astept in nici un caz mai mult decat se poate in acest sens ) .Pentru mine separarea apelor inseamna FAPTUL CA VOTUL VA FI DEMOCRATIC -nu stiu mai departe ce se va intampla cu acest vot democratic -dar va amintesc ca LA TOATE ALEGERILE IN PERIOADA DE GUVERNARE PDL VOTUL A FOST FRAUDAT ! A fost fraudat votul pentru europarlamentare ( norma de 10 voturi obligatorii de la PDL pentru EBA – cu bani , cu cadouri , cu frauda directa in sectii de votare ) . A fost fraudat votul pentru alegerile parlamentare partiale -s-au dat cadouri si bani uneori si pentru un sat intreg , sub ochii placizi ai politistilor sau chiar cu participarea lor direct a la „imparteala „.S-au fraudat alegerile prezidentiale -nu numai in sectiile din diaspora , unde a fost rupere de nori , dar si in sectiile din Romania unde s-au inlocuit in modul cel mai nerusinat procesele -verbale ( va aduceti aminte ce negru de suparare a iesit TB imediat dupa inchiderea urnelor si cum s-a inchis cu staff-ul PDL in Mdrogan iar dupa o ora si ceva a iesit zambitor sa ne spuna ca ne-a ciuruit) .
    Demult nu mai fusesera alegeri „curate” in Romania pana la alegerile locale din 2012 ; alegeri curate au fost si la Referendum -cred ca a fost cel mai mic numar de fraude semnalate vreodata .
    Daca -asa cum si-au dorit si cum chiar isi inchipuiau ca se poate -PDL-istii s-ar fi permanetizat la guvernare , NOI N-AM MAI FI AVUT ALEGERI LIBERE PE TOATA DURATA MANDATULUI LOR .
    Pentru ca a facut acest lucru posibil ,voi avea mereu un sentiment de simpatie pentru USL .

  9. 10 Iluminatu noiembrie 15, 2012 la 7:50 pm

    Politicianul ca persoană ce face din politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor personale este modelul Guvernatorului care poate fi bănuit de orice, numai de românism nu. În poezia timpurie acvatică, d-l Guvernator îşi ucide până şi mama, cu un pahar de albitură în care plutesc patru miniaisberguri, viitoarele torpile ale flotei. Aici se află momentul sufletesc de vârf, când românii dispăruţi la orizont îl repudiază pe o scară cu 7,5 milioane trepte, insuficientă pentru a se ridica deasupra orizontului UE. Păcat ! Singurătatea politicianului de cursă lungă rămâne maladivă şi obsesivă.
    Românii s-au dat cu toţii după un oareştecare Crin, floare periculs de ameţitoare, ce evoluiază chiar acum când comentez, şi care se laudă că ştie el cine va fi premier după 10.12.2012, VVP.
    « Politician şi român », şpaga şi şpagat. Ce fascinantă este gimnastica electorală.

  10. 11 Taranul noiembrie 15, 2012 la 8:26 pm

    Vrem sau nu vrem,vicisitudinele vremurilor ne-au adus in est acesti slavi.Nemtii se fac pres sa le faca pe plac(fost cancelar,sef la Gaz Prom sau mai stiu eu unde)si noi,niste sarantoci ne face unealta americanilor,ne facem pisica pe care le-o arata rusilor.Sintem fara creer!

  11. 12 NICOLETTE ORGHIDAN noiembrie 15, 2012 la 8:49 pm

    De multe ori mă-ntreb dacă mai sunt cetățean român, într-un stat DE DREPT, numit România? Dacă mă uit la obligații, da, dar dacă-mi analizez drepturile, această stare de cetățean, scârțâie rău. Responsabilitățile, obligațiile, mult, mult majorate față de drepturi și-atunci unde-i statul de drept care aderase la UE? S-a cam sărit calul, s-s-ntrecut măsura! Majoritatea miniștrilor de externe pe care i-am avut după anul 2000 au cam …,,tras pe dreapta”, în așa fel încât România s-a cam văzut izolată, nu numai pe plan european, ci și internațional și-atunci cum să cred că totuși politicienii noștrii știu să strângă legături cu alte state? Nu prea știu cu ce se mănâncă diplomația (în special cea internațională!), iar în materia de atras fonduri europene sunt demult….repetenți. Așadar, pot afirma că încă nu s-a coalgulat clasa politică românească? Cu hăist și cea nu poți decât s-adâncești haosul politic, nici nu-ncerc să mă gândesc la o campanie electorală demnă de a alege un Parlament viabil. Așadar…unde sunt politicieni români?

  12. 13 Marian Nicolae noiembrie 15, 2012 la 9:13 pm

    Iata de ce se doreste vanzarea resurselor naturale ale Romaniei, pentru ca tara noastra sa-si provoace singura concurenta neloiala intre veniturile aduse de catre domeniile sustenabile ale economiei romanesti si veniturile aduse din vanzarea resurselor, lucru care ar pune presiune pe moneda nationala.

    Un argument economic împotriva exploatării aurului de la Roşia Montană
    scris de Marcel Ionescu-Heroiu,

    Marcel Ionescu-Heroiu este absolvent al Facultății de Științe Economice, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a obținut un doctorat în Dezvoltare Regională de la Cornell University din Ithaca, New York și lucrează acum pentru Banca Mondială în Washington.

    http://blog.cluj.info/opinii/un-argument-economic-impotriva-exploatarii-aurului-de-la-rosia-montana/

    http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/boala-olandeza-basescu-si-utilitatea-publica-a-exploatarii-aurului-si-ce-zic-cei-de-la-the-economist-despre-asta-bonus-ce-a-aparut-aseara-pe-gardul-udmr-67526.html

    O să încep acest articol prin a spune că în lupta care se duce pentru Roşia Montană, nu sunt un observator neutru. Mi-am ales tabăra şi ca atare punctual meu de vedere are o doză substanţială de subiectivism. Dacă din punct de vedere emoţional sunt pentru păstrarea Roşiei Montane intacte (să se bucure de ea şi nepoţii şi strănepoţii noştri), din punt de vedere raţional sunt totuşi conştient că fiecare tabără are dramul ei de dreptate. Şi, în pur spirit dialectic, fiecare tabără a ieşit la bătaie să-şi susţină dreptatea cu o pleiadă de argumente, date, şi viziuni de viitor.

    Ce am simţit că a lipsit din tabăra mea, cea a iubitorilor de natură, este un argument economic solid pentru prezervarea Roşiei Montane. Ce urmează acum reprezintă tentativa mea de a umple acest gol. O fac nu numai dintr-un puseu emoţional (pentru că iubesc natura), nu numai din spirit civic (România are nevoie de o societate civilă activă mai mult decât tot aurul de pe pământ), ci pentru că sunt convins că exploatarea aurului va crea mai multe probleme economice decât va rezolva.

    Pentru a evita să vă irosesc timpul inutil, voi prezenta aici un sumar a argumentelor de bază ce vor fi discutate în detaliu mai jos:

    Exploatarea resurselor naturale (aur, petrol, gaze naturale) creează instabilitate economică în mai toate ţarile în curs de dezvoltare (sari direct la capitol).
    Banii generaţi la bugetul de stat din exploatarea resurselor au şanse mici să genereze bunăstare pentru cetăţenii de rând (sari direct la capitol).
    Mineritul are impact mic asupra economiilor locale, şi de cele mai multe ori sfârşeşte prin a le amaneta viitorul (sari direct la capitol).

    Şi, pentru că analiza fără recomandări e paraliză, iată sumarul unor idei pentru a transforma Roşia Montană într-o comunitate cu adevărat sustenabilă:

    O Roşie Montană mai accesibilă şi mai vizibilă (sari direct la capitol).
    O Roşie Montană bine integrată la nivel regional (sari direct la capitol).
    O Roşie Montană unde toţi putem ajuta, şi unde mulţi o fac deja (sari direct la capitol).

    Dacă vă am încă atenţia, şi dacă nu sunteţi complet convinşi de sumarul de mai sus, mai jos găsiţi o discuţie de ansamblu pe marginea fiecărei idei.
    Despre blestemul resurselor şi Boala Olandeză

    Cele două grafice de mai jos înfăţişează performanţa economică a două tipuri de ţări. Pe de o parte sunt ţările care s-au dezvoltat organic, promovând o economie eclectică, competiţie şi inovaţie; pe de altă parte sunt ţările care îşi generează mare parte din venituri din exploatarea resurselor. Dacă pentru prima categorie creşterea economică e predicitbil ascendentă, pentru cea de a doua categorie, economia pare sa fie victimă a hazardului. Asta, cu toate că au pornit de la o bază mult mai înaltă ca cea a ţărilor dezvoltate – Kuweit şi Qatar au avut în 1950 un PIB pe cap de locuitor triplu faţă de SUA, Germania, sau Franţa.

    Creştere economică (PIB pe cap de locuitor) în ţări dezvoltate şi ţări dependente de exploatarea resurselor

    Sursă: Angus Maddison. 2003. The World Economy: Historical Statistics. OECD Publishing

    Paradoxul ţarilor care au resurse naturale (şi ca atare venituri substanţiale la buget) dar nu au dezvoltare economică stabilă, este cunoscut în lumea econmică sub termenul de „Boala Olandeză” (în engleză, The Dutch Disease). Termenul s-a născut în 1977 după o analiză a revistei The Economist despre căderea economiei Olandeze în 1959. În acel an, prietenii noştri din Vest au dat peste un substanţial zăcământ de gaze naturale. Bucuroşi nespus că le-a pus Dumnezeu mâna în cap, olandezii s-au pus pe exploatat… şi pe încasat. Banii de pe gaz au început să vină şi să umple visteria statului – aşa cum anticipa toată lumea atunci. Din păcate însă, cum de multe ori se întâmplă în întâmplări de genul ăsta, acesta nu a fost sfârşitul poveştii. La scurt timp după ce au început să încaseze banii de pe gaz, olandezii au observat că celelalte sectoare ale economiei – în special motorul industrial – au avut de suferit. Economia reală a tuşit mai întâi, iar după aceea a început să horcăie. A contractat practic o boală. Ceea ce figurile ilustre de la The Economist au purces să explice în analiza lor, poate fi sumat ca atare: dezvoltarea sustenabilă nu poate fi susţinută cu bani câştigaţi uşor. De altfel, dacă veţi studia politicile de dezvoltare econmică ale statelor dezvoltate, veţi vedea că mai toate pun exploatarea resurselor printre ultimele priorităţi. Multe preferă să conserve resursele pe care le au pentru vremuri cu adevărat grele.

    Modul în care Boala Olandeză operează este relativ simplu. Pentru orice ţară, disponibilitatea resurselor este o tentaţie mare. Exploatarea şi vânzarea acestor resurse generează venituri imediate, în surplus faţă de economia reală. Ceea ce însă pare o binecuvântare la prima vedere, este de fapt un blestem bine deghizat. Surplusul de venit generat peste ce produce economia reală, pune presiuni asupra monedei naţionale, iar o monedă naţională care se apreciază descurajează exporturile. Exploatarea resurselor concurează practic direct cu economia reală. Astfel, fiecare Leu scos din aurul de la Roşia Montană va concura cu Leii generaţi de alte sectoare economice. Problema este că aceste „alte” sectorare economice sunt cele care permit dezvoltarea sustenabilă a României. A doua problemă e că această concurenţă este neloială.

    Dacă firmele din economia reală trebuie să concureze unele cu altele pentru angajaţi, contracte, şi capital, companiile miniere scot practic bani din piatră seacă. Veniturile generate de această industrie le permit să atragă oamenii cei mai bine calificaţi de la nivel local, oferindu-le salarii pe care firme din economia reală nu şi le pot permite. De exemplu, o mică fermă nu are cum să concureze cu un gigant din industria minieră.

    Se ajunge astfel ca o mare parte a forţei de muncă să fie acaparată într-o industrie care nu generează inovaţie, şi care prin raison-ul ei d’etre nu este sustenabilă. Mai toate oraşele miniere au eşuat în creerea unei baze economice alternative. Salarile oferite de industria minieră atrag mare parte din forţa de muncă locală, şi descurajează iniţiativa privată. Când mina moare, trage de obicei după ea şi oraşul construit în jurul ei.
    Despre spanioli şi Mirajul Aurului

    Aurul nu generează bunăstare. Dacă nu mă credeţi pe mine, întrebaţi-i pe Spanioli. În momentul în care s-au pus să aducă în Spania aurul acaparat din lumea nouă, erau unul din cele mai puternice imperii ale timpului. După ce şi-au umplut cuferele cu aur au început încet, încet să decline… până când au ajuns la periferia Europei dezvoltate. Din păcate nu au avut economişti care să le spună că mărirea cantităţii de aur crează la un monent dat inflaţie, iar inflaţia e tare păcătoasă pentru o economie. De asemenea nu au avut pe nimeni să le spună cât de rău e să ai o economie rentieră, în care mai toţi trăiesc de pe veniturile generate din aur, şi nimeni nu se chinuie să genereze valoare reală. În timp ce spaniolii îşi construiau palate din aurul Americilor, englezii îşi contruiau primele fabrici textile şi porneau revoluţia industrială.

    Aurul a acaparat imaginaţia oamenilor din vremuri străvechi, dar el are exact valoarea pe care i-o dăm noi. Dacă, de exemplu, s-ar găsi un înlocuitor pentru aur în producţia industrială, şi dacă oamenii şi-ar pierde apetitul pentru bijuterii, valoarea aurului ar intra în cădere liberă. Mai ales în vremuri de criză, nu prea ai ce să faci cu aurul decât să-l pui la puşculiţă şi să aştepţi timpuri mai bune. Nu poţi să-l mânci, nu poţi să-ţi faci o casă cu el (ei bine, poţi să ţi-o poleieşti cu aur), nici nu mai prea poţi să-l foloseşti ca mijloc de schimb.

    Dacă în trecut aurul a avut o valoare relativ stabilă, şi mai toate monedele naţionale trebuiau să aibe acoperire în aur, acum, aurul fluctuează în funcţie de cerere. Asta înseamnă că poate să crească azi şi să scadă măine. Graficul de mai jos ilustrează acest lucru bine. Aşadar, chiar dacă preţul aurului este mare acum, poate să fie cu mult mai mic în viitor. Mulţi investesc la greu în aur acum, dar riscă să rămână cu depozite supraevaluate care pe viitor nimeni nu va vrea să le cumpere. Iar aurul s-ar putea să ajungă atât de ieftin încât să nu mai merite să fie exploatat.

    Preţul unei uncii de aur

    Sursa: http://www.onlygold.com/tutorialpages/prices200yrsfs.htm

    De altfel frenezia cu care unii cumpără acum aur, seamăna al naibii de mult cu frenezia celor care s-au pus să investească în proprietăţi imobiliare înainte de începerea crizei. Dacă vă uitaţi la graficul de mai jos, veţi vedea că fluctuaţile de pe piaţa imobiliară Americană sunt similare cu cele de pe piaţa aurului. Atâta că aurul se află încă în plin avânt. Dacă preţul aurului intră în scădere liberă, orice explotator privat va intra în panică. Iar când oamenii intră în panică, fac lucruri stupide (ca de exemplu, au mai puţină grijă la normele de mediu, şi investesc mai puţin în siguranţa angajaţilor şi a comunităţii locale).

    Se spune că din toată afacerea Roşia Montană, statului român i-ar reveni în jur de €1-1,5 miliarde. Lăsând la o parte că această sumă este infimă în comparaţie cu nevoile de investiţii ale României (bucata de autostradă de la Turda la Gilău a costat mai mult), există şanse mari ca banii să nici nu fie folosiţi pentru investiţii. Nu pentru că guvernul nu ar dori să facă lucrul acesta, ci pentru simplul fapt că nu există capacitate la nivel central şi local pentru implementarea de proiecte complexe şi fezabile. Rata la care au fost absorbiţi cei aproape €20 de miliarde de bani gratişi primiţi de la UE, demonstrează lucrul acesta destul de bine.

    Norocul cu fondurile structurale este că ele sunt expres gândite pentru investiţii complexe în diferite domenii. UE ne-a impus să cheltuim banii cu cap. Fără acest factor de coerciţie, tendinţa naturală a autorităţilor este să cheltuie banii pe ce e mai uşor. De altfel not toţi avem o aversiune faţă de nou şi preferăm să facem ceea ce ştim deja să facem. Pentru mai toate guvernele din lumea asta, cel mai uşor lucru de făcut când se trezesc cu bani în plus, e creşterea salarilor bugetarilor şi lărgirea aparatului de stat.

    În România, boom-ul economic al anilor 2000-2008, şi banii în plus la buget, au fost urmaţi de o expansiune cu 17% a angajaţilor la stat, în timp ce numărul total al angajaţilor a crescut cu numai 1.3% (INS). Mai mult, veniturile bugetarilor au crescut de 6.5 ori (ne-ajustate pentru inflaţie), în timp ce veniturile tuturor angajaţilor au crescut de 5.2 ori. În 2009, România avea 1,4 milioane de bugetari, şi unul din trei angajaţi lucra pentru stat.

    Creşterea numărului de angajaţi în sectorul de stat, mai ales într-o perioadă de boom economic, înseamnă o piaţă de muncă mai mică pentru sectorul privat. Există astfel o posibilitate mare ca banii generaţi pentru statul român din exploatarea aurului să intre iarăşi în concurenţă cu sectorul privat şi să aibe un impact negativ asupra economiei reale.
    Despre capitalul uman şi creştere economică

    O economie veritabilă este suma oamenilor din care este alcătuită, nu suma resurselor naturale pe care le deţine. Roy Harrod, Evsey Domar, Bob Solow, şi Paul Romer au pus bazele teoriei creşterii economice. Unul din ei (Solow) a primit premiul Nobel pentru Economie, unul ar trebuie să-l primească (Romer), şi ceilalţi doi l-ar fi primit dacă ar fi trăit mai mult. Concluzia pe care ei o trag, după o analiză atât teoretică cât şi empirică, este că singurul mod prin care o ţară poate să menţină o rată de creştere constantă este prin încurajarea şi promovarea capitalului uman.

    Esenţa teoriei moderne a creşterii economice, teorie pe care toţi politicienii ar trebui să o ştie, este simplă: pentru ca o ţară să aibe creştere economică sănătoasă trebuie să îşi clădească economia pe progres tehnologic endogen. Pentru a avea progres tehnologic endogen, are nevoie de o masă critică de capital uman – oameni care gândesc, lucrează, şi imaginează lucrurile altfel.

    Noua Dacie este un exemplu de progres tehnologic endogen. Chiar dacă noul concept a fost gândit de specialişti francezi, angajaţii uzinei şi-au adus aportul la realizarea schimbării imaginii mărcii Dacia. Au contribuit practic la realizarea unei adevărate revoluţii în industria automobilistică. Nu au venit cu un nou tip de maşină – mai rapidă, mai oacheşă, mai solidă. Chiar dacă noile modele se pot compara cu greu cu ce ştim noi din Epoca de Aur, ele nu sunt cu nimic mai speciale decăt pletora de automobile ce încarcă străzile lumii. Cu ce a venit nou Dacia însă, este un nou mod de vănzare şi de marketing. Ei au creat maşina de €5.000. Cu acest simplu giumbuşluc, care bineînţeles a presupus ani de planificare şi un proces asiduu şi complex de implementare, au întors piaţa automobilelor cu fundul în sus. Au întors-o aşa de bine, încât acum 80% din Dacii merg la export, şi sunt vândute de trei ori mai multe Dacii in Germania decât în România (http://www.zf.ro/zf-english/dacia-sales-in-germany-three-times-as-high-as-in-romania-in-april-4405790/).

    Organizatorii FânFestului sunt un alt minunat exemplu de capital uman veritabil. Într-o societate care îşi caută încă repere, ei au venit cu un mod ingenios şi efectiv de a mobiliza societatea civilă. Ei au reuşit să realizeze ce programe bine finanţate ale Uniunii Europene, şi ale altor organizaţii internaţionale nu au reuşit să facă: să scuture conştiinţa românilor şi să-i determine să se gândească la mai mult decât la propriul interes. Au făcut acest lucru fără resurse, fără o campanie media scumpă, bazându-se pe efortul şi implicarea unei armate din ce în ce mai mare de voluntari.

    Dacă mişcări de genul FânFest ajută la formarea unei pepiniere de capital uman (oameni care învaţă să gândească şi să acţioneze într-un mode diferit), la nivel global, mineritul este cunoscut ca unul din sectoarele economice cu cele mai mici rate de generare a capitalului uman. De altfel, în ţările dezvoltate, foarte puţini oameni mai lucrează în minerit. Iar cei care lucrează în acest sector nu trebuie să vină cu cine ştie ce inovaţii. Exemplul Roşiei Montane este cât se poate de ilustrativ în acest sens. De pe vremea dacilor şi romanilor, şi până la închiderea minei în 2006, tehnicile de minerit nu au evoluat fantastic de mult. În esenţă, minerii sapă galerii, scot rocă afară, şi încearcă să separe materialul valoros din această rocă. De altfel, mare parte din aurul de la Roşia a fost exploatat deja de către romani, care foloseau tehnici ce nu au fost îmbunătăţite substanţial până ziua de azi.

    Exploatările miniere deseori lasă oameni nepregătiţi în urmă odată ce resursele exploatate sunt epuizate. Ele nu generează dezvoltare ci numai venituri în plus. Comunităţile miniere ar fi mult mai câştigate dacă oamenii de acolo ar învăţa să-şi investească energia şi creativitatea în cizelarea propriului destin. Continuarea exploatării aurului la Roşia nu va face decât să prelungească un deznodământ deja cunoscut. Din Valea Jiului până în Baia de Arieş (mai jos puţin de Roşia Montană), mineritul şi-a dovedit incapacitatea de a susţine o economie locală sănătoasă. Mai mult, mineritul a demonstrat că lasă în urmă o forţă de muncă care cu greu poate fi reconvertită. Niciun guvern responsabil din lumea asta nu ar trebui să încurajeze dezvoltarea industriei mineritului – aceasta nu numai că are un efect disruptiv asupra economiei reale, dar şi amanetează viitorul comunităţilor locale prin angajarea lor în activităţi cu puţină inovaţie şi fără perspectivă de viitor.

    E normal ca oamenii din Roşia să dorească să aibe un loc de muncă, şi să aibe un venit care să le permită să aibe grijă de ei şi de familile lor. Mă întreb însă căţi din noii angajaţi preconizaţi vor veni de la nivel local şi regional. Mineri care şi-au căştigat traiul tăind în piatră vor trebui practic reconvertiţi în pirotehnişti şi şoferi de basculante gigant. Chiar dacă toţi noii angajaţi vor veni de la nivel local, costul ecologic, social, şi economic al unei noi exploatări nu justifică investiţia. În America, specialiştii economici lucrează la dezvoltarea unui sistem de „Contabilitate Verde”. Acest sistem va presupune o mai bună inventariere a costurilor de mediu şi sociale ale proiectelor de investiţii – practic va fi o variantă îmbunătăţită a procedeului de analiză cost-beneficii. Printre altele, se speră că acest nou sistem sa încurajeze proiecte de exploatare minieră cu efecte negative minime asupra mediului şi asupra comunităţilor locale.

    De altfel, organizaţii internaţionale ca Banca Mondială fac studii de mediu riguroase pentru fiecare proiect de investiţii în care se implică, şi refuză proiectele care nu respectă criterii ecologice bine definite. Printre proiecte a căror finanţare a fost refuzată de Banca Mondială se numără şi cel propus de Gold Corporation pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană.

    Unii spun că în ciuda numărului mic de oameni care ar fi angajaţi la nivel local, şi în ciuda impactului negativ asupra mediului, impactul economic asupra localităţii şi asupra regiunii va fi unul pozitiv, şi justifică investiţia. Nu ştiu cine le-a făcut studiile de impact, dar sunt aproape sigur că nu a fost cineva care să ştie despre ce vorbeşte.

    În sine, studiile de impact economic, a căror bază a fost pusă de un alt laureat al Premiului Nobel – Wassily Leontieff, sunt relativ simple ca şi concept, dar necesită un volum mare de date (pentru fiecare sector economic dintr-o economie) şi presupun un proces relativ complex de implementare. În principiu, aceste studii pleacă de la premisa că sectoarele unei economii sunt inter-conectate. Ca atare, o schimbare pozitivă într-un sector va avea un efect pozitiv asupra altor sectoare. Cu cât o economie are sectoare mai bine conectate între ele, cu atât aceste efecte pozitive vor fi mai mari.

    Să luăm din nou exemplu Daciei. Dacă uzina de la Mioveni hotărăşte să îşi largească producţia cu 1.000 de unităţi, va avea efect direct asupra economiei locale prin angajarea de personal în plus şi prin generarea unor venituri mai mari la nivel local (efect direct). În plus, decizia lor de a-şi lărgi producţia va afecta pozitiv toate firmele din amonte care furnizează componente, şi toate firmele din aval care vând şi folosesc Dacii (efect indirect). Mai mult, ventiturile în plus obţinute de angajaţii Dacia şi de angajaţii firmelor furnizoare şi distribuitoare, vor curge în economia locală şi regională (efect indus).

    Plecând de la această bază e uşor de dedus că o exploatare minieră nu poate să aibe decât un impact minim asupra economiei locale şi regionale. Mineritul aurului la noi în ţară este foarte slab conectat cu alte sectoare economice. Nu prea există, de exemplu, industrii care să folosească aurul în procese tehnologice, iar singurii furnizori de care au nevoie asemenea exploatări sunt producătorii de dinamită. În mare parte, aurul este scos, prelucrat la faţa locului, şi văndut mai departe. Nici măcar salariile în plus nu vor genera mare vâlvă avănd în vedere numărul relativ mic de angajaţi noi şi timpul scurt de exploatare.

    De altfel, studii după studii au demonstrat că exploatările miniere au un impact economic minim asupra economiilor locale. Citiţi de exemplu articolul lui L.C. Stilwell, „ An input-output analysis of the impact of mining on the South African economy”. Dacă nu aveţi apetit pentru studii academice, uitaţi-vă numai la situaţia în care se află comunităţile miniere de pe glob. Nu există nici o altă industrie care să fi generat mai multe oraşe fantomă decât industria minieră. Ruşii se chinuie acuma să găsească o soluţie pentru cele peste 400 de oraşe monoindustriale moştenite din Epoca de Aur, şi care acoperă teritoriul rusesc de la Volga până la Vladivostock.
    O Roşie Montană mai accesibilă şi mai vizibilă

    În fiecare an Banca Mondială publică un raport de anvergură pe o temă bine stabilită. În funcţie de autori şi de tema aleasă, acest raport este mai mult sau mai puţin bun. Cel pe care l-au publicat în 2009 (World Development Report 2009: Reshaping Economic Geography) este genial. Dacă sunteţi pasionaţi de economie, merită să-l frunzăriţi – e una din cele mai bune lucrări economice scrise în ultimul timp.

    Dar nu mă interesează atât de mult să aduc lauri raportului BM, cât aş dori să vorbesc despre câteva din ideile discutate acolo. Una din ideile de bază se referă la importanţa geografiei. În teoria economică clasică, geografia rar joacă un rol, şi modele economice sunt construite presupunând un spaţiu geografic plat. În realitate însă geografia este mai importantă decât toate politicile economice. Poziţia geografică a unei ţări are un rol zdrobitor în performanţa sa economică. Primele civilizaţii au apărut pe cămpiile fertile din Orientul Mijlociu, unde au putut să practice agricultura la scară mare. Primele imperii (cel grec, şi cel roman) s-au dezvoltat în interiorul unor peninsule bine protejate de munţi. Primele state europene au avut şansa să poată domestici mai multe plante şi mai multe animale decât confraţii lor din America, Africa, şi Asia, datorită climatului şi aşezării geografice favorabile (citiţi Guns, Germs, and Steel pe tema asta, şi vă garantez că nu o să regretaţi). Ca atare au reuşit să se dezvolte mai repede.

    Şi în ziua de azi, cănd distanţele s-au micşorat datorită inovaţilor în sectorul transportului, geografia joacă un rol la fel de mare. Harta de mai jos ilustrează acest lucru bine. Astfel, cele mai dezvoltate zone în Uniunea Europeană sunt cele din interiorul continentului. Practic, poziţia lor geografică favorabilă le permite să facă comerţ în patru direcţii. În Europa, cu cât o ţară este mai aproape de acest motor economic, cu atât este mai dezvoltată.

    Neşansa României este că este la ceva distanţă de acest motor. Şansa noastră este că acum suntem membrii UE. Ca parte a unui bloc econmic comun, distanţa faţă de pieţele din Europa de Vest s-au redus, fiind mult mai uşor comerţul în acea direcţie. Peste 70% din exporturile României merg acum spre UE, iar judeţele cele mai dezvoltate din România sunt cele care fac legătura dintre Bucureşti (cea mai mare piaţă din Romănia, şi principalul motor al economiei noastre) şi pieţele din Vest. Aceste judeţe formează practic un calapod al dezvoltării. Cu cât o regiune este racordată mai bine la pieţe mari de desfacere, cu atât este mai dezvoltată.

    Pentru Roşia Montană, ca şi pentru alte localităţi asemenea ei, dezvoltarea unei alternative la minerit presupune micşorarea distanţei faţă de pieţele mari din zonă (Alba), din regiune (Cluj), din ţară (Bucureşti, Timişoara, etc.), şi din afară. Cu cât va fi mai uşor de ajuns la Roşia Montană, cu atât va fi mai uşor de dezvoltat o bază economică sustenabilă. De altfel un studiu al oraşelor mono-industriale din Europa (Phoenix Cities) arată că racordarea la centre de creştere din apropiere este un element crucial pentru renaşterea oraşelor mono-industriale. Proximitatea permite un flux de oameni şi idei, şi ajută la naşterea unei noi baze economice.

    În afară de investiţile necesare în infrastructură (drumul până la Roşia este destul de prost şi mi-ar place mult să văd renăscută mocăniţa de pe Valea Arieşului), Roşia poate fi racordată mai bine la pieţe printr-o informare bună, şi prin creşterea numărului de oameni care merg să viziteze locurile de acolo. Ar fi bine de exemplu dacă ar exista o pagină web (poate există deja una) care să informeze oamenii ce fel de curse urcă în sus pe Valea Arieşului, şi cum e mai uşor de ajuns la Roşia. Cu cât vor fi mai mulţi oameni care să îşi facă drum spre Roşia, cu atât va creşte mai mult şi oferta de curse în zonă. Cu cât vor fi mai multe curse în zonă, cu atât va fi mai uşor pentru localnici să facă naveta şi să lucreze la firme din regiune. Astfel, piaţa muncii poate fi lărgită de la nivel local, la nivel regional. Dacă Roşienii nu găsesc de lucru imediat în Roşia, se pot orienta spre alte oraşe şi aşezări din zonă.

    Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Judeţean Cluj ar putea încerca să acceseze finanţare europeană pentru îmbunătăţirea infrastructurii din zonă. Noi toţi am putea ajuta la racordarea Roşiei la lume, mergând acolo.
    O Roşie Montană integrată la nivel regional

    Roşia Montană poate să îşi creeze un viitor în afara mineritului, şi o poate face prin eforturi proprii. Are însă mult mai mult de câştigat dacă îşi va croi o strategie de dezvoltare care să se integreze bine la nivel regional. Pe principiul unde-s doi puterea creşte, Roşia poate, de exemplu, deveni o atracţie importantă a unui circuit turistic regional. Valea Arieşului are o lungime de 150 Km şi cei care au vizitat-o ştiu că este de o frumuseţe unică.

    Valea Arieşului

    Zona conţine numeroase peşteri, peisaje alpine, zone de drumeţie montană, şi alte aşezări cu profil minier. Una din fostele localităţi miniere, Rimetea a făcut deja tranziţia de la localitate minieră la localitate turistică de succes. Patru luni pe an locurile de cazare din Rimetea sunt ocupate complet, şi turişti continuă să vină şi în extra-sezon.

    În afară de peisaje frumoase, Roşia Montană mai dispune de 150 de kilometrii de galerii – cât toată valea Arieşului (imaginea de mai sus vă dă o idee a scării acestor reţele subterane). Aceste galerii au fost săpate de romani, de habsburgi, de bandiţi, de întreprinzători privaţi, şi de comunişti. Valoarea lor de patrimoniu şi turistică este inestimabilă. În acei munţi se află practic o radiografie a istoriei Romăniei. Ar fi frumos ca în loc să radem această foaie a istoriei noastre, să adăugăm noi o altâ foaie.

    Gândiţi-vă numai câte lucruri s-ar putea face cu 150 km de galerii amenajate pentru vizitatori. Cei care aţi vizitat Salina de la Turda aţi văzut că se poate – peste 400,000 de turişti merg acum acolo anual. Salina de la Turda, galeriile romane de la Roşia, şi alte exlpoatări antice din zonă pot fi integrate într-un circuit regional. Acest circuit regional poate fi legat la un loc prin repunerea în circulaţie a mocăniţei ce lega odinioară Turda şi Câmpeni. Din păcate nu am datele şi cunoştinţele necesare (în afara excursilor făcute zonă) pentru o analiză amănuţită a potenţialului de dezvoltare regională a zonei. În mod ideal însă, ar trebui urmărite obiective şi în afara turismului, pentru a crea o bază economică regională mai diversă şi mai rezistentă la fluctuaţii şi factori exogeni (de exemplu un sezon turistic slab datorită vremii proaste). În mod ideal, ar trebui gândită o strategie de dezvoltare regională în strânsă cosultare cu comunităţile locale.
    Viitorul alternativ al Roşiei Montane se clădeşte deja

    O discuţie avută dimineaţa devreme a generat ideea pentru eseul acesta. Eram la FânFest 2011, şi împărţeam camera cu doi prieteni. Cum ne-am sculat prea devreme pentru a ne începe ziua, şi prea târziu pentru a ne duce iarăşi la culcare, ne-am pus să discutăm despre ce s-ar putea face în Roşia Montană în afara mineritului.

    Eu am venit cu proiecte grandilomane de investiţie în infrastructură şi proiecte de dezvoltare regională. (Am dezvoltat aceste idei, pe un ton mai reţinut, mai sus.) Unul dintre prieteni mi-a atras însă atenţia că tendinţa noastră, când vine vorba de planuri de viitor, este să complicăm inutil lucrurile şi să imaginăm totul la superlativ. Ne uităm la partea macro, dar uităm de partea micro – care de multe ori e mult mai importantă. Soluţile cele mai bune vin de obicei de la cei care sunt cel mai mult afectaţi de ele … iar soluţile veritabile de dezvoltare ar trebui să vină în primul rând de la ei.

    Oamenii de acolo au deja multe idei bune, şi mulţi au găsit foarte repede alternativa la minerit. Unii au ferme organice, alţii produc lapte pe care ajung să îl văndă până la Sighişoara; unii au pensiuni, alţii au pornit mici restaurante şi baruri. Fân Festul, prin simplul fapt că este desfăşurat acolo, aduce venituri suplimentare în localitate şi face întreaga zonă mult mai vizibilă la nivel naţional şi internaţional. Am văzut la FânFest oameni din Cehia, Franţa, Olanda, America. Vin de peste tot şi pleacă încântaţi. Mulţi dintre ei, cum au fost nişte colegi de cameră din Cehia, vin an de an la Roşia.

    Viitorul Roşiei Montane fără minerit a început deja să fie clădit!

    Puteţi să ajutaţi si voi la această construcţie, care a pornit de la nivelul oamenilor de rând, şi care tot de ei e susţinută. Vizitaţi zona, faceţi ture de training cu firma, faceţi excursii cu şcoala (ţineţi-vă de profesorii voştri să vă aducă în zonă), faceţi o şcoală de vară de arhitectură, restaurare şi arheologie (cum o fac cei de la ARA din Bucureşti), faceţi o tabără de artă şi fotografie, faceţi turul galeriilor, staţi de vorbă cu oamenii, vedeţi care le este păsul, mâncaţi bine (să vă priască vacanţa), bateţi zona în lung şi-n lat, veniţi la Fân Fest, faceţi voi Fân Festul vostru, scrieţi deputatului/deputatei care vă reprezintă şi spuneţi-le că nu doriţi minerit la Roşia, bloguiţi, scrieţi articole, faceţi artă, exprimaţi-vă în public, spuneţi prietenilor buni, luaţi-i si pe ei cu voi, luaţi şi pe vecini şi pe necunoscuţi, scrieţi un cântec despre Roşia (şi trimiteţi-l şi mie), mergeţi şi căutaţi iubirea la Roşia şi vă garantez că veţi găsi măcar iubirea pentru zonă şi oamenii din zonă, bucuraţi-vă de frumos, fiţi darnici, fiţi buni, fiţi noua faţă a României.

  13. 14 dorian65 noiembrie 15, 2012 la 9:58 pm

    Da domnule Nastase suntem impartiti in doua.Cei pe care ii platim sa ne spuna ,,vino maine” in care sunt inclusi si politicienii, ca ei ii subtin si cei ce vin a doua si a treia zi si din bun simt nu le amintesc celor de mai sus ca ei ii platesc pe ei si nu ei pe noi si noi daca ne plimbam pe drum nu lucram si clasa lui ,,vino maine”au salari de kk.,,Vino maine „urla si politicienii mai inventeaza o taxa sau se mai imprumuta pe la FMI ca-sa le platesca salariile si uite asa s-a dus dracului economia tarii
    Voi politicienii parca sunteti orbi si nu vedeti asta,nu luati nici o atitudine si de ce nu luati o stim cu totii ca doar in Romania politica este o afacere de cumetrie.Vin ai nostrii pleca ai nostrii noi ramanem tot ca prostii.
    Ce trebuie facut ?Simplu,zic eu,noi cei ce trebuie sa venim maine trebuie sa le reamintim ca salariul este din punga noastra si toti sa ii fortam sa isi faca treaba astazi nu maine care maine este maine si poate, cateodata, niciodata astaz,i daca nu ungi mecanismul. Adica sa cerem un ,,astazi” si sa refuzam sa mai ungem mecanismul si voi politicienii sa lasati dracului codul ala fiscal in plata lui si sa nu mai mariti taxele, daca se poate sa mai micsorati taxele ca produsele romanesti au cost de productie mai mare decat cele din import si economia se duce lent dar sigur la vale.

  14. 15 silvia, noiembrie 15, 2012 la 10:03 pm

    @Marian Nicolae,
    daca pleci capul in fata lui Rogozin, risti sa te trezesti cu un scuipat in crestet sau chiar sa ramai fara el. Dar chiar si fara cap, dupa o atenta analiza a personalitatii sale, si evident cu determinarea necesara ai putea face din el un partener de discutie comod, potrivit as spune si pt prietenul nostru Doru Coarna, luand in calcul frustrarile lor, basca ca o puteti adauga si pe a mea.

  15. 16 OanaPop noiembrie 15, 2012 la 10:47 pm

    „Statul de drept” promovat de Basescu si Macovei nu a publicat inca sentinta in cazul Nastase. Este incredibil ce i se intampla acestui om. Eu una sunt extrem extrem de revoltata de nedreptatea aceasta! De ce nu reactioneaza nimeni, chiar nu se poate face ceva?

  16. 17 blogideologic noiembrie 16, 2012 la 7:09 am

    @Marian Nicolae
    Mulţumesc pentru semnalarea articolului domnului Ionescu-Heroiu. Admirabilă activitate !

  17. 18 Bibicu noiembrie 16, 2012 la 7:46 am

    RAPSODIE
    ELECTORALĂ

    Un greier
    Îl sex la creier,
    Că-i de culoare,
    Kanci ajutoare.
    Când scripca tace
    El stă pe ace
    Iar pân la vară
    Viaţa-i amară.
    Ar vrea ca mâine
    Să-i dea o pâine.
    De-ar fi ş-o damă,
    Aia din ramă,
    Fără chirie,
    Ce bucurie !
    –––––––
    Guvernatorul
    I-a dat cotorul,
    De la o pară,
    Şi pu !!!
    La gară.

  18. 19 constantin dan (@Constantin98Dan) noiembrie 16, 2012 la 8:31 am

    Da , ” statul de drept ” . In care Adrian Nastase este inchis fara probe si fara motivarea sentintei ( prim ministrul de care se leaga toata perioada 2001 – 2004 , ce perioada ! ) .
    ” Stat de drept ” cu televiziuni private una mai murdara decat alta , cu programe de o vulgaritate , imbecilitate si o violenta care nu sunt tolerate in nici o tara europeana de autoritatile de etica responsabile .
    ” Stat de drept ” cu serviciile secrete la solda personala a presedintelui , urmarindu-l prin oras pe fiul de 24 de ani al lui Adrian Nastase ( imbecilii , posteaza la TV fotografiile facute pe banii nostri ) .
    „Stat de drept ” cu televiziunea publica folosita ca tribuna demagogica a presedintelui ( ” Ora de bussiness ” a lui Guran in care asa zisul ghicitor in finante se intrece in a-l denigra pe Ponta si a prevesti , in buna traditie damboviteana , catastrofele care vor veni peste Romania ) , chiar daca martirii Campeanu , Turturica si Serbanescu nu mai au abonament la o ora pe saptamana , ca acum 8 luni .
    ” Stat de drept ” cu judecatori la Curtea Constitutionala la fel de incompetenti , nuli si politizati ca membrii vreunui Comitet – Consiliu ceausist de opereta de prin anii 1980 .
    ” Stat de drept ” in care santierele de infrastructura sunt date afaceristilor verosi locali , incapabili sa faca ceva serios ( vezi cei 4 ani necesari pentru a termina Bucuresti Ploiesti sau sectorul Nadlac Pecica al ultimei autostrazi ) .
    ” Stat de drept ” in care presedintele decide de pe o zi pe alta , ca asa vrea el , sa se reduca cu 25 % salariile functionarilor si pensiile , sa se creeze Universitati de Medicina in maghiara , sa se desfiinteze forma romaneasca de organizare , judetul , pentru regiunea sovietica , sa se acorde orbeste cetatenia romana muncitorilor de peste Prut care nu au , in imensa majoritate , nici o simpatie fata de Romania ( rezultatul spalarii creierului facute de Sovietski Oblast ) si care fug , odata cetatenia obtinuta , de la Sangereiul sau Calarasii din Basarabia sa lucreze ca zilieri la Setubal sau Estoril .
    Da , statul de drept .

  19. 20 Valeriu Balan noiembrie 16, 2012 la 8:34 am

    Domnule Nastase,

    Va citesc blocul cu regularitate. Adesea comentez. Am observat in timp cum reveniti in forma pe care o stiam, candva. Umorul fin dar taios, sugereaza o insanatosire mentala si sufleteasca aproape completa.
    Tot ce sper, este ca in lunile care urmeaza pana va „liberati”, sa dobanditi forta, intelepciunea si mai ales motivarea sa reparati ce este de reparat, sa inlocuiti ce este de inlocuit, si mai ales sa razbunati ce este de razbunat.

    Si-nainte erati in opinia mea, cel mau bun lider politic al Romaniei. Sper ca aceasta nedreptate pe care-o infruntati cu demnitate, faptul ca ati trecut milimetric pe langa moarte, faptul ca familia si milioane de oameni, asteapta cu speranta sa va intoarceti, ma gandesc ca va motiveaza suficient, cat sa deveniti cel ce va reda romanilor demnitatea.

    Cu stima,
    Valeriu Balan

  20. 21 blogideologic noiembrie 16, 2012 la 9:25 am

    Economia politică în socialismul promovat de François Hollande (vezi şi http://www.lemonde.fr/politique/article/2012/11/15/la-politique-de-l-offre-de-hollande-une-vraie-rupture-dans-l-histoire-de-la-gauche_1790391_823448.html) Istoric (cronologic) în primul rând, apoi prin raportarea doctrinară la chestiunea cererii şi ofertei pe piaţă, în Franţa există două variante doctrinare de socialism ori “politici de stânga de tip socialist”. Primul tip de socialism, susţinut de ceea ce se cheamă „la première gauche”, reprezintă un curent ideologic apărut încă din Belle Époque, mai précis din anul 1905, la înfiinţarea Secţiei franceze a Internaţionalei muncitoreşti (Section française de l’Internationale ouvrière ori SFIO). SFIO are o cultură iacobină şi marxistă, şi un partizan al ei a fost preşedintele François Mitterrand. De ce vorbesc eu acum despre aceasta ? Am mai spus că Nicolae Ceauşescu nu avea o ideologie. Cochetarea lui cu simbolul „personalitatea lui Burebista“ a fost pur şi simplu pentru înlocuirea simbolului „personalitatea lui Spartacus“ în cadrul promovării „naţionalismului socialist“ care să se deosebească de „socialismul internaţionalist“ al spartachiştilor. Deşi trecem într-un plan foarte îndepărtat cu discuţia, vreau să spun că între Burebista şi Spartacus era o diferenţă în timp de mai puţin de două generaţii, şi amândoi aparţineau unui grup de personalităţi extraordinar de puternice ale istoriei antice (Mitridate Eupator, Pompei cel Mare şi Iulius Cezar). Decizia pentru declanşarea farsei sinistre chemată „revoluţia română“ a fost luată de François Mitterrand care obţinea astfel sprijinul Germaniei pentru moneda unică în UE. Prin acordarea acelui sprijin, Germania obţinea dreptul la unificarea celor două state. Iar URSS a fost totalmente de acord cu debarcarea lui Ceauşescu, pentru că în felul acesta Mihail Gorbaciov putea continua politica lui Stalin pentru NovoRossiia. Era un dificil proces istoric, început de Caterina cea Mare. Aşa cum afirmă istoricul britanic Simon Sebag Montefiore, pe tema aceasta există perfectă continuitate între politica ţaristă din secolul XVIII, şi politica tuturor liderilor următori ai Rusiei. Noi, românii, credem încă în minciuna “mămăliga românească a explodat”. La fel credem că “glasnosti” şi “perestroika” erau idealurile pentru care lupta Mihail Gorbaciov. O privire în cartea “Requiem for Marx” editată de Yuri N. Maltsev sugerează cumva altă realitate. În fine, despre decembrie 1989 s-a scris mult şi bine pe acest blog, nu mai insist. Să trec la cel de al doilea soi de socialism francez. Acest curent ideologic a fost creat în cea de a doua jumătate a deceniului 1970, de către Michel Rocard. Pus în aplicare, socialismul de primul soi, adică socialismul lui François Mitterrand, era un “socialism al cererii”, şi el viza prosperitatea prin susţinerea consumului menajelor. Cel de al doilea tip de socialism este un “socialism al ofertei”, este orientat către o politică a ofertei pe termen lung. Mi se pare că această linie constituie şi doctrina de politică macroeconomică adoptată de către PSD. “Socialismul ofertei” este focalizat de asemenea pe sprijinirea intereselor întreprinderilor, adică reprezintă o concepţie productivă. François Hollande încearcă să implementeze în Franţa tocmai această doctrină economică.

  21. 23 Florea Dumitrescu noiembrie 16, 2012 la 11:23 am

    ADEVĂRATA FAŢĂ A
    DOMNULUI DAN DIACONESCU
    ÎNŞELĂCIUNE, ÎNŞELĂCIUNE ŞI IAR ÎNŞELĂCIUNE!

    1. DOSARUL PENAL DE ŞANTAJ. Cum şi-a făurit averea de multe milioane de euro, domnul Dan Diaconescu?
    Procuratura i-a deschis un dosar de şantaj, dar pe care-l tergiversează nejustificat. Aici ar fi o explicaţie majoră a averii sale: şantajul şi banii obţinuţi.
    Ce popor reprezintă domnul Diaconescu? Câţi cetăţeni ai acestui popor au strâns o asemenea uriaşă avere în cei 22 ani de tranziţie? Domnul Dan Diaconescu „din popor” dispune de: un iaht, un avion, două elicoptere, mai multe limuzine de lux, mai multe terenuri (8 terenuri) mai multe locuinţe de lux (3 case), bijuterii, bani în conturi, acţiuni la 5 companii etc.
    Cum le-a dobândit? Prin şantaj, dar şi pe alte căi.
    Domnia sa, milionarul, este cu poporul? Cu cei sărăciţi de tranziţie? Cu cei 5,5 milioane de pensionari care au o pensie medie de 769 lei (sau 170 euro); cu cei 4,3 milioane de salariaţi care au un salariu mediu de 1.534 lei (sau 340 de euro). Peste 40% din aceştia sunt sub pragul sărăciei.
    Nu, domnia sa nu poate reprezenta poporul de 19 milioane. Domnia sa reprezintă „poporul băsist”, pe cei plini de bani, pe ciocoii pe care acum i-a cuprins în lista electorală pe care a depus-o pentru Parlament, cu băsiştii de seamă arhicunoscuţi: Monica Iacob Ridzi, Antonie Solomon, Gelu Vişan, I. Oajdea, G. Neţoiu şi alţii. Acesta este „poporul” pe care-l reprezintă Dan Diaconescu. Pe cei cu bani mulţi, realizaţi pe căi similare cu cele pe care le-a parcurs şi Dan Diaconescu.
    Din motive cunoscute numai de regimul Băsescu, procuratura întârzie dosarul penal de şantaj al domnului Dan Diaconescu.
    NOTĂ SPECIALĂ. Prin averea sa de milioane, domnul Dan Diaconescu este unul dintre ciocoii pe care-i incriminează: face spume la gură împotriva ciocoilor pe care-i etichetează la televiziunea sa în fel şi chip – „bandiţi”, „nenorociţi”, „ticăloşi”. Cu aceste frumoase cuvinte îi gratulează pe ciocoi, care ar fi vreo 600 şi care nu pot justifica averile, cum nici domnia sa nu o poate justifica. În felul acesta, se autocaracterizează şi îşi înscrie numele alături de cei ostracizaţi chiar de domnia sa – un ciocoi de seamă.

    2. DOSARUL PENAL DE ÎNŞELĂCIUNE POLITICĂ, conţinând marea promisiune mincinoasă conform căreia va da fiecărui cetăţean câte 20.000 de euro. De unde să le dea?
    Situaţia financiară a ţării este dezastruoasă, într-un dezechilibru catastrofal creat de regimul Băsescu, situaţie pe care domnul Dan Diaconescu vrea să o ascundă.
    Din ce să dea? Din datoria externă de peste 100 miliarde de euro pe care au creat-o politicile greşite ale regimului Băsescu. Aceasta înseamnă că generaţiile viitoare au de plătit mai multe decenii de acum înainte ca să ramburseze această enormă datorie. Domnul Băsescu lasă o moştenire catastrofală – o datorie de peste 5.000 de euro pe fiecare locuitor, peste 10.000 de euro la o familie de 2 persoane, peste 20.000 de euro la o familie cu 2 copii. Aceasta este adevărata problemă pe care trebuie să o dezbatem cu răspundere.
    Înşelăciunea pe care a făcut-o domnul Dan Diaconescu: a întocmit o listă cu un milion de semnături de la cei care, în mod naiv, au dat crezare minciunii că celor care se înscriu li se vor da câte 20.000 de euro. Ulterior, Domnul Diaconescu a declarat că aceştia s-ar fi înscris în partidul Dan Diaconescu. Procuratura va trebui să clarifice şi această înşelăciune, deoarece numărul cu care s-a înscris ca partid a fost cel de câteva zeci de mii şi aşa este înregistrat oficial.

    3. DOSARUL CU FALIMENT ŞI DATORII. În mod cinic, ascunde situaţia companiilor unde este acţionar, minţind că guvernul i-ar fi închis conturile. Firma cu care are licenţă OTV a intrat în proces de faliment, cu datorii de peste 6,5 milioane euro. Toate companiile unde este acţionar au o situaţie financiară grea cu datorii către stat de peste 2,5 milioane de euro. Aceasta dovedeşte incapacitatea sa de a gestiona propriile afaceri. În aceste condiţii, domnul Dan Diaconescu se ducea să cumpere OLTCHIM – o întreprindere cu probleme extrem de grave de peste un miliard de euro.

    4. DOSARUL DE ÎNŞELĂCIUNE, FALS ŞI UZ DE FALS, legat de participarea la licitaţia pentru OLTCHIM.
    Ca să-şi bată joc de cei 3.500 de oameni necăjiţi de la OLTCHIM – a participat la licitaţia organizată, fără să aibă banii necesari şi a refuzat să aducă cele 45 milioane de euro la care s-a angajat în licitaţie. A făcut un circ cu iz electoral, dovedind o lipsă totală de demnitate.
    În mod justificat, a fost acuzat pentru informaţiile false reflectate în documentele depuse oficial la licitaţie, precum şi pentru fals şi uz de fals în ce priveşte documentele prezentate în faţa ziariştilor şi la televiziune (aşa-zise extrase de cont) prin care se încercat să arate că ar dispune de cele 45 de milioane de euro pe care trebuia să le plătească statului în cadrul licitaţiei.
    Mai multe organizaţii ale societăţii civile au cerut Procuraturii să se sesizeze din oficiu pentru înşelăciune, fals şi uz de fals. Procuratura întârzie să-şi îndeplinească atribuţiile, iar Consiliul Superior al Magistraturii priveşte cu nepăsare.
    În ultimul timp, Domnul Dan Diaconescu la televiziunea sa proprie a lansat o nouă minciună: că domnia sa ar fi organizat un „flagrant” la OLTCHIM. Întrebăm: în ce calitate?
    Este necesar ca Procuratura să-şi facă datoria cât mai repede în acest caz.
    5. DOSARUL PENAL PRIVIND VÂNZAREA DE LOCURI DE CANDIDAT PENTRU PARLAMENT
    Domnul Dan Diaconescu s-a dedat la o nouă înşelăciune, la o nouă ilegalitate: s-a apucat să vândă locuri de candidat pentru Parlament – senatori şi deputaţi – cu 50.000 de euro pentru fiecare doritor din partid sau din afara partidului său. În plus, i-a pus pe candidaţi să semneze „o convenţie – contract” (un fel de poliţă de asigurare de loialitate), prin care candidatul se angajează să plătească 2 milioane de euro în cazul în care se desparte de partidul domnului Diaconescu.
    Este o gravă încălcare a Constituţiei şi a legilor, conform cărora nu se poate face vânzare de locuri de candidaţi pentru Parlament.
    Calculul domnului Diaconescu. Pentru cele circa 500 de locuri de candidaţi, ar reveni o încasare imediată de circa 25 milioane de euro. La aceasta se adaugă – ce s-ar putea încasa în viitor de la cei care s-ar despărţi de partidul său – prin „convenţia – contract” (un fel de poliţă de asigurare de loialitate) – în valoare totală de până la 1 miliard de euro. Frumoasă şi bănoasă afacere pentru spiritul ciocoiesc al domnului Dan Diaconescu.
    Şi Procuratura priveşte cu pasivitate această nouă înşelăciune, nouă infracţiune. Avem în faţă un dosar penal proaspăt şi fierbinte – care se referă la mulţi din cei 500 de candidaţi declaraţi „îngeri” de domnul Diaconescu, pentru care ne-a cerut – la televiziunea sa – să-i votăm „cu ochii închişi” şi să „nu facem comparaţii”, că nu este timp de aşa ceva.
    NOTĂ SPECIALĂ. În cele 100 de puncte electorale, a condamnat „traseismul politic”. Acum, cu o mare neruşinare, şi-a umplut lista de candidaţi la Parlament – cu „traseişti politici” de la PDL şi de la alte partide – desigur cu bani – şi pe care îi declară „îngeri”, crezând că ne poate prosti (este aici o profanare a termenului biblic „îngeri”).
    Ne-a convins că punctul din programul electoral – cu interzicerea traseismului politic – este o mare minciună, o mare înşelăciune.
    6. DOSARUL CU MÂNCARE ŞI BĂUTURI CE şi l-a deschis în aceste zile la Târgu-Jiu pentru a ne LĂMURI cum înţelege domnul Dan Diaconescu „revoluţia votului” adăugă noi elemente compromiţătoare la dosarul penal privind vânzarea de locuri de candidat pentru Parlament.

    7. Cetăţenii conştienţi şi responsabili din zona Târgu-Jiu au posibilitatea – prin votul lor – să pună capăt aberaţiilor şi halucinaţiilor acestui om total iresponsabil, stăpânit de spiritul înşelăciunii şi să-i dea o lecţie severă şi usturătoare pentru numeroasele abuzuri şi ilegalităţi şi pentru lipsa totală de respect faţă de popor.

    8. Chiar de la OTV am aflat că „nişte gorjeni liberi” şi isteţi i-au spus răspicat lui Dan Diaconescu (care în mod senzaţional ieşise la suprafaţă din „locaţia secretă” de la Târgu-Jiu) că este, cu averile sale de milioane, un ciocoi la fel cu cei pe care-i incriminează la televiziunea sa, zi şi noapte (cu prea gingaşele epitete de „bandiţi”, „nenorociţi” şi „ticăloşi”).
    „Gorjenii liberi” i-au explicat că ei au muncit cinstit o viaţă întreagă, dar nu au putut dobândii o avere de milioane ca a ciocoiului Dan Diaconescu doar în câţiva ani.
    Cum se spune în popor, l-au pleznit peste faţă, de i-a stat mintea-n loc şi nu a fost în stare să mai rostească vorbe raţionale. Replica sa a fost aiuritoare: s-a comparat cu Ilie Năstase, Gheorghe Hagi şi Nadia Comăneci, deşi activităţile sale au fost cu totul diferite, iar unele dintre ele s-au situat în zona penalului, a şantajului şi a altor lucruri necurate, cum face şi în ultimele zilele noastre.

    9. Nu ne mai miră nimic din partea domnului Dan Diaconescu, care în turuielile sale verbale se închipuie preşedinte al ţării, iar mai de curând prim-ministru. Dovedeşte lipsa de responsabilitate prin vorbele fără şir şi fără noimă pe care le propagă prin televiziunea proprie.

    10. Să ne amintim tot ce a făcut la televiziunea sa proprie cu anchetele sale despre crime, despre Elodia, despre Marda Ciumac dansând pe masă, despre Tolea Ciumac care l-a vârât în tomberon – pe domnul Diaconescu în mod direct, dar şi bine meritat.
    TOMBERON – este cuvântul care sintetizează locul şi rolul acestui personaj ciudat, care poluează climatul social şi politic din România. Mai jos nu se mai poate coborî în viaţa politică dâmboviţeană.

    *
    * *

    Vom reveni în curând cu privire la penalul Dan Diaconescu, cu infracţiunile şi ilegalităţile tolerate în mod nepermis de instituţiile de stat din regimul Băsescu.

    16 noiembrie 2012

    Grupul de iniţiativă „Reînnoirea”

    Florea Dumitrescu
    Gheorghe Stroe
    Cristian Apostol

  22. 24 Ghita Bizonu' noiembrie 16, 2012 la 12:04 pm

    Furata de la altu :
    ––––––––––––––––––––––––––––––-

    Cred într-unul Domn Bă… te-m-ar să mă bată, dacă nu respect aste sfinte porunci ale Lui:

    -Să nu aii alt președinte in afară de Mine
    -Să nu-ți faci afiș electoral, altul decât cu Mine
    -Adu-ți aminte de ziua Mea și fă-mi o cinste. Ceva tare!
    -Cinstește-i și pe părinți. Din partea Mea, din contul tău.
    -Să nu ucizi adepții Mei
    -Să nu fii desfrânat. Umblă cam decoltată, dar este a Mea.
    -Să nu furi fără să împarți
    -Să nu depui mărturie mincinoasă la Antene
    -Să nu poftești nimic din ce este al fratelui tău pedelist


    -Crede-Mă și nu cerceta. Orice credincios băsist nu pune la îndoială emanațiile Domnului. Totul este perfect la virgulă, fără scăpări.

  23. 25 blogideologic noiembrie 16, 2012 la 12:13 pm

    Într-un adevărat French bashing, revista britanică The Economist îl bălăcăreşte pe Hollande după discursul acestuia de politică economică http://www.lemonde.fr/economie/article/2012/11/15/la-france-souffre-douleur-prefere-de-the-economist_1791565_3234.html

  24. 26 NELU FIERARU noiembrie 16, 2012 la 1:22 pm

    BASESESCU A INVENTAT NEVOTUL CA FORMA DE VALIDARE IN LUMEA POLITICA ! FIGURA SI COMPORTAMENTUL,POT FI UTILIZATE IN EXEMPLE ABSURDE „DE CUM NU TREBUIE SA FI SAU SA APLICI IDEOLOGII POLITICE,FIE IN DEMOCRATIE,FIE IN DICTATURA!” TOCMAI DE ACEEA TREBUIE O MARE ATENTIE LA ALEGERILE DIN DECEMBRIE ! EL ESTE CONSTIENT CA PDL-UL SAU S-A „ARS” SI ISI PREGATESTE TACTICA IMPOSIBILULUI SUCCES ASA CUM A PROCEDAT PANA ACUM!

  25. 27 Iluminatu noiembrie 16, 2012 la 2:05 pm

    PARADOX UMAN

    (R) Închis eşti liber să cugeţi iar liber ai cugetu-nchis.

  26. 28 Iluminatu noiembrie 16, 2012 la 2:10 pm

    (R)- Timpul devorează până şi veşnicia, Traiane
    – Dar, mă rog frumos, când o termină, Adriane ?
    – Când i se face lehamite.

  27. 29 Iluminatu noiembrie 16, 2012 la 2:36 pm

    DIALOG MERKEL – PUTIN LA MOSCOVA

    – Cum a evoluat democraţia rusească, gaspadin Putin ?
    – Când erai în RDG ne pupai în dos, acum ne pupi în faţă, genosse Merkel.

  28. 30 Ghita Bizonu' noiembrie 16, 2012 la 2:48 pm

    Lasati orice speranta voi ce aicea traiti!!!

    Ne-am ras! Cu perdaf!!
    Baescu are dreptate :scoala romaneasca scoate tampiti! (latfel cum s-ar fi reales El? cu sprojinu GDS?! Alti …)

    Pe langa ca ne-am luat dupa negrii aia din sec XVII din golfu Guineii (care dadeau fildes, aur si sclavi ptr margele de sticla, cupoane de bumbac indian si rom!) ne-am distrus si viitorul. basta!

    ia lauti de aici :
    http://www.observatorulph.ro/social/in-marginea-fostei-dezbateri-despre-invatamintul-din-romania-dan-ungureanuun-text-care-iti-taie-respiratia

    cica Universitatea din Bucuresti este cotata la fel precum Universitatea Kwazulu Natal,Durbam, RSA Stiti RSA aia cu patgeidu. Universitatea se mandreste ca in 47 a deschis si o sectie de invatamat ptr non-albi (adica zulusi)
    Africa vis implinit!
    Rezulatau a nspe reforme de invatamant!! Incepand de la Marga trecand prin Funebru si dna Abramburica amestecata si ea!!
    Deci dupa ce am cantat

    am produs intectuali din astia .
    Asa ca se prea poa sa trecem la un nou imn national :
    Foaie verde ca bobocu
    Mama ne-am f@@@t norocu!!

    SI asta fiindca in 90 ne-am luat dupa niste Plesu, Volodea si alti licheleni.

  29. 31 M.Voicu noiembrie 16, 2012 la 3:23 pm

    Ï-economie
    ►Largã, analiza fãcutã de Domnul Dr.Ec.Marcel Ionescu-Heroiu cu exemplificare pe cazul ”vânzãrii resurselor naturale ale României, pentru ca ţara noastrã sã-şi provoace singurã concurenţa neloialã între veniturile aduse de cãtre domeniile sustenabile ale economiei româneşti şi veniturile aduse din vânzarea resurselor, lucru care ar pune presiune pe moneda naţionalã.” [Marian Nicolae noiembrie 15, 2012 la 9:13 pm]
    La a-venit-momentul… @dorucoarna noiembrie 12, 2012 la 7:24am scria: ”am fixat redevenţe de tot râsul şi plânsul” – constatare la care am de obiectat cã exprimarea, deşi la persoana a treia nu e impersonalã, cum apare. Întreba tot acolo Bibliotecaru noiembrie 12, 2012 la 8:32am : ”
    Valoarea redevenţei poate fi stabilită de statul român oricât de mare? Nu intervine UE sau altcineva într-un mod limitativ?
    Concesionare vs. Închiriere
    ►Pentru resursele naturale (minerale, ţiţei, gaze naturale…), exploatarea lor trebuie sã respecte expres din Constituţie Art.136 alin.4 teza întâia: «Bunurile proprietate publică sunt inalienabile». La cedarea produselor în natură în domeniul privat, echivalentul lor valoric = REDEVENŢA are un conţinut patrimonial – trebuie sã vinã la Buget ca dare în plată în locul proprietăţii publice pe care concesionarul privat o preia şi o compensează cu valoarea ei netă 💡 [M.Voicu noiembrie 11, 2012 la 11:04 pm . Aliaţii noştri trebuie sã ne ajute şi în nici-un caz sã împiedice respectarea Constituţiei.
    ► Modurile de valorificare a bunurilor proprietate publică sunt stabilite limitativ prin Constituţie: Art.136 alin.4 teza a doua, dintre care doar «concesionare ori închiriere» sunt nominate fără determinantul public; deci concesionarul ori chiriaşul poate fi şi privat.
    ►”Redevenţele” din Legea minelor nr.85/2003 şi Legea petrolului nr.238/2004 sunt la niveluri abia comparabile ratei dobânzii astfel că, decât asemenea ”concesionare”, Statul ar fi încasat mai mult doar prin închirierea respectivelor bunuri în perpetuitate, încasând în fiecare an dobânda – şi Statul ar fi rămas şi cu bunurile integrale în natură.
    Politicienii nu s-au ocupat sã respecte însãrcinarea legislativã de ocrotire prin lege cum cere Constituţia prin Art.136 alin.2: «Proprietatea publicã este garantatã şi ocrotitã de lege şi aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale» 🙄

  30. 32 Karakas noiembrie 16, 2012 la 4:06 pm

    Daca cineva m-ar intreba: „Cine preferi sa conduca Romania: rusii sau americanii?”, as intreba la rindu-mi: „de ce nu romanii?”. In realitate, nu prea mai e loc de alternative. Lazaroiu, din functia de Consilier Prezidential, ameninta pe romani si politicieni, ca semnarea Parteneriatului Strategic cu americanii ar fi in pericol daca cineva ar indrazni sa-l suspende iar pe Basescu. Putem sa comentam la nesfirsit aceasta imensa insulta adusa Romaniei, adica Basescu e singurul garant al semnarii acestui pact. E chiar si o insulta adusa americanilor, pe care ii crede prosti sau manipulabili. Nu sunt. Lucrurile se schimba si in SUA si in Romania si in jur, si ei stiu asta. Il vor scapa din brate si pe Basescu si pe Lazaroiu, atunci cind vor considera de cuviinta. Relatia lor cu Rusia supercede relatia cu Romania. Haideti sa vedem care vor fi reactiile dupa viitoarea intilnire Obama-Putin si mai vorbim…

  31. 33 blogideologic noiembrie 16, 2012 la 4:40 pm

    @Ghiţă
    Mulţam că ai semnalat articolul. Are multe fraze memorabile, iar autorul dovedeşte certamente curaj intelectual. Să extrag numai un exemplu : „Problema universităţilor noastre e să ajungă din urmă nivelul liceelor româneşti din 1988.”

  32. 34 blogideologic noiembrie 16, 2012 la 4:48 pm

    @Matache Voicu
    Eu scriam pe aici prin 2009. +De ce trebuie protejată Roşia Montană/ Economia politică este ştiinţă şi artă. Mihai Eminescu se considera pe sine „om de litere” şi „om de ştiinţă”. Ca om de ştiinţă, ţinea mult să termine un tratat doctrinar de economie politică românească, o scriere din care avem doar incepţia. Din cauza aceasta, chestiunea Roşia Montană trebuie tratată strict în contextul doctrinar de economie politică românească. Orice ar spune canadienii care vor să intre peste Roşia Montană, exploatarea aurului în sine aduce de fapt, chiar şi pentru investitorii canadieni!, nu doar pentru români –de fapt românii per ţară vor pierde, şi voi demonstra–, foarte puţină valoare monetară. În lume, să amintim doar Rusia, Africa de Sud, Australia, China şi Indonezia, există importante zăcăminte de aur care sunt exploatate în mod curent. Dar toate valorile acestor firme de aur însumate, şi vorbesc chiar despre toate firmele exploatatoare de aur de pe glob, nu totalizează nici măcar cât reţeaua de magazine Wal Mart ! Spuneam că economia politică este ştiinţă şi artă. Au apărut mijloace tehnice de detecţie şi evaluare a zăcămintelor de aur de mare fineţe, dar şi mare putere sau rază de acţiune. Citeam despre descoperirea recentă a porţiunii unui mare zăcămînt de aur necartat, acea porţiune fiind evaluată la un trilion de dolari americani. Febril, se fac societăţi de investiţii şi se vând participaţiuni fără să înceapă exploatarea ! Spun din nou că economia politică este ştiinţă şi artă. Ce legătură există între resursele naturale şi fluxurile monetare vehiculate prin pieţele bursiere ? Nu intru deloc în detalii tehnice. Dar sunt mai interesante “acţiunile monetare” ale statelor care deţin resurse naturale. Asemenea “acţiuni monetare ale statelor” sunt dolarul Canadian şi dolarul Australian. Cele două monede sunt mult mai puternice decât dolarul American. Din această cauză spun iarăşi că trebuie protejată Roşia Montană virgină. Ea este un fel de garanţie naturală extrem de credibilă, extrem de atent urmărită din exterior de agenţiile de rating/notaţie, pentru leul românesc şi BNR. Leul românesc este puternic pentru că „munţii noştri aur poartă !” Ştim că agenţiile de rating urmăresc cu atenţie şi situaţia corupţiei dintr-o ţară, care scade notaţia de ţară în ceea ce priveşte investiţiile. Dar totodată experţii de la firma GFMS Ltd. (GFMS este acronimul de la “Gold Fields Mineral Services”) afirmă că existenţa zăcămintelor de aur care nu sunt exploatate într-o ţară constituie contra-argument puternic privind acuzaţiile de corupţie din ţara respectivă, un contra-argument de care agenţiile externe care fac notaţia de ţară chiar ţin seama !+

  33. 35 Marian Nicolae noiembrie 16, 2012 la 5:46 pm

    @blogideologic,

    Placerea este de partea mea.

    In alta ordine de idei, sincer cred din toata inima ca noi, toti romanii de peste tot din lume trebuie sa ne unim si sa aratam lumii ca ne pasa de casa noastra Romania.

    Romani, in unire sta puterea.
    Numai o casa avem, UNA!!!
    Riscam s-o pierdem si pe aceasta.

    Mergeti la vot, va rog din toata inima.

  34. 36 Marian Nicolae noiembrie 16, 2012 la 6:06 pm

    Din cate vad, luand pulsul Romaniei, cred ca Romania ar fi intrat de mult in incapacitate de plata, fara imprumuturile de la FMI si Banca Mondiala.

    Trebuie luat in considerare faptul ca 80 % din intreprinderile romanesti au fost distruse de prostia si lacomia politicienilor nostri, pentru care natiune, popor, romani, nu reprezinta nici mai mult nici mai putin decat cuvinte in vant. Verba volant……

    Pe langa aceste 80% PIERDERE din intreprinderile romanesti, era sa pierdem si Transilvania, daca gazda noastra domnul profesor Adrian Nastase nu ar fi intervenit, ocazie cu care a ajuns si in cantonament, fiind „rasplatit” cu doi ani de pedeapsa ferma, fara suspendare, pentru serviciile aduse Romaniei, iar noi nu facem nimic…

    Mamaliga explodeaza numai si numai in situatia in care fizica pur si simplu nu-i mai permite alta posibilitate „de exprimare.”

  35. 37 Bibliotecaru noiembrie 16, 2012 la 7:49 pm

    @ M.Voicu

    Şi mai am o problemă legată de inalienabilitatea teritorială…

    http://bibliotecarul.blogspot.ro/2012/11/se-pare-ca-italia-ne-va-declara-razboi.html

    La finalul articolului este şi un link care trimite spre câteva consideraţii legale.

    Mirarea mea este acum că toţi ambasadorii de la Bucureşti se pare că ne dau şuturi provocatoare de un pas înainte… şi noi zâmbim binevoitori.

  36. 38 George Ban noiembrie 16, 2012 la 7:58 pm

    Din „Capriciile tiroidei”:

    Astazi, 16 noiembrie 2012, Basescu e suparat pe toata lumea, chiar si pe Boc si Ungureanu! Maine, nu se stie… Daca se intampla miracolul de a fi de acum inainte consecvent, nu mai are decat sa o puna premier pe Angela Merkel.

  37. 39 Karakas noiembrie 16, 2012 la 8:04 pm

    Referitor la declaratiile Presedintelui care tocmai se revarsa:

    – posibil sa aibe dreptate cu declaratia publica a lui Ponta despre exercitarea dreptului de veto. Dar poate Ponta deja are aliati pe pozitia asta, ca sa nu fie singular, chestie care nu o stim
    – anuntul ca toate statele ” contributoare se baga sub birouri” e de un cretinism desavirsit
    – Critica din nou toate partidele, dar are pentru PDL niste sfaturi. Foarte echidistant politic, acest Presedinte!
    – Revine cu obsesia cu aurul si cuprul. Nu ne spune si in ce conditii, daca ar trebui sa fie in interesul Romaniei sau al Licuricilor..
    – Prietenia lui cu „Jeffrey” cumva trebuie extinsa de catre intregul popor roman. Luati numere!

    Avem exact ce vrea Imperiul: o conducere ultra-divizata, chiar din virf, de presedinte. Mai usor de controlat si manipulat partile „uleioase”.

    http://www.mediafax.ro/politic/basescu-guvernul-ponta-face-aceleasi-greseli-ca-si-guvernul-boc-peste-tot-numai-politruci-live-text-10330202

  38. 40 dlnimeni noiembrie 16, 2012 la 8:20 pm

    Pe teritoriul Romaniei se afla, de la o vreme, in fiecare clipa, doua populatii dintre care pe una Traian Basescu incearca sa o stirneasca impotriva celeilalte. Dealtfel, Traian Basescu si ciracii sai pare ca nu pot gindi decit dihotomic: pe cind le era lor mai bine, cele doua populatii erau – conform atitudinii lor – oamenii de succes si neputinciosii. Traian Basescu se exclude pe sine din categoria politicienilor, o, nu, el nu este politician, el a avansat in ierarhia nationala de stat numai datorita parului sau frumos – iar daca nici el nu este politician, atunci nici urmasii sai, indicati de Elena Udrea, nu sunt. Nu am bagat de seama, la momentul potrivit, ca presedintele a inceput sa se inmulteasca prin spori ori, poate, prin diviziune celulara. Poate ca „clasa politicienilor” – cum a denumit-o, prea devreme, dl Nastase este una deplorabila in ansamblu, dupa ce produs a reusit sa plaseze la Cotroceni, insa, dincolo de aceasta, avem, daca dorim sa pastram spiritul dihotomic, Traian Basescu si romanii: parazitul care incearca sa isi omoare gazda; si care, daca gazda nu gaseste cea mai buna reactie, va si reusi.
    Frumos articolul, domnule Nastase. Si eu am abordat, cindva, intr-un comentariu, pe blogul dumneavoastra, aspecte ale limbajului politicienilor, mai bine zis ciclicitatea lui sincronizata cu aceea electorala. Sunt, deci, politicienii sincronisti. Ceea ce scrieti dumneavoastra in aceasta analiza de limbaj politic inseamna o desprindere a dumneavoastra din zona politicienilor si o deplasare catre zona politicianului – cetatean. O salut.

  39. 41 gavrila noiembrie 16, 2012 la 9:36 pm

    am citit articolul di Le Monde vis-a-vis de ostilitatea manifesta a bastionului anglo-saxon din media la incercarile Frantei de intarire a statului social in paralel cu stimularea economiei. Neo-liberalii au decis sa-si ingroase si mai mult obrazul si sa arunce vina ce le revine pentru haosul economiei mondiale pe spatele partidelor de centru-stanga. Chiar si ce s-a intamplat D-lui Nastase este simptomatic pentru felul in care extrema dreapta violeaza cu impunitate drepturile cetatenesti dobandite intr-o democratie.
    Cand vad din nou imaginea acestui impostor de presedinte intrecandu-se in a debita grosolanii in fata unor ziaristi obsecviosi, imi spun ca Romania a trait pentru ultimii 8 ani un cosmar – este blestemul ce i s-a adus din a lasa o sleahta de golani, smenari, spertari, oameni fara Dumnezeu/scursura societatii/ sa puna mana pe putere si sa batjocureasca o natie intreaga.
    Niciodata nu au fost atatia ignoranti, incompetenti si hoti la conducerea Romaniei.
    D-le Nastase, va conjur sa iesiti cat mai repede de unde incearca dusmani poporului sa va tina, pentru a reveni la cama unei corabii in deriva/exemplul Chinei, la care ati mai facut referinta din perspectiva istoriei ei moderne, ne arata ca Deng-Xiao-Peng a reusit sa supravietuiasca persecutiilor si revolutiei culturale pentru a desena drumul Chinei moderne. Sunteti inzestrat cum putini altii mai sunt, ati muncit mult pentru dublarea talentului intelectual cu ani de studiu asiduu, si ati fost harazit sa dati societatii cat mai mult din lumina si intelepciunea la care ati ajuns prin aceasta dureroasa asceza.

  40. 42 Fault noiembrie 16, 2012 la 10:16 pm

    La ora aceasta Antena 3 comentează admirativ şi laudativ chiar « Românii şi politicienii » lui Adrian Năstase, publicând şi citind textul integral, spre satisfacţia a cca 700000 de telespectatori.
    Eraţi mai puţin periculos în aer liber, şi eficient aş zice, pentru cauza mulţimii, domnule !
    Soluţia cârmuirii se impune : Faceţi schimb cu Guvernatorul. Am zis.

  41. 43 blogideologic noiembrie 17, 2012 la 7:02 am

    Antonescu: „Nu suport ca preşedintele să se gudure pe lângă premierul Ungariei pentru nişte voturi ” http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/antonescu-nu-suport-ca-presedintele-sa-se-gudure-pe-langa-premierul-ungariei-pentru-niste-voturi-284369.html# Mai cred că pentru intelectualii români este absolut necesară, în sensul că este absolut prioritară, demantelarea ideologiei maghiarizării populaţiei româneşti şi secuieşti din Transilvania. Elevii de etnie maghiară din România şi elevii secui nu vor putea învăţa româneşte dacă nu vor fi demantelate ideologiile Unio Trium Nationum şi Ausgleich, care induc, încă, aspectele cele mai negative ale vieţii din Transilvania.

  42. 44 blogideologic noiembrie 17, 2012 la 7:32 am

    Cristian Preda, de la PDL, se află într-o ”coerenţă democratică” mărturisită cu Dan Diaconescu de la PP-DD http://www.dw.de/analiza-lui-cristian-preda/a-16382640?maca=rum-rss_ro_romanialibera_headlines-5324-html-cb

  43. 45 M.Voicu noiembrie 17, 2012 la 7:59 am

    @Bibliotecaru noiembrie 16, 2012 la 7:49pm. Vã mulţumesc pentru trimiterea la contribuţia Dumneavoastrã sumarizatoare. Îndrãznesc ca definiţia pe care o redaţi pentru Dreptul internaţional public sã o lãrgesc pânã la forma: Dreptul public constituie totalitatea normelor juridice create de/în state pe baza acordului de voinţă; alternativa o vreau spre a include şi dreptul public definit de state, dar şi dreptul public definit de subunitãţi sociale (locale, ocupaţionale, corporatiste) – pentru toate şi pentru fiecare condiţia de validitate fiind aprobarea adecvatã. Prima referire este în Constituţie, ART.11: «Dreptul international si dreptul intern
    (1) Statul român se obligã sa îndeplineasca întocmai şi cu bunã-credinţã obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
    (3) În cazul în care un tratat la care România urmeazã sã devinã parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupã revizuirea Constituţiei.
    »
    Ar rãmâne de ştiut care dintre «tratatele la care România este parte», dintre «Tratatele ratificate de Parlament» şi dintre «condiţiile aderării României la Uniunea Europeană» ar fi impus o cerere de revizuire a Constituţiei – şi mãsura în care a fost respectat acest imperativ constituţional…
    Mai au relevanţã :
    ART.20: Tratatele internaţionale privind drepturile omului
    ART.147 alin.(3): Deciziile Curţii Constituţionale
    TITLUL VI – Integrarea euroatlanticã, ART.148: Integrarea în Uniunea Europeanã şi ART.149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.

  44. 46 Iluminatu noiembrie 17, 2012 la 8:29 am

    NĂSTASE,

    Covor de frunze roşii, la picioare
    Aşterne toamna (s-a voit târzie),
    Urzit de vânturi, pân la colivie ;
    Ici colo se răsfaţă câte-o floare.

    Te-ncumetă, păşind ca de la mamă,
    Scrutând mulţimea de tineri şi bătrâni
    Ca un ales din deasa pădure de goruni ;
    Cu sceptrul-pix faci la români reclamă.

    Copilele cu ţâţe mere te îmbrăţişează
    Voinicii, toţi precum stejarii, şi cu suliţi,
    Aliniaţi pentru onor în pieţe şi pe uliţi
    De sănătate, forţă-n minte, îţi urează !

  45. 47 Doru Coarna noiembrie 17, 2012 la 9:53 am

    Memorabil discursul de ieri al presedintelui… parca suntem toti prin clasa a 4-a si daca pricepem cele ce ni le toarna domnia sa, avem sansa sa trecem in gimnazial, fara examen…

    Iata o mostra, o fraza rostita de un presedinte care este de 8 ani presedintele aceleiasi tari, Romania: „trebuie sa crestem economia si sa cream locuri de munca!”… Deci s-a prins, ghinionul nostru ca abia acum, dupa atatia ani… trebuie sa punem economia la dospit, precum aluatul, si sa dam focul tare in casa ca sa fie cald, caci altfel nu vad cum am putea creste chestia asta, economia…. iar despre locurile de munca, abia le-a desfiintat, abia a crescut TVA-ul bagand in faliment numeroase initiative private, abia…

    Pai fratilor, in comparatie cu Basescu pana si Ceasca sta, acolo unde o fi el, bine de tot la capitolul logica, sinceritate, realism, reusite!

    Si in sfarsit, pt ca analistii de pe la televiziuni nu au inteles de ce a iesit maria sa sa ne deranjeze, le spun eu: a cerut guvernului sa nu cumpere masini (admitand ca o trotineta cu 1600 cmc capacitate cilindrica poate fi considerata masina), ci sa plateasca de urgenta arieratele catre firmele la care statul inregistreaza restante de plata, adica pt asfaltangii pdl… asta pt ca sa se mentina locurile sezoniere de munca, nu pt ca a venit campania si aia se vaita ca n-au lovele de aruncat pe aventura Ungureanu-ARD…

  46. 48 Alexandru noiembrie 17, 2012 la 2:01 pm

    Oare asa gandeste si distinsul Traian Basescu?!

  47. 49 Bibliotecaru noiembrie 18, 2012 la 12:13 am

    @ M.Voicu

    Eu încercam să arăt că în zona principială deja nu se face diferenţă între cetăţean al României şi cetăţeanul unui alt stat or apartid. Asta înseamnă că nu vorbim despre un blocaj la nivel de principiu. În concluzie, domnul ambasador nu avea de ce să ceară imperativ ceva din moment ce obligaţiile de acquis comunitar au fost respectate. Vorbeam despre toate acestea tocmai pentru a sublinia aroganţa nefirească a acestui ambasador… şi nu numai a lui.

    Se pare că am fost prea subtil şi nu s-a înţeles.

    Legislaţie există. Tocmai aceasta şi spuneam în lunga discuţie despre suveranitatea teritorială, că nu este vorba despre posesia unui particular asupra unui teren ci de posesia autorităţii altui stat…

    Chestiunea este că există şi un moratoriu care protejează România până 31 decembrie 2013. Mai mult românii vor o prelungire a moratoriului, prin modificarea tratatului de aderare, şi după 2014.

    Ceea ce cere domnul ambasador este să renunţăm la moratoriu înainte de termen… Înţelegeţi de ce spun eu că avem ceva probleme legate de suveranitate?

  48. 50 M.Voicu noiembrie 18, 2012 la 1:50 pm

    @Bibliotecaru noiembrie 18, 2012 la 12:13am : v-aţi ofruscat geaba; nu rezultã de nicãri cã nu v-aş fi înţeles, când eu am scris: ”Vã mulţumesc pentru trimiterea la contribuţia Dumneavoastrã sumarizatoare!”
    La noiembrie 17, 2012 la 7:59am am folosit ocazia spre a exprima o generalizare pe care m-aţi inspirat a o repeta: supremaţia Constituţiei faţã de orice fel de legiferare din partea puterilor delegate – care uneori ”uitã”. Cel mai recent: zicerea lui V.Ponta cã va revedea redevenţele la o ”medie europeanã” – medie care nu existã decât statistic (ca la doamna Smiths); Constituţia noastrã obligã ca redevenţa sã fie valoarea netã a bunului public pentru fiecare condiţii specifice de extracţie – ceeace juriştii jurişti au înţeles dar politicienii… au rezolvat şi Institutul Cantacuzino refuzându-i ajutorul de v’o doi ani şi-acu’ nimeni nu rãspunde pentru cât s-a pierdut, inclusiv angaralele cu vaccinul BCG importat din Danemarca şi pierderea de securitate socialã tocmai în sãnãtate – faţã de care nu ajutã nici, …nici nimic !

  49. 51 forex romania septembrie 16, 2014 la 10:55 pm

    cel mai important lucru pe care l-am invatat despre forex


  1. 1 Adrian Năstase: Traian Băsescu a introdus o categorie nouă de acte trimise Parlamentului – ”rugămintea electorală” Trackback pe noiembrie 16, 2012 la 10:26 am
  2. 2 Ce nu am inteles in discursul D-lui. Basescu… « Motanul Incaltat Trackback pe noiembrie 17, 2012 la 3:26 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!
Reclame

%d blogeri au apreciat asta: