Fictiune si realitate in relatiile internationale

Reuniunea de la Bruxelles, din 1 si 2 martie, dar si preliminariile sale mi-au lasat un gust amar. Stiu de multi ani diferenta dintre fictiunea pe care se bazeaza dreptul international –  aceea decurgand din principiul egalitatii suverane si care presupune ca, in principiu,  fiecare stat are un singur vot atunci cand se iau deciziile – si realitatea dura a vietii internationale in care puterea militara sau economica determina modele uni-, bi-, sau multipolare.

Recitind pagini din politica europeana a anului 1992, din „Romania dupa Malta”, mi-am reamintit felul in care fictiunile juridice pot fi „cucerite” de realitatile politice. Spre exemplu, in momentul in care, la CSCE, s-a pus problema sanctionarii Iugoslaviei, pentru ca votul iugoslav sa nu blocheze consensul, s-a „inventat” o procedura ad-hoc: „consens minus unu”. Ca ministru de externe, m-am opus atunci acelei inovatii, dar nu am putut decat sa adaug o declaratie de interpretare la votul Romaniei.

Au fost ani in care parea ca Romania este singura tara care apara unitatea Iugoslaviei, atacata din toate partile pentru interese diverse. Nu voi relua aici toate acele eforturi, intr-o perioada in care Iugoslavia devenise un poligon de incercare pentru redesenarea zonelor de influenta din Europa. Incetul cu incetul, Iugoslavia s-a dezmembrat  (prin 1990, dorea o alianta cu Italia, Bulgaria si Grecia dar fara Romania!), noi fiind in permanenta acuzati ca aparam interesele Serbiei. Intre timp, de la Iugoslavia Mare s-a ajuns la Iugoslavia Mica, apoi la Republica Serbia si Muntenegru, apoi la Serbia fara teritoriul din Bosnia si fara Kosovo. In pericol de a pierde, la un moment dat,  si Voievodina. Toate atacurile porneau de la nerespectarea drepturilor pentru minoritati. Am fost in permanenta alaturi de poporul sarb si de liderii sai. Nu am inteles insa niciodata de ce – probabil pentru ca noi le luam de fiecare data apararea – singura minoritate care nu a putut sa-si imbunatateasca statutul a fost minoritatea romaneasca. Nu am inteles diversiunea romani/vlahi – care imi aduce aminte de diversiunea lui Voronin privitroare la limba moldoveneasca. Nu inteleg nici acum de ce sprijinul nostru trebuie privit, de fiecare data, „for granted”. Nu vreau sa merg inapoi in istorie si sa reamintesc relatiile noastre cu Miscarea de nealiniere, condusa de Iugoslavia. Am fost intre putinii care au sustinut, continuu si neconditionat, aderarea Serbiei la UE. Fara legatura cu acest sprijin, am solicitat ca si romanii din Serbia sa se bucure de drepturile firesti ce tin de identitatea lor etnica si culturala. Subiectul acesta a fost timp de 20 de ani amanat, scos de pe agenda, pentru ca erau alte subiecte mai importante: secesiunea Sloveniei, a Croatiei, razboiul din Bosnia, acordurile de pace, bombardarea Belgradului, predarea lui Milosevici si a generalilor sai pentru Tribunalul de la Haga, drepturile minoritatii maghiare, drepturile minoritatii albaneze, statutul Kosovo. Intre timp, tinerii romani din Serbia au ajuns maturi si, in continuare, cer – fara sa obtina – dreptul de a-si pastra identitatea, dreptul de-si trimite copiii la o scoala in care sa invete si limba natala. Nu pot din cauza ca nationalismul sarb – pe care il inteleg prin prisma incercarilor prin care a trecut poporul sarb – in loc sa-si gaseasca, eventual, alte tinte, considera ca pericolul ar putea veni, in viitor, de la drepturile acordate romanilor?! Altfel, este de neinteles.

Sa fie clar – nu apar lipsa de diplomatie si gafele lui Traian Basescu de la Bruxelles. Intr-un moment important nu faci „giumbuslucuri”, adaugand data la o semnatura, pe un document care are la finalul textului, in mod obligatoriu, data semnarii. Poti, in felul asta, cel mult, sa dovedesti ca nu ai citit textul… In plus, dupa ce vezi felul in care au semnat vecinii tai, sa persisti in intentie si, in plus, sa pui si data gresit, mi se pare de un penibil pe care nu vreau sa-l mai comentez.

Pe de alta parte, acest episod arata cat de izolata este Romania in acest moment in plan european. Ar fi fost important sa obtinem, in timp,  o masa critica de sustinere din partea aliatilor pentru un interes al nostru, care este si un interes european – asigurarea standardelor generale europene SI pentru minoritatea romaneasca din Serbia. Nu trebuia sa se ajunga la momentul Conferintei si sa para ca Romania impune o formula de tipul „do ut des”. Genul asta de abordare pe care Basescu il foloseste in tara, genereaza in exterior tensiuni diplomatice si, in final, izolare. Sugestiva mi s-a parut imaginea lui Basescu, dupa semnarea Tratatului, mergand singur, pe langa perete…

Un ultim comentariu, pe care il voi dezvolta in zilele urmatoare: ministrul de externe suedez, Carl Bildt, acuza, indirect, Romania de „lipsa spiritului european”, pentru ca a vorbit si de interesele sale la un moment cand  „Europa” avea alte prioritati legate de Serbia . Vreau doar sa va aduc aminte ca atunci cand era prim ministru, prin 1993-1994, Carl Bildt a cerut introducerea in Memorandumul de imprumut cu FMI a conditiei ca, mai inainte de a primi banii, Romania sa plateasca „datoria suedeza”. Asta e „realitatea” in politica internationala. Pentru ca am inteles lucrurile astea, in perioada 2001-2004, am reusit sa intram in NATO, sa finalizam negocierile cu UE, sa eliminam vizele pentru circulatia persoanelor in Europa, sa finalizam Acordul cu FMI, sa platim „datoria suedeza” la nivelul de 120 milioane dolari, nu de 4 miliarde de dolari, cat cerusera unii intermediari… Si multe altele. Pentru asta, trebuie sa stii ca exista o diferenta intre fictiune si realitate in viata internationala. Si ca lectura „Fermei animalelor” trebuie inclusa si in in bibliografia celor care se ocupa de politica externa.

Si pentru ca aceste lucruri nu au fost intelese de Traian Basescu si de echipa lui, nu am reusit sa intram in Spatiul Schengen si ne mana, de la spate, cu nuielusa MCV, Comisia europeana. E clar, nu intram in in Spatiul Schengen pentru ca nu avem basca. Dar, oricum, in  diplomatia europeana,  nu poti sa-i spui Olandei „tiganca imputita”!

68 Responses to “Fictiune si realitate in relatiile internationale”


  1. 1 Cristina martie 4, 2012 la 1:14 pm

    Gafa dupa gafa… dupa gafa… Imbecilism? Aflare sub influenta alcoolului? Ignoranta voita sau nu? Durerea cea mare e ca pentru „o oaie cufurita sufera toata turma”… Adicatelea… pentru gafele celor sus-pusi o tragem cu totii… Si nu o tragem tocmai bine, indiferent cat de bine reusesc sa ne-o „traga” cei de sus pusi (tot de noi!). Totul este sa ne invatam minte (oare?!?)

  2. 2 Doru Coarna martie 4, 2012 la 2:57 pm

    Jocul facut de Basescu a starnit rasul cabinetelor europene si a aratat cat de mic, cat de stramt in conceptii, cat de simplist, elementar, este acest om. A incerca sa fortezi mana Olandei pt Schengen cand aceasta a declarat ca sustine aderarea Serbiei conditionand cu situatia romanilor de acolo, este o joaca la nivel primar. In fata unor astfel de politicieni, sarbii indraznesc si ei sa numeasca acea minoritate vlaha si nu romana, pt a indeparta deci orice conexare cu Romania.

    Ma asteptam ca Basescu sa vina si el cu o contrapalma de genul etniei huno-asiatice, care sa indeparteze ungurii din Romania de Ungaria… Evident, nu are atat curaj deoarece si-ar semna suspendarea! Astfel, drepturile romanilor din Serbia, ca si, in general, drepturile tuturor romanior, tin pana la interesele lui Traian Basescu…

    Iata insa ca politica externa condusa de la Cotroceni duce inspre gard…
    Pt a cata oara?
    Oare TB nu s-a lamurit cu lipsa sa totala de expertiza in toate chestiunile in care se baga? Oare populatia nu a inteles ca acest presedinte nu-i bun decat de circ si ca lucrarea sa este, per total, destructiva?

    Merita rezultatele lui Basescu atat cat ne costa regimul sau?

    Nu intreb unde-i Victoras la faza asta si daca nu are cumva etapa de raliu, si nici daca celalalt s-a trezit… Treaba lor, dar sa nu vina cu pretentii de opozitie fata de un regim pe care iata cum il sprijina cu toata arta securistica. Ponta ar fi trebuit sa fie in Serbia de doua saptamani…

    Dle Nastase, cu asa politicieni diletanti, cu asa politicieni-securisti si cu asa politicieni-oligarhi, primitivi dar indecent de bogati, ma tem ca tot ce-i mai rau va veni peste tara asta… ba chiar asta se doreste, ca ultima forma de salvare a hotiei si a hotilor.

  3. 3 Ghita Bizonu' martie 4, 2012 la 3:06 pm

    Am 3 cestii de zis :

    1) Romania a aparat principii .
    2) Ceilalti au aparat interese . Inclus Carl Bild care isi servea buzunarul . Presuun ca si azi
    3) Daca este viorba de minoritati hai sa discutam depre minoritatile romanofone (adica din Est vorbitoare de ale unei limbi neolatine). In Grecia – fata drepturi. In Albania idem . In Serbia recunoscute partial. in Urngaria uzurpate de „bisnninitzu” etinic (cu binecuvantarea guvernelor unguresti infiferent de orientare). In Ucraina .. sa nu discutam (am veri, nepoti cu care nu pot discuta – ei nu cunosc romana!), InTransnistria – glumiti !
    Insa intodtdeauna imbecilu errorpean (ziarist , politician , intelectual ori „manual” ) va guita „Romania persecuta minoritatile”!

  4. 4 Ghita Bizonu' martie 4, 2012 la 3:13 pm

    A da,
    Inca o cestie cu Servia.
    Romania nu a a avut pretentii … Pretentii au sarbii inteoati in ### de Mama Rossia. La 1860 Romania nu a avut oretentii. La 1913 Romania nu a avut pretentii. La 1941 Romania nu a avut pretentii ( Antonescu a declinat oferta unei zone „romanesti” … unica sa pretentie a fost ca in zonele romanesti din Serbia sa nu intre ungurii …. )
    Poate ar fi timpul sa avem pretentii! ca toti ERRORpenii …

    PS. Scuze celor cu ascendenta sarba. Insa ar fi timpul la un pic de reciprocitate …

  5. 5 Miriam Radulescu martie 4, 2012 la 3:29 pm

    Probabil ca aceste gafe sunt asumate de licuricii mai mari sau mai mici ,-cei care stau la butoane si se joaca cu soarta omenirii- , caci altfel , astfel de cvasi politicieni caricaturali , nu ar fi acceptati niciunde , sau poate doar pe scena unui teatru bulevardier , (in care dupa parerea mea , se incadreaza si actualul presedinte a Frantei , sau cel care a fost pana de curand- premierul Italiei). Ei sunt doar un instrument fara personalitate, menit sa starneasa hazul , precum vechii bufoni de la curtile medievale ,si sunt rasplatiti cu cate ceva ce mai cade de pe la masa REGELUI .Traim vremi paradoxale in care aproape nu mai suntem in stare sa distingem granita dintre bine si rau , dintre util si inutil , dintre frumos si urat , dintre oameni si neoameni. Mimetismul e atat de mare , incat stralucirea diamantuui pur , e eclipsata de stica slefuita prin care privim pitricelele amestecate in caleidoscopul mondializarii .
    Sarbii au fost fortati sa adopte vechiul nostru dicton „capul plecat sabia nu-l taie” , dar cei care i-au fortat nu au savarsit decat inca un viol , si ar trebui sa stie „ca dragoste cu sila nu se face ” si casnicia savarsita sub un astfel de act va esua intr-un sfarsit . Sunt de admirat pentru ca ei stiu , ca toti stiu ca ceia ce fac , o fac fortati si nu din convingere .
    Al de SETILA , cei care doresc resursele mondiale, sau al de FLAMANZILA , cei care doresc finantele mondiale, nu mai sunt interesati sa ajute pe cei onesti ca sa bea si sa manance, ci se multumesc cu faptul ca stiu ca au de-a face cu impostori ai istoriei si exploateaza momentul .E greu insa sa detina si aripa de albina…

  6. 6 Theodora martie 4, 2012 la 4:27 pm

    Ce face USL ca sa ii convinga pe romanii nehotarati si dezamagiti?
    Aproape jumatate dintre romanii cu drept de vot declara ca nu intentioneaza sa voteze.
    http://theodora0303.wordpress.com/2012/03/04/cele-trei-romanii-ce-face-usl-ca-sa-ii-convinga-pe-romanii-nehotarati-si-dezamagiti/

  7. 7 Karakas martie 4, 2012 la 4:34 pm

    Cazul Serbiei este intr-adevar ciudat. Poate ca sunt suparati pe noi ca am permis avioanelor NATO sa survoleze spatiul aerian al Romaniei ca sa-i bombardeze?

    Traian Basescu nu e singurul vinovat de dezastrul din politica externa a Romaniei, desi se poate spune ca a dirijat o orchestra de umbre. La Ministerul de Externe Baconschi a fost mai invizibil decit te-ai fi asteptat de la un om cu pretentiile pe care le-a afisat. Diaconescu, greu de descifrat, mai ales de cind urmarit fiind de PSD a trebuit sa fuga la UNPR, si deci, face politica lui Basescu.

    Dar relatiile externe nu se fac doar de sus in jos. Cred ca problema este si in cultura institutionala din Ministerul de Externe. Acolo trebuie puse intrebari: ce fac ambasadorii, ce face fiecare diplomat, ce a adus concret fiecare slujbas diplomatic in favoarea tarii? De ce nu avem acum prieteni in exterior, care sa spuna Serbiei adevarul, anume ca are inca probleme cu respectarea drepturilor romanilor din Serbia? Unde ne sunt partenerii strategici, „fratii” americani, sa faca o declaratie pro-Romania in aceasta problema? Nimic din UE, nici un aliat? Unde sunt organizatiile romanesti din diaspora sa avanseze un punct comun pro-romanesc?

    Pe scurt, asta este realitatea de care ne lovin: incapacitatea conducatorilor ei de a lucra pentru natiune.

  8. 8 Karakas martie 4, 2012 la 5:25 pm

    Iata un alt caz de fictiune: sectorul privat financiar-bancar ajuta statele sa iasa din criza. Realitatea este ca privatii nu au decit interesul sa nu-si piarda banii investiti si sa isi realizeze profitul, chiar daca statele sufera din aceasta presiune de a plati atunci cind sunt in criza profunda. O spun chiar oficiali BCE.

    „…Oficialul BCE consideră că un moment definitoriu a fost atunci când liderii europeni au abandonat conceptul de implicare a sectorului privat (private sector involvment-PSI) ca mijloc de compatere a crizelor datoriilor, acesta fiind acceptat doar în cazul Greciei.

    Orphanides, guvernator al băncii centrale a Ciprului, a susţinut în repetate rânduri că participarea creditorilor privaţi la susţinerea Greciei prin reevaluarea în scădere a obligaţiunilor a contribuit la efectul de contagiune în zona euro.

    „Prin abandonarea conceptului PSI în decembrie am îmbunătăţit cadrul general”, a spus oficialul BCE.

    http://www.mediafax.ro/economic/oficial-bce-criza-din-zona-euro-s-a-atenuat-dar-nu-s-a-incheiat-9368850/

    Aha, deci e nevoie de interventie la nivel european pentru a salva statele UE aflate la mina creditorilor privati. Deci e nevoie de reglementare, si de abandonare a principiilor neo-liberale ale neinterventiei si ale neimplicarii statelor.

  9. 9 Pali martie 4, 2012 la 5:53 pm

    Nu poti sa-i spui Olandei „tiganca imputita” ? Ohhh,…cred ca Base’ poate,…si la un moment dat o sa si spuna ! Domnule Presedinte Nastase…am crezut ca il cunoasteti pe Basescu ,…

  10. 10 Fragmentarium Politic martie 4, 2012 la 6:16 pm

    Sensibilitatile domeniului indica nevoia imperioasa de expertiza pe partea tehnica, dar si pe cea de diplomatie propriu-zisa. Este inadmisibil ca eforturile expertilor sa fie compromise de inabilitatile nepriceputilor. Cred ca ar trebui operat mai aplicat cu conceptul de „investitie diplomatica”, in care ar trebui cunoscut foarte precis raportul cost/beneficiu al fiecarui demers diplomatic, la fel ca in cazurile economico-financiare. Nu cred insa ca, avand in vedere standardele atinse, ar trebui sa fim la nesfarsit tinte ale politicilor in materie de minoritati, poate a venit timpul sa devenim si beneficiari ale acestora (cel putin in virtutea reciprocitatii sau al legii compensatiei).

  11. 11 Marcus martie 4, 2012 la 6:16 pm

    Ia Iedu’ De La Basescu, Neamule! Jos Basescu!

    Agentia Erevan News are vesti bune pentru a parte a poporului roman, si anume partea cu maneaua care l-a votat pe presedintele Basescu.
    Avand in vedere criza de miei (mai mult de banii cu care sa fie platiti mieii) care se profileaza si acest an in prag de Sarbatori Pascale, Agentia Erevan News isi anunta cititorii ca acest an mieii vor fi substituiti cu iezi. Acestia vor fi din abundenta si ei provin din stradaniile acelor romani care ani de zile au stat capra la Basescu si la gasca sa, stradanii care s-au materializat intr-o masiva productie de iezi. Toti cei care au stat capra in final au ramas gestanti, data fatarii fiind aproximata de veterinarii de la Cotroceni in jurul Pastelui.
    a consemnat pentru Dvs.
    Varujan Arachelian

  12. 12 Ghita Bizonu' martie 4, 2012 la 6:30 pm

    OF of topic foarte of pe ambele amandoua limbile

    Alegeri in Rusia. Valdimir putzin reloaded v 3.2 – a treia alegere, a 2a presedentie .

    Einz: nu agreez imperialismul rusesc. Nu de alta dar sunt roman si stiu ca la meniul muscalesc Polonia si Romania concureaza ptr preferinta intaia.

    Zwei: insa pot sa incerc sa gandesc ca un rus. Sirohaia i strasnaya , maretie samd . Si sa traiesca si el (rusu) cat de cat. Deci ante Vladimir cel KGB : era unu Pianetz sub care s-a facut Marea Fraudatizare in numele dimacratiei. Berezosky (care era amantul ficei Marelui Betivan Mondial) a devenit multimiliardar. Abramovici a devenit mare miliardar. Diversi mafioti s-au incrucisat cu diversi kgbisti si activisti PCSU (sau invers) si au „fraudatizat” cam totu : in Almamz Fond daca dadeai cu aspiratorul gaseai vreo 80 de karate de diamante, din vreo 1000 tone de aur gaseai nici cat sa faci vreo 5 verighete modeste iar cele vreo 16 tone de platina s-au volatizat (desi platina se topeste la 1600 grade .. naiba stie la cat fierbe?!) . Noroc cu Cernomardin care avea deviza : „sa furi ptr Gazprom ” si care considera ca a fura de la Gazprom este cea mai mare crima. Si care platea dividende Rusiei! Si apoi veni Vladimir care bea putzin si a pus oe mafioti cu botu pe labe sau la inchisoare. Si narodu traieste mai bine. Ei bine cu cine sa votezi ? Cu mafiotii sau cu Vladimir ?!
    (va rog nu il inobilati pe Matroz asemunidu-l cu Vladimir!)
    (ma rog ar putea sa voteze cu democratii. Cu conditioa sa existe ca democrati nu ca aneze stipendiate ale mafiei)

    Ma rog in mod cinic eu de pe margine observ ca Putin se bazeaza prea mult pe 2 cestii : materii prime si industrie militara. Primu sprijin te „asigura” de inapoiere economica , al doilea te baga in faliment . Ca fratii nostri mai mari* uita mica cestie ca in ziua de azi dintai trebe sa ai parale, al doilea sa traiesti cat de cat bine si pe urma poti fi si maret (ar fi interesanta lectia spaniola a sec XVII)

    * de ce fratii nostri mai mari? SImplu fratii ti-i da Dumnezeu (Allah). Noua ni i-a dat pe rusi si pe unguri. D’aia prin 60 am dat anunt la mica publicitate din Raiul Liber ” schimb politica externa inteligenta contra pozitie geografica avantajoasa” . Intre timp am renuntat la politica inteligenta ….

  13. 13 Marian Nicolae martie 4, 2012 la 6:47 pm

    Buna seara,

    @ Cristina,
    Nu este nici o gafa la mijloc ci un calcul rece si cinic…in care romanii, pur si simplu nici macar nu intra.

    Ceacar Piratu’ a zis-o clar:
    PLECATI AFARA DIN TARA DACA NU VA CONVINE…
    Romanii pur si simplu incurca…

    Cum sa fii acceptat tu ca stat in Schengen, cand Ceacar Piratu’ joaca la doua capete…de Atlantic…

    Europenii nu sunt idioti, stiu foarte bine cu cine au de-a face, doar nu-si vor baga calul troian singuri in cetate…nu sunt chiar atat de fraieri.

    Atata timp cat ramane Ceacar Piratu’ la Cotroceni, Romania se duce la vale cu binecuvantarea unchiului Sam.
    Iar Genocidul poporului roman CONTINUA !!!

  14. 14 blogideologic martie 4, 2012 la 6:58 pm

    François Hollande răspunde liderilor europeni ostili: «Ce ne sont pas des dirigeants européens, que je respecte par ailleurs, qui doivent peser sur la décision du peuple français» http://www.liberation.fr/politiques/01012393793-hollande-ce-n-est-pas-aux-dirigeants-europeens-de-peser-sur-le-choix-des-francais

  15. 16 Paul martie 4, 2012 la 7:58 pm

    Domnule Nastase,

    De unde „politica europeana”, „relatii internationale”, „Spatiu Schengen”, „diplomatie” sau „cosmopolitism” la Traian Basescu?
    Presedintele atat stie: sa emita vorbe care nu contin niciodata idei sau clarificari, ci doar mascheaza (inca) incompetenta si parvenitismul pe care si-a fundamentat mandatele. Iar chestia asta (mai) tine doar la interior, desigur.
    In contextul extern Traian Basescu se bazeaza exclusiv pe politetea jenata a celorlalti lideri europeni.
    Nu stiu de ce mai rezista si aceasta ipocrizie, sterila si contra-productiva, diplomatica, fata de un personaj care structural nu poate fi agreat de un anturaj (oricare ar fi acela – select sau mai putin select) interesat si in alte zone decat interesul personal (de exemplu, interesul public).
    Sunt chiar curios sub ce forma se va publica in Jurnalul Oficial al UE textul Tratatului fiscal, continand paginile cu semnaturile celor 25 de semnatari. Cu semnatura basesciana datata gresit?

    Cel mai rau este ca izolarea lui Traian Basescu de catre ceilalti lideri, desi este justificata si tine doar de elemente legate de persoana domniei sale, nu va fi suferita doar personal de Presedinte (cum ar fi corect), ci va genera efecte si asupra României. Nu doar „România” care l-a votat…

  16. 17 Kizi martie 4, 2012 la 8:16 pm

    Acest efect este cunoscut mai ales in politica american, am auzit ca s-ar numi vodoo politic.

  17. 18 Florea Dumitrescu martie 4, 2012 la 9:14 pm

    OBSERVAŢII CRITICE
    PRIVIND PACTUL FISCAL

    1. Poziţia profund greşită a domnului Băsescu şi a traseiştilor politici din jurul său – faţă de semnarea Pactului Fiscal, o vom examina pe larg în partea a doua a investigaţiilor noastre. Ce au aceşti domni de ascuns? Faptul fundamental că deficitele bugetare şi datoria suverană în România au o situaţie specifică: domnii Băsescu, Isărescu şi Boc au de dat socoteală în faţa poporului român pentru zecile de miliarde de euro de fonduri europene neutilizate timp de 5 ani (din cele 34,8 miliarde de euro fonduri gratuite alocate); pentru zecile şi zecile de miliarde de euro pierdute prin tolerarea evaziunii fiscale şi a contrabandei; pentru zecile de miliarde de euro pierdute prin „cota unică” pe profit şi venit; pentru zecile de miliarde de euro pierdute şi risipite din bugetul ţării, în cei 4 ani de criză, prin cheltuielile inutile şi jaful făcut împreună cu clientela politică – la cheltuieli speciale, la bunuri şi servicii, la investiţii neproductive, la drumuri şi asfaltări, deszăpeziri etc.
    2. Pentru deschiderea dezbaterii publice privind Pactul Fiscal, care va necesita mai multe etape, vom începe cu examinarea prevederilor esenţiale ale Pactului Fiscal, formulând observaţii critice de primă etapă pe care le vom completa ulterior, pe măsură ce Uniunea Europeană va concretiza părţile încă nedefinite în proiectul de Pact Fiscal – publicat şi supus semnării la 1 martie 2012.

    DESPRE OPORTUNITATEA PACTULUI FISCAL

    1. Ne aflăm în plină criză globală şi mondială prelungită. În aceste condiţii total neprielnice, toate eforturile trebuie focalizate pe ieşirea reală din criză, pe relansarea creşterii economice, pe identificarea căilor şi surselor necesare în acest scop. Astăzi trebuie să se recunoască faptul că a fost o evaluare greşită – la nivel internaţional – când s-a afirmat că s-a ieşit din criza globală şi mondială.
    Criza a însemnat prăbuşiri economice catastrofale, pierderi imense de resurse, de ordinul trilioanelor de euro la scară mondială. Trebuiau identificate măsuri excepţionale pentru acoperirea acestor pierderi uriaşe şi găsite surse pentru revenirea la creştere, la dezvoltare, la avânt.
    2. SUA, Japonia şi unele ţări emergente au o orientare generală mai accentuată în direcţia reluării creşterii economice.
    Uniunea Europeană pare să aibă o orientare generală cu mai multe accente pe o austeritate extremă. Directorul General al FMI, doamna Cristine Lagarde, s-a referit într-o intervenţie publică recentă la aspecte de dezbinare în UE, la egoismul unor ţări („preocupate pentru sine”). Este solidaritatea comunităţii europene în suferinţă?
    3. Este adevărat că Germania, cea mai mare beneficiară a Proiectului European, împinge la „marele salt al integrării europene”, la Pactul Fiscal, mult dincolo de Tratatul de la Maastricht?
    Este acesta un răspuns corect la loviturile extraordinare ale crizei globale şi mondiale care se prelungeşte ?
    4. Multe personalităţi politice din ţările occidentale şi economişti de prestigiu pe plan internaţional – au îndoieli în ce priveşte măsurile de austeritate extremă şi măsurile de accentuare a integrării europene de natura celor din Pactul Fiscal.
    5. Adevărul de necontestat, adevărul evident: în criza economică prelungită – deficitele bugetare cresc, datoriile publice cresc. Aceasta reprezintă o cale de ieşire reală din criză. Inflaţia creşte, unele monede se pot devaloriza.
    6. Uniunea Europeană poate funcţiona cu o zonă euro mai restrânsă? Sau chiar fără zona euro? Comunitatea europeană a funcţionat şi s-a extins timp de 34 de ani (1958-1993) fără moneda unică.
    Nu cumva aceste schimbări esenţiale în Uniunea Europeană – ca cele din Pactul Fiscal – pot fi transferate în altă perioadă, după ieşirea reală din criza globală şi mondială prelungită? Nu ar fi mai bună o aşteptare istorică?

    O ANALIZĂ TEHNICO-ECONOMICĂ
    A MODIFICĂRILOR DIN PACTUL FISCAL

    Proiectul de Tratat privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în Uniunea Europeană şi Monetară are 16 articole, din care 6 articole (3-8) sunt destinate Pactului Fiscal („Fiscal Compact”). La aceste 6 articole se referă analiza noastră tehnico-economică comparativă.

    I. DE LA DEFICIT FISCAL DE 3% DIN PIB LA BUGET ECHILIBRAT.
    1. Pactul Fiscal (la articolul 3, paragraf 1, lit. a) prevede pentru ţările care au adoptat moneda euro – că bugetul general al ţării trebuie să fie echilibrat sau are cu excedent.
    Aceasta este o schimbare esenţială; o rigidizare excesivă în politica bugetară; ea contravine experienţei istorice de multe decenii. De aceea, o investigaţie istorică este utilă.
    2. În Tratatul de la Maastricht din 1992 (la articolul 104 C), s-a prevăzut principiul ca statele-membre să evite deficitele publice excesive şi că trebuie să se supravegheze evoluţia situaţiei bugetare şi volumul datoriei publice.
    În acest scop, s-a prevăzut să se examineze, în special, dacă disciplina bugetară a fost respectată – pe baza a două criterii:
    a) dacă raportul între deficitul public şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţă;
    b) dacă raportul între datoria publică şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţă;
    În textul Tratatului nu s-au precizat aceste valori de referinţă. S-a considerat mai potrivit ca valorile de referinţă să fie înscrise într-un Protocol, care s-a anexat la Tratat. În Protocolul respectiv asupra procedurii privind deficitele excesive (la art.1) se prevede că valorile de referinţă vizate de articolul 104 C, paragraful 2, al Tratatului de la Mastricht sunt următoarele:
    3% pentru raportul între deficitul public prevăzut sau efectiv şi produsul intern brut, la preţuri de piaţă;
    – 60% pentru raportul între datoria publică efectivă şi produsul intern brut, la preţuri de piaţă.
    Deci, pe baza experienţei, s-au înscris aceste valori de referinţă – ca elemente normative. Acestea reprezintă, totuşi, o anumită flexibilitate, mai aproape de tendinţele din realitatea economico-socială, chiar dacă apar ca nişte valori normative – care în anumite perioade – chiar la marile puteri europene s-au dovedit a fi un cadru prea strâmt faţă de necesităţile care s-au impus.
    Aşadar, ţărilor-membre li se permitea să realizeze un deficit bugetar de 3% din PIB; aşa au funcţionat din 1993 – până în 2012, timp de 19 ani.
    Menţionăm că, anterior, timp de 34 de ani (1958-1993) – în comunitatea economică europeană nu s-a recurs la aceste elemente de tip normativ privind deficitul bugetar şi datoria publică.
    3. Un nou concept mult mai rigid. Acum, în plină criză economică globală şi mondială, când toate deficitele bugetare cresc şi este insuficienţă de finanţare pe piaţă, prin Pactul Fiscal se cere ţărilor să renunţe la această flexibilitate, să nu mai aibă deficit, să aibă chiar un excedent. Această cerinţă este, în mod evident, într-o mare contradicţie cu realităţile economico şi sociale în fiecare ţară din UE.
    Cine impune această rigiditate, care nu a existat timp de peste 50 de ani? Marile puteri europene care au beneficiat cel mai mult de Proiectul European?
    Pe cine loveşte această rigiditate extremă? Pe toate ţările-membre, dar – în cea mai mare proporţie – pe ţările mai mici, cu posibilităţi financiare mai reduse, care au aderat mai târziu la UE.
    Ţările care au aderat mai târziu, ţările mai mici, vor avea cele mai mari dificultăţi, deoarece trebuie să lichideze decalajele economice faţă de ţările avansate, printr-un proces de convergenţă economică reală, care necesită o perioadă de timp mai lungă, istorică.
    4. Ne aflăm în plină criză globală şi mondială, când marile puteri economice şi ţările mai mici au recurs la majorări substanţiale ale deficitelor bugetare şi ale datoriilor publice. De ce au procedat aşa? Este evident că din necesitate (mai departe vom prezenta datele privind evoluţiile în acest sens).
    Liderii UE în loc să se ocupe intens de căi şi mijloace, de politici pentru ieşirea reală din criză, au decis să aducă modificări esenţiale Tratatului de la Maastricht în această problemă. Viaţa va demonstra că este un răspuns nepotrivit – introducerea unei rigidităţi excesive.
    5. MONEDA EURO. ZONA EURO. Specialiştii cunosc faptul că la introducerea monedei euro au fost multe poziţii critice severe. S-au exprimat serioase îndoieli, pornind de la disparităţile şi diferenţierile de condiţii ce existau. S-au făcut previziuni sumbre. Un mare monetarist american „a profeţit” că în 10-15 ani – zona euro va dispărea.
    Acum zona euro este o realitate istorică şi constituie un progres în spaţiul economic european şi mondial.
    În plină criză economică, au ieşit, însă, în evidenţă vulnerabilităţile şi păcatele originare, faptul că politicile şi instrumentele adecvate pentru vremuri de criză, nu au fost prevăzute în Tratatele fondatoare ale UE.
    Desigur, poate exista şi o altă gândire, o altă variantă a zonei euro – cu mai puţine ţări, dar cuprinzând marile puteri europene – care să garanteze cu economiile lor moneda unică şi pentru care se pot adopta exigenţe mai mari.
    Orice forţare însă în acest domeniu – cu mari dezavantaje, în special, pentru ţările mai mici – poate să se încheie cu dezastre.
    Dacă s-a aşteptat timp de 34 de ani pentru introducerea euro, se pot aştepta alţi 5-10 ani pentru anumite ţări, care au aderat de curând la UE, pentru realizarea convergenţei formale şi reale. Aceasta înseamnă că politicile bugetar-fiscale şi politicile monetare trebuie să rămână în suveranitatea ţărilor respective, care nu pot îndeplini criteriile de convergenţă.
    6. CONCEPŢIILE, TENDINŢELE ŞI DATELE ISTORICE. Toate statele au recurs la deficite bugetare şi la datoria publică. Desigur în proporţii diferenţiate. Două sunt limitele obiective pentru toată lumea: 1) capacitatea de a finanţa deficitul şi 2) capacitatea de a rambursa datoria publică (ţinând seama de nivelul acesteia şi de structura pe termene).
    Marile puteri economice ale lumii – SUA şi Japonia au anumite concepţii şi tendinţe istorice.
    În SUA, un cercetător american prezenta recent situaţia pe 66 de ani (1946-2012), cu constatarea că 55 de ani au fost cu deficite bugetare şi numai 11 ani fără deficite. Datoria publică într-o perioadă de 35 de ani (1975-2010) s-a mărit de la 40% la 98% din PIB. În anii de criză (2008-2011) deficitul bugetar a fost de 8-10% din PIB. Congresul SUA a adoptat un program de diminuare treptată a deficitelor bugetare pe următorii 10 ani (pornind de la un deficit anual de 1.400 miliarde dolari). Datoria publică a SUA se ridică la peste 14,3 trilioane de dolari şi va continua să crească potrivit programului adoptat de Congres.
    Japonia este dată exemplu de cercetătorii americani pentru nivelul înalt al datoriei publice, care a ajuns la 220% din PIB (fără să pună în pericol situaţia ţării). Datoria publică a Japoniei se ridică la peste 10 trilioane de dolari. În ultimii 4 ani de criză (2007-2010)datoria publică a sporit de la 180% la 220% din PIB. Deficitele bugetare au fost în ultimii 4 ani de criză între 3% şi 9% din PIB.
    În Uniunea Europeană, îngrijorările apar a fi mai mari decât în SUA şi Japonia. Trebuie analizat cu mare atenţie pentru a vedea partea obiectivă şi exagerările care se fac. Deşi s-a operat cu elemente normative în perioada 1992-2011 (s-a aplicat criteriul de 3% din PIB la deficit bugetar şi criteriul de 60% din PIB la datoria publică), deficitele au crescut, datoriile publice au crescut.
    Deficitele bugetare au crescut în anii crizei (2008-2010) la marile puteri europene astfel: în Germania între 3% şi 4,6% din PIB, în Franţa între 2,4% şi 6,6%, în Italia între 2,3% şi 4,7%, în Marea Britanie între 3,6% şi 9,7%. În consecinţă, s-a mărit datoria publică: în Germania de la 65% în 2007 la 83,2% din PIB în 2010; în Italia de la 103,6% în 2007 la 119% din PIB în 2010; în Franţa de la 64,1% în 2007 la 81,7% din PIB în 2010; în Marea Britanie de la 44,4% în 2007 la 80,0% din PIB în 2010.
    Datoria publică în Uniunea Europeană (în cele 27 ţări membre) s-a ridicat în 2010 la cifra de 13 trilioane de dolari (9,8 trilioane de euro).
    Există o preocupare deosebită pentru a reduce deficitele bugetare şi datoria publică. Situaţia este mai grea pentru ţările mai mici, cu resurse mai restrânse, cu dificultăţi în a angaja finanţări pe piaţă şi cu pericolul de a intra în încetare de plată.
    Criza datoriilor publice este o criză reală. Dar trebuie privită nuanţat. Politicile adoptate de marile puteri ca SUA şi Japonia sunt radical diferite de cele adoptate de marile puteri din Uniunea Europeană. Frământările din zona euro sunt reale şi este de văzut dacă orientările spre o rigiditate extremă vor reprezenta o cale eficientă pentru ieşirea din criza globală şi mondială prelungită.

    II. INTRODUCEREA DEFICITULUI STRUCTURAL O
    ÎNĂSPRIRE A RIGIDITĂŢII ŞI CONFUZIEI

    Liderii europeni au introdus în Pactul Fiscal – categoria de „deficit structural” (la art.3, alin.1, litera b).
    În Pactul Fiscal se prevede că se poate interpreta – ca în cadrul „regulii de buget echilibrat” – se admite „un deficit structural” cu o limită foarte scăzută de o,5% faţă de PIB la preţuri de piaţă.
    Referitor la această schimbare formulăm observaţiile de mai jos.
    a) În Pactul Fiscal – nu se dă o definiţie – standard clară a conceptului de „deficit structural”, ceea ce poate genera confuzii şi dificultăţi – la cele 25 de ţări din UE.
    b) Intenţia este clară de a înăspri modul de calcul al deficitului intervenind asupra cifrelor reale de venituri şi cheltuieli bugetare, după criterii şi aprecieri discutabile – (legate de „ciclicitate”, de „potenţialitate” etc.).
    c) Un studiu al B.N.R. relevă că „deficitul structural” în anii 2005-2009 în România – ar avea valori înrăutăţite – faţă de deficitul bugetar calculat după metodologia actuală (nu ştim cât de mult diferă metodologia folosită de B.N.R. de cea care va fi stabilită de UE). Tendinţa însă este clară.
    d) Noi apreciem că acest concept de „deficit structural” nu trebuie acceptat ca metodă normativă, deoarece are în componenţă elemente de o mare relativitate discutabile. Este un concept generator de dispute şi interpretări.
    După ce Comisia Europeană va publica metodologia-standard, vom reveni cu observaţiile noastre asupra acestui concept.

    III. GRABA LIDERILOR EUROPENI

    În Pactul Fiscal, liderii europeni merg mai departe cu rigiditatea. În Pactul Fiscal se cere o convergenţă rapidă (art.3, paragraf.1, lit.b) pentru aplicarea „regulii bugetului echilibrat” şi a „deficitului structural”.
    Calendarul, cadrul de timp, pentru asemenea convergenţă rapidă va fi propus de Comisia Europeană pentru toate ţările.
    Observaţia noastră. Având în vedere problemele şi dificultăţile examinate în studiul nostru, considerăm că nu este cazul să se forţeze – pe ideea convergenţei rapide, ci să se trateze cu atenţie şi diferenţiat, mai ales pentru ţările cu decalaje economice substanţiale faţă de ţările avansate.

    IV. DEVIERI ÎNTR-UN CADRU MAI ÎNGUST

    În Pactul Fiscal se cere – ca devierile (abaterile de la regula bugetului echilibrat) să fie temporare şi numai în circumstanţe excepţionale (art.3, paragraf.1, lit. c). În Pactul Fiscal se încearcă să se circumscrie „împrejurările excepţionale”, tocmai cu scopul de a îngusta admiterea devierilor. Aceasta este o prevedere mai puţin realistă, deoarece cauzele posibile sunt multiple.
    Observaţia noastră. Cauzele devierilor sunt mult mai multe. Acestea se pot aşeza chiar pe mai mulţi ani. Esenţial este faptul ca să existe capacitatea de finanţare a deficitelor şi capacitatea de a rambursa la termen datoriile publice, astfel încât să nu se ajungă la încetare de plăţi.
    În Tratatul de la Maastricht era o tratare ceva mai flexibilă în legătură cu devierile.

    V. OBSTACOLE PENTRU STATELE CARE AU DATORIE
    SUVERANĂ MULT SUB CRITERIUL DE 60% FAŢĂ DE PIB

    Pactul Fiscal, prin prevederile sale, în mod discriminatoriu pune obstacole enorme ţărilor care au o datorie mai mică, cu mult sub criteriul de 60% din PIB. Acest tip de limitare şi interdicţie – poate avea anumite repercusiuni asupra ritmului dezvoltării acestor ţări, asupra recuperării decalajului economic, poate duce la o anumită stagnare în ţările mai mici, în comparaţie cu celelalte ţări-membre.
    În mod aparent, Pactul Fiscal a introdus o prevedere care „ar avantaja” ţările cu datorie suverană mai mică (art.3, paragraf.1, lit.d), astfel:
    „În cazul în care rata datoriei suverane la preţuri ale pieţei este semnificativ sub 60% din PIB, deficitul structural anual poate fi mărit până la 1% din PIB” – faţă de 0,5% la celelalte ţări).
    Spre deosebire de trecut, când ţările mari au putut avea deficite de 3% din PIB şi chiar de 6%, în viitor rigiditatea normativă dusă la extrem, care permite deficit structural de cel mult 1% din PIB va lovi ţările mai mici şi care au aderat mai de curând la UE. S-ar putea spune că Pactul Fiscal prevede o situaţie „încremenită” pentru anumite ţări mai mici.
    Această prevedere este un serios obstacol pentru ţările care au aderat mai de curând la UE şi care au o datorie suverană mai mică. Acestor ţări le vor trebui mulţi ani pentru a putea ajunge la o datorie suverană, care să se încadreze în criteriul de 60% din PIB; ele vor rămâne foarte departe de marile puteri şi de alte ţări, care au aderat la UE de la început sau mai demult.
    Avem în vedere faptul că datoria suverană înseamnă în cazurile raţionale şi mijloace destinate dezvoltării şi rezolvării unor situaţii strict necesare, (nu numai cheltuieli inutile şi neproductive, cum s-a întâmplat în unele ţări).
    Prin urmare, pe cine condamnă şi limitează Pactul Fiscal?
    Să ilustrăm cu exemple.
    Exemplul nr. 1. România, conform datelor Eurostat, la finele anului 2010, avea o datorie suverană de 30,8% din PIB. La finele anului 2011, această datorie suverană a crescut la 40% din PIB.
    Dacă în viitor i se aplică Pactul Fiscal, care-i permite un deficit structural de cel mult 1% din PIB pe un an, României îi vor mai trebui peste 20 de ani ca să ajungă la nivelul criteriului de 60% din PIB.
    Ca să ajungă la nivelul datoriei suverane a Germaniei (care potrivit datelor Eurostat avea la finele anului 2010 o datorie de 83,2% din PIB), României i-ar trebui peste 43 de ani.
    Exemplul nr. 2. Bulgaria, conform datelor Eurostat, la finele anului 2010, avea o datorie suverană de 16,7% din PIB.
    Dacă i se aplică Pactul Fiscal, care-i permite un deficit structural de 1% din PIB în fiecare an, Bulgariei îi vor trebui 43 de ani ca să ajungă la nivelul criteriului de 60%din PIB.
    Ca să ajungă la nivelul Germaniei (care avea datoria suverană de 83,2% din PIB), Bulgariei îi vor trebui – 68 de ani.
    Exemplele pot continua. Într-o situaţie similară sau apropiată se găsesc şi alte state-membre (Estonia, Letonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Danemarca, Suedia, Luxemburg şi altele).
    Acest regim discriminatoriu impus de Pactul Fiscal merită să fie examinat de ţările interesate, inclusiv de România.
    NOTĂ Desigur, noi nu susţinem că toate aceste ţări ar trebui să ajungă la nivelul de 83,2% din PIB al Germaniei. Ne referim doar la restricţiile impuse de Pactul Fiscal anumitor ţări, în comparaţie cu marile puteri europene şi cu alte ţări-membre. Noi, ne referim deci, la cadrul normativ impus, care condamnă anumite ţări la restricţii mai severe, mai grele.

    VI. UN MECANISM AUTOMAT. ESTE O BUNĂ PRACTICĂ?

    În Pactul Fiscal se introduce principiul unui mecanism automat (art.3, paragraf. 1, lit. c).
    „Dacă se observă devieri semnificative – pentru corecţie – un mecanism va fi declanşat în mod automat; aceasta înseamnă obligaţia de a implementa măsuri de corecţie a devierilor, într-un termen determinat”.
    Observaţiile noastre sunt redate în continuare.
    a) Ideea de automatism nu este deloc potrivită. Trebuie să se facă analize, cu o grijă deosebită, având în vedere că este vorba de un stat-naţiune, de o ţară, de un popor şi nu de o firmă tip SRL.
    b) Nu orice deviere de la „regula bugetului echilibrat” trebuie interpretată ca periculoasă, dacă se poate asigura finanţarea deficitului şi dacă ţara respectivă are capacitatea de a rambursa datoria (ţinând seama de nivelul datoriei publice şi de structura sa pe termene).
    c) În Tratatul de la Maastricht (în condiţiile în care se admitea un deficit de 3% din PIB şi devierile erau peste această limită) – nu este prevăzut acest principiu al automatismului, ci un ansamblu de analize atente şi măsuri aplicate gradual, cum vom arăta mai departe.

    VII.O EXAGERARE LEGISLATIVĂ

    Pactul Fiscal impune ca „regulile” de mai sus să fie introduse în legea naţională – cel mai târziu într-un an de la intrarea în vigoare a Tratatului (art. 3, paragraf. 2).
    În Pactul Fiscal se accentuează ca reglementarea să aibă caracter permanent, de preferat să fie în Constituţia ţării.
    În Pactul Fiscal se prevede că acest mecanism de corecţie automată, ar urma să fie pus în aplicare după nişte principii comune propuse de Comisia Europeană (care se vor stabili ulterior).
    În Pactul Fiscal se cere să se stabilească „independenţa” unor instituţii care să monitorizeze respectarea „regulilor”.
    Cele de mai sus generează mai multe întrebări şi observaţii.
    a) Se impune o legiferare rigidă a unor „reguli” pentru care nu s-a acumulat o experienţă care să valideze o asemenea reglementare rigidă.
    b) Se impune un termen extrem de scurt – de un an – pentru toate ţările.
    c) Se impune modificarea Constituţiei, ceea ce pune probleme deosebite pentru anumite ţări, dar şi din punctul de vedere al cuprinderii în legea fundamentală a unor asemenea prevederi în probleme economice, care cer o flexibilitate şi nu o rigiditate extremă.
    d) „Independenţa” unor instituţii care să monitorizeze aceste reguli, trebuie să fie privită cu atenţie, într-un stat-naţiune – care are Guvern şi Parlament – cu atribuţii definite constituţional.
    e) „Principiile comune” propuse de Comisia Europeană, vor trebui să aibă şi acordul şi consensul statelor-membre, pentru a evita arbitrariul.
    În opinia noastră, ideea de „automatism” trebuie eliminată. În niciun caz nu trebuie cuprinsă în Constituţie, deoarece principiul este discutabil şi vor fi necesare ajustări în funcţie de evoluţia realităţilor economice şi sociale.

    VIII. PRIVILEGII PENTRU MARILE PUTERI ŞI ALTE ŢĂRI CARE
    AU DEPĂŞIT CRITERIUL DE 60% DATORII SUVERANE FAŢĂ DE
    PIB. UN RĂGAZ DE 20 DE ANI PENTRU PRIVILEGIAŢI

    Pactul Fiscal cuprinde o „grijă deosebită”, „privilegii” pe termen lung, pentru ţările care au depăşit deja criteriul de 60% datorie suverană faţă de PIB (articolul 4), astfel:
    „Când raportul dintre datoria publică (suverană) şi PIB depăşeşte valoarea de referinţă de 60%, statul respectiv – reduce această datorie – cu o rată medie 1/20 pe an, ca rată de referinţă”.

    Observaţiile noastre.
    a) Dacă interpretarea noastră este corectă, aceasta înseamnă că statele în cauză – urmează să realizeze reducerea datoriei în proporţie de 0,5% pe an. Deci, au la dispoziţie un răgaz de 20 de ani pentru a reveni la o stare de normalitate. Este mult, este puţin? Sunt de dorit aceste privilegii, comparativ cu ce se prevede în Pactul Fiscal pentru alte ţări mai mici, care au aderat mai târziu la UE?
    Beneficiare ale acestor privilegii sunt în primul rând marile puteri europene şi alte ţări. Acestea, potrivit datelor Eurostat, depăşeau criteriile datoriei suverane de 60% din PIB la sfârşitul anului 2010, astfel:
    Germania 83,2%
    Italia 119,0%
    Franţa 81,7%
    Marea Britanie 80,0%
    Aceste patru mari puteri europene, aveau o datorie suverană la finele anului 2010 de 6.867 miliarde de euro (70% din totalul datoriei suverane a UE).
    Celelalte 23 de ţări-membre UE, aveau o datorie suverană de 2.961 miliarde euro (30% din totalul datoriei suverane a UE).
    b) Noi suntem de acord că este mai realist să dai un răgaz de 20 de ani – în faţa unor realităţi economice şi sociale.
    Rămâne de văzut dacă este şi just, dacă facem o comparaţie cu ce se prevede în noile norme rigide ale Pactului Fiscal pentru ţările care au aderat mai de curând la UE, pentru ţările mai mici care nu au o datorie suverană mai aproape de criteriul de 60% din PIB. Comparativ cu marile puteri europene, apare aici un element normativ de discriminare, în detrimentul ţărilor mai mici care au aderat mai târziu la UE.

    IX. PROGRAME TIP FMI

    Pactul Fiscal introduce practica întocmirii de programe (noi le spunem tip FMI) – la ţările care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv (articolul5).
    În acest program se face o descriere a reformelor structurale – care trebuie introduse şi puse în aplicare pentru a asigura o corecţie a deficitului excesiv.
    În Pactul Fiscal se prevede că formatul şi conţinutul acestui program – vor fi definite în dreptul Uniunii Europene. Deci, se vor stabili ulterior, trebuie să mai aşteptăm. Conform Pactului Fiscal, aprobarea acestor programe se va da de Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene, care vor organiza urmărirea în cadrul procedurilor de supraveghere.
    Punerea în aplicare a programului, precum şi a planurilor bugetare anuale conforme cu acestea – vor fi monitorizate de Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene.

    Observaţiile noastre sunt următoarele:
    a) Întrucât conceptul de deficit excesiv diferă de cel din Tratatul de la Maastricht, se va ajunge mai repede la situaţia de deficit excesiv şi la întocmirea de programe condiţionate; acestea vor fi mai numeroase.
    b) „Programele tip FMI”, cu condiţionalităţile lor, cu politicile lor greşite, au făcut rău multor ţări, le-au îngreunat situaţia.
    Noi putem da exemplul României (în special programul din Acordul cu FMI (2011-2012), cu politicile sale de distrugere), dar şi al altor ţări. Pentru edificare, se poate recurge la autoritatea studiilor şi aprecierilor laureatului Premiului Nobel –Josef Stiglitz – cu privire la programele condiţionate „tip FMI” şi la consecinţele lor dezastruoase pentru multe ţări.

    X. COORDONAREA PLANIFICĂRII DATORIILOR PUBLICE

    Pactul Fiscal prevede ca statele să transmită în prealabil – rapoarte – la Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene, referitoare la planurile lor de contractare a datoriei publice (articolul 6).
    Observaţia noastră. Deci, statele-membre, înainte de a contracta datoria publică – vor trebui să se coordoneze cu Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene, care vor să joace un rol activ în dimensionarea acestora şi, eventual, să decidă altfel decât statele-membre proiectează.
    Întâlnim aici o situaţie paradoxală. Statele cu cele mai mari datorii publice le vor sfătui pe cele cu datorii mai mici – să se abţină de a face datorii, contrar practicii lor – când mulţi ani şi de multe ori au mărit datoriile pentru a rezolva problemele dezvoltării şi pentru depăşirea perioadelor cu mari dificultăţi.

    XI. STATELE-MEMBRE SE ANGAJEAZĂ SĂ SUSŢINĂ
    PROPUNERILE ŞI RECOMANDĂRILE COMISIEI EUROPENE

    Pactul Fiscal prevede (la articolul 7) că statele-membre se angajează să sprijine propunerile şi recomandările făcute de Comisia Europeană – împotriva unui stat-membru care încalcă criteriul deficitului – intrând pe procedura deficitului excesiv.
    Observaţia noastră. Deci, se dă această atribuţie Comisiei Europene.
    În Tratatul de la Mastricht – această atribuţie de a face recomandări statelor era situată la nivelul Consiliului European.
    Totodată, se cere o „solidarizare” de un anume tip a statelor-membre cu Comisia Europeană pentru sancţionarea unui stat-membru.

    XII. RECLAMAREA UNUI STAT-MEMBRU LA CURTEA DE JUSTIŢIE

    Pactul Fiscal prevede (la art. 8, paragraf. 1) că, pe baza unui raport al Comisiei Europene cu privire la deficitul excesiv, un stat-membru sau mai multe state-membre – vor sesiza Curtea de Justiţie cu privire la nerespectarea articolului 3 (2) privind introducerea şi punerea în aplicare a mecanismului de corecţie automat.
    Independent de raportul Comisiei Europene, un stat-membru poate reclama la Curtea de Justiţie – nerespectarea de către un alt stat a dispoziţiilor articolului 3 (2).
    Conform Pactului Fiscal, în ambele cazuri, Curtea de Justiţie dă o hotărâre cu caracter obligatoriu; statul-membru respectiv trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii, într-un termen stabilit de Curtea de Justiţie.

    Observaţiile noastre.
    a) Se introduce principiul că un stat-membru sau mai multe, pot reclama alt stat-membru pentru nerespectarea articolului 3(2). Deci, se introduce supravegherea de la stat la stat, ceea ce nu este de dorit.
    b) Se transferă la Curtea de Justiţie – o problemă economică extrem de complexă, care potrivit Tratatului de la Mastricht – se menţinea la un nivel politic, la nivelul Consiliului European, pe bază de analize, negocieri şi soluţii.
    c) Avem îndoieli că, în acest caz trebuie să intervină şi să se pronunţe Curtea de Justiţie. Aici nu este vorba de prevederile de detaliu ale unui contract – al unei firme tip SRL, ci este vorba de probleme macroeconomice ale unui stat-membru, ale unei ţări, ale unui popor, cu dificultăţile sale extrem de complexe.
    Era mai adecvat, cum se prevedea în Tratatul de la Maastricht, care nu amesteca Curtea de Justiţie, ci se tratau problemele la nivelul Consiliului European faţă de un stat-naţiune, cum vom prezenta în partea finală.

    XIII. PENALIZAREA UNUI STAT-MEMBRU PE BAZA RECLAMAŢIEI ALTUI STAT-MEMBRU

    Pactul Fiscal prevede (la art.8, paragraf. 2) că un stat (pe baza propriei evaluări sau a evaluării Comisiei Europene) poate reclama alt stat – că nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curţii de Justiţie şi solicită impunerea de sancţiuni financiare.
    Pactul Fiscal prevede că, în aceste cazuri, Curtea de Justiţie – pe baza constatării că nu s-a respectat hotărârea sa, să impună plata unei sume forfetare sau a unei penalităţi de până la 0,1% din PIB.

    Observaţiile noastre.
    a) Noi considerăm că nu este o bună practică faptul că un stat-membru să reclame un alt stat-membru.
    b) Nu este potrivit ca un stat-membru să solicite impunerea de sancţiuni financiare altui stat-membru.
    c) În cazul unui stat-naţiune – nu penalizările reprezintă calea de îndreptare a situaţiei, ci analiza şi soluţiile negociate. Nu se tratează un stat-naţiune ca un SRL.
    Bunele practici ar fi să nu se ajungă niciodată la „penalizarea” unui popor, care a aderat cu bună credinţă la Uniunea Europeană, suportând şi dezavantajele acestei aderări, care în anumite cazuri sunt extrem de grele.
    Problemele de macroeconomie, de sinteză economică, de mare complexitate economică şi socială – trebuie tratate şi rezolvate pe altă cale – nu în justiţie; este nevoie de o judecată mai largă, mai cuprinzătoare, nu una formal-juridică – fiind vorba de ţări şi popoare.

    XIV. DEOSEBIRI ESENŢIALE, TRATAREA GRADUALĂ
    ÎN TRATATUL DE LA MAASTRICHT

    a) În Tratatul de la Maastricht se prevedea un tratament în trepte, gradual – în cazul deficitului excesiv.
    b) Deciziile se luau la nivelul Consiliului European.
    c) Nu era implicată Curtea de Justiţie în probleme economice de asemenea anvergură, care necesită o altă abordare, decât una formal-juridică.
    Considerăm potrivit să reamintim aici procedurile din Tratatul de la Maastricht (articolul 104 C).
    1) „Comisia examinează dacă deficitul public excede cheltuiala publică de investiţii şi ţine seama de alţi factori pertinenţi, cum este poziţia economică şi bugetară pe termen mediu”; deci, nu numai situaţia din anul respectiv (paragraful 3).
    2) Comitetul prevăzut la articolul 109 C dă un aviz asupra raportului Comisiei Europene (paragraful 4).
    3) Comisia Europeană dă un aviz – Consiliului European (paragraful 5).
    4) Consiliul European face o evaluare globală şi decide dacă este sau nu un deficit excesiv (paragraful 6).
    5) Consiliul European în baza paragrafului 6 face recomandări – şi stabileşte un termen (paragraful 7).
    6) Dacă nu se dă curs recomandărilor de către statul-membru, Consiliul European stabileşte un termen determinat, de luarea de măsuri; se cere un Raport după un calendar precis pentru a examina efortul de ajustare (paragraful 9).
    7) Dacă un stat nu se conformează, Consiliul European poate aplica mai multe măsuri (5 măsuri, între care şi amendă), (paragraful 11).
    Consiliul informează Parlamentul asupra deciziilor luate.

    * *
    *

    Judecând după declaraţiile publice ale domnului Băsescu, după elogiile exprimate la adresa Pactului Fiscal, putem aprecia că nu ştie ce a semnat.
    Desigur, este dreptul ţărilor din zona euro să semneze sau nu. Dar este şi dreptul şi datoria ţărilor care nu sunt în zona euro să examineze în profunzime schimbările din Pactul Fiscal şi să evalueze pentru propria ţară dacă sunt benefice.
    Orientările şi schimbările esenţiale din Pactul Fiscal – pot fi sintetizate astfel: rigiditatea extremă în tratarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice (cum nu se întâmplă în SUA, Japonia şi în ţările emergente); limitarea discriminatorie pentru ţările intrate mai de curând în UE; ideea greşită şi dăunătoare a automatismului în locul analizelor atente a problemelor de mare complexitate şi sinteză economică; includerea în Constituţia ţării a unor elemente normative neconfirmate de practica socială şi istorică; introducerea practicii greşite ca un stat-membru să reclame alt stat-membru şi să ceară aplicarea de penalizări altui stat-membru; amestecarea Curţii de Justiţie în probleme de mare sinteză economică, în care timp de 50 de ani nu a fost implicată; mărirea excesivă a competenţelor Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie. Va trebui menţinut rolul Consiliului European în ce priveşte decizia – pe bază de evaluare globală atentă în probleme de înaltă sinteză economică, care necesită o grijă deosebită, deoarece privesc ţări şi popoare, totuşi suverane, probleme de o mare importanţă politică, economică şi socială.
    Pentru considerentele de mai sus, nu trebuie să ne grăbim, ci să le examinăm în profunzime şi cu mare responsabilitate; dezavantajele care sunt evidente pentru o ţară care are un decalaj economic de învins, care are nevoie de mai mulţi ani pentru realizarea unei convergenţe economice reale şi de suveranitate în politica fiscal-bugetară şi politico-monetară.

    4 martie 2012

    Grupul de iniţiativă „Reînnoirea”
    Florea Dumitrescu
    Gheorghe Stroe
    Cristian Apostol

  18. 19 blogideologic martie 4, 2012 la 10:12 pm

    „De mâine, încep înscrierile în clasa pregătitoare” http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/de-maine-incep-inscrierile-in-clasa-pregatitoare-255781.html Puţini ştiu cine este autorul acestui plan diabolic pentru copiii României, distrugător pentru viitorul României. Este psihologul Daniel David, profesor la Uiversitatea BB Cluj-Napoca.

  19. 20 Draghi Puterity martie 5, 2012 la 12:25 am

    @Ghitza Bizonu

    Ca tot e la moda intrebarea gazetareasca, daca exista paralele intre Romania si Rusia, ai formulat perfect:

    Diversi mafioti s-au incrucisat cu diversi kgbisti [la noi securisti] si activisti PCSU [la noi PCR] (sau invers) si au “fraudatizat” cam totu.

    In alta ordine de idei, Putin nu mizeaza doar pe petrol si industrie militara. Am citit recent ca vrea sa faca un fel de „silicon valey” langa Moscova, un oras al high-tech-ului, sau asa ceva. Putin e pro-tehnologie, A spus la un moment dat destul de ofticat, ca el a furat tehnica de ultima ora din vest (*), dar gerontocratia din partid nu a stiut ce sa faca cu ea. Daca reuseste sa transfere tehnologia din armata si in domeniul civil, sa-r putea sa ii iasa.

    (*) Pana la procesorul 8086 rusii au cam tinut pasul cu vestul. DDR-isti erau chiar inaintea vestului la memorii. In domeniul materialelor in 1990 se estima ca erau cu 10 ani inaintea vestului. Si in aero-space si in general stiintza au fost buni, dar pe specialistii aia i-au recoltat in mare parte americanii.

  20. 21 alex martie 5, 2012 la 2:41 am

    Sa o mai lasam cu ipocrizia. Noi am fost prietenii sarbilor. Sarbii insa nu au fost prietenii nostri. Tipic acelei natii. Tito conspira cu vecinii nostri sa ia tot Banatul (s-a scris asta parca si in Jurnalul National), lucru prostesc de altfel. Timocul e aproape de granita intre Bulgaria si Serbia cu Romania. Romanii timoceni din bulgaria sunt umiliti constant, sunt facuti tigani prin asocierea rom-roman. Minoritatile nu au drepturi nici in bulgaria(cu b mic) , nici in tarile paria ale europei serbia si grecia. In schimb noi eram criticati ca nu respectam drepturile minoritatilor. Cat timp vom mai fi luati de prosti? Trebuie sa avem o economie puternica, solida, care sa nu mai depinda asa mult de spatiul UE pentru ca sa ne putem impune interesele in fata vest-europenilor agresivi si nepasatori.

  21. 22 blogideologic martie 5, 2012 la 6:07 am

    @ Ghita Bizonu’ spune : „unu Pianetz”
    Câţi pricepem pe-aici ce-nseamnă Pianetz ? Doar noi doi, plus aramisvolodeatismineţki.

  22. 23 blogideologic martie 5, 2012 la 7:47 am

    Marea minciună de la Cluj : „Studenţii au inventat robotul care sortează deşeuri” http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/studentii-au-inventat-robotul-care-sorteaza-deseuri-255804.html Robotul care sortează deşeuri ar trebui în principiu să funcţioneze exact ca un Demon Maxwell macroscopic. Or, nu există în lume aşa ceva ! În general se consideră în ştiinţă, şi se consideră aceasta pe bază de argumente principiale extrem de solide, că nu va fi inventat vreodată un Demon Maxwell macroscopic ! Numai politicianul cu morală şi cultură extrem de îndoielnice, vorbesc despre pedelistul Silviu Prigoană, afirma, -doar indirect judec eu, pentru că în realitate politicianul Silviu Prigoană n-ar putea pricepe vreodată conceptul de „Demon Maxwell macroscopic”-, că la întreprinderea lui de la Glina se micşorează entropia !

  23. 24 Vasile, martie 5, 2012 la 8:38 am

    Amicul Ghita,

    hiperbolizeaza fara submultiplu natura faptelor fie ca ele au fost asa de citeva secole si tot asa vor fi indiferent ca acolo este unu pianetz sau nu !
    La unu olita nu pot face cih doi gemeni in acelasi timp!
    Si apoi rusii inainte de mancare doreau doar votca si o Rosie ca pe vremuri iar Putin s-a tinut de cuvint!
    Aaaa daca colegul Ghita si-a dorit un eltzin 2 , sperind ca modovenii
    vor seca dintro sorbitura Prutul si vor da mana mana cu mana cei cu….se vede treaba ca sta prost la istoria cea mai apropriata in care am fi putut sorbi chiar si Nistrul dar nu am facuto…aruncind doar flori care au esuat aiurea pe cele doua maluri.
    Nu trebuie sa fi putinist ca sa intelegi frustrarea lui Ghita nici basist ca sa sa-ti tremure chilotii-n .. ci doar sa fi moderat, cu picioarele pe pamant si sa incerci chiar daca nu poti sa-ti vezi lungul nasului fiind modest dar elegant!.
    Acolo pe un pamant inca nedestelenit, dar intins cit doua continente s-a putut face ce rusii in majoritate aproba , iar democratii ca Ghita ii dezaproba pe rusi o fac in normalitatea lor de romani aceia cu o bucatica de pamant deztelenita care a rodit si citiva Berezowski si d’alde Putin…si inca mai e loc, aici pe acest aspect ar trebui romanii sa se concentreze si nu sa se deconcentreze pentru unu pianetz ,!

    As fi dorit sa-i raspund si domnului Nastase dar tin sa ma citeasca Ghitza ..!

  24. 25 Vasile, martie 5, 2012 la 8:55 am

    Alex,

    Spui prostii domnule!
    Amestecul lui Diaconescu / Basescu , sunt ingerinte ,si uite ca s-au si creat
    , adevarate Gleiwituri, in care un popa din Timoc cu asalt propria vama sarbai , nilinisti provocari de fapt politice !Si dl. Nastase scrie politic si diplomatic pe o tema , vorbesc de tema romanilor din Timoc ca si cum sarbii ne-ar cere socotelea pentru frustrarile sarbilor din Banat ,,pentru prea multele nedreptati daca vrei numai sociale cu care ei se confrunta.

    Faptul ca Europa este asa cum este ca bulgarii si sarbii ,popoare slave sunt mai apriopriate de germanicile suedeze si germane…spune mai mult decit traduce sau poate sa traduca in text domnul Adrian Nastase!

  25. 26 eficientaenerg martie 5, 2012 la 9:05 am

    Aoleu…Nervozitate si in Europa…Cu viata economica si sociala in cadere,sa nu fie….pumni…

  26. 27 George Ban martie 5, 2012 la 11:57 am

    @bl.id. zice:

    „În general se consideră în ştiinţă, şi se consideră aceasta pe bază de argumente principiale extrem de solide, că nu va fi inventat vreodată un Demon Maxwell macroscopic !”

    Pai nu „se considera in general, pe baza de argumente principiale”, este pur si simplu o LEGE a fizicii. Si nu se refera la un demon Maxwell MACROSCOPIC, ci la orice fel de demon, indiferent marimea!!! Si nu spune „ca nu va fi inventat”, spune ca pur si simplu nu exista!

    Chiar asa de slab e un „fizician” la fizica? In cazul asta nu ma mai mir ca face pe filozoful pe bloguri…

  27. 28 teostanc martie 5, 2012 la 12:30 pm

    @nastase,

    1. Mi-a plăcut mult articolul dvs.

    2. Băsescu se comporta în exterior la fel de prost cum se poartă în țară; poate chiar mai rău.

    3. Nu înțeleg de ce sârbii se poartă așa de ciudat cu etnicii români de la ei, deși Romania, cum îmi amintesc si eu, a fost alături de ei tot timpul: Antonescu nu a vrut să ia Banatul sârbesc, la invitația lui Hitler, Gheorghiu Dej si Ceaușescu au strâns relațiile cu Tito si cu mișcarea lui de nealiniere, când Iugoslavia era considerată țară capitalistă etc. Poate doar episodul cu atacul NATO să fi fost distonant față de politica noastră de bună vecinătate.
    Eu cred că lipsa de toleranță de care dau dovadă i-a pierdut de multe ori si-i va mai pierde.

  28. 29 M.Voicu martie 5, 2012 la 12:56 pm

    @AN: ”FICŢIUNE ŞI REALITATE”, DESPRE MINERII CÃRBUNARI
    Domnul Iancu, vocea efortului naţional pentru garantarea funcţionãrii economiei naţionale şi a consumului casnic, sã prezinte:
    cât sunt încasãrile la Buget pentru energia generatã din cãrbune… faţã de procentul pe care îl reprezintã din total; cã acolo suntem puşi la platã, noi
    Indiferent de rezultat, nu vom desfiinţa sursele de energie hidro şi nuclearã, dar sã ştim care sunt agenturili care trebuiesc duse la ”purificare”

  29. 30 M.Voicu martie 5, 2012 la 1:39 pm

    Ref: martie 5, 2012 la 12:56pm
    Domnule Stolojan, n-aţi realizat cã poporul român este cel mai mare investitor din România;

    dece doar altora le-aţi asigurat accesul la preşedinte

  30. 31 Socrate martie 5, 2012 la 2:16 pm

    @Theodora * Ai dreptate sa te intrebi “ Ce face USL ca sa ii convinga pe romanii nehotarati si dezamagiti ? “. USL face foarte putine, in schimb alianta toxica face foarte multe pentru a-i convinge pe romani sa nu se prezinte la vot – prin slogane scurte, bine tintite “ toata clasa poliica este la fel “, “toti politicienii sunt corupti”, “ USL=PDL, aceeasi mizerie ”, “ toti fura”, etc. Cu alte cuvinte, de ce sa va mai prezentati la vot, ca tot nu se schimba nimic.
    USL ar trebui sa gaseasca slogane de contracarare.
    Eu as propune ceva declaratii repetate si ceva afise electorale de genul : “ 90% din romani cred ca tara merge intr-o directie gresita, din rau in mai rau. Daca vrei sa schimbi directia in care mergem, vino la vot. Daca stai acasa, voteaza altii pentu tine.”, “ Esti nemultumit de directia in care mergem si de cum traiesti ? Atunci vino sa votezi.”, “ Daca nu votezi, nu poti sa ai pretentii sa traiesti mai bine si nici nu ai dreptul moral sa protestezi “, etc.

  31. 32 Cetateanul intrigat martie 5, 2012 la 2:35 pm

    Fictiune ( de fapt dovada de ignoranta crasa), a fost tot timpul imaginara prietenie dintre noi si sarbi. In 1918 sarbii au ocupat Timisoara, vrand sa anexeze tot Banatul. Niciodata nu au dat doua parale pe romani. Primitiva si lipsita total de viziune a fost politica Romaniei de cocolosire a crimelor facute de sarbi in fosta Iugoslavie, dupa ce popoarele de acolo isi afirmasera clar dorinta de independenta. In loc sa-i sustinem clar si fara echivoc pe sloveni si pe croati, natiuni civilizate, ne-am orientat simpatiile dupa un rationament de ciobani prosti. Dispretul manifestat de natiunile civilizate fata de romani are la baza lipsa de consecventa in principii si duplicitatea pe care o manifestam permanent, de multe secole. Cat despre inadecvare la realitate, e edificatoare perceptia originala a miticilor si a moldovenilor fata de singurele popoare care, dupa Imperiul Roman, au imprastiat lumina civilizatiei si pe plaiurile mioritice: ungurii si nemtii. Pana la urma totul se reduce la perceperea legaturii stranse ce exista intre saracie si prostie. Experienta Romaniei o confirma pe deplin.

  32. 33 M.Voicu martie 5, 2012 la 2:37 pm

    martie 5, 2012 la 12:56pm, martie 5, 2012 la 1:39pm
    POPORUL ROMÂN ESTE CEL MAI MARE INVESTITOR DIN ROMÂNIA
    Domnule Stolojan, primãriilor nu li s-a fãcut reducere pentru partea de de energie electricã consumatã constant de cetãţenii localitãţilor lor ❗
    Domnul Iancu (PSD) = Σ (statul social)

  33. 34 George Ban martie 5, 2012 la 2:54 pm

    Revenind la demonul care il bantuie pe bl.id., in articolul citat, nici vorba de ceva care sa sugereze un demon Maxwell. Este vorba doar de o banala masina care separa plasticul de metal… Daca asta ii apare ca un demon lui bl.id., nu mai e problema noastra.

  34. 35 centru martie 5, 2012 la 3:22 pm

    Ce face Olanda este un abuz scandalos . Sunt deja 9 luni de cand Parlamentul European a spus ” da ” Romaniei si Bulgariei ( 80 % pentru ) , 4 luni de cand comisiile tehnice straine au dat aviz favorabil … Croatia si Serbia ( state , nu-i asa , deasupra oricarei suspiciuni ) nu au de trecut prin rapoarte extrem de obiective asupra ” coruptiei ” si ” independentei Justitiei ” . Suntem in vara lui 1993 , cu amanarile insuportabile privind intrarea noastra in Consiliul Europei ( multam ortacilor lui Cozma manevrati bine , la doua saptamani de la proclamarea independentei Republicii Moldova ( de la Moscova ? ) pentru pretextul dat inamicilor atunci … Imi pierd rabdarea …

  35. 36 blogideologic martie 5, 2012 la 3:24 pm

    Vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu, a declarat : „Înfiinţarea de facultăţi din raţiuni etnice, sau de echilibru al coaliţiei, este de neacceptat” http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/voicu-infiintarea-de-facultati-din-ratiuni-etnice-sau-de-echilibru-al-coalitiei-de-neacceptat-255893.html

  36. 37 Theodora martie 5, 2012 la 4:40 pm

    @Socrate
    De fapt ii intreb pe specialistii in strategie ai USL.
    Miscarea NEpopulara este de fapt o diversiune pusa la cale pentru a-i atrage pe nehotarati.
    Si scenariul aparitiei unui nou partid, probabil de centru, este posibil teoretic. Nou partid care ar trebui sa atraga voturile nehotaratilor si dezamagitilor
    Vorbim totusi de aproape jumatate dintre romanii cu drept de vot
    O parte dintre nehotarati provin dintre cei care au votat alianta DA si care ar putea sa voteze un partid de centru.
    O alta parte dintre nehotarati sunt de stanga, oameni saraci si foarte saraci care nu mai spera ca viata lor se poate schimba in bine. Unii dintre ei au fost pacaliti de discursul populist a lui Basescu cu expresii de genul “Sa traiti bine!” si ar putea sa voteze un partid de centru.
    Cum trebuie sa fie liderii acestui partid ca sa reuseasca sa convinga romanii dezamagiti?
    Ar trebui sa fie credibili, curati, carismatici, cu notorietate, sa stie cum sa se faca ascultati si sa nu aiba legatura cu partidele existente acum in Romania si cu clientela acestor partide
    De unde vor veni bani pentru noul partid? Pentru ca fara bani nu poti sa castigi alegerile.
    Se rezolva cu schimbarea legii de finantare a partidelor
    Cine va mediatiza noul partid? Sunt destule posturi de televiziune care vor face asta. – In ultimul timp au mai aparut televiziuni pro coalitia de la guvernare Postul tv al rcs-rds, Giga TV ,etc
    Sigur ca un nou partid nu va putea sa castige alegerile dar este posibil sa adune jumatate din voturile celor nehotarati.
    Ce s-ar intampla daca acest nou partid s-ar alatura actualei coalitii pentru a o mentine la putere?
    In acest context va atrag atentia asupra incercarilor disperate ale actualei coalitii de la guvernare de a rupe USL sau/si de provoca scaderea aliantei sub 50+1% in intentiile de vot.
    Daca toate aceste conditii ar fi intrunite noul partid de centru ar face jocurile.
    Ce mi-a venit sa scriu despre posibilitatea apartitiei unui nou partid (cu lideri „curati” si „uscati”) care sa incerce sa atraga voturile dezamagitilor si nehotaratilor?
    Sa zicem ca am niste informatii pe surse 😀

  37. 38 Theodora martie 5, 2012 la 5:02 pm

    Si faptul ca in toate sondajele PPDD a ajuns la 12% din intentiile de vot mi se pare o eroare de strategie.
    PPDD se declara de stanga si o parte dintre cei care declara ca vor vota acest partid a fost electoratul PSD.
    Cred ca nu este o surpriza pentru nimeni daca afirm ca Dan Diaconescu doreste o alianta cu Miscarea Populara (inainte sau dupa alegerile parlamentare)
    USL trebuie sa se bata pentru fiecare vot. Sigur ca fara sa agreseze si sa agaseze alegatorii.
    Nu trebuie sa uitam cu cine ne luptam.
    Victoria nu vine de la sine.
    Cealalta parte se va lupta cu TOATE fortele ca sa ramana la putere.
    Sper ca nimeni nu se indoieste de asta.

  38. 39 Ghita Bizonu' martie 5, 2012 la 5:27 pm

    Bun. Conu Titus are dreotate . Pianetz se traduce prin betiv
    Vasile azi nu sunt in forma … asa ca imi pari prea evaziv si abscons. Mai clar .

  39. 40 centru martie 5, 2012 la 6:44 pm

    Deci Iugoslavia nu ne vroia in alianta ei in 1990 ( culmea , ii includ pe bulgari cu care nu se inteleg ) un pic ca amicii cehi si polonezi care nu ne vroiau in Visegrad ( cei 62000 de soldati romani morti in Tatra in 1944-1945 )…Nu avem aliati , nu avem pe nimeni ! Basescu a reusit sa strice relatiile cu unicul sustinator , Franta , si sa se incaiere cu alt prieten potential , Italia … Castigati alegerile domnule Nastase , scapati-ne !

  40. 41 Maximmouse martie 5, 2012 la 9:26 pm

    Stimata Gazda,

    Un articol interesant, care merge de la origini pana in prezent , merge intr-un fel diplomatic….

    Romania nu va mai putea face NICIODATA jocul , de exemplu al Ungariei, al protejarii etniei romanesti in tara vecina Serbia, NICIODATA!

    Stiti cu totii de ce! Dupa ce esti de acord cu bombardamentele NATO in Yugoslavia, geaba vii si nu esti de acord cu autoproclamatul kosovo…e chiar caraghios…..a, ti-e teama sa nu te trezesti cu maghiarii de la noi facand un mic kosovo in covasna…hm…sa fim seriosi! Nu asta este calea, si o stiti la fel de bine ca si mine.Tupeul nemarginit al unei populatii de 1 milion si ceva de oameni, in continua scadere, nu se bazeaza pe altceva decat pe incurajarea nerusinata a acestei directii de statele europene., precum si de lipsa de viziune a autoritatilor romanesti care sunt incalecate de niste borfasi care isi spun udmr, si care nu au nici o treaba cu etnia asta de 1 milion de suflete, care ca si noi pleaca pe capete din tara LOR, adica ROMANIA, iar cei care sunt inca aici, o duc la fel de prost ca si majoritarii, primind, in plus de la cei mentionati, udmr, morfina populara a nationalismului iredentist.

    Se pune problema , clar , CE a condus si continua sa conduca ura Europei fata de romani? NU STIU, dar ea este evidenta….sa zicem ca Romania este o bucatica grasa? Este, dar oricare se straduieste sa ne rontaie ar trebui sa se uite o leaca in istorie…:) 🙂 🙂

    Asta este o perceptie a mea. Mergand insa la politica externa, atat cat ma duce capul, este evident ca in prezent, acest sector al vietii statului roman a devenit un instrument in mana unui borfash.

    Ceea ce s-a intamplat ultima oara o dovedeste. Bineinteles ca satanail stia precis ce va urma, nu-i pasa!. Intrarea in Schengen? NU O DORESTE! IL DERANJAZA! Asta este clar, il deranjeaza pe el si pe aliatii lui populari din EU. Romania, din pacate a devenit o tara platforma pentru toate ilegalitatile care se comit trecand frontiere, atat pentru noi cat , mai ales , pentru europenii vestici. Asa ca ….nici vorba de intrarea in….cum sa ucuzi gaina cu oua de aur?…:) 🙂 :). Suna cinic, dar daca mergeti pe firul, orice sef isi are seful, concluzia apare limpede.

    Consider societatea moderna obositoare, previzibila, amorala….si multe altele ….nu ma mir ca este in colaps….Sa vedem ce se mai intampla la alegeri anul asta…

    Ma tem ca romanii in ritmul acesta vor avea, peste nu mai mult de 150 de ani soarta poporului ratacitor , cu sublinierea ca aceia au inceput sa rataceasca destepti fiind, noi am inceput sa ne prostim rau de tot…….asta e…dar dictatura sataniceasca nu va fi uitata, va fi trecuta in thora romaneasca….

    Politica externa…hmm frumos domeniu, lasat acuma pe mana unora care neavand jacuzi cu c–e chiar acasa, isi incropesc cuibusoare prin ambasade…:) 🙂 🙂 si alte chestii mai fac, dar nimic pentru Romania….pacat! Da, PACAT! Relatiile internationale? Un domeniu in care inefabilul poate deveni, pe negandite certitudine, daca , si numai daca esti pe faza!Un domeniu practic nelimitat ca posibilitati….cine sa-l exploreze si sa-l fructifice acum la noi? Borfasii? Pentru astia este tarficul de droguri, de arme de , cum ziceau fratii, elastic, sclipici, blugi., dar ghinion, au nimerit alta usa…:) 🙂 🙂

    Sa vedem ce se mai intampla….:) 🙂

    Cu stima.

  41. 42 Anonim martie 5, 2012 la 9:41 pm

    Ma intreb cum au reusit geniile de la DIA si SRI sa cenzureze porcariile sirbilor din anii 50. Merita o medalie.

  42. 43 heidi martie 5, 2012 la 11:18 pm

    @Alex, si in special, „nu mai fi intrigat cetatene”,perceptia poate fi construita si prin fictiune.
    Revenind la subiect, trebuie sa va spun ca v-ati cam indepartat oleaca de la esenta lui, si anume, sensibila si vechea problema a romanilor lasati prizonieri in afara granitelor, si respectiv marea gafa, si a cata oare? a diplomatiei romanesti, basesciene. N-a zis nimeni ca Romania a avut vreodata sau ca ar trebui s aiba o relatie de iubire, privilegiata cu vreun vecin, nu cred ca in situatia in discutie s-a pus problema vreunei declaratii de iubire fata de Serbia, era necesar sa vorbim doar despre reguli de conduita, despre reguli bazate pe puterea dreptului international, despre strategii si politici diplomatice care sa ne asigure relatii de buna vecinatate, relatii functionale cu toti vecinii.
    Mai pe scurt, problema nu a fost „de a fi sau a nu fi, sau de cat am fi, prieteni cu Serbia,asa cum s-a creat perceptia, ci esecul dupa esec, (dupa multe esecuri), inregistrat de diplomatia noastra, in cele din urma asta-i realitatea.

  43. 44 heidi martie 5, 2012 la 11:49 pm

    … si ca sa fiu si mai clara, in ceea ce priveste subiectul in discutie, respectiv, cel al dreptului minoritatilor, al romanilor ramasi pe aici prin jur, pe oriunde, ei bine, „…sunt elemente de geografie care nu pot fi schimbate si sunt elemente de istorie, care de asemenea, nu pot fi schimbate. Viitorul poate fi, insa, un rezultat valabil al datelor geoistorice si al actiunii inteligente, diplomatice.”
    ps. Citat dintr-un interviu al unui foarte bun diplomat roman,dat postului Radio Chisinau, 12 sept 1991

  44. 45 Motanul Incaltat martie 6, 2012 la 4:39 am

    Domnule Nastase,
    Pe vremuri, aici in Est, era URSS care avea nuielusa . Si o tot arata, ba unuia, ba altuia. Cateodata mai si altoia cate o tara, cum s-a intamplat cu Ungaria, cu Cehoslovacia, tari in care oamenii s-au ridicat sa lupte pentru libertate. Mai iti spunea cu cine trebuie sa te asociezi ca sa faci hidrocentrale, cu nuielusa pe masa, desigur. Mai iti dadea diverse „recomandari”, cum a fost, spre exemplu, Planul Valev.

    Acuma constat ca apar alte nuieluse . Ne arata Olanda nuielusa ,ne mai arata si Suedia nuielusa . Pana la urma ma bucur de faptul ca sarbii au indraznit sa arate si ei nuielusa UE-ului, aratand ca daca Serbia nu primeste statutul de tara candidat, atunci partidele cu afinitati RUSESTI ar putea sa ajunga la Putere si lucrul asta s-ar putea sa nu fie in interesul SUA. UE, vazand nuielusa a tras conculziile care se impun si repede, repede a acordat Serbiei statutul de tara candidat!! Ca nu cumva sa se supere SUA si sa vada nu una, ci doua nuieluse – una din Est, de la rusi, si una din Vest, de la SUA. Interesanta aceasta filozofie a nuielusei – nu pare deloc fictiva! Am cateodata impresia ca am intrat nu in UE ci in USSE, plina de nuieluse multipolare, dupa model franco-german, desigur!!!

    Intrebare: daca ne-ar da americanii o basca , ca noi nu avem, n-am intra repede, repede in Spatiul Schengen? Sau nici n-am mai avea nevoie? 😀
    Inteleg ca in Spatiul Schengen se intra foarte greu. Nu ar fi mai usor daca SUA ar elimina vizele pentru Romania, ca tot vorbim despre libertate ? Nu de alta, dar s-ar familiariza si romanii cu neoliberalismul, cu spiritul intreprinzator nord-american, ar facilita afacerile si investitiile americane, nu numai la noi, dar in tot Spatiul Balcanic, s-ar dezvolta cultura liberala in Balcani. Ca vad ca Europa are alte prioritati. Si atunci, cine stie, poate nici n-am mai avea nevoie sa intram in Spatiul Schengen! In fond, din cate vad, UE e deschisa pentru existenta multor Spatii…

  45. 46 Vasile, martie 6, 2012 la 8:18 am

    Centru,

    Incerci dumneata sa bagi soarele in casa cu roaba dar nu merge.

    Romania a dovedit public ce altii cunosteau ca granita europeana nu este sigura atata timp cit noi face export de basarabeni in vest, la fel si bulgarii
    in corespondenta cu rusii!

  46. 47 Andra martie 6, 2012 la 8:33 am

    Presupun ca Franta, Germania si Italia nu prea ne iubesc avand in vedere optiunea Romaniei pentru gazduirea pe teritoriul sau a unor elemente din scutul antiracheta, dar si politica ferma de sprijinire a comunitatilor romanesti din afara granitelor (nu trebuie sa pierdem din vedere apetitul Germaniei pentru intelegeri separate cu Rusia, de pilda interesele germano-ruse la Nistru), ca o consecinta a dezvoltarii parteneriatului strategic cu Statele Unite.

  47. 48 Vasile, martie 6, 2012 la 11:24 am

    Andra,

    Din cauza scutului ne iubesc in sensul ca noi am devenit tinta si nu ei!
    Ideea este ca aici ai un rationament complet eronat.Si inca ceva Vishegrad
    nu mai este un secret de foarte multi ani. Dar si Vishegrad este perimat,daca vrei valabil doar ca intentii geo-politice ,din care romanii erau inca o data exclusi!

  48. 49 Vasile, martie 6, 2012 la 11:37 am

    Ghita eu iti sugeram de alt pianetz , pe care istoria l-a retinut ca mare om politic , vorbeam de Churchil nu de Eltzin bineinteles .
    Vorbeam ca sansa unirii cu rusofilii basarabeni,sansa ratata dupa 90 cu domn Iliescu in frunte nu cu altii , vorbeam de multe altele , dar asa cum ai spus nu esti in forma …si uiti sau omiti cu voie pacatele si greselile alesilor nostri de odinioara…aceia care l-au creat pe matroz!

  49. 50 Maximmouse martie 6, 2012 la 11:52 am

    @Motanul Incaltat!

    Motane, astept si eu cu nerabdare sa ne dea americanii intrare libera.Piua intai la plecari vor fi oamenii de afaceri : ghenosu, bercea, spoitoru, etc. Ar fi bine daca si-ar lua un transfer peste ocean, ar fi bine pentru bietii nostri procurori, politisti, judecatori,oameni politici, care nu ar mai avea grija asta deprimanta : cat sa fie pretul sa-l fac scapat?

    In plus, acolo, ar fi de asteptat sa fie repede bagati la intuneric, deoarece aceia au si ei clanurile lor, dupa cum bine ne-au invatat din cultura lor cinematografica indelung vizionata si la noi…:) 🙂 🙂

  50. 51 centru martie 6, 2012 la 2:28 pm

    @vasile – romanii nu au nevoie de Schengen sa circule liberi in UE . Poti pleca la Stockholm doar cu buletinul romanesc .Moldovenii care circula in Vest sunt cetateni romani . In rest esti , ca de obicei , prea profund .

  51. 52 Socrate martie 6, 2012 la 2:55 pm

    @Theodora * Ai dreptate, Miscarea Populara s-a vrut o diversiune ca sa-i atraga pe nehotarati. Din pacate pentru ei, prea seamana cu cioara vopsita cu inimioara, asa ca nu stiu ce sa mai faca cu ea. Aliantele locale, sub nume de genul Miscarea Populara Adunatii Copaceni, de exemplu, sunt de rasul curcilor. Portocalii sunt in deruta total. Ca sa mai ciupeasca din voturile stangii, au creat adunatura de santajabili UNPR, declarata de stanga. Cum naiba sa faci o miscare de dreapta cu un partid de stanga ? Sa creezi un partid de centru, cu un lider charismatic, este si prea tarziu si rezultatul ar fi un partid prea putin credibil. In disperare de cauza, l-au creat de Dan Diaconescu, cu al sau PPDD, cu scopul de a mai ciupi din voturile USL si ale nehotaratilor. Daca ai observat, Romania TV ( Sebastian Ghita ) il invita foarte des pe Vadim Tudor ( propaganda electorala pentru PRM ), ca sa mai ciupeasca ceva din voturile USL-ului si sa mai atraga ceva nehotarati ( mai bine un PRM mic decat un USL mare ). Colac peste pupaza, au mai aparut si miscarile de protest – Piata Universitatii -, pe care se chinuie sa le canalizeze spre nemultumire civica, impotriva intregii clase politice ( cam ce face si PPDD ). N-a prea tinut, iar sa faci din ei un partid de centru, iese ceva de gen Partidul Aliantei Civice ( insucces garantat ).
    In concluzie, portocaliii nu prea au solutie politica. Ce le ramane este maximizarea furtului la alegeri si continuarea diversiunii “ toata clasa politica este de vina, toti sunt la fel “, si, evident, incerarile de a sparge USL-ul. Iar USL-ul trebuie sa faca tot ce poate pentru a atrage nehotaratii si dezamagitii care si-au pierdut speranta de mai bine.

  52. 53 Radu martie 6, 2012 la 7:21 pm

    @Nastase

    Pana la urma, orice problema s-ar discuta, oricat ar fi de veche si de importanta pentru tara, trebuie condimentata cu Basescu facut cu ou si otet, nu-i asa ? Altfel si-ar pierde din savoare.

    Basescu-n sus, Basescu-n jos, toate fleacurile sunt bune pentru a transforma o discutie relativ la pozitia de principiu a Romaniei in problema minoritatilor romanesti de peste hotare intr-o banala dare de seama a pozitiei semnaturii, alaturate sau nu datei, care este sau nu exacta, …

    Pana la urma, spuneti-ne, credeti ca e rau ca Basescu a ridicat problema minoritatii romanesti din Serbia acum, cand s-a putut obtine un acord scris de la sarbi ? E Basescu vinovat ca de 20 ani incoace sarbii nu iau in serios drepturile minoritatilor decat cand sunt amenintati ? Domnul Bildt sa zica ce vrea, minoritatea romaneasca din Serbia are dreptul sa invete si sa se roage in romaneste. Si la urma urmei Romania nu a facut gestul asta ca sa se bage in seama; dovada este ca nu a mai ridicat nici o pretentie dupa ce Tadic a catadicsit intr-un final sa semneze un acord pe care ar fi trebuit sa-l semneze Serbia in urma cu 20 ani.

    Dar de guvernul olandez a zis ceva Bildt ? Pentru ca acolo este intr-adevar un abuz. Guvernul olandez isi asigura sprijinul unor extremisti umilind Romania in mod public si gratuit. Si or sa ne tina in sah ani buni, mai bine zis pana dupa alegerile parlamentare viitoare DIN OLANDA. Asta da spirit european, n-am ce zice ! Din ce ati scris reiese ca si pentru asta tot Basescu e de vina, din cauza „tigancilor imputite” ?!?

  53. 54 Radu martie 6, 2012 la 7:40 pm

    @Theodora (comentariu din 4 martie 4:29 pm)

    Crezi ca USL trebuie sa faca ceva ? De obicei cand o echipa are avantajul pe tabela de marcaj antrenorul isi indeamna jucatorii sa se apere si sa inscrie doar pe contraatac. PSD-ul a mai avut avantajul pe tabela de marcaj si a reusit sa-si dea autogol dupa autogol pentru ca a vrut sa FACA CEVA. A vrut sa faca nu-s ce miting in Timisoara, doar doar i-o enerva pe banatenii aia molai sa iasa la vot sa le dea cu stampila in cap ! Prietenii liberali au vrut sa FACA si ei ceva si l-au trimis pe Patriciu sa disece problema pumnului in plex, iar bomboana a fost pusa de Geoana care a vrut sa FACA si el ceva si s-a dus sa-l maseze Vantu.

    PSD-ul FACE deja cate ceva si in pregatirea viitoarelor parlamentare. FACE greva desi impreuna cu cei din PNL conduceau oricum in topul chiulului, si asta desi toate sondajele arata ca greva nu face decat sa-i enerveze pe oameni. Ce mai FACE ? Uite, deunazi d-l Sova a zis ca sa FACA si el ceva, asa ca s-a apucat sa declare ca PSD-ul il va sustine pe Voicu in continuare la viitoarele parlamentare, ca sa arate clar cam ce inseamna Romania bunului simt.

  54. 55 Maximmouse martie 6, 2012 la 9:36 pm

    @centru!

    Mai, Parlamentul European a spus „da”…ce vorbesti….dar trompeta? …scandaloasa…aia nu e in parlamentul de care vorbesti?:) 🙂 🙂

    Consoleaza-te insa, caci bulgarcata sunt in aceeasi situatie…:) 🙂 🙂 cu cat mai lungi frontierele nesecurizate, cu atat mai gustos pentru toti…te-ai prins? 🙂 🙂 🙂 Nu ca Olanda n-ar avea o atitudine „scandaloasa”…dar nu este singura mititica, adica, nu de capul ei…:) 🙂

  55. 56 Maximmouse martie 6, 2012 la 9:43 pm

    @Radu!

    …da….da…. cainele moare de drum lung si….asa si asa…:) 🙂 🙂

    Ghicesc in postarile tale o neliniste insidioasa….nu pentru soarta usl ci pentru soarta celor care defileaza de la inceput in culoarea condamnatilor…..in portocaliu Radule….aceia te ingrijoreaza de fapt.Acuma mai dai si tu o sapa ici, una colea, te straduiesti, dar nu cred ca ajuti….pacat ca nu „l-ai apucat ” pe harabula, cu certitudine ai fi invatat mult din postarile lui subtile….in fine aveti in comun nelinistea asta pentru soarta pd….aveti si dreptate, dar rationamentele pe marginea sortii usl, nu va ajuta de loc…:) 🙂 🙂

  56. 57 center@yahoo.com martie 6, 2012 la 9:53 pm

    @maximmouse – nu numai ca vorbesti o romaneasca pe care nu o inteleg ( ceva apropiat de vocabularul cu gesticulatia adjacenta a unui copil de clasa a 5-a care se trezeste ditamai purtatorul de mustata de 35 de ani , in plus salariat la spalat vase intr-o trattoria din Parma , ce vreti o succes story ideala ) . Dar nici ghicind intelesul cuvintelor tale nu pricep ce vrei sa spui . Sorry , nu am decodorul la mine .

  57. 58 Maximmouse martie 6, 2012 la 10:14 pm

    @center@yahoo.com?

    daca esti acelasi cu centru, ceea ce ma indoiesc , atunci ia-o p’asta:

    ce vina am eu ca esti span, batran , n-ai decodor si colac peste pupaza mai fregventezi si bucatarii fetide ( eu credeam ca astia nu isi permit spalatori de vase, dar daca zici, nu pot sa te contrazic:) 🙂 🙂 )

    Oricum , eu sunt de vina ca te-am abordat….dar nici nu am putut sa cred ca daca zici ca ti-ai pierdut rabdarea, numai din atat , este chiar asa.

    Adio! …dar raman cu tine daca nu te calmezi , si ….:) 🙂 🙂 cum faceam in clasa a-V a te talonez si pe negandite iti dau cu ghipsu’ in cap.:) 🙂 :).Cred ca acestea fiind zise, suntem in regula…:) 🙂 🙂

  58. 59 Radu martie 6, 2012 la 11:34 pm

    @maximmouse

    Bre talibanule, gandesti tu ca postarile subtile aduc cuiva voturi la alegeri ?

    Asculta bine, desi am mai zis-o si cu alte ocazii intr-un mod cat se poate de blunt: Eu nu-s fan PSD, si nici n-am fost v’odata. Din respect pentru cei care-l apreciaza pe I.I. n-am comentat nimic cu cateva zile in urma, dar parerea mea e ca respectivul va ramane in istorie ca o mare pacoste pentru tara noastra. Din pacate liderii de azi ai PSD cred in continuare ca daca-i dau jos tabloul arunca si social-democratia la cos. Sa fie sanatosi, nu e caruta mea.

    USL-ul nu inseamna nimic pentru mine, e asa ca numele unei halte temporare. Daca PNL ia locul PD-ului e super, cu conditia sa faca blitzkrieg nu razboi de uzura care sa intoarca dreapta la nivelul anilor ’90. Sper ca am fost destul de explicit ca sa nu ma mai acuze nimeni de subtilitate.
    Acuma ca am lamurit sper cam prin ce ape ma scald, remarca te rog ca rationamentele mele au fost: 1) pe marginea comportamentului unor activisti PSD si 2) ca n-am nimic contra social-democratiei. Ba chiar as vrea sa asist la o discutie sanatoasa pe blogul asta sau in alta parte despre impozitul progresiv asa cum se poarta el in vestul salbatic.

  59. 60 center@yahoo.com martie 7, 2012 la 3:17 am

    Asa spirit mai rar Maximmouse . Madame de Stael este Miron Cozma pe langa Maria TA !

  60. 61 Vasile, martie 7, 2012 la 8:51 am

    Radule,

    pe aici sunt altii mai prosti sau mai buni in traducere greceasca, de ce doresti dumneata sa le uzurpezi locul?

    cit priveste gunoiul din ochi care nu va deranjeaza , Romania este perceputa ca tara care exporta ilegal basarabeni in Europa cum tot asa este perceputa si Bulgarii in privinta cetatelilor rusi, deci granite nesigure!

    faptul ca Olanda este o Alba ca Zapada, este insa problema olandezilor nu a romanilor ,cum tot asa de cealalta parte a granitei, problema sarbilor sau a ungurilor sau a lipovenilor,ukrainienilor, drepturile sau nedreptatea in care traiesc prin politicile puterii este pina la urma treaba noastra cum tot asa este si treaba sarbilor cu romanii nedreptatiti din Timoc sau cu ungurii din Voevodina, dar bineinteles ca politicile sociale , ruperea acestei natii ,fragmentarea erodarea acestei natii nu are nimic in comun nici cu Basescu nici cu puterea,este de fapt vina opozitiei, aveti dreptate!

  61. 62 Vasile, martie 7, 2012 la 9:14 am

    Centru,

    ce polemica este asta…circulatia libera… romanii circula liber cu bi si si cu pasaport, iar basarabenii ba ,”au ” nu sti ori te faci ca nu… ca moldovenii ca cetateni romani au si carte de identitate, si DECI pot circula oriunde in spatiul european?

    dumneata ce zici din 91 incoace am exportat vre-o doua milioane de moldoveni sau nu?Una peste alta cu inca 3 milioane de romani am depasit la export populatia Albaniei si ei niste migratori!

    credeti ca aderarea la schenghen va insemna si asigurarea obligatorie a locurilor de munca in spatiu shengen?

    sau poate manipulativ imi sugerati ca va fi mai bine ca o data in shengen trecem si la urmatoarea scumpire datorata introducerii modenei unice?

  62. 64 Draghi Puterity martie 7, 2012 la 10:48 pm

    @Radu (daca tot iti place sa te blunt-uiesti)

    Bre talibanule, gandesti tu ca postarile subtile aduc cuiva voturi la alegeri?

    Da, aduc voturile celor inteligenti. Da, stiu, nu te preocupa, si nu e publicul tau tinta…

    De curiozitate, ca tot il facusi taliban pe maxi, crezi ca postarile lui aduc voturi?

  63. 65 Radu martie 8, 2012 la 12:33 am

    @Draghi

    Singur a recunoscut, vezi: https://nastase.wordpress.com/2012/02/13/despre-generalizari-si-cat-de-incorecte-sunt-ele/#comment-154215

    Un mic detaliu la raspunsul tau: deci tu crezi ca … „aduc voturi celor inteligenti” sau „aduc voturile celor inteligenti (cui nu conteaza, dar stampila vine de la oameni inteligenti) ? Eu sunt de parere ca subtilitatile sunt complet inutile in alegeri, dar asta e parerea mea.


  1. 1 Fictiune si realitate in relatiile internationale | Stiri Bloggeri Din Romania Trackback pe martie 4, 2012 la 3:35 pm
  2. 2 Frunză”verde” şi ai lui, ” spaima ” USL-ului ???!!! « Sfinxul Trackback pe martie 5, 2012 la 4:51 am
  3. 3 Ficțiune si realitate in relațiile internaționale « ministru >> prim-ministru >> blogger « TEO STANC Trackback pe martie 5, 2012 la 12:31 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!

%d blogeri au apreciat: