Traian Băsescu şi federaţia de state naţiuni. Memoria scurtă a unor colegi…

Unul dintre foştii membri ai cabinetului pe care l-am condus afirma, zilele acestea, admirativ, că Traian Băsescu a fost primul, în România, care a vorbit despre Uniunea Europeană ca viitoare federaţie şi despre necesitatea acestui proiect.

Era şi o trimitere la propunerea lui Manuel Barroso formulată în discursul său din 12 septembrie, de la Strasbourg, despre „Starea Uniunii”, în care prezenta ideea unei Uniuni Europene – ca „federaţie a statelor-naţiuni”.

M-a mirat că fostul meu coleg, membru al Grupului de la Cluj, participant la „scrierea” istoriei în perioada 2001-2004, încearcă să o „re-scrie”, acum, în beneficiul lui Traian Băsescu!

Iată de ce vă transcriu aici un fragment dintr-o carte pe care am publicat-o în 2003, carte intitulată „Europa – Quo Vadis?”. Fragmentul este preluat din capitolul „România într-o Europa federală?” (pag. 141-157):

ROMÂNIA ÎNTR-O EUROPĂ FEDERALĂ?

Pe parcursul unei jumătăți de secol, de la Comunitatea Europenaă a Cărbunelui și Oțelului până la introducerea monedei Euro, țările Europei de Vest și-au asigurat pacea, solidaritatea și prosperitatea economică prin exercitarea, în comun, a unor atribute suverane, în cadrul unor domenii din ce în ce mai vaste, prin intermediul instituțiilor europene și a metodei comunitare.

Ideeea federalismului, prezentă în toate etapele majore ale integrării europene, s-a făcut reauyită o dată cu lansarea dezbaterii privind viitorul Europei , când numeroase voci importante au susţinut conceptul de federaţie europeană ca modalitate de adaptare la evoluţiile actuale ale procesului de construcţie europeană. După faimosul discurs prezentat de şeful diplomaţiei germane, Joschka Fischer, în mai 2000, la Universitatea Humboldt din Berlin, când a fost exprimată ideea edificării unei Europe federale ca soluţie la provocările actuale reprezentate de procesul de extindere a UE şi necesitatea de consolidare a capacităţii Uniunii de a acţiona, a devenit tot mai evidentă nevoia unei relansări profunde a proiectului de integrare europeană.

Încă de la începuturile istoriei sale, proiectul european, deşi edificat iniţial pe o viziune predominant economică, s-a confruntat cu importanţa covârşitoare a politicului, în contextul în care Statele Membre şi-au manifestat de timpuriu voinţa de a recurge la o abordare comprehensivă şi coerentă a aspectelor de cooperare politică. În fapt, scopul politic a fost sprijinit de mijloace economice, fiind emblematică intenţia de a reorienta relaţia franco-germană prin gestioarea comună a unor ramuri economice strategice.

Cu aproximativ 50 de ani în urmă, Robert Schuman şi-a prezentat viziunea sa asupra unei „federaţii Europene” care să asigure menţinerea păcii pe continent, libertatea şi prosperitatea economică. Edificarea unei Europe puternice şi unite, bazată pe libertate şi democraţie, deschidere şi transparenţă, solidaritate şi subsidiaritate necesită finalizarea proiectului părinţilor fondatori.

Esenţa UE nu este doar piaţa unică, oricât de multă importantă ar avea această caracteristică; nu este doar o uniune economică, ci şi o cooperare politică fundamentată pe o comunitate de valori comune, o încercare de a construi împreună un viitor comun.

Astăzi, este evident că pacea şi prosperitatea continentului nu pot fi asigurate fără o abordare complexă nu doar a relaţiilor interinstituţionale şi între Statele Membre, dar şi pe plan european şi internaţional, abordare care implică şi cooperare politică.

Procesul integrării europene este o provocare politică majoră pentru statele şi popoarele implicate, de o importanţă crucială pentru fiecare dintre noi. Aprofundarea integrării politice, pe de o parte, iar pe de altă parte, extinderea UE spre ţările Europei Centrale şi de Est presupun conturarea şi promovarea unui „model guvernamental european” viabil. Finalizarea proiectului european iniţiat de Jean Monnet şi Robert Schuman este o soluţie viabilă pentru a se asigura un echilibru al intereselor, precum şi eficienţa şi transparenţa procesului decizional. Avem nevoie de energie vizionară şi abilitate pragmatică pentru a finaliza tranziţia de la o uniune de state la o federaţie europeană a statelor-naţiune.

Paşi spre aprofundarea integrării

Logica fedelarismului a fost cea care a impulsionat, de-a lungul istoriei, adâncirea procesului de integrare europeană, în pofida suspiciunii manifestate de unele state europene, din teama de a nu-şi pierde suveranitate.

Începând cu Actul Unic European, introducerea procedurii de vot cu majoritate calificată în cadrul Consiliului de Miniştri a dus la eficientizarea procesului legislativ şi de luare a deciziilor , cu impact direct asupra politicilor şi opţiunilor naţionale (chiar şi cu privire la suveranitate). Din punct de vedere instituţional, Parlamentul European este ales prin sufragiu direct de către cetăţenii Europei, începând din 1979, dobândind o influenţă efectivă asupra legislaţiei o dată cu ratificarea AUE, în 1987. După ratificarea Tratatului de la Amsterdam, parlamentul a dobândit o poziţie egală cu Consiliul de Miniştri în toate domeniile în care se aplică procedura de codecizie. Curtea de Justiţie şi-a dovedit eficienţa, în ultimii ani, în asigurarea respectării ordinii de drept, contribuind la constituţionalizarea tratatelor de bază a UE.

La Maastricht, una din cele trei funcţii esenţiale ale suveranităţii statului-naţiune, moneda, a fost pentru prima oară atribuită unei instituţii europene.

Consiliul European de la Tampere a marcat noi paşi spre aprofundarea integrării, prin crearea unei zone comune de justiţie şi securitate internă, iar la Kölnn şi Helsinki, statele europene au căzut de acord asupra unui nou obiectiv: dezvoltarea Politicii de Securitate şi de Apărare Comună.

În acest sens, Uniunea Europeană, ca sistem cu niveluri distincte de guvernare, fiecare având propriile responsabilităţi, a avut întotdeauna anumite caracteristici de tip federal. În cadrul unei arii limitate de răspundere, Uniunea a avut şi are un sistem juridic în care legea europeană primează în raport cu legea naţională, un sistem instituţional în care decizia fiecărui stat poate fi blocată de decizia majorităţii, un executiv care, o dată numit, este independent de guvernele naţionale şi răspunde în faţa parlamentului şi, nu în ultimul rând, chiar dacă limitate, are propriile sale resurse bugetare.

Discursul politic privind viitorul Europei a lansat o nouă sintagmă pentru enitatea care ar urma să se nască: Europa – o federaţie de state-naţiune, pentru a sugera că aprofundarea integrării politice trebuie să se facă prin implicarea instituţiilor şi tradiţiilor naţionale, şi nu prin subevaluarea acestora. Federaţia nu înseamnă abolirea statelor naţiune. Astfel, după cum a susţinut în anul 2000 ministrul german de externe, statele naţiune sunt realităţi care nu pot fi şterse pur şi simplu de pe harta Europei şi cu cât procesul de globalizare şi de europenizare va crea suprastructuri şi actori anonimi îndepărtaţi de cetăţeni, cu atât mai mult popoarele se vor agăţa de statele naţiune pentru obţinerea securităţii societale şi bunăstării economice. Pentru federaţia europeană, statul-naţiune, cu tradiţiile sale culturale şi democratice, va fi de neînlocuit în legitimarea unei uniuni a cetăţenilor şi statelor care să fie acceptată de popoare.

În cadrul Convenţiei privin viitorul Europei, România a susţinut, la rândul ei, crearea unei uniuni constituite dintre-o federaţie de state-naţiuni, singura capabilă să permită fiecărui Stat Membru transferarea unui anumit număr de competenţe la nivel federal, conservându-şi, totodată, identitatea naţională.

Dezbateri teoretico-instituţionale

Federaţia de state-naţiune este mai mult decât o confederaţie, ca asociaţie de state suverane determinată de considerente economice şi politice, atât de ordin intern, cât şi extern, care nu dobândeşte caracter statal, ca subiect individualizat de drept, şi mai puţin decât un stat federal, caracterizat el însuşi prin suveranitate, în timp ce Statele Membre componente îşi pierd calitatea de state în înţelesul dreptului internaţional.

Între statul federal şi o federaţie de state-naţiune există diferenţe considerabile. În acest sens, se afirmă că statul federal recunoaşte o singură cetăţenie, în timp ce o federaţie de state-naţiune s-ar baza pe o dublă cetăţenie (naţională şi federală). Statul federal poate modifica legile constituţionale fără acordul statelor federate, în timp ce într-o federaţie de state-naţiune opoziţia unui singur stat federat este suficientă spre a împiedica asemenea modificări.

În cazul statului federal, Statele Membre nu pot adopta decizii secesioniste, în timp ce un atare lucru ar fi posibil în cadrul unei federaţii de state naţiune.

Instituţiile administrative ale statului federal necesită cheltuieli uriaşe, în vreme ce într-o federaţie de state-naţiune, serviciile publice la nivel federal ar fi sumare, centrul de greutate al efortului administrativ rămânând la nivelul Statelor Membre.

Dacă într-un stat federal, identităţile culturale se amestecă şi se uniformizează, într-o federaţie de state-naţiune identitatea culturală la nivel federal, în măsura în care se formează gradual, nu exclude identitatea naţiunilor membre. Într-un stat federal, competenţa în materia politicii externe şi de apărare se cantonează exclusiv la nivel central, pe când într-o federaţie de state-naţiune entităţile membre îşi mai păstrează o anumită autoritate, chiar dacă limitată, în materiile respective.

În plus, într-un stat federal, statele federante nu sunt nici măcar consultate în cazul declaraţiilor de război ori la încheierea păcii, spre deosebire de cazul federaţiilor de state-naţiune, când oricare dintre membri poate refuza să ia parte la politica de război a centrului. În fine, în vreme ce statul federal este titularul puterii supreme şi deţine un adevărat monopol al legitimităţii acţiunilor de forţă în scopul menţinerii ordinii interne, problema se pune diferit când este vorba despre federaţia de state – naţiune.

În esenţă se susţine că într-o federaţie de state – naţiune părţile componente păstrează competenţe numeroase şi un drept de control asupra principalelor politici federale, în care idenţităţile şi interesele naţionale s-ar topi implacabil într-un tot comun şi unitar.

Uniunea Europeană, în forma actuală, având la bază tratatele constitutive, are caracteristicile unei confederaţii de state. Pentru trecerea la o etapă mai profundă a integrării, a fost necesară elaborarea unei Constituţii europene, care să ducă la crearea unei entităţi politice formate din state şi cetăţeni, bazată pe întreaga moştenire legală, politică şi socio-economică a Comunităţilor şi Uniunii…

Concluzii

Discuţiile legate de natura sistemului european au declanşat adesea polemici mai mult sau mai putin fecunde in urulul noţiunii de federalism. Au fost avansate diverse optiuni şi scenarii de reorganizare politica a Uniunii Europene, in functie de diversele interese care cântareau in balanţa de influenţa si putere.

În ceeea ce priveste România, Programul de guvernare adoptat de Parlamentul României la 28 decembrie 2000 prevede ca „România, ca viitor membru al Uniunii, este interesata de finalitatea integrarii europene si de asigurarea unui loc in cadrul Uniunii Europene, corespunyator cu ponderea geografica, economica si demografica pe care ţara noastra o va avea in momentul aderării”.

Opţiunea româneasca privind viitorul model politic al Uniunii Europene trebuie fundamentată prin prisma interesului naţional.

România aspira sa devina membră a unui sistem care tinde către o uniune monetară, integrată politic, având o autoritate centrala puternica, dar cu puteri limitate si clar definite )viziunea germana), a unei Uniuni cu un înalt nivel de integrare politică, dar în care controlul este exercitat de Statele membre, in cadrul Consiliului de Ministri, iar Consililul European are abilitatea de a dizolva Parlamentul la propunerea Comisiei sau a Statelor Membre (viyiunea franceză) sau a unei Uniuni de State Membre in care Consiliul stabileste agenda, competenŢele centrale fiind limitate la domenii foarte bine definite (viziunea britanică).

România promovează „calea de mijloc”, între federalism si interguvernamentalism, respectiv federaţia de state-naţiune, cu un executiv cu puteri certe, dar limitate, controlat de legislativ, un sistem judiciar compus din Curtea Europeana de Justiţie, care sa asigure supremaţia Constituţiei europene si a sistemului de drept comunitar, cu un preşedinte al Europei unite, în ale cărui atribuţii ar urma să intre şi reprezentarea federaţiei.

Consideram că rolul instituţiilor naţionale tradiţionale nu trebuie diminuat, aceste continuând sa functioneye pe baza principiului subsidiaritătii. Păstrarea autonomiei deciziei politice, dăobândita atât de greu dupa reinsturarea democraţiei in 1989, este un element particular al interesului nostru naţional şi ar fi ideal ca acestea să nu fie afectat in relatia de parteneriat pe care o implica ipostaza de membru al Uniunii Europene.

În condiţiile globalizarii, statul-naţiune nu mai reuşeşte de unul singur problema securitaţii şi, de aceea, este necesară exercitarea suveranitaţii in comun cu alţii. În acelasi timp, fără unirea statelor-naţiune europene, Europa nu se va putea manifesta ca un actor vizibil, activ şi ferm pe scena internaţionala. Pe aceasta cale, se asigura ca si in viitor Europa sa fie o uniune a Statelor Membre egale, care coopereaza eficient pe baza metodei comunitare. Cele 6 ţari fondatoare au început proiectul european ca prim pas spre crearea unei federaţii europene puternice şi unuite. Astazi, este timpul sa acţionam cu curaj, viziune şi responsabilitate pentru finalizarea acestui proiect. Doar instituţiile europene constituite pe baze federale pot asigura predictibilitatea, obiectivitatea si echilibrul intereselor concurenţiale multipe, promovate pe scena Europei unite.”

În cuvântul introductiv, reluam ideile prezentate anterior şi mai adăugăm o observaţie: „Toate acestea înseamnă a avansa spre Statele Unite ale Europei un concept pe care foarte mulţi îl vor refuza fără îndoială astăzi (eram în 2003! n.n.) dar fiind aici, într-un mediu academic, eu cred că trebuie să avem curajul de a spune aceste lucruri…” (pag. 10-11)

Iar celor care vor să-l informeze pe Traian Băsescu despre dezbaterile actuale pe această temă, le recomand discuţia recentă dintre Jean-Louis Bourlanger (preşedinte al tink-tank-ului Institut du Centre şi autor al volumului „Diavolul este oare european?”) şi Hubert Védrine (fostul ministru al afacerilor externe, în Franţa, în perioada 1997-2002), pe tema „Europa: integrare sau dezintegrare?”, în „Le Nouvel Observateur”, 6 septembrie, 2012, pag. 64-67.

Şi o constatare tristă de final: am impresia că unii dintre foştii mei colegi nu ştiu nici acum, din ce guvern au făcut parte…

78 Responses to “Traian Băsescu şi federaţia de state naţiuni. Memoria scurtă a unor colegi…”


  1. 1 Ghita Bizonu' septembrie 16, 2012 la 8:19 am

    Ba pardon .. dvoastra nu aveti memorie buna!!!
    Scuzele mele ca va reamintesc da dvoastra nu il mai puteti face ministru.. sa ii plasati un contract samd.Baescu poate – si daca colegu e Rus poa spera ca va fi caftanit premier Ced ca si Dancu poa spera la acelasi caftan ptr meritele sale constante …
    Si ar trebui sa mai tineti minte ca toate ideile mari sunt ale lu Sefu’. Si ca dvoastra de ataia ani nu mai sunteti Sefu’. A da… acu sa fiu mai asa mai scarbos : pai chiar crdeti ca cei carora le-tai dat autografe chiar v-au citit cartile? (cam multe, cam groase si oamenii is cam ocupati: sa ifaca aafceri, sa fure, sa pupe unde trebe pe cine trebe , sa isi sape concurenta, sa barfeasca samd) Atunci se merita imvestia de a sata la coada ptr autograf ..(Ha! A fost o carte istoria vietii private. Fiimndca cuvantu privat era la moda unii au cumoparat primele 2 volume si s-au plimbat cam oistenativ cu cartea la ei .. sa vaza lumea ca ei e antucomunisti! Nu , nu … erau persoane care citeau si citeau si carti „bune” da careta aia nu era pe „directia” lor)
    Asa ca cine naiba este Vedrine? Iddea e a lu Sefu’ ! Care o fi ca Sefu8 ca si Regele este nemuritor da’ schimbator!! Azi e Nutzu…

    Si vazand finalu’ incep sa cred ca dvoastra nu ati stiut ce guvern conduceti si voturie cui v-au adus la putere!!!

  2. 2 NICOLETTE ORGHIDAN septembrie 16, 2012 la 8:51 am

    Ce bine că într-adevăr: ,,….scripta manet „! Iată dovada că până și ideea spusă sau scrisă se fură! ,,Grupul de la Cluj”? Doar un singur membru al ,,Grupului de la Cluj ” s-a tot plimbat pân-a amețit și-a mai amețit și pe alții. Un singur membru al acestui grup a fost de două ori ministru (ciudat , al ,,Internelor”!) și tot de-atâtea ori și-a dovedit incapacitatea; incapacitatea și ineficiența pentru minister, capacitatea teribilă de …,,Cal Troian”( pentru …Traian) , într-un guvern care se dorea eficace. ,,Spusa” lui incorectă poartă acum votanții unui referendum perfect valid și valabil, pe la Tribunal și DNA să dea cu ,,subsemnatul”. Este bine că toate acestea au fost scrise și publicate la timp, este foarte bine că se vede ,,sursa” de inspirație ( sau, mai nou, cum este acum modern la noi, ,,PLAGIAT”), este foatre bine d-nule Prim-Ministru( chiar dacă unii nu vor, noi tot vom rcunoaște și afirma eficiența d-voastră în această calitate!) că scrieți și le mai…reâmprospătați memoria. Cărora o au. Nu de alta, dar perfect valabil este acest fapt: ,,VERBA VOLANT..”!

  3. 3 Elena septembrie 16, 2012 la 9:42 am

    cred Domnule Nastase ca d-voastra ati avut prea multa incredere in oameni si s-au apropiat si au devenit colegi si unii ……. ce se poarta astfel.Nu mai suferiti pentru asta , cred ca numerita.

  4. 4 Doru Coarna septembrie 16, 2012 la 9:49 am

    Daca PPE nu este in stare sa conduca Uniunea, nu inseamna ca trebuie formata o Federatie… nu vorbim de o haina care trebuie ajustata pe un cocosat, ci de vietile si destinele a zeci de natiuni si popoare!

    M surprinde ca dl Nastase, cu puterea sa de analiza, nu vede elementarul aici: nu poti standardiza, si implicit nici legifera, pt un intreg continent atat de variat… ba mai mult, Europa a mai dat doua deranjuri mondiale, acum ne pregatim sa-i lasam pe populari sa se joace cu niste valori care sa ne apropie de un al treilea?

    Si mai mult, cand prea putine state componente ale Uniunii abia rezista economic, cum putem crede ca amestecand si mai tare ciorba, isi revine intreaga oala? Daca sunt componente amare, toata ciorba va iesi asa…

    Privim acum la rejectarea tiganilor, ce garantii avem ca apoi nu vor rejecta, ramasi la acel moment fara patrie dupa federalizare, si pe noi, si pe sarbi, si pe greci, si tot asa…. (?)
    In urma celor etrecute in Uniune in legatura cu Romania si cu Grecia, eu cred ca ar trebui sa continuam integrarea dar sub o Uniune condusa discretionar si partizan de catre PPE! Daca vor federalizare OK< dar nu sub popularii europeni care au aratat cat de talhari sunt. Sa renunte la comanda Uniunii, si apoi putem discuta si despre cum sa federalizam Europa, dar doar asa, ca doar cateva tari sa decida si sa-si sustina economiile pe seama celorlalte guvernate de alte aripi politice, nu merita!

    Desigur, ar conta enorm ca si Ponta sa emita vreo parere, dar de la lasi nu poti astepta nimic interesant, ci doar periculos sau inutil, nimic agregat.

  5. 5 vintilescu septembrie 16, 2012 la 10:12 am

    Ma intreb cu neliniste, ce comportament ar avea viitori Barroso et comp intr-o Europa federala in care tonul il dau tot marile puteri !Dupa exaltarea initiala ca vezi doamne suntem in sfarsit si noi membri ai mari familii democratice europene , sentimentul care ma incearca e ca suntem tratati tot ca o natiune second hand ! Asa ca ,Europa Federala viitoare posibil sau U.E. actuala ,se nasta intrebarea ce beneficii putem avea noi ca tara tinand cont si de faptul ca avem un popor care mai degraba alege in fruntea statului vanzatori de iluzii decat oameni ancorati in realitate , comportament care nu da semne de schimbare in viitor .De aici si lipsa de reactii a clasei politice de la noi atunci cand vremelnici functionari ai Comisiei Europene matura cu demnitatea poporului pe jos !

  6. 6 pagubit septembrie 16, 2012 la 10:37 am

    Am depus acum 25 de ani bani pentru cumpararea unui autovehicul Dacia. Nu am primit valoarea reactualizata a depozitului meu bancar, nu am primit masina, nu am primit nimic. In aceeasi situatie mai sunt 2000 de oameni. Exista un proiect de lege, PLx 226/2011 care inlatura consecintele acestei privari de proprietate/ sanse in viata. De ce nu este adoptata ? Mi-am propus sa dau acest mesaj de 1000 de ori. Is curios daca da vreun partid 2 bani pe dreptatea mea.(nr44)

  7. 7 C B septembrie 16, 2012 la 11:21 am

    Buna ziua.
    Chiar voiam sa va spun ca regret ca va aflati intr-o situatie asa de complicata, nemeritata, cred eu. Probabil ca vremurile complicate au necesitat actiuni complicate, care nu ar trebui sa afecteze indivizii care s-au ocupat cu politica din simplul motiv ca intreaga societate a mers pe un drum sinuos. Redistribuirile post-revolutionare au avut acelasi parcurs, oriunde in lume. Natura umana… Astea au fost vremurile, asta trebuie sa ne asumam. Tulbure perioada, dupa Revolutie… Eu cred ca politicienii ar trebui condamnati pentru fapte de coruptie ori alte fapte penale incepand cu perioada in care Romania le-a dat alternativa de a nu „o comite”…Adica, incepand de undeva din viitorul apropiat… Pana atunci, cand normalitatea va fi instalata, aproape fiecare cetatean al acestei tari ii impinge pe politicieni in directia comiterii de fapte mai mult sau mai putin penale. Dati unui galagios dintr-asta – cinstit pana-n varful unghiilor – oportunitatea unui contract gras cu statul si veti vedea ce n-ati mai vazut. Cred ca politicienii de calibru ai ultimilor ani ar trebui sa fie vulnerabili doar in ceea ce priveste o eventuala acuzatie de Inalta Tradare. Nu este cazul dumneavoastra. Mie, dincolo de toate povestile care au circulat, mi-ati parut un individ iubitor de Tara. Eu sunt liberal, dar sper sa va reconstruiti, sa va reinventati in plan politic si sa reveniti, desi, va spun cinstit, pe mandatul dumneavoastra antreprenorii ca mine injurau mult. Banuiti pe cine… Totusi, pentru ca ma pot obiectiva, recunosc faptul ca mi-ati impins tara inainte, fireste, cu bune si rele…
    Numele meu este cel din email iar pe pagina web ne puteti trimite orice material doriti. Nu afisez contactele aici, in zona publica, dar le veti gasi in „administrator”. Desi publicatia de care veti da este una de orientare liberala, nu vom inceta sa va sustinem cauza, in numele libertatii, apararii valorilor si al luptei impotriva fatarniciei.

  8. 8 Gavrila septembrie 16, 2012 la 11:36 am

    i) inca un motiv sa va ‘bage la bulau’ – insusirea ideilor dv de acum 10 ani cu privire la federalizarea Europei, fara a da credit autorului acestora. La pdl plagiatul e o forma de flatare/sic!.
    ii) cat despre caii troieni si mai ales clujeni, eu cred ca ipochimenul stia mai bine decat dv din guvern facea parte – doar ca a trebuit sa treaca atata timp si inca o tradare pentru demascarea pe intelesul tuturor…
    Vad ca ciuma extremei drepte, de sorginte grand-licurista, cotropeste Europa si ii submineaza viitorul; la cat e de facut pentru redresare, chiar ca nu-ti mai vine sa /re/intri in politichie.

  9. 9 fostul coleg septembrie 16, 2012 la 12:34 pm

    Domnule Presedinte,
    Nu vreau sa polemizez cu Dumneavoastra dar vreau sa va precizez doua lucruri:

    1. Vorbeam la televizor despre ” actualii sefi de state din Europa”, aici Dvs nu va incadrati, nici acum si nici in trecut.

    2. Era vorba de federalizare la acea discutie. Ori, noi la acea perioada promovam calea de mijloc cum spuneti chiar in fragmentul citat de Dvs: „România promovează „calea de mijloc”, între federalism si interguvernamentalism, respectiv federaţia de state-naţiune, cu un executiv cu puteri certe, dar limitate, controlat de legislativ, un sistem judiciar compus din Curtea Europeana de Justiţie, care sa asigure supremaţia Constituţiei europene si a sistemului de drept comunitar, cu un preşedinte al Europei unite, în ale cărui atribuţii ar urma să intre şi reprezentarea federaţiei”.

    3. Cu tot respectul, va rog sa cautati alti tapi ispasitori pentru frustrarea Dvs.
    Va asigur ca multe lucruri nu se pot uita din cadrul unei colaborari cu Adrian Nastase.

    Un fost coleg „uituc”

  10. 10 Karakas septembrie 16, 2012 la 2:09 pm

    Cu siguranta, crearea unei uniuni bancare in zona EUR nu poate sa duca la o „federatie”, desi este un pas spre o federatie.

    „For the plan to work, it will require countries to surrender a degree of sovereignty over supervising their banks…A banking union foresees three steps: the ECB getting the power to monitor all euro zone banks and others in the wider EU that agree to the oversight; the establishment of a fund to close troubled banks; and a fully fledged scheme to protect citizens’ deposits across the euro zone.”

    Ori o federatie implica mult mai mult decit atit: chestiunea nationalitatii evocata de dl. Nastase, o Constitutie a federatiei care sa stabileasca atributiunile actorilor principali in federatie si relatia dintre federatie si statele membre(seria de tratate europene trebuie rescrise intr-un act constitutiv).

    In acest plan insa nu vad nici o idee despre statele ne-membre in zona EUR. Care va fi impactul uniunii bancare in zona EUR pentru statele UE din afara ei?

    Sunt prea multe de spus. Eu tot ce sper este ca se va face cu consultarea larga, populara. Inca nu vad o dezbatere ampla care sa ajute oamenii de rind sa inteleaga care sunt consecintele pentru ei.

    http://www.theglobeandmail.com/report-on-business/international-business/european-business/europe-must-become-federation-of-states-barroso-says/article4538384/

  11. 11 Luminita Arhire septembrie 16, 2012 la 2:20 pm

    Vad ca „fostul coleg”( foarte apreciat in ultimul timp de o parte a spectrului politic) vorbeste cu destula detasare despre „frustrarea ” lui Adrian Nastase ; daca a fi detinut politic in secolul XXI intr-o tara europeana crede domnul ” fost-coleg ” ca reprezinta asa , o simpla frustrare pentru care cineva cauta tapi ispasitori , inseamna ca domnul cu pricina sau nu intelege nimic sau ne ia peste picior.
    In timp ce alti fruntasi ai partidului stimatului domn uituc sunt carati pe la DNA , domnia-sa este laudat si admirat de adversarii politici si-din cate se poate vedea cu ochiul liber – a inceput sa-i cam placa ; prezent pe sticla , cum ani de zile nu a fost , vorbeste mult si spune putine . Activ si dand impresia de „om nevorbit” dar stupefiant de autosuficient , a ciugulit cam repede expresia „sef de stat ” si rotunjindu-si prea fermecator si admirativ buzele o rostogoleste catre public , avand grija sa-i aminteasaca domnului Adrian Nastase ca domnia-sa nu face parte din acesta categorie . Sef de stat poate nu , dar om de stat a fost si este Adrian Nastase ( si acum si in trecut , ca sa-l parafrazez pe domnul coleg) .

    P.S. MRU loveste din nou – potrivit propriilor spuse „ne gandim apasat la castigarea viitoarelor alegeri” ; poate rostim apasat , ca de gandit apasat …. Pe distinsul domn- care in timpul lui liber este carturar – se pare ca il incurca destul de rau exprimarea libera .

  12. 12 Gavrila septembrie 16, 2012 la 3:08 pm

    acest flacau din dealu’ Clujului devine de-a dreptul penibil, incercand sa scrimeze in plan semantic cu Dl. Nastase pe chestiuni ce par clare pentru ce-i ce citesc declaratiile respective. Argumentele cu care incerca eschivarea/poate chiar contra-atacul/ sunt oarecum puerile si denota saracia mijloacelor cu care se vrea partas la asa un razboi mare.
    Cat de abia-disimulata satisfactie condescendenta la conditia temporara a D-lui Nastase, vadeste inca odata lipsa de caracter pentru care impertinenta e la ea acasa…

  13. 13 Doru Coarna septembrie 16, 2012 la 3:50 pm

    @ fost coleg,

    nu cred ca-i firesc sa i-o intorci unui om care deja plateste gratuit, unless… Este nivelul unui Boc, si atat. Pe ala l-as vedea in stare sa faca asa ceva.
    Caci, daca ar mai trai Caragiale, fara indoiala unul din pamflete ar suna cam asa, azi: ce ne-a venit noua pana acum de la Cluj, in afara de o ploaie mare?

    Eu sincer cred ca acest Cluj, prin politicienii pe care i-a oferit pana acum tarii, si-a cam atins cota de nimic acceptabila, dar sa o depasesti este usor, fara doar si poate… doar asta se intampla si acum, si probabil ca, atata vreme cat ii priveste si ii plateste cineva, asa se vor desfasura lucrurile, tradarile, mereu.

    A face jocurile unor forte externe Romaniei, nu inseamna numaidecat ca fotoliul de premier sau de presedinte devine comod sau accesibil oricui. Din contra. Se va vedea, fara indoiala, si deci este aiurea sa urci in acest tramvai. Unless…

  14. 14 Ghita Bizonu' septembrie 16, 2012 la 4:32 pm

    Domulue fost coleg

    ptr cazul in care numele dvoastra este Rus .. am o intrebare: ce cautati dvoastra in PSD?! Ca mie mi se pare ca ca sunteti manqa in mana cu Boc pe care l-tai facut „mare” ajuntandu-l sa castige in fata lu Ghita Funar …
    Ptr acelasi caz .. am o mirare :la de ce trebuie sa zici ca vei maio face un minirecensamta samd arunci cand cu cateva luni inainte a fost facut un recensamant ?!

    Acu nu va ofuscati ca am neobrazarea sa va intreb asa de franc .. FIINDCA am dreptul! Eu sunt ala cu votu … de ma razgandesc eu .. voi dnii politicieni dispareti!!! Asa ca pe bune cu ce meritati onoarea de a fi votat de mine?!

  15. 15 blogideologic septembrie 16, 2012 la 5:32 pm

    +Codul Etic al Alianţei România Dreaptă. Monica Macovei: Rolul meu e să aplic criteriile pentru candidaţii ARD. S-ar putea să existe supărări+ http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/codul-etic-al-aliantei-romania-dreapta-macovei-rolul-meu-e-sa-aplic-criteriile-pentru-candidatii-ard-s-ar-putea-sa-existe-suparari-277347.html „Codul etic”/ Ori „etică şi echitate”, cum zicea tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Monica Macovei nu mai poate învăţa lucruri noi.

  16. 16 George Ban septembrie 16, 2012 la 5:47 pm

    Gandirea „limpede” a „fostului coleg”:

    „1. Vorbeam la televizor despre ” actualii sefi de state din Europa”, aici Dvs nu va incadrati, nici acum si nici in trecut.”

    Pai daca vorbeai de „actualii…”, evident ca nu te refereai la trecut. NIMENI nu se incadreaza „in trecut” la termenul de „actuali”. E limpede? Sper…

    De ce trebuie sa spui „vorbeam LA TELEVIZOR”, cand e suficient „vorbeam”? Ah, subconstientul asta!

    In concluzie, nu numai cu memoria ai probleme. Din pacate, faci parte din MAJORITATEA oamenilor care se incapataneaza sa faca „politica”… Dnul Nastase este cu mult peste voi. Si a trebuit pedepsit pentru asta.

  17. 17 tot ardelean septembrie 16, 2012 la 6:07 pm

    Pentru fostul coleg interesat :
    Ar fi fost mai bine pentru toti cei care am „gresit prin a participa la referendum”daca am fi cunoscut adevarata fata a „fostului coleg”.Acum poate am fi fost in alta parte cu linistea din tara.
    Dar vedeti Dvs.ce poate face un singur om despre care nu sti totul?
    In locul „fostului coleg”mai stateam un timp.Sau poate este timpul sa-si faca campanie pe un loc pe lista noii aliante?
    Este cumva un gest de multumire pentru cei care s-au folosit de acest om?

  18. 18 zincabeiu septembrie 16, 2012 la 7:02 pm

    Domnu’ „fost coleg”, stigmatul tradarii va va urmari toata viata, in vreme ce Adrian Nastase si astazi, chiar dupa gratii, este Domnul Prim – Ministru.Cat despre inteligenta, cultura, educatie, sensibilitate… e greu, domnule, e greu…

  19. 19 dlnimeni septembrie 16, 2012 la 7:48 pm

    Nu este primul caz in care diversi indivizi atribuie unor puternici ai zilei, ori ai perioadei, idei care nu sunt nici ale lor si nici ale respectivilor puternici. Ceausescu nu a scapat nici el de laudatorii sai, fie ca i-a dorit fie ca nu. Din acest punct de vedere, fostul coleg este doar un caz banal, neinteresant. Presedintele a ratat pentru totdeauna, in opinia mea, ocazia de a se arata posesorul odgonului rosu calauzitor, oricit ar incerca unii ori altii sa il creioneze, pentru vulg, cu odgonul in mina. Inteleg ca fostul coleg a intervenit pe blog. Nu ma amestec in interpretarea pe care dumneavoastra o dati acestei interventii. Numai ca, prin respectiva interventie, fostul coleg a intrat, vrind – nevrind, intr-o relatie cu corespondentii de pe blog, care, indiferent ce o fi discutat cindva dl Nastase pe subiectul viitorului european, au luat in discutie- pe blog – acum mai multi ani, oricum mult inaintea dlui Basescu, acest posibil viitor european pe care incearca el si altii acum sa il atribuie ideatic, dlui Basescu. Doar ca, stiind ca aceasta idee este mult mai veche, colegii corespondenti nu s-au repezit sa atribuie sau sa isi atribuie prioritati si paternitati, ceea ce mi se pare o expresie a bunului simt, mai ales ca, scripta manent, martorul este arhiva acestui blog. In mod firesc, consider ca este o expresie a lipsei de bun simt sa atribui dlui Basescu o idee politica, care nu este a lui si care a fost discutata public inaintea dlui Basescu si poate nu doar aici. Asta ca sa nu mai pomenesc de faptul ca se pare ca dl Basescu citea acest blog, nu stiu daca o mai face acum, si il putem banui de faptul ca si ciugulea idei de pe aici, existind, la un moment dat, intervale de timp destul de scurte din momentul in care anumite ginduri apareau aici si pina cind erau expuse publicului larg de presedinte. Insa ideile si programele politice nu beneficiaza de protectie din partea oficiului pentru inventii si marci, asa incit singurul citeriu de apreciere a lor, in timp, este buna rinduiala. Buna rinduiala pe care, am senzatia, fostul coleg incerca sa o incalce.
    Deloc comun mi se pare insa faptul ca domnul in chestiune incearca, ori poate chiar o face de ceva timp, sa traiasca politic periculos, cu fundul in doua luntri si ca se bucura, in behaviorismul sau de grup sau individual, de o ciudata toleranta environmentala. Cum nu am odgonul rosu calauzitor ( dar nici presedintele nu il are), tot asa nu am nici sabia lui Alexandru Macedon pentru a taia nodul gordian. Dar macar pot sa ma intreb si sa ma mir.

  20. 20 Roxana Iordache septembrie 16, 2012 la 7:50 pm

    @nastase. State-naţiune like shit! A fost doar zădărelul lui Barosu, plus „Europa socială”, vrăjeli de harneală prin care să ducă de nas tâmpiţii. :mrgreen:

    Băsescu e de toată jena în afacere, a luat-o drept în bot chiar de la stăpânul lui. Că zicea că statul social e depăşit. 🙂 Să vedeţi acum ce apologie a statului social va face, dacă aşa i se dictează. Să nu verşi pe el?! Să nu, că depreciezi voma. :mrgreen:

    Adrian Năstase, unii zic că vă binemeritaţi penitenţa, fiindcă nu l-aţi strivit din faşă pe Băsescu şi nu aţi desfiinţat politic PD, deşi aţi avut totul în mână şi imaginea era că eraţi marele dictator şi opresor al presei care de oprimată ce era, se ocupa cu promovarea celui pe care în loc să-l băgaţi la puşcărie, l-aţi tolerat din scrupule democratice şi de imagine. Uneori, recunosc, chiar şi eu gândesc aşa, că binemeritaţi puşcăria fiindcă aţi contribuit la perpetuarea băsismului – uite că şi bietul Nelu Mureşan plăteşte, de idioţi ce au fost ţărăniştii că s-au lăsat distruşi de Băsescu şi aşa s-a distrus un popor întreg. Revenind la domnia ta, Adrian Năstase, mizeria de mascaradă judiciară, pe lângă faptul că e o experienţă abisală care înalţă sufleteşte e şi o pedeapsă pentru prostie. Bunică-mea zicea că unde e minte multă e şi prostie. 😛 Un pic e valabil chiar şi pentru Crin, că eu în locul lui ca interimar deveneam preşedinte ales în trei luni. 😆

    P.S. Care a fost cretinul de la PSD care l-a admirat pe Băsescu? Să nu-mi spuneţi… Mulţi imbecili aţi mai promovat, e drept că pe vremea aia poate promiteau cine ştie ce, dar cert e că s-au tâmpit pe parcurs. 🙂 Cristi Diaconescu e jalea lumii. Ăia de la Cluj – ce să mai zic. Am impresia uneori că pesediştii sunt la fel de tâmpiţi în raport cu Băsescu precum au fost ţărăniştii.

    Ieşiţi de-acolo mai repede, cred că pe lângă „erori judiciare” ca dv. trebuie amnistie geneală, că altfel n-avem sistem penitenciar suficient de încăpător pentru băsişti! 😛

  21. 21 blogideologic septembrie 17, 2012 la 6:13 am

    Nota BBB pentru obligaţiunile emise pe valori culturale. O legătură neobişnuită, ca o descoperire şi un pionierat norocos, se creează acum între finanţele americane şi cultura americană. Prin aceasta, cultura se autofinanţează prin societăţi vehicul care emit titluri financiare de tip obligaţiuni. Pentru a căpăta credibilitate pe piaţa financiară, aceste hârtii cărora li se atribuie o valoare monetară trebuie să fie evaluate de agenţii de notaţie serioase. De exemplu, nota BBB a fost acordată de agenţia Standard & Poor’s pentru un asemenea “plasament ezoteric”. Nota BBB pentru obligaţiune înseamnă că-i cotată oleacă mai mult decât obligaţiunea junk (bună de aruncat).

  22. 22 Bibliotecaru septembrie 17, 2012 la 7:45 am

    @ Adrian Năstase

    Recunosc că acest concept al federalizării în care statele „de la ţară” pompează resurse şi materii prime în statele „de la oraş”, mi se pare cumplit pentru România. Scandalurile cu „numele europene” (Barroso, Reding…) din ultimul timp ne arată şi mai tare gogoaşa bunăstării unei astfel de sistem federativ ce pare a avea substanţă dar e numai coajă, în mijloc goală. Dacă astăzi mai avem încă iluzia că se poate demite un premier sau un preşedinte, în condiţiile Statelor Unite Europene cei care ţin în mâini viaţa politico-economică europeană vor fi de-a dreptul stăpâni şi nu vor putea fi daţi jos în nici un fel, vor fi eterni şi stăpâni peste destinele unor europeni din ce în ce mai săraci.

  23. 23 dlnimeni septembrie 17, 2012 la 7:48 am

    Bibliotecaru: iesim din UE?

  24. 24 Dinu Ioana septembrie 17, 2012 la 7:52 am

    Am citit articolul d-lui Nastase si apoi toate comentariile. Foarte interesante.
    Ma bucur mult sa constat ca romanii incep sa inteleaga si singuri ce se intampla si nu se mai las manipulati. Nu toti, e drept, dar destui.
    Domnule Nastase, nu incetati sa ne scrieti fiindca nici noi nu vom inceta sa va citim . Dialogul acesta va avea urmari interesante in viitor.

  25. 25 Socrate septembrie 17, 2012 la 9:41 am

    @AN * Despre fostul dv.coleg, care a mai avut tupeul sa va si raspunda, nescapand ocazia sa va administreze niste lovituri de copita de magar traian portocaliu, nu pot decat sa parafrazez un vechi proverb “ Fereste-ma, Doamne, de colegi, ca de dusmani ma feresc singur”. Fostul dvs. coleg si grupul de la Cluj nu aveau de la inceput ce cauta in PSD, fiind frati de cruce cu grupul PD de la Cluj. Prima lovitura de copita i-a fost administrata de grupul de la Cluj presedintelui Iliescu si intregului PSD, , prin alegerea ca presedinte PSD a ilustrei nulitati Mircea Geoana ( cal troian licuricesc ; orice compromis se plateste, stiti la ce ma refer ), alt “coleg” de-al dvs. ( vezi parafraza de mai sus ). Adriana Dutulescu spune ca dl. Rus i-a fost impus lui Victor Ponta ca ministru de interne ( a fost conditia ca Victor Ponta sa fie nominalizat premier ). Inclin sa-i dau dreptate. Victor Ponta nu l-a remaniat la timp si Ioan Rus a contribuit decisiv la ratarea referendumului, prin necuratarea listelor electorale. Victor Ponta l-a exclus din PSD pe Mircea Geoana, si bine a facut. Victor Ponta nu a exclus inca din PSD grupul de la Cluj, si rau face. In incheiere, nu pot decat sa va spun ca pe viitor ar trebui sa fiti mai vigilent si mai prudent in alegerea/nominalizarea colegilor.

  26. 26 george septembrie 17, 2012 la 10:15 am

    Stimate domnule Nastase,

    Nu contest ca cele scrise aici sunt corecte insa…va aduc aminte ca nici dvs nu ar trebui sa uitati ce fel de oameni ati promovat ( la vremea respectiva cu acesti oameni faceati innoirea partdului) in detrimentul altora poate nu atat de smecherasi dar mai onesti si mai presus de toate fideli…cauzei partidului .
    Acum domnule Nastase constatati…ca altceva nu se mai poate face…. din cauza acestor oameni pe care atunci i-ati protejat desi presa demasca abuzurile lor, s-a pus amprenta asupra guvernului dar mai ales asupra dvs de guvern corupt, din cauza acestor oameni ati pierdut alegerile in 2004 si tot acesti oameni v-au dat si mai dau cand pot cate un branci cand dvs sau PSD incearca sa se ridice…si cu toate astea desi nu au castigat o lupta electorala desi au avut ocazia nici macar in vestitul Cluj, cu toate astea ei sunt membrii PSD … cred ca ceva imi scapa…nu-i asa…

  27. 27 santinela septembrie 17, 2012 la 10:17 am

    Pentru SEFII PSD-ului-Cit il mai tineti pe Rus in partid ? Ponta chiar nu esti convins ca asta nu-i bun de nimic? Ca Ministru de Interne a fost o catastrofa(respect pentru Ursu si Dejeu) iar ca politician este „basist”.Cite dovezi iti mai trebuie sa-l dai afara ?

  28. 28 mariusmioc septembrie 17, 2012 la 10:18 am

    Ideea de suveranitate naţională pute actualei clase politice.
    Cînd Băsescu s-a arătat susţinător al Statelor Unite ale Europei, scriam în articolul „Traian Băsescu, duşman al suveranităţii naţionale a României”: Revoluţia din decembrie 1989 s-a făcut pentru democraţie, pentru dreptul poporului român de a-şi alege singur soarta. Cînd a fost vorba de integrarea în Uniunea Europeană poporul român n-a avut dreptul la referendum şi nici alternativa unei forţe politice care să se opună la integrare. Mă întreb dacă acum în dezbaterea politică despre Statele Unite ale Europei poporul român va avea de ales între tabăra pro-Băsescu care doreşte renunţarea la suveranitate naţională şi o tabără anti-Băsescu care doreşte acelaşi lucru dar îl urăşte pe Băsescu. Adică, un fel de “democraţie originală”.
    https://mariusmioc.wordpress.com/2011/08/21/traian-basescu-dusman-al-suveranitatii-nationale-a-romaniei/
    Observ cu tristeţe că am avut dreptate.

  29. 29 Fragmentarium Politic septembrie 17, 2012 la 10:24 am

    Nimic nou in lumea celor mari. Mondialistii, globalistii si federalistii au aruncat mereu pe piata idei care sa le aduca tot mai multa influenta, putere si bogatie, construind tot felul de pretexte, cum este si cel cu criza actuala (apropos, pentru ignorantii si minimalistii problemei, l-ati auzit pe republicanul Romney cerand, in campania electorala pentru Casa Alba, ca SUA sa „creeze evenimente”?). Daca acum cu Romania se intampla ceea ce se intampla, cand cel putin in virtutea articolului 1 din Constitutie nu ar trebui sa-i sufle nimeni in ciorba, isi imagineaza cineva ca atunci cand isi va pecetlui soarta ca „stat natiune” in SUE ii va fi mai usor sau ca va culege alceva decat praful de pe toba, asa cum o face in prezent, de pe urma UE?! Federalistii nu urmaresc decat sa obtina cat mai multa bogatie pentru cat mai putini, la timpul prezent sau pe termen scurt, in timp ce pretinse avantaje pentru cei multi si saraci le arunca mereu in viitorul indepartat, pe termen lung, insa pe termen lung vom fi cu totii morti, cum observa cineva… Ipocrizia este cu ata mai mare cu cat centralismul federalist intra in coliziune directa cu localismul democratic, centralizarea, cu descentralizarea, dar vorba ‘ceea, una vorbim, alta fumam…

  30. 30 blogideologic septembrie 17, 2012 la 10:30 am

    Acest “hă, hă, hă!” aproape neîntrerupt observat la “preşedintele jucător” Traian Băsescu poate să fie doar mărturisirea candidă a unei personalităţi extroverte. Definiţia cea mai simplă a unei personalităţi extroverte este aceea că-i “energizată prin atmosfera de cârciumă”. Dimpotrivă, tocmai introverţii pot deveni mari lideri de naţiuni ! http://www.nytimes.com/2012/09/16/opinion/sunday/introverts-make-great-leaders-too.html?_r=1&src=ISMR_AP_LO_MST_FB Definiţia cea mai simplă a unei personalităţi introverte este aceea că-i “energizată prin reflexie”.

  31. 31 Criticos septembrie 17, 2012 la 10:58 am

    @fost coleg
    Vorbind despre „frustrări”, proiectaţi asupra dlui A.N. propriile stări, niciodată depăşite, la care se adaugă invidia unui balon umflat faţă de consistenţă şi valoare. Cred că e şi ceva nădejde ca, în ipoteza câştigării alegerilor de către USL, chiorul scelerat de la Cotroceni să iasî pe interval cu o propunere de premier.

  32. 32 Valeriu Balan septembrie 17, 2012 la 11:41 am

    Eu cred ca politicienii ar trebuii supusi unui test cu detectorul de minciuni, periodic, si mai ales inainte de alegeri. Cine nu se supune, nu candideaza. Chiar si duelul final (ala televizat) la prezidentiale ar trebuii sa aiba un astfel de test. Cu intrebari generale, gen Ai furat ? Ai tradat ? Ai mintit ? Ai ceva pe constiinta ? si unele intrebari „dedicate” per candidat.
    Macar asa ne facem si noi si partidele o idee despre cei in mainile carora ne punem sperantele, cu scor la fiecare …
    de ex: cutarica 16 balmajeli la 4 …oneste … overall rating „fail” 🙂 – Next

    Acu’ stiu ca basescu-i va „reevalua” pei toti cei ce vor pica testul, si ca va fi probabail cel mai mare partid, dar daca-n tabara onestilor adunam macar de-un guvern si-un presedinte, sigur vor castiga alegerile cu 80%.

    Pentru dumneavostra domnule Nastase, anul asta e „promotie” va scutim de intervilul cu poligraful 🙂
    Eu personal va consider gratiat si amnistiat. Sunt sigur ca ca pe viitor veti sufla si-n iaurt.
    Cat despre „razbunare” abia astept sa vad „oualele” alea cu care va laudati candva …
    dati-ne satisfactia asta … ca nemernicii vor plati … fiti „Contelele nostru de Monte Cristo”

    Hai liberare, AMR … putin … v-asetptam …la treaba

  33. 33 Marian Nicolae septembrie 17, 2012 la 11:46 am

    Am mai zis si o mai zic:

    Iesirea Romaniei din UE este o conditie Sine Qua Non……

    Cu cat mai repede, cu atat mai bine.
    Totusi, daca iesim din UE pana la sfarsitul anului, tot este bine.

    PS. Trebuia sa fi iesit deja ieri !!!!

  34. 34 aida septembrie 17, 2012 la 12:18 pm

    Articolul este f interesant. Cunoscatorii stiu despre ce vorbiti si cu siguranta au citit si au studiat. Din pacate, la vremea cand Dumneavoastra ati scris toate aceste lucruri, presa era interesata de cu totul altceva. Dumneavoastra ati preferat sa scrieti carti despre toate aceste lucruri, pe cand Presedintele Basescu se plimba in gura cu Statele Unite ale Europei si vorbeste tuturor celor care vor sau nu vor sa asculte despre acest lucru, prezentand acest lucru ca propria lui propunere europeana, propunere care „chipurile” a fost imbratisata de Europa ca o geniala solutie europeana. Cum se gasesc foarte multi care sa se uite in gura lui ca si cum ar scoate lingouri de aur din gura, sa nu va mirati ca in viitoarea carte de istorie copiii nostri sa citeasca despre genialele idei europene promovate de MARELE PRESEDINTE BASESCU.

  35. 35 betalfa septembrie 17, 2012 la 1:20 pm

    ORZUL PE GASCA BASESCIANA !… matrozu’ chior urmareste BUZUNARUL si BURTIHANUL propriu ! ATAT ! …. fineturi de-astea intelectuale, ideatice, SUVERANITATE … PAI O SOOOOGE LA LeeCARICI !…. ASTA a invatat ca se face (la sc. de marinari, apoi la Secu), ASTA aplica ! …. ACESTA-I-E „orizontul”: se reduce la un punct = PUNCTUL DE VEDERE AL LeeCARICI-ului (bine exersat pe sub prohab !).

  36. 36 Roxana Iordache septembrie 17, 2012 la 1:50 pm

    Păi dragilor, vă meritaţi soarta! Adică voi sunteţi simpatizanţi sau chiar membri ai PSD pe aici şi aşa domnişoreşte vă purtaţi cu lichelele! I-aţi răspuns lui Rus de parcă vă era frică să nu spargeţi oul din căldarea băsistă. :mrgreen:

  37. 37 Valeriu Balan septembrie 17, 2012 la 2:20 pm

    Hei RoXena .. razboinica, pe la tine prin „batatura” inteleg sa ne interpelezi, da’ acu’ ce faci … ne urmaresti si p’aici ?

    Acu’ fara gluma, iti admir tenacitatea, sincer.
    Io nu-s membru PSD, cochetez cu ideea, dar macar pentru spiritul tau combativ, pentru determinare, mai-mai c-as imbraca si eu armura, cu sa fara stegul PNL …in varful lancii 🙂

  38. 38 Socrate septembrie 17, 2012 la 3:07 pm

    @AN * Sunt nevoit sa va contrazic. Despre uniunea de state-natiune, federatia de state natiune si federalism – Statele Unite ale Europei. Regula de trei simpla – daca acum Romania este tratata asa cum a fost tratata, cum credeti ca va fi tratata Romania si care va fi pozitia Romaniei in federatia de state natiune sau, si mai rau, in Statele Unite ale Europei ? In politica externa nu exista prietenie, exista numai interese. Viziunea dvs. din 2003 era generoasa si fezabila, cu conditia ca toti partenerii sa fie de buna credinta si sa nu aiba interese economice contradictorii (din punct de vedere economic, toate statele sunt concurente atat pe piata interna cat si pe piata internationala ), ceea ce nu este cazul.

  39. 39 Roxana Iordache septembrie 17, 2012 la 3:41 pm

    @Valeriu Balan, dv. aveţi obiceiul de a vă pronunţa, uneori, fără date. Cel puţin în ceea ce mă priveşte. E bine că măcar pe acest blog aţi făcut-o elegant, nu cum aţi procedat pe blogul meu, în care mi-aţi cerut să renunţ la propriile convingeri ca să se simtă bine unii care au convingeri diferite şi în acest sens, mi-aţi făcut procese de intenţie regretabile, ca să folosesc un eufemism.

    Sunt şi am să rămân o persoană independentă, deci am susţinut şi am să susţin mereu pe cine vreau, pentru că sunt un om liber. Evident că îl susţin pe Crin. Şi evident că susţin USL, la ora actuală. Şi nu doar pentru că e singura modalitate de a eradica băsismul. Ci şi pentru că e chiar o soluţie pentru România, pentru construcţie. Condiţia fiind să fie determinare, solidaritate, angajament pentru ţară – şi nu jocuri oneroase.

    Nu înţeleg de ce nimeni din PSD nu are curajul să-i ceară lui Ponta exluderea grupaţilor de la Cluj, deşi foarte mulţi îi detestă. Se ştie asta. Au şi mârâit, un pic, pe la televiziuni unii dintre ei.

    Şi de ce nimeni din PSD nu-i cere măcar să se delimiteze de Rus, să declare că regretă desemnarea lui ca ministru de Interne, măcar atât. Ponta nu s-a delimitat niciodată, nici după atacurile abjecte la adresa lui Crin lansate în mod repetat de Rus şi Dâncu – Crin i-a ignorat, ceea ce era normal din partea lui, să nu se coboare la nivelul derbedeilor băsişti din PSD. Dar Ponta, ca preşedinte al PSD, să tolereze atacurile infame a însemnat să consimtă la ele, în detrimentul unui partener care noroc că e înţelept şi nu se coboară nici la mintea lui. Am mai spus – de când s-a constituit USL – şi o repet: ar fi nevoie din partea PSD de un premier care să fie la nivelul lui Crin, să facă un tandem puternic cu el pentru România – Ponta a dat impresia că a crescut foarte mult, după care s-a dezumflat la loc. Şi e păcat, pentru că are potenţial. Reculul lui nu se explică decât printr-o şantajabilitate, ca să zic aşa. Sper să nu fie. Şi sper să aibă curajul de a-şi valorifica potenţialul în care a crezut premierul Năstase când l-a lansat. Dar el mai degrabă se inhibă, în loc să se valorifice.

    Un tandem Crin-Năstase ar fi beton pentru România. Am mai declarat, am mai susţinut, am mai semnat. 🙂 Ar fi delectabile, benefice, chiar şi previzibilele lor dispute. 😛 Şi pentru că pe Năstase l-au băgat la puşcărie, ceea ce n-a făcut decât să-l eroizeze, ar trebui ca PSD să facă presiuni asupra lui Ponta să fie ceea ce trebuie. Şi poate, a dovedit că poate. Doar că nu vrea şi asta e exasperant. Chiar revoltător. Şi de-aia am zis că voi, simpatizanţii şi membrii PSD, sunteţi prea pasivi. Trebuie să-l obligaţi să performeze!

    P.S. Acum, sincer, Adrian Năstase e mai mult liberal decât socialist. Nu trebuie să recunoască. 😛

  40. 40 Doru Coarna septembrie 17, 2012 la 4:00 pm

    @ Roxana,

    te rog sa nu te mai iei de Ponta… e asa de inteligent, manca-l-ar ma-sa… pai tu credeai ca animalul politic Baselu’ poate desemna, fie si la cea mai crunta betie, un premier care sa nu-i linga si umbra? Credeai tu asta? Adica asta, animalu’, credeai ca se joaca cu functiile in stat si cu picioarele de la tronul sau? Mai Roxy!…

    Toata suspendarea a fost tradata din mers ca sa-l distruga pe Crin al vostru, am mai spus aici ca partidele astea istorice trebuie sa dispara, unul per deceniu ca sa nu bata la ochi, a fost PNT, acum urmati voi, draga. Probabil Ponta s-a gandit: ba, daca-l distrug pe Baselu ce-mi iese si mai ales, ce nu-mi iese, dar in cazul lui Crin? Si a gasit ca mai bine cade Crin, asa ca a taraganat toata actiunea pana cand CCR a reusit s-o cumpere pe aia, judecatoarea… care si ea de abia astepta s-o cumpere si pe ea careva… Tocmai d-aia radea Ponta cand i-a dat Barroso lista, aluia nu-i venea sa creada ca in Romania se trag asemenea tepe politice adversarilor pdl, adica PPE, il banuia pe asta de joc dublu, nu-l cunostea insa… Sa vezi ca azi il va lauda pe Ponta, cu usoare observatii totusi…

    Nu stiu, dar eu cand ma uit la politicienii romani, parca vad desene animate, dar unele in care personajele mai si mint!

    In fine, trecui prin Roxenia, mi-a placut.

  41. 41 Cornelia M. Balas septembrie 17, 2012 la 4:21 pm

    Buna ziua,
    … nici nu stiu cum sa incep… imi vine in minte o fraza pe care mi-ati spus-o candva: „multi nu mai stiu cand a fost revolutia”… de atunci multe s-au schimbat dar pentru mine sunteti „primul ministru”, asa cum ar trebui sa fie el.
    Dar acum ma adresez „omului” Adrian Nastase.De mult vreau sa va scriu, sa va incurajez, sa va spun ca nimic nu este intamplator si sigur in toate incercarile noastre exista ceva foarte important.
    Izolarea nu este cel mai rau lucru ce ni se poate intampla – dimpotriva. Si v-o spune o persoana ce a fost implicata puternic in viata publica din Timisoara, pe vremea cand erati prim-ministru. Acum traiesc in Germania si e foarte bine asa, desi nu mi-am dorit asta. Dar misiunile vietii trebuie, daca nu realizate, cel putin experimentate.Eu, acum si aici pot sa fac ceea ce mi-am dorit intotdeauna: sa pictez.
    Si mai e ceva: numai aici, in aceste conditii, pot intelege si pot sa-mi controlez defectele.
    Sunt sigura ca si dvs. v-ati facut o analiza. Vreau sa va spun doar ca nu sunteti singur si probabil, ca mine sunt multi ce se gandesc cu bucurie la dvs. Si nu sunt o fana oarba! Am vazut ce defecte aveti dar am vazut si ce capacitati intelectuale aveti. Sunteti constient de ele (ma refer la ambele)?
    cu stima,
    Cornelia

  42. 42 blogideologic septembrie 17, 2012 la 5:03 pm

    «Si les morts peuvent éprouver la peur, l’empereur Constantin, Louis IX, dit St Louis et …etc, ne doivent pas pouvoir empêcher leurs ossements de claquer face aux assauts d’une angoisse démesurée devant l’objet de leur crainte : la résurrection de la Nation Juive !» «Le danger de la confrontation avec l’Iran se mariant bien, trop bien avec les affirmations parallèles du Chef d’Etat Major de tsahal, Benny Gandz soutenant d’abord « l’idée folle » qu’un Juif en danger dans le monde interpelait sa conscience. Puis, ce fut l’aveu du Premier Ministre Israélien confirmant les divergences de vue avec Washington. Ces initiatives mises bout à bout, indiquent qu’une page nouvelle s’offre à l’histoire contemporaine d’Israël, impensable, il y a peu encore, celle d’une grande puissance affranchie de la tutelle des Nations.» Citesc acest text pe blogul unui ziarist evreu, francez, născut în Algeria, în 1945. Are trei copii și șase nepoți. Trăiește în Franța. Și alimentează prin textele sale Delirul unei Mari Puteri eliberată de tutela Națiunilor, Israel, care pare să câștige dacă nu adepți suficienți în țara asta înconjurată de dușmani, măcar adepți suficient de tenaci și puternici pentru a transforma Delirul în act politic și militar. De la distanță autorul crede că renașterea națiunii Evree este o cale de urmat pentru trăitorii din ghettoul al cărui centru este la Ierusalim. Ce-aș face dacă națiunea mea s-ar afla într-o astfel de situație? Aș face oare ca acest om (smintit?) elogiul unui general de armată, salvatorul Patriei pierdute, cucerite și pe cale de a fi pierdută. Sau aș încerca mai degrabă să caut soluții de pace. Există soluții de pace? Youri Slezkine are dreptate. Delirul naționalist și militarist a cuprins comunitate comercianților deveniți soldați. Sursa http://jurnalulunuivulcanolog.blogspot.ro/2012/09/si-les-morts-peuvent-eprouver-la-peur.html

  43. 43 Doru Coarna septembrie 17, 2012 la 5:08 pm

    @ Cornelia,

    minunat ca poti picta in Germania! Insa sa stii ca si la Jilava, unde se antreneaza AN zilele astea, se picteaza! Eu, in noaptea aia mare 21-22 dec. 89, am vizitat si eu Jilava, fortuit, ma „invitasera” de la Inter via Militia Capitalei, si am descoperit pictura murala, realizata plastic si cu certificat de autenticitate prin amprenta, la closete…

    Sper ca depasesti gluma, insa AN nu are defecte decat daca-l raportezi la perfectiune, iar asta nu exista. In raport cu ceilalti politicieni insa, este departe rau, in centrul galaxiei… si nu-i singur pe acolo, mai sunt cativa de acelasi calibru, insa nu toti au avut ocazia sa guverneze cu un presedinte normal si echilibrat, si in vremuri mai normale, ca sa se vada ce pot.

  44. 44 blogideologic septembrie 17, 2012 la 5:44 pm

    Despre „subversivii venetici”, TOM GALLAGHER : Subversivii venetici nu dorm niciodată http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/subversivii-venetici-nu-dorm-niciodata-277471.html Ca să funcţioneze bine o ţară, cu economia ei cu tot, este necesar să lucreze împreună patru elemente : 1/ Codul Penal modern* ; 2/Codul civil ; 3/ Politica monetară; 4/ Politica fiscală. * Şi mai este vorba despre Montesquieu şi Beccaria, adică despre spiritul psihologic asociaţionist-senzualist al Codului Penal francez de la 1791. Aplicând principiile iluminiştilor Montesquieu şi Beccaria, se alunga atunci vechiul duh longobard din justiţie. Unul dintre principiile iluministe este “prezumţia de nevinovăţie”. Pe care gaşca de penali ai lui Traian Băsescu o elimina imediat ce au preluat puterea în România în anul 2004. Înlocuind-o cu “prezumţia de vinovăţie”. Deci înapoi în Evul Mediu ! Există nenumărate mărturii de veridicitate în sensul acesta. Aici, între Codul Civil şi Codul Penal bazat pe “prezumţia de vinovăţie” se află întunecimile istorice unde acţionează predatorul Traian Băsescu folosind slugile simulacrului de justiţie cu numele Laura Codruţa Kovesi, Daniel Morar şi Doru Ţulus. Cred că este absolut necesar, pentru binele României, ca schimbarea de putere politică prin legislative şi prezidenţiale să elimine acest tip de falsă justiţie. Mai precis, un eveniment eminamente economic, vorbesc despre târgul Trofeul Calităţii, şi ale cărui operaţiuni se încadrează în Codul civil, a fost transferat fără probe logice, printr-o bizară „inginerie juridică”, pur arbitrar, fără dovezi, şi cu interzicerea martorilor apărării, în cadrul Codului penal pentru a se încropi o falsă jurisprudenţă. Astfel, cum declara mândru şi negândit domnul procuror şef Daniel Morar, s-a creat artificial „un precedent judiciar […] important pentru cazuistica judiciară” pe baza căruia “judecătorii nu mai au reticenţe în a aplica pedepse aspre.” Dar asta-i jurisprudenţă de tip “Alba Neagra”! Ceea ce a făcut domnul procuror şef Daniel Morar este o jignire la adresa gândirii juridice în România, şi chiar o jignire la adresa culturii române din Vechiul Regat ! Dar influenţa juridică ungurească din Ardeal, aceea de a pune Codul penal în lumină (evident, Tripartitele medievale, cu principiul ardicat întru putere de către nobilimea maghiară abia după moartea împăratului Sigismund de Luxembourg ce îngrijise drepturile pentru UNIVERSITATEA VALAHĂ, adică pentru o legalitate juridică în care prosperase Iancu de Hunedoara şi Matei Corvin) şi de a interzice Codul civil de sorginte romană (aici ar fi acum influenţa “Miticilor deplorabili” din Vechiul Regat), a fost preponderentă în gândirea juridică a procurorului Daniel Morar. Acesta nu-i “sistem de drept” în România , ci este doar un sinistru gedankenexperiment pus în lucrare de către unii jurişti cu probitate îndoielnică aflaţi în serviciul necondiţionat al matelotului contrabandist Traian Băsescu, reprezentantul Terorii. Într-un experiment distopic, procurorii Monica Macovei, Daniel Morar, şi Laura Codruţa Kovesi supuneau o exprimare a societăţii civile, cu funcţionarea normată de Codul Civil modelat după Codul Roman care precede cu aproape două milenii Codul Penal, unui bizar Cod Penal MMacovei distorsionat de tradiţia de familie a Securităţii şi cu o interpretare subiectivă dată de această către tripletă de procurori. Dar le spun şi acestora că sub forma în care ajunge şi se aplică în România, Codul Penal nu este longobard, nici de sorginte medieval-maghiară, ci a fost modelat principial de către Revoluţia Franceză prin legile Constituantei din toamna lui 1791, legi care incorporau gândirea juridică iluministă exprimată în textele lui Montesquieu şi Cesare Beccaria. Principiul numărul unu pe care trebuie să-l reţinem din gândirea juridică iluministă privitoare la Codul Penal este acela că se pedepsesc numai “crimele adevărate”, nu şi „ofensele artificiale” !

  45. 45 Bibliotecaru septembrie 17, 2012 la 5:57 pm

    @ dlnimeni

    Nu să ieşim din UE, ci să fim parteneri egali cu toate statele din UE. Cât timp vom continua să plecăm capul a supunere nu suntem în UE ca stat al Uniunii Europene… ci ca stat „femeie de serviciu”.

    Iată, astăzi premierul României a plecat la Bruxelles să raporteze împlinirea „to do list”. Cum mai este România suverană?

    Am început un mic ciclu de considerente generale care să definească statul de drept.

    http://bibliotecaru.blog.com/

    Mai am trei sau patru episoade până la finalizare, dar deja se pot trage concluzii referitoare la slaba concordanţă a principiilor de guvernare cu principiile unei normalităţi democratice în România.

    Eu am tot spus, până am obosit… USL nu trebuie să lupte pentru înlocuirea PDL prin orice mijloace, calea USL ar trebui să fie un altfel de politică cu un altfel de politicieni. Asta aşteaptă cu adevărat românii şi nu o schimbare de garnitură politică. Rolul USL era să redea suveranitatea şi puterea izvorâtă de suveranitate poporului Român. De acest rol nu s-a achitat USL, aici suferă cu adevărat Guvernarea Ponta. Din acest motiv creşte PP-DD ca „din apă”, pentru că le promite românilor că-i va consulta şi vor face ceea ce poporul doreşte. Se pregăteşte o nouă lege a sănătăţii fără ca poporul să aibă un cuvânt de spus, se privatizează ce a mai rămas de privatizat fără ca poporul să aibă un cuvânt de spus… Poporul nu are nimic de spus decât în măsura în care iese în stradă şi este de folos. La referendum poporul a fost mângâiat uşor pe cap pentru că a fost cuminte şi a ieşit la vot… dar domnul Antonescu a profitat imediat să-şi tragă aproape un beneficiu „politic” de pe seama votului. Chiar domnul Ponta merge la domnul Barroso ca să-i comunice că USL va „câştiga” alegerile din iarnă. De ce face USL asta când nu avea altceva de făcut decât să instaureze în România o democraţie funcţională? Este chiar imposibilă democraţia în România?

    Cel mai important lucru ar fi fost ca politicienii să înţeleagă că ordinea firească nu este ca nişte oameni, puţini la număr, să ia decizii în numele poporului, ci poporul să-şi aleagă calea iar politicienii să o execute prin exercitarea funcţiilor statului la nivel legislativ, executiv şi Justiţia la nivel jurisdicţional.

    Tare mi-aş dori ca USL să prezinte alegătorilor la viitoarele alegeri toate proiectele legislative importante ce vor fi implementate în cei 4 ani de mandat, la fel să facă şi PDL sau ARD sau cum o fi, la fel şi PP-DD, la fel orice partid politic care are o dimensiune îndeajuns de mare încât să conteze, la fel şi independenţii… şi bătaia politică să fie, nu pe partide şi candidaţi, ci pe proiecte politice, pe iniţiative legislative. Din păcate aşa ceva nu cred că se va întâmpla niciodată.

  46. 46 Bibliotecaru septembrie 17, 2012 la 5:58 pm

    @ dlnimeni

    Şi tare mi-ar plăcea ca domnul Năstase, printr-o construcţie apolitică, de tipul „societăţii civile”, ar spune exact aceste lucruri… asta pentru că domnia sa, spre deosebire de mine, se şi pricepe într-un mod competent, are şi autoritate.

  47. 47 constantin dan (@Constantin98Dan) septembrie 17, 2012 la 6:01 pm

    Cine il imputerniceste pe ” presedintele ” Traian Basescu sa afirme ca Romania adera la proiectul bancar european , ca aderarea la euro este indispensabila ? De ce ma rog frumos este indispensabila ? Preturile in Franta au explodat dupa trecerea la euro , unde plateai 20 de franci incet s-a ajuns la 20 de euro , la un raport initial de 6,5 la 1 , la fel ca si explozia preturilor imobiliare la noi dupa 2002 , cand preturile calculate in marci sau dolari US au fost convertite in euro la un raport 1 : 1 si nu 3 :1 sau 4 : 1 !
    Federatia europeana , lasati-ma sa rad . Pocnesti din degete si stergi milenii de istorie si civilizatie daneza , slovaca sau poloneza , ca asa vrei tu domnul Barroso din birou … Crezi ca vreodata Salonicul va fi un oras calcat , economic si cultural , Lubeck-ului … Nici sovieticii nu au indraznit asa ceva in URSS-ul controlat cu mana de fier in anii 1930 -1950 , Estonia avea chipurile guvernul si limba ei oficiala , la fel ca Armenia sau Ucraina ..

  48. 48 blogideologic septembrie 17, 2012 la 6:51 pm

    artele şi Ideologia / Este evident că artele şi Ideologia sunt strâns legate. Şi nu citez eu aici din Corifeii Comunismului, ci din Ernest Hemingway, vezi „The Nick Adams Stories.” Este o bizarerie ploioasă, departe de discursul nostru naţional, însă departe şi de sincronismul cultural românesc cu artiştii americani proeminenţi, însăilarea aceasta din ziarul RL http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/programul-propus-de-andrei-marga-la-icr-criticat-de-studentii-uad-cluj-277500.html : +Asociaţia Studenţilor Universităţii de Artă şi Design (ASUAD) din Cluj-Napoca afirmă, într-o scrisoare deschisă transmisă, luni, Parlamentului României şi preşedintelui ICR, Andrei Marga, că îşi arată îngrijorarea faţă de declaraţiile lui Andrei Marga din articolul intitulat „Sincronizarea Institutului Cultural Român” şi publicat în presă joi, privind viitoarea activitate a Institutului Cultural Român.+ Tinerii studenţi de la ASUAD Cluj-Napoca se pare n-au auzit că artiştii americani care au coloană vertebrală respectă spontan o ESTETICĂ A IDENTITĂŢII NAŢIONALE (să repet ?). Preşedintele ICR actual, domnul profesor universitar Andrei Marga, cere o atitudine estetică similară şi de la artiştii români stipendiaţi de statul nostru.

  49. 49 Fragmentarium Politic septembrie 17, 2012 la 7:09 pm

    Asa cum se prezinta UE in prezent, ca sistem sau codificare juridica, dar si ca regim politic, pe care nu-l mai putem ignora sau ocoli, pentru ca el exista, prin tot ceea ce emana de la Barroso si PPE pentru statele membre, regimurile politice nationale apar din ce in ce mai mult ca prelungiri ale celui unional. Aceasta realitate este rezultatul uneia din cele mai rafinate forme de manipulare ideologica exersate de Bruxelles asupra actorilor statali-nationali, prin care jocul politic national devine parte a jocului politic european sau, mai plastic spus, prin care papusile de pe scenele politice nationale sunt legate la sistemul de animare manevrat de papusarii din capitala unionala. Ceea ce s-a intamplat in Romania 2012, cu invalidarea referendumului si resuscitarea unui prezidentialism impopular si aservit Bruxelles-ului arata, fara putinta de tagada, ca schimbarile unor astfel de regimuri sunt practic imposibile in afara unor schimbari de regim la nivelul UE sau a unor redefiniri a relatiilor de apartenenta la Uniune (aceasta ultima problema a devenit preocupanta doar pentru un singur om politic din Romania, din pacate). Ca o consecinta, in afara unui act unilateral sau a unor evenimente constrangatoare, nu intrevad nicio alta sansa ca TB sa plece de la Cotroceni mai devreme de 2014. Simptomatic pentru incremenirea in acest proiect, pe care l-as numi al PPE pentru Romania, este si faptul ca pentru eventuale alegeri prezidentiale anticipate Romania nu are niciun candidat credibil din randurile celor doua aliante (USL si ARD) care se vor confrunta in alegerile parlamentare din 9 decembrie. De ce? Pentru ca alegerile prezidentiale anticipate nu sunt pe agenda potrivita.

  50. 50 dlnimeni septembrie 17, 2012 la 8:26 pm

    Bibliotecaru: egalitate pentru catei?
    Va multumesc pentru comentariul valoros.

  51. 51 dlnimeni septembrie 17, 2012 la 8:27 pm

    Bibliotecaru: competenta, da!
    Pentru autoritate, rog revedeti comentariul „fostului coleg”!

  52. 52 Maximmouse septembrie 17, 2012 la 9:00 pm

    Stimata Gazda,

    Nu este evident , deja , ca federalizarea UE este un lucru …de rau? Nu a devenit clar? Cine se mai federalizeaza, cu cine?

    In momentul in care, intr-o asociere, unii sunt favorizati in detrimentul major al altora dintre membri, sfarsitul este aproape si se alege praful de acea asociere. Iata, deja , mugurii razmeritei sunt aproape sa plezneasca.

    Cu PPE , s-a intamplat ca, la fel ca si pdl , la noi, au fost ( observati timpul!) , au fost nerabdatori, suficienti si convinsi ca cine are bani are totul! ( gresala fregventa in mediul tzoapelor ajunse!).

    As fi curios sa aud de la dvs., care este calea , prin care o natiune, atrasa in mod viclean , pe calea pierzaniei, in UE, poatre iesi din combinatie intr-un mod cuviincios.

    Probabil ca nu ati putea construi o asemenea strategie, pentru ca dvs., ati fost si ramaneti un adept al UE.

    Probabil ca, nu pentru prima oara, voi fi in dezacord cu dvs., si cu colegii de blog, consider ca solutia pentru Romania este iesirea din UE. fara resentimente, pe cat posibil , din partea acestui club…si as completa cu unele calificative..dar ma abtin.

    Nu ma bagati in seama, cunosc putin, nu la amanunt, situatia aceasta cu UE, dar, cu o minte libera de prejudecati si constrangeri, am analizat , si la aceasta concluzie am ajuns.

    Cred ca politicienii, au niste „frane” si niste fetisuri…ar fi greu, ar fi imposibil, poporul ar suferi, etc. Dar acum, e bine, e usor, poporul o duce pe roze? Nu mai exista natiuni , daca nu sunt membre UE? Hm…atata chin, 22 de ani, ca sa ne aflam , UNDE? Nicaieri! Nu este departe vremea cand, in acest ritm, sa ajungem la cele mai negre privatiuni din timpul comunismului. Marea deosebire, nu mai avem nimic…suntem saraciti si jefuiti , si pe curand si vaduviti de solidaritatea nationala. Triste vremuri…solutia ar putea fi un referendum…dar numai dupa informarea corecta a publicului.Atunci , politicienii ar fi obligati sa-si lase deoparte propriile lor ambitii si socoteli, si sa faca ceea ce le cere poporul.

    Cu stima.

  53. 53 Maximmouse septembrie 17, 2012 la 9:02 pm

    @fostul coleg!

    dancule, rus, ce mai faceti baieti? ma indoiesc de faptul ca v-a apucat scrisul acuma, este? Bai blaga, lasa prostiile! Rezumati-va la iesirile pe sticla, aici ati produs rumoare….:) 🙂 Ati dat lovitura!, ce sa zic, focul lui ardei! 🙂 🙂

  54. 54 Maximmouse septembrie 17, 2012 la 9:13 pm

    @Doru Coarna!

    Foarte placut surprins de raspunsul tau in problema discutata,iti multumesc, FRATE!

    Acuma despre politica, esti foarte sceptic, melancolic, totul este rau.OK! ce solutie ti se pare potrivita.? Spune ceva , fa o constructie, ceva, elibereaza-ti mintea, gandeste ceva , ca de la inceput. Sunt sigur ca poti.

    Cred ca nu suntem deloc constructivi si tonici, dand cu pietre mereu. Stiu defectele si ascunzisurile tuturor politicienilor, tuturor asocierilor noastre externe. CE ar fi de facut ?

    Aici sunteti oameni de mare finete intelectuala , meticulosi in argumentatie , si bine informati.OK! Totusi, ce se poate face pentru Romanai?! Dar, aici probabil ca nu este locul…?

    Cu stima.

  55. 55 Maximmouse septembrie 17, 2012 la 9:16 pm

    @Draghy ,

    Multumesc pentru linkuri, mi-a luat ceva vreme sa le rontai, foarte interesant. oricum, m-am bucurat sa vad ca nu sunt singur, ca nu SUNTEM singuri….:) 🙂

  56. 56 Bibliotecaru septembrie 17, 2012 la 9:45 pm

    @ dlnimeni

    Eu spuneam că domnul Năstase are mai multă competenţă şi autoritate decât mine. Doar nu vreţi să spuneţi că eu am mai multă autoritate în această ţară decât domnul Năstase… 😀

  57. 57 Karakas septembrie 17, 2012 la 11:31 pm

    Hannes Swoboda, leaderul S&D in PE a luat pozitie, in sfisit si a spus adevarului pe nume. Totusi, cine citeste acest site (mai jos)? Si citi? Care este impactul?

    Pai oamenii PPE au bombardat Romania in Financial Times, Deutche Welle, New York TImes, Washington Times, Reuters, Associated Press, Le Figaro, Le Monde, The Economist s.a.m.d

    PES nu poate sa publice intr-o publicatie MASS-media, de exemplu The Guardian, sau sa dea un interviu pentru BBC?

    http://www.europeanvoice.com/article/2012/september/a-critique-too-far/75152.aspx

  58. 58 dlnimeni septembrie 18, 2012 la 7:38 am

    Bibliotecaru: mie nu mi se pare ca spuneati ceea ce ati dorit sa precizati ulterior, dar sunteti un domn prea inimos ca sa va caut nod in papura.

  59. 59 Doru Coarna septembrie 18, 2012 la 8:05 am

    @ Maxi

    nu se mai poate face nimic, orice incercare de iesire din chingi va fi anihilata din fasa! Imi pare rau, dar romanii de azi au pierdut Romania.
    Se poate incerca ceva dar pt asta ar trebui sa se intample multe chestii simultan, care nu tin de vointa noastra, si pe fondul neatentiei generale, sa putem evada cu hotarare…

    Situatia concreta insa ne impune sa punem ordine in economie, sa dezvoltam cateva ramuri de baza in acord cu posibilitatile tarii si ale materialului sau uman, sa degajam afacerile de politica prin lege si sa eliminam dictaturile interne prin ghidusii legislative, de ex sa introducem un birou national pt expertiza constitutionala care sa pregateasca datele input pt CCR, chestii d-astea.

    Daca am face asa ceva, ar insemna doar vreo 3 legi, atunci putem remonta ceva si am separa viitorul natiunii si al Romaniei de interesele de tot felul, interne si externe. Totusi, chiar si cu UE exista variante: s-ar putea renegocia cu UE dupa modelul norvegian, informeaza-te sa vezi cat de destepti au fost aia, insa in NATO trebuie ramas. Cu FMI s-ar putea degaja si solutii constructive, daca am sti macar sa le enumeram si apoi sa le sustinem. Cred ca trebuie sa dam ceva ca sa reducem datoria, dar numai in acest scop, fara a fi consiliati dpdv economic. Cu bani si munca se rezolva orice. Si mai ales cu sinceritate!

    Oricum, asa cum stam acum suntem terminati, si cu cat asteptam mai mult, cu atat nu mai avem ce remonta, ce salva si nici ce face. Nu trebuie sa afisam ambitii de egalitate in UE, trebuie sa fim realisti si modesti, asa cum a ajuns dealtfel si tara, modesta. Insa borsul nostru cel de toate zilele trebuie sa ni-l facem singuri si hotarat. In definitiv, simpatia se poate reobtine, dar nu afisand prostie, slugarnicie si partizanat ieftin. Daca am solicita F-16 prin renegocierea acordului cu FMI, s-ar putea sa gasim intelegere, ideea este sa scapam de sumele mari, ne trebuie rate mici acum, chiar daca am lungi-o crescand dobanzile. Mai bine sa platesti lejer decat sa risti incapacitatea… La fel, am putea incerca recuperarea PETROM-ului, conditionand realist interesele bancare ale Austriei.

    Dar pt chestii d-astea trebuie barbati, ori noi nu avem decat papagali costisitori si inutili noua.

  60. 60 Marian Nicolae septembrie 18, 2012 la 8:49 am

    Mda, oricum se pare ca Europa este cu un picior in groapa, dupa unii.

    Odata cu declaratia BCE, totusi, lucrurile revin la normal.
    Ne pregatim de ce-i mai rau, sperand la ce-i mai bine…

  61. 61 Marian Nicolae septembrie 18, 2012 la 10:37 am

    Basescu doar citeste ce i se spune sa …..spuna……

  62. 62 Marcus septembrie 18, 2012 la 10:38 am

    Alio, Spionu’ Drogherie, Banii ‘Napoi, Golane!

    Citind lista de cumparaturi pentru dulapiorul cu cosmeticale din baia ex-prim ministrului 007, cumparaturi facute din banul public, iti poti face o idee in privinta gainarilor care s-au infipt cu ghearele si cu dintii in visteria tarii in ideea de a-i conduce acesteia destinele catre “mai bine si prosperitate”.
    Ca daca, spre exemplu ibovnica prezidentiala din pozitia de ministru la dezvoltare a tras tunuri de milioane de Euro pentru a-si plati datoriile facute la banci, gainarul de MRU a pus-o de-o mangla la portofel caracteristica sutilor de buzunare pentru a-si cumpara deodoronate si betisoare de sters in urechi. Pe de-o parte tot e bine ca beneficiarul cumparaturilor a fost de sex masculin, ca daca-i trasnea chiombalaului prin teasta aia vida sa ne pricopseasca cu vreo fufa din haremeul personal in pozitia de prim ministru, lista precis ar fi cuprins si tampaxuri, farduri, mascarale si alte celea femeiesti, cat cuprinde. Asa ca MRU a facut economie la tampax, am putea spune, par exampl.
    De hoti ii stiam si-i stie o tara intreaga, dar capabili de asemenea gainarii nu-i credeam in stare! Ceea ce este mai impresionant in lista sunt cantitatile si marcile de cosmeticale procurate, care s-ar putea constitui in marfa de raft pentru un butic cu produse de acest gen si mai putin in materiale de consum rational si in limitele bunului simt pentru baia unui singur om, fie el si prim ministru. Dar vorba unui cunoscut comentator politic, si aici fac referire la d-l Ciuvica, cred ca spiritul mercantil a lui 007 l-a determinat, fie s-o puna de un monkey business cu comerciantul in urma caruia el a incasat contravaloarea a 40% din produsele de pe lista, fie ca si-a dechis o taraba unde si-a comercializat surplusul. Ca altfel cantitatile din liste caracterizeaza un neam prost care in copilarie manca hartia de la ciocolata, pentru ca ajuns la prosperitatea unui Dinu Paturica sa manance caviaru’ cu polonicu, asa ca sa crape vecinii de necaz.
    Naspa este ca odata demis prin motinue de Cenzura dupa numai 70 de zile de exercitare a functiei, nu mai avem cum sa-i cerem parvenitului sa-si dea demisia, insa banii inapoi, exista si temei legal si dorinta populara pentru a-i fi ceruti. Mai trebuie doar decizia politica a celor aflati la Putere acum , care facand o astfel de solicitare publica ar puncta masiv si in imagine electorala vresus unul din triumvirii de la noua Alianta pentru o Romanie Stramba.
    Asa ca, banii inapoi, gainare, daca n-ai, in loc de sapun Lux merge si lesia!

  63. 63 Marian Nicolae septembrie 18, 2012 la 2:32 pm

    De ce Dumnezeu a gandit ca fiecare natie sa aibe tara ei, moneda ei, limba ei, teritoriul ei?

    Pentru ca in cazul in care intr-o tara lucrurile scapa de sub control, vezi Sodoma si Gomora, lucrurile sa nu degenereze si sa se raspandeasca in toata lumea….

    Un medic stomatolog poate sa va confirme acest lucru, raspunzand la o intrebare simpla:

    De ce Dumnezeu nu ne-a pus in gura cate o bara de os ascutita sus si una jos, astfel eliminand nevoia de a avea dinti in gura?

    Pentru ca in cazul in care o portiune a barei ascutie de os, care tine loc de dinti, se cariaza, caria sa nu se raspandeasca la toata bara de os, fie ca este bara superioara de os sau bara inferioara de os din gura….

    Caria ramane localizata la dintele la care a aparut, cel putin pentru o vreme.

    Sper ca m-am facut inteles prin aceasta pilda oarecum strane….

  64. 64 Bibliotecaru septembrie 18, 2012 la 3:19 pm

    @ dlnimeni
    Spuneam
    „asta pentru că domnia sa, spre deosebire de mine, se şi pricepe într-un mod competent, are şi autoritate”
    Poate nu m-am exprimat eu destul de clar să se înţeleagă că îl compar pe domnul Năstase, de la înălţimea omului de stat, cu mine, aflat la umilul nivel al cetăţeanului simplu.

  65. 65 constantin dan (@Constantin98Dan) septembrie 18, 2012 la 6:04 pm

    Marsavia regimului Basescu imi este insuportabila . Aproape 3 luni de cand Adrian Nastase a fost rapit tarii si societatii pentru o afacere inventata – cineva a demonstrat ca era deturnata cotizatia de participare – vezi Doamne obligatorie – a intreprinderilor de constructii spre folosul campaniei din 2004 ? Tara are atata nevoie de competenta lui iar mizerabilii astia il tin de 3 luni deja ! Sper ca la 8 luni va fi eliberat pentru ca imi este efectiv rusine si scarba de ” Justitia ” basista !

  66. 66 blogideologic septembrie 18, 2012 la 6:16 pm

    O voce nouă şi limpede, Bianca BURŢA-CERNAT: +Pe 29 iulie am votat la referendum. Cetăţenii responsabili au stat acasă; au decis – îmi imaginez că abia la capătul unor serioase dezbateri lăuntrice – să nu cauţioneze subminarea „statului de drept“. Mă număr printre cei peste şapte milioane de cetăţeni pe care mai zilele trecute, într-o publicaţie fanion a elitei intelectuale postdecembriste, un cărturar îi numea „idioţi“ (există şi varianta, via Lenin, a „idioţilor utili“) – iar un altul, tot de curînd, într-o emisiune moderată de Cristina Şincai la România TV, a avut inspiraţia de a-i califica drept „borfaşi“. Vocabule foarte… pitoreşti cu care nenumărate voci ale „societăţii civile de bună calitate“ ne-au obişnuit de ceva vreme. Înţeleg că sînt mărci ale apartenenţei la o categorie (umană şi intelectuală) privilegiată, îndreptăţită – în virtutea unei naturale ierarhii – să-şi afişeze dispreţul aristocratic faţă cu o plebe tot mai resentimentară şi, bineînţeles, faţă cu apărătorii de ocazie ai acesteia, neomarxişti improvizaţi, (co)interesaţi în readucerea la putere a criptocomuniştilor etc. Ar fi interesant de urmărit – dar pentru asta ar fi nevoie de un studiu foarte amplu, eventual colectiv – genealogia acestui tip de discurs care şi-a impus, ne place-nu ne place, monopolul asupra spaţiului intelectual al României postdecembriste. Vocea „privilighenţiei“, cu timbrul său puternic, s-a făcut auzită atît de des, de consecvent, de categoric, încît pentru cineva din afară, neprevenit pentru, ei bine!, atît de invocata ca argument de autoritate „opinie publică internaţională“, ea pare a se identifica aproape complet cu intelighenţia românească în întregul ei. Sau, mă rog, cu aceea „care contează“, singura promotoare a valorilor euroatlantice; restul s-ar reduce, în această optică, la o seamă de anti-europeni şi antiamericani, filoruşi, nostalgici ai comunismului, numai buni de adunat într-un salon al refuzaţilor. Alte voci se aud stins, intimidate de strategia de minimalizare la care a recurs „grupul de presiune“ dominant (procedînd la stigmatizarea preopinenţilor, văzuţi ca adversari, iar nu ca parteneri de dialog), dar şi din cauza unei atomizări excesive a cîmpului intelectual şi a lipsei unui proiect alternativ (critic) suficient de puternic. Recentul referendum pentru demiterea preşedintelui a fost o nouă ocazie (dacă mai era nevoie de încă una…) pentru ca o parte a intelighenţiei româneşti – s-o numim, în lipsa altui termen, neoconservatoare – să-şi etaleze şi să-şi justifice chiar, într-o manieră clar articulată ideologic, suveranul dispreţ pentru plebeii manipulabili (întrucît lipsiţi de discernămînt), adversari ai „reformării statului“. Conform acestei logici, opţiunea exprimată la referendum de şapte milioane de oameni este irelevantă; a ţine seama de ea ar însemna a te supune unei dictaturi a majorităţii. Brutal descrisă, atitudinea neoconservatorilor autohtoni în chestiunea plebiscitului se sprijină pe presupoziţia unei diferenţe calitative între votul „individului statistic“ şi acela al unei minorităţi de aleşi. Democraţia are anumite neajunsuri şi, în condiţii speciale, limitarea ei ar fi în beneficiul bunei funcţionări a unui stat – idee cît se poate de primejdioasă pe care, ironie a istoriei, au avansat-o şi au pus-o cu succes în practică, la noi, comuniştii anilor ’50. Cu ce rezultate, s-a văzut prea bine… Sigur că nedreptatea provocată de referendumul din 29 iulie 2012 constă într-o altfel de fraudă decît aceea comisă la alegerile din noiembrie 1946. Mijloacele deturnării voinţei populare au devenit între timp infinit mai subtile, au căpătat chiar aparenţa respectului pentru lege. Susţinătorii preşedintelui suspendat ştiau foarte bine că, în condiţii de fair play electoral – a se citi: în condiţiile unei elementare acceptări a regulilor jocului democratic –, partida Băsescu nu avea nici o şansă. Nu era greu de anticipat o înfrîngere zdrobitoare. Singura soluţie, care şi-a şi dovedit pervers eficienţa, a fost, după impunerea prin presiuni externe a cvorumului de participare la scrutin, boicotul. Voinţa unei minorităţi „responsabile“ s-a afirmat astfel fără drept de apel în faţa unei majorităţi meprizabile (nu „proşti, dar mulţi“, ci „mulţi, dar proşti“…), printr-un tertip şmecheresc cu acoperire legală – poate demn de un politician (subliniez: pentru un politician, nu pentru un om politic), dar cu siguranţă mai mult decît nedemn pentru acei intelectuali care, de două decenii încoace, nu mai ostenesc să invoce „principii“ şi să ne ţină lecţii de morală. Întrucît în anii mei de formare i-am „admirat“ (un cuvînt care le place în chip special…) pe o parte dintre aceşti intelectuali, mărturisesc – asumîndu-mi toată duritatea afirmaţiei – că nu mă simt doar dezamăgită, ci pur şi simplu trasă pe sfoară. Sigur, opţiunea individuală a cuiva de a nu participa la un scrutin – manifestîndu-şi, prin absenteism, dezacordul faţă cu o stare de lucruri (faţă de… „clasa politică“) – nu intră în discuţie aici, e o opţiune perfect legitimă. Suspecţi de colaboraţionism mi se par, în schimb, acei intelectuali publici care, asumînd destinul politic al lui Traian Băsescu ca pe o componentă definitorie a propriului lor parcurs intelectual şi civic, nu s-au limitat – la fel de legitim! – la a pleda onest cauza preşedintelui suspendat, la a susţine aşa-numitul „proiect Băsescu“ (fie şi cu toate propunerile discutabile pe care le conţine – de la parlamentul unicameral pe model Nebraska pînă la reforma sistemului sanitar în variantă horror), ci s-au transformat în propagandişti ai boicotului, i-au teoretizat necesitatea, l-au legitimat, au participat la elaborarea şi la punerea în practică a unei strategii (în fond, nu foarte sofisticate…) de neutralizare a votului popular. Pledanţi ai cauzei „statului de drept“ şi cititori ai Legii în litera ei, experţi ai chichiţelor procedurale, au lăsat a se înţelege că, în prezent cel puţin, cauza democraţiei e un moft. Au meritul de a fi compromis pentru multă vreme sloganul „Votul tău contează!“. Chiar aşa: votul meu contează? (A contat vreodată cu adevărat?!) Nu mai mult decît, de pildă, un interviu acordat de un scriitor cu cotă unei publicaţii germane în preajma referendumului – interviu care, denunţînd instaurarea dictaturii USL, se sincronizează perfect cu demersurile făcute la Bruxelles de Monica Macovei & co pentru penalizarea economică a României. Ideea boicotului a venit – ca şi alte măreţe idei, precum condamnarea de faţadă a comunismului (girată… nu mai e nevoie să spunem de cine) – pe filiera intelectualilor „din tabăra bună“. Imediat după pronunţarea „dictatului“ care stabilea cvorumul de 50% plus unu pentru validarea referendumului, aceştia au purces, pe toate căile posibile, formale şi informale, la o propagandă în favoarea boicotului (ca unică şansă de eludare a deciziei – altminteri democratice a – „imbecililor“ care urmau să voteze DA). Am rămas cu un gust amar după faimoasa întîlnire cu Traian Băsescu organizată de GDS în ajunul referendumului (şi transmisă de B1 TV). În mijlocul unui club de devotaţi care îl primise, pentru a cîta oară?!, ca pe un izbăvitor, cochetînd în felul celui ce „mai nu vrea, mai se lasă“, preşedintele suspendat respingea ferm (pentru cine era dispus să-l creadă) ideea de a cîştiga la masa verde. Cu o fermitate încă şi mai pronunţată, intelectualii GDS-işti au stăruit în a-l convinge să nu respingă singura şansă de ieşire din impas. Altfel, nu-i aşa?!, o „populaţie“ manipulată de „aşa-zisele televiziuni de ştiri“ ar fi urmat să legitimeze „puciul“ USL-ist. Şi n-au stăruit în van. Mi s-a părut că întrevăd, în dramoleta ce se juca pe Calea Victoriei, la sediul GDS (– Nu participaţi la referendum, domnule preşedinte, nu le cauţionaţi lovitura de stat!… etc. etc.), drama reală, deşi poate că nici măcar de el conştientizată, a unui Traian Băsescu devenit captiv al celor care, în timp, nu doar că l-au susţinut, dar, într-o anumită măsură, l-au şi „creat“, pas cu pas, ca lider providenţial. Căci actualul preşedinte îmi pare a fi, în această epocă a simulacrelor, o ficţiune politică ,,utilă“ şi girată de o parte a intelectualilor publici deţinători ai unor poziţii de autoritate. Pînă la urmă, se poate vorbi cu justeţe nu doar despre nişte „intelectuali ai lui Băsescu“, ci şi despre un Băsescu al intelectualilor, apărut la intersecţia unor scenarii mitice dominate de figura justiţiarului, a eroului puternic care luptă cu un Sistem corupt, a conducătorului „luminat“ ş.a.m.d. În Traian Băsescu s-au proiectat, pe de o parte,fantasmele de salvare ale unor intelectuali confiscaţi de obsesia unei lupte cu spectrele trecutului (comunist şi nu doar) – ignorînd, de aceea, liniile adevăratului front – şi, pe de altă parte, fantasmele de putere ale celor care, incapabili să se afirme ei înşişi în politică, au găsit în acest lider, în forţa lui brută, „sănătoasă“, un mediator, un vehicul graţie căruia ideile lor puteau prinde corp. (Din această combinaţie de bovarism – în sensul dat termenului de Jules de Gaultier – şi de cinism „aristocratic“ a rezultat un cocktail Molotov cu impact devastator.) Altminteri, om al unui sistem comunisto-securistic definitiv compromis, exponent – în politica românească de după 1989 – fără ideologie al unor grupuri de interese dintr-o zonă, să zicem, tulbure, lipsit de viziune şi de proiect, dar dotat cu perseverenţă, viclenie, simţ al oportunităţii şi cu un instinct de dominaţie redutabil, adevăratul, autenticul Traian Băsescu este cel „vechi“, de dinainte de 2004, anul întîlnirii sale „istorice“ cu intelectualii. Adevăratul Traian Băsescu este „un om fără istorie“ – cu inspirata formulă a lui Marius Oprea. Pentru a deveni realmente competitiv, el a trebuit să fie, cu un termen din marketing, „reinventat“. Traian Băsescu „proeuropeanul“, „anti-comunistul“, „reformistul“, luptătorul împotriva corupţiei, apărătorul „statului de drept“ este o construcţie recentă – corpul unui Gore Pirgu locuit de fantasme străine, folosit ca vehicul pentru ideile altora. Ceea ce numim (unii dintre noi, ironic; alţii, cu toată gravitatea) „proiectul Băsescu“ se identifică, de fapt, pe porţiuni semnificative, cu proiectul de reformă gîndit de o anumită parte a elitei (intelectuale şi tehnocrate) actuale. Germenii unui asemenea proiect – neoconservator (cu pretenţii de liberalism), insidios discriminator (favorabil anumitor categorii, privilegiate) şi riscînd să creeze sau să adîncească falii sociale – pot fi identificaţi, în discursul intelectual postdecembrist, încă dinainte de conturarea ficţiunii Traian Băsescu. Un asemenea proiect politic, convergent cu viziunea Partidului Popular European (şi în care componenta legitimatoare intelectuală nu e deloc de ignorat) transcende, în mod evident, fugitivul moment de glorie al unui lider charismatic, întîmplător Traian Băsescu. Se caută acum alte nume, alte posibile vehicule pentru propagarea proiectului cu pricina. Actualul preşedinte e „doar“ o efigie. Demiterea sa era necesară, nu şi suficientă. Locul său de lider călăuzitor, adept al „reformelor“ impuse cu anasîna, în dispreţul unor reguli elementare ale democraţiei, ar putea fi luat de vreunul dintre cavalerii dreptăţii înveşmîntaţi în alb, politician cu pedigree intelectual, combinaţie fatală de ideolog fanatic şi de animal politic cu pronunţate instincte autoritare – susţinut de intelectuali (de o parte a lor), de mulţi, poate, cu cele mai bune intenţii. Însă ştim cu ce e pavat infernul.+

  67. 67 purly septembrie 18, 2012 la 6:34 pm

    http://www.youtube.com/user/eutube/AskBarroso

    exista o intrebare buna la intrebari video…

    sortati dupa data…

  68. 68 blogideologic septembrie 18, 2012 la 6:59 pm

    Macovei şi mama sa L-AU DAT ÎN JUDECATĂ pe Şova pentru afirmaţiile privind tatăl ei http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/macovei-si-mama-sa-l-au-dat-in-judecata-pe-sova-pentru-afirmatiile-privind-tatal-ei-277618.html Casa din muncă ? Şi „tata” a făcut casa aceea din muncă ? Unde lucra, că el a putut primi o casă naţionalizată de mare valoare ? Mai ales că Nicolae Ceauşescu se opunea procedurii.

  69. 69 Paiu Stelian septembrie 18, 2012 la 7:36 pm

    Domnule Adrian Nastase,
    De multe ori am fost pe blogul domniei voastre, am incercat sa spun cite ceva. Am avut unele pareri, care din pacate s-au adeverit, macar partial, iar azi, cind viata a fost impotriva Dv., mai apare o amintire trista legata de grupul de la Cluj. Nu stiu daca sa consider atitudinea binevoitoare si bine intentionata de apropiere a grupului in vremea guvernarii AN o diplomatie bine gindita sau o greseala care azi are urmari, continua sa afecteze atit partidul cit si cea mai mare parte a romanilor. Regret mult ca ati lasat loc unor suspiciuni, ca ati fost „ingaduitor” cu oameni ca basescu, pe care ar fi trbuit sa-i descoperiti in fata multimii. Romania are, avea nevoie de un diplomat ca Dv. de un bun patriot, de un desavirsit conducator care, cu putine compromisuri, sa poata rescrie istoria Romaniei. Pun in aceasta seara aici comentariile care le faceam cu ceva vreme in urma. Chiar nu stiu daca astept un punct de vedere sau doar imi doresc sa mai fiu, inca odata, alaturi de Dv.

    24.01.2010
    Lui AN

    Simt ca totul se prabuseste. Sprijinul asteptat de cca 90% dintre muritorii acestui popor, roman, toti legati in supravietuire de un loc de munca, si, mai nou, de furturi si cersit, era de la un partid ca PSD, ce se voia si se afirma ca aparator al saraciei si vietiilor in demnitate. Demnitatea data de vremurile comuniste, de scolile care au inlaturat, voit sau fortat, analfabetismul, dobindita prin munca, prin invatatura, la nivele diferite receptate in societate, acum este subordonata, inabusita de aparitia neomeniei, de lipsa unui loc de munca, de aviditatea inavutitului, de interesele obscure ale politicului.
    Acestui om de rind, care mai are pretentia inca sa fie respectat si nu umilit, naiv si increzator in promisiunile politicienilor, ii trebuie un loc de munca, un salariu care sa-I ajunga de la o chenzina la alta pentru intretinerea sa si a familiei, pentru strictul necesar de imbracaminte, el renuntind la lux, la stridente, la concedii pe bani multi, ocupindu-si timpul liber cu munca penntru un cistig care sa-i asigure si copiilor un surplus pentru eventual o casa sau o locuinta, o garsoniera, la vreme de maturizare.
    Nu este mult, mai ales daca are si libertatea dobindita dupa 1989. Alaturam acestor nevoi si cunoasterea si acceptarea voita a credintei de care a fost indepartat in anii comunismului prin diverse atitudini, la scoala, la locul de munca, prin indepartarea de biserica.
    Citeva nevoi: loc de munca; demnitate si nu umilinta; locuinta; libertate; credinta;
    Tinta celor cca 90% dintre romani. Sigur este ca dintre acestia multi viseaza sa munceasca si sa cistige mai mult, spre binele urmasilor.
    Alternanta la PSD este un viitor partid al saracilor, care prin adeziunea multimii sa intoarca totul pe dos, sau o alta revolutie.

    Voi continua cu doua comentarii mai vechi, aduse in prezent pe blogul Dv. , ca sa reamintesc ca trebuie sa va asumati anumite responsabilitati pentru care am considerat ca puteti onora sau pentru a va indemna sa fiti transant in asteptarile Dv. Cu privire la conducerea PSD-ului. Este timpul sa renuntati la diplomatie, la subtilitati, sa riscati luind-o de la inceput, flancat, insotit de oameni corecti, patrioti, dispusi sa cistige sau sa piarda atunci cind cei mai multi dintre romani isi pun sperantele in intelectuali de calitate, multi aflati sau adusi de dv. In „ograda” PSD.

    03/04/2009
    „Noi romanii, saraciti de veacuri si mai ales in regimul comunist, financiar si material, am fost pagubiti si spiritual, indobitociti, ajunsi la treptele cele de mai jos ale umanului, fara pic de noblete in suflete, pe care sa mai putem aplica binele in folosul semenilor, comunitatii. Interesul pentru parvenire ne-a depasit valoarea umana a fiintelor noastre, mai mult decit pe parintii nostri, care oricum erau mai uniti, mai sanatosi la minte si mai umani. Grupul de la Cluj, sau din Ardeal, propunind pe Geoana la cirma PSD, a reusit sa va dezbine, sa va schimbe directia, desi erati mult mai aproape de calea catre mai bine, stare dovedita mai tirziu, in zilele de curind trecute, apreciata si de o parte din adversari.
    A fost ales prin tradare, nechibzuinta, propunerea a fost impotriva celor indreptatiti – Iliescu sau Nastase. Atunci ardelenii crezindu-se urmasii generatiilor sec. XIX au vrut sa saboteze Bucurestii, cu Geoana sau altul, idiferent cine, numai sa reuseasca. Dl. Geoana a tradat, tradeaza in continuare. PSD-ul pierde electoratul, pierde-ti si Dv. mergind pe mina actualului Sef de PSD. E atit de mare dorinta acestui om (?) sa ajunga pe „deal” ca sa poata fi de folos strainilor. Este imatur si inconstient ca vrea sa fie presedintele romanilor. Daca bucurestenii nu l-au vrut in trecut, de ce l-ar vota astazi, cind PSD-ul nu si-a respectat promisiunile si mai face inca si alianta cu PD-L-ul. Daca PSD-ul ar fi partidul de la care lumea celor nevoiasi nu s-ar fi asteptat sa-i reprezinte se putea spune sau crede ca e mai putin grav. Dv. si PSD-ul gresiti prin sustinerea ambitiilor feciorului de general care a tradat si tradeaza necajitii acestui popor roman. Tradarea este cel mai mare dintre pacate. Ea a adus sau aduce beneficii Virfurilor din PSD, care au impins partidul la guvernare, urmarind interesele personale. Opozitia PSD ar fi fost mult mai apreciata, si mai roditoare, decit vinzarea asemanatoare cu cea a lui IUDA care pe 30 arginti a vindut pe Domnului Isus Hristos. Vinzarea PSD-ului este potrivnica si credintei noastre, si Domnului care iubeste si-i ocroteste pe cei sarmani. Am inteles ca sustinerea Dv. este pentru mentinerea unitatii PSD-ului. Stiti mai bine de ce trebuie sustinut Geoana, chiar declarativ, cu hotarire. Dar daca se imbolnaveste Dl. Geoana, si mai loveste si pragul de sus cu capul lui firav ? Cine il va sustine sa nu cada ? Dar cine va fi pregatit sa-i ia locul la „prezidentiale” ?
    PSD-ul are personalitatil politice de calitate, bine pregatite profesional, politic si apropiate interesului celor care muncesc, nevoiasi, ajunsi in prag de saracie, si mai sclavi decit sclavii vremurilor trecute. PSD-ul, trebuie sa se uite inapoi, sa ne reprezinte pe noi, sclavii zilelor prezente, oameni de rind, care ne credem in libertate, falsa insa, deveniti tot mai dependenti de locul de munca platit prost, si mai multi pe zi ce trece. Am ajuns sa nu mai avem demnitate, personalitate, la mina celui care angajeaza si a parvenitilor pusi sa administreze averile furate de la poporul roman.
    Sigur Dv. erati speranta noastra, pentru unii chiar razbunarea pe acest individ care striga hotul, cind multele exemple din trecut il au autor al hotiilor proprii si inlesnite. Ce se intimpla in PSD ? Azi teama si lasitatea isi dau deseori mina, pina Dumnezeu mai schimba ceva in vointele educate, ajunse in pragul intelepciunii.
    Am scris pe blog si pentru altii ca Dv., care, citind, sa se intoarca in omenie si sa-si faca procese de constiinta, sa incerce si sa reuseasca sa redea speranta. PSD-ul in opozitie ar fi primul semn. Din aceasta pozitie va convine si inteleg ca se poate sa reveniti la asteptarile noastre. Pe dl. Geoana il banuim si simtim, dupa comportament, ca ESTE la dispozitia PD-L-ului si a Dlui TB, deoarece se inteleg de minune, s-au inteles si pina acum, vizitele dese la Cotroceni mai au rasunet si confirma vinzarea, iesirile de forma, uneori strigente, alteori mai slabe, vadindu-se scenarii. Aceste sint confirmate prin mentinerea in virful PSD a d-lui Geoana, care dupa alegeri si-a pastrat functia prin ajutorul si salvarea prin aducerea la guvernare, de catre dl. TB, ca recompensa loialitatii presedintelui PSD.
    Imi pare rau. Va indemnam, fara sa tin seama de vointa Dv., la o povara nemasurabila, la riscul posibil de a fi iar invins si de a cadea in ridicol. Poate este mai bine pentru Dv. sa va dumiriti pe ce fel de cai sa puneti saua si sa intrati in cursa. Este important si alegerea momentului si atragerea sustinerilor din partea organizatiilor din teritoriu, unde este nevoie de o munca serioasa, devotata si loiala. Calitatea, profesionalismul si competenta trebuie sa tina companie eventualei decizii de a mai candida. Dl Geoana nu are inca „Stofa” de presedinte de tara. In pozitie de „drepti”, rigid si batos, ii sta bine si ca ordonanta.
    E un timp bun pentru moment de restriste: „Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna” a zis Isus (Matei 11:28)”

    14.03.2009

    O astfel de istorie sau poveste, ca mai sus, trista si putin de neluat in seama, putin semanind a birfa, este vizibila peste tot, face discipoli cit mai multi, schimba calitatea, anuleaza cunoasterea, dauneaza bunului-simt, promoveaza mirlania, mitocania, minciuna, parvenirea, lingusirea, viclenia, inlocuieste cinstea, adevarul, submineaza omenia, economia, etc. Insa aduce bani, aduce foloase necuvenite, aduce la sapa de lemn semeni de-ai nostri, cinstiti, credinciosi, cu frica de Dumnezeu in asteptarea dreptatii, dispusi la martiraj precum in cazul numarului satanei.
    Am vazut in preajma Dv., la mesele care va mai aduna, la intilniri unde nu sinteti participant si in PSD, tipul de mai sus, clonat in mai multe exemplare, cu figuri diferte, amabile, mai batoase, posomorite, prezentabile si urite, unite in mizeria tradarii miinii intinse spre salvare, in murdaria birfei si dezbinarii, in subminarea muncii cinstite si profesioniste. Au atins culmea. Se cred invicibili si de neinlocuit, bizuindu-se
    unul pe altul, adunindu-se dupa asemanare si dorinte comune. De parvenire. De mindrie. De incultura si de anchilozare a mintii la nivelul incompetentei. Lasi, tradatori, vicleni, lingusitori, nerecunoscatori, iau pozitia mutului, se cufunda in tacere, se ascund la adapostul votului secret, al tainuirii faptelor lor savirsite pe directia dezbinarii, dezlantuiti in elanul promovarii insuficientei. Putini, putini si totusi multi, cei care lovesc si tulbura linistea si pacea detinatorului calitatii si omeniei spiritului ancorat de finetea izurilor ironice, plin de pasiunea scriitorului inrait.
    Hai,
    pe cai,
    in rai,
    pe stinci si vai,
    sa-i biciuim pe RAI !
    …O incurajare de la VOLTAIRE (Maxime si cugetari):
    „Daca aveti un proces, avutul, cinstea, chiar viata voastra depind de interpretarea unei carti pe care nu o cititi nociodata.”
    „Daca LA o SUTA de mii de probabilitati ca acuzatul este vinovat exista doar una ca nu este, ACEASTA singura probabilitate trebuie sa traga in cumpana pentru toate celelalte.”
    „Un hot iti smulge doar argintii; dar un inchizitor vrea sa-ti rapeasca pina si gindurile; el iti scotoceste sufletul ca sa gaseasca pretextul cu care sa-ti arda trupul.”
    „Batjocoriti prostiile, dar izbiti persecutia.”
    Si de la TUDOR ARGHEZI:
    „Trebuie sa stii sa si displaci, nu numai sa faci placere. Tot in da si niciodata nu, prosteste.”
    „Cind incepi sa minjesti hirtia pura, gindeste-te bine ce faci. Te-ai angajat pe viata.”
    „Ca izbutesti sau nu sa-ti duci pagina la capat e ceva. Dar e altceva mai cu seama ca te-ai silit sa izbutesti indiferent de rezultat.”

    Domnule Adrian Nastase,
    Am trecut toate cele de mai sus, unele repetate, dintr-un sentiment de solidaritate cu o persoana ca Dv., care are aceleasi trairi ca si mine, ce pentru asi respecta reputatia, demnitatea, a ales sa se retraga intr-o impusa autoexilare, ca sa nu supere pe cei considerati amici.
    As dori sa ma fi inselat. Sa va stiu detasat. Dar din ultimile postari imi dau seama ce este in sufletul Dv. Zilele trecute spuneam de alegerea Dv. si intelepciunea dovedita privind retragerea ca poate fi o alegere potrivita. Acum am o indoiala. Este ca atunci cind scapi din undita pestele cel mare, mai stai la coada unditei si fie ca nu prinzi nimic, fie ca prinzi o „fita” sfidatoare.
    Varianta „Ponta” este creatia Dv. ?
    Domnul sa va fie Calauza!

  70. 70 dlnimeni septembrie 18, 2012 la 8:53 pm

    Bibliotecaru: sa se inteleaga? Sau sa inteleg eu?
    Altfel, daca recititi cele doua exprimari ale dumneavoastra, veti vedea ca exista diferente de nuanta intre intelesuri. Toata stima.

  71. 71 teostanc septembrie 19, 2012 la 6:54 am

    1. L-am ascultat pe premier aseara la B1. Mi s-a parut bine documentat si aplecat la problemele tarii.

    2. Statele Unite Europene vor semana mult cu Uniunea Sovietica. Ce de bucurii o sa ne astepte!

  72. 72 NELU FIERARU septembrie 19, 2012 la 10:05 am

    NU,DOMNULE ADRIAN NASTASE,NU TREBUIE SA FITI TRIST:MEMORIA SE DIMINUEAZA ODATA CU CRESTEREA GRADULUI DE SLUGARNICIE FATA DE NOUL „SEF”.PENTRU FOARTE MULTI ESTE O VIRTUTE.”COLOANA VERTEBRALA” A RAMAS UN IDEAL INTR-O ROMANIE DIVIZATA IN PLAN IDEOLOGIC SI SOCIAL! EPOCA BASESCU VA RIDICA O TREAPTA MAI SUS EPOCA FANARIOTA! ESTE TRIST CU ADEVARAT CA SE REGRETA DIN CE IN CE MAI PUTERNIC EPOCA CEAUSESCU! DAR O VORBA INTELEAPTA SPUNE CA AUNCI CAND POPORUL ESTE NEMULTUMIT DE SEFI SE POATE REZOLVA SIMPLU: „SCIMBAM POPORUL!”.

  73. 73 Gavrila septembrie 19, 2012 la 12:52 pm

    iata ceva ce mi-a trecut prin fata zilele astea – cateva consideratii foarte ‘topical’ dela un general al Limbii Romane si un bun paznic de far al moralitatii in politica; am numit aici pe Prof. Ion Coja

    miercuri, 19 septembrie 2012
    O constatare a Profesorului Ion COJA

    Atât de tineri şi deja jigodii!

    Când Băsescu a ajuns primar general al Capitalei, în 2000, de la doi angajaţi în echipa sa electorală am aflat ce tehnici de fraudare a folosit, mai ales în turul al doilea, cel decisiv. Scheme ingenioase unele, altele simple, bazate, banditeşte, pe bani peşin, cu care a cumpărat diverse persoane angajate în procesul de înregistrare şi numărare a voturilor. Ca schemă ingenioasă mi-a fost prezentată următoarea: a alcătuit un grup numeros de tineri, care s-au declarat studenţi – ceea ce unii chiar erau, şi aceştia s-au prezentat la partidele politice, mai ales la cele neparlamentare, cerându-le să le dea o acreditare de observatori neutri la secţiile de vot. Pasămite, sunt studenţi săraci şi ar mai putea să câştige astfel un ban cinstit. Cei mai mulţi nu au fost refuzaţi. Apoi, prin tragere la sorţi, majoritatea acestor „reprezentanţi” ai unor partide ne-angajate în lupta pentru Primăria Capitalei, au ajuns în secţiile de vot, de regulă chiar mai mulţi în aceeaşi secţie, ceea ce a facilitat producerea unor nereguli fără ca reprezentanţii adversarului să-şi dea seama…
    La data aceea m-a întristat gândul că s-au găsit atâţia tineri dispuşi să se vîndă pentru nişte bani murdari. Pe unul dintre aceşti sudenţi s-a întâmplat să-l cunosc şi să abordez cu el subiectul: nu, nu era deloc jenat de ceea ce făcuse, era mai degrabă amuzat că participase la o „schemă” atât de isteaţă. E meseriaş, a spus despre Băsescu, cu admiraţie totală.
    În 2009 Băsescu a cumpărat cu bani cheş, daţi pe sub mână, şi cu felurite favoruri o mulţime de persoane. Circa un miliard de euro au fost puşi la bătaie de Băsescu & banda sa pentru a cumpăra suflete! Suflete de magistraţi, de poliţişti, de politicieni, de ziarişti, de funcţionari ai statului… Pentru a le murdări şi mutila pentru totdeauna. „Beneficiari”, din nou, o mulţime de tineri. Din nou am cunoscut câţiva astfel de tineri care, pentru asemenea plăţi, şi-au trădat nu numai ideile, dar şi camarazii…
    Traseul politic al lui Băsescu înscrie la inventarul dezastrelor şi această pervertire a sute, a mii de tineri, care au primit de la Băsescu botezul sperjurului, imboldul şi răsplata ticăloasă a minciunii, a trădării, a abdicării de la ceea ce, dintotdeauna, caracterizează vârsta elanurilor nobile, generoase, dezinteresate. De unde atâtea elanuri?! Ce-s alea?!, îşi va fi şoptit în barbă individul fără nici urmă de obraz!… Individul care de copil a devenit pârâciosul clasei, al şcolii, al generaţiei! Adică infam informator al Securităţii!
    La acea vârstă nu ajungi informator prin constrângere, ci numai din vocaţie, din dorinţa irepresibilă de a face rău, din pornirea înnăscută de a nu-ţi păsa de alţii!… Cum să-i pară rău acum că-i face şi pe alţii să-i calce pe urme, să se lepede de demnitate, de sufletul de om şi alte mofturi?!… Ce-s alea? Iată, el a ajuns ditamai preşedintele fără să aibă aşa ceva. Nici măcar habar nu are… Cu atât mai puţin nevoie!

    …Mai presus de dezastrul economic şi politic cu care se va încheia dictatura golanului agresiv şi laş, cel mai scump ne va costa dezastrul moral pricinuit de Băsescu societăţii româneşti. Lasă-n urma lui urît mirositoare o mulţime de tineri pe care i-a cumpărat, i-a năimit, i-a mancurtizat, i-a pervertit, i-a corupt, i-a nenorocit, făcând din ei nişte ne-isprăviţi, nişte ne-oameni! Nu pe bani puţini, ci pe sume atrăgătoare, atractive, la care le-a fost greu să reziste bieţilor copii! Ceea ce pentru unii devine o scuză, dacă nu cumva un titlu de fală! Au pus ei umărul la ticăloşiile ticălosului preşedinte, dar nu pentru o mână de arginţi!…
    Tineri pe care Băsescu şi cei din haită i-au mutilat sufleteşte pentru todeauna, i-au dedulcit la o existenţă nedemnă, la un trai în minciună şi nemernicie!… Băsescu i-a învăţat că rentează şi e şi distractiv să-ţi trăieşti viaţa ca o lichea, ca o jigodie, javră, canalie, derbedeu şi cum i-a mai spus lumea!
    Modelul prezidenţial i-a încurajat pe tinerii ciraci să fie mândri şi semeţi că au făcut alegerea cea mai deşteaptă! Le-am plâns de milă văzându-i pe micul ecran cât de mari se dădeau! Cât de tare răsuna în vocea lor golul sufletului pierdut…
    Toată vara am urmărit emisiunile unor posturi TV care s-au înhăitat la o misiune ce părea imposibilă: să-l salveze pe preşedintele infractor de la demiterea prin referendum. Probabil cel mai activ şi mai penibil a fost postul B1TV… La emisiunile dedicate bătrânei şulfe au debutat o mulţime de tineri comentatori, care mai de care mai ziarist şi mai publicist, ba chiar şi sociologi câţiva. I-am ascultat fascinat fără voia mea de spectacolul nud al depravării fără complexe, fără sfială. Se vedea pe ei că nu cred o iotă din ce spun, dar spuneau mai departe, să nu rămână nimic nespus din ce se angajaseră să spună, din ce fuseseră dresaţi să spună, cum că negrul e alb, că cercul este pătrat şi că nimic nu poate fi mai demn pentru comportamentul civic decât absenţa de la vot…

    ION COJA

  74. 74 lilith septembrie 19, 2012 la 3:47 pm

    1.ccr se va pronunta asupra hotararilor parlamentului. parlamentul este al poporului, ccr al cui este?
    2. dl barosso e preocupat de conducerea dna-ului si a parchetului din Romania. de ce?


  1. 1 Traian Băsescu şi federaţia de state naţiuni. Memoria scurtă a unor colegi… | Stiri Bloggeri Din Romania Trackback pe septembrie 16, 2012 la 9:11 am
  2. 2 Năstase: “Grupul de la Cluj re-scrie istoria pentru Băsescu” « Presa Locala Trackback pe septembrie 16, 2012 la 2:56 pm
  3. 3 O legătură între finanţele americane şi cultura americană ? « Blog ideologic Titus Filipas Trackback pe septembrie 17, 2012 la 10:07 am
  4. 4 Aveam o tara scumpa si mandra – Avem nevoie de un lider puternic « Hai ca se poate! Trackback pe septembrie 18, 2012 la 2:23 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!

%d blogeri au apreciat: