iSad

Una din definitiile geniului contemporan pasionat de munca sa a fost, fara indoiala, Steve Jobs. Am regasit formula din titlu, iSad, in timp ce frunzaream presa internationala in aceasta dimineata si mi se pare ca inglobeaza perfect socul si tristetea produse de aceasta veste, dar si sentimentele si intreaga filozofie impartasite de clientii companiei Apple. Pentru ca rodul muncii lui Steve Jobs, in acesti zeci de ani, a depasit zona mercantila a oricarui business si s-a impus ca o adevarata paradigma a inceputului de secol XXI.

Mi se pare cu atat mai trist sa vorbesc de toate acestea, in contextul in care imi citesc, in fiecare dimineata, inclusiv astazi, stirile de pe iPad – una din operele tehnice de capatai ale lui Steve Jobs. Sunt un fan al produselor sale de foarte mult timp, avand acasa un iMac, dar si un MacBook. Mihnea si Andrei au intrat in lumea Apple prin alte doua inventii revolutionare, iPod-ul si iPhone-ul. In ceea ce ma priveste, la capitolul muzica am ramas fidel salii de concerte si inregistrarilor pe discuri si CD-uri. Prefer sa fiu, din acest punct de vedere, ancorat in „trecut”, in anumite conventii.

O viziune despre lume outside the box. Asta lasa in urma Steve Jobs. Si, trebuie sa fim sinceri cu noi insine, sunt prea putini cei ce reusesc sa revolutioneze un domeniu, sa produca schimbari sistemice, sa lase intr-adevar ceva in urma lor. Sper, doar, ca Apple sa se mentina in aceasta orbita trasata de Jobs. Sper ca intreaga conceptie a sa sa nu dispara odata cu filozoful.

Mai jos gasiti chintesenta lumii, asa cum a fost conceputa de Steve Jobs, intr-unul din cele mai reusite spoturi publicitare ale secolului trecut:

71 Responses to “iSad”


  1. 1 Marcus octombrie 6, 2011 la 12:16 pm

    Uite Mortu’, Nu E Mortu’ !

    Bula, ca sa pacaleasca statul, mortu-n geam a asezat,
    Si crezandu-l viu postasul pensia i-a achitat.
    Tot asa si maoistii, pentru-a fraieri poporu’,
    Dupa ce murit-a Mao, la mumie au dat onoru’.

    Pe modele patentate derbedeii lui chiombila
    Pentru a pastra intacta mult hulita camarila
    Chit c-a le-a murit alesu si s-ar cuveni schimbat
    Trag de timp, neaga decesul si prefigureaza-un blat.

    Nedorind sa piarda locul mortului in parlament
    Inventeaza noi tertipuri si le dau drept argument
    Cum ca locul in disputa si ramas astfel vacant
    Li s-ar cuveni de facto si cu japca trebuie luat.

    Numai ca de vor baietii sa stea-n jilt de decedat
    Noi i-om aseza cu forta in pamant proaspat sapat.
    Si le-om da de amintire cand i-om duce-n loc de veci
    Cate-un tucal drept scaun pentru niste ….. reci.

  2. 2 Draghi Puterity octombrie 6, 2011 la 12:52 pm

    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Intr-adevar, prin produsele lui, a creat o noua moda, care apoi a fost urmata si dezvoltata de multi, iar acest lucru e cel care a schimbat lumea.

    Despre morti numai de bine, insa referitor la clipul respectiv, ma intreb, oare nu a ajuns Apple-ul zilelor noastre mai degraba figura din spatele ecranului decat cea rebela care isi risca viata in numele libertatii de a opta pentru un alt sistem? Acu vreo luna am vrut sa imi cumpar in Germania un produs concurent al IPad-ului, de la firma Samsung, a carui raport performanta pret mi se parea mult mai avantajos. Am aflat ca nu pot. Apple a reusit sa obtina la tribunal interzicerea vanzarii sale in Germania. QED

  3. 3 blogideologic octombrie 6, 2011 la 1:19 pm

    L-am considerat pe Steve Jobs drept un Leonardo da Vinci al tehnologiei IT. Produsele create de el îmbinau invenţia tehnologică şi estetica. Familia lui Steve Jobs venea din Siria (Isauria). Iar mama lui Leonardo da Vinci era o sclavă isaură.

  4. 4 florin m. octombrie 6, 2011 la 2:42 pm

    Draghi Puterity

    macar a facut-o la tribunal. Totusi, de acord cu tine.

    Citeam de curand ca Bastiat spunea ca inovatia trece prin trei stagii:

    – o companie detine un anume know-how si profita de el
    – modelul devine popular, sau este imitat, si mai multi profita de el.
    – know how ul devine atat de larg raspandit incat nu mai poate crea profit in sine, inspirand in acest fel nevoia unor noi inovatii.

    Apple a prelungit artificial primul stagiu, profitand de protectia statului asupra patentelor.
    Cine creaza monopoluri?

    Asta nu schimba cu nimic contributia lui Apple sau a lui Steve Jobs la modelarea lumii de azi, asa cum o cunoastem, respectiv nu ofileste in nici un fel calitatea formidabila a produselor Apple.

  5. 5 M.Voicu octombrie 6, 2011 la 3:02 pm

    Pentru cine face teste Banca Nationala? iSad
    Am cerut BNR, acu’ f’o doi ani, o sponsorizare de 3000 lei (trei mii de lei !) pentru a-mi putea înregistra o cerere de Brevet de invenţie (la care, cu mijloacele mele am construit şi prototipul, cã sunt mândru). Nu mi-au rãspuns; ce mândru sunt ! Scria un nordic: ”dacã vrei sã fii tare, rãmâi singur

  6. 6 Adrian B. octombrie 6, 2011 la 3:35 pm

    Fara indoiala un geniu si un vizionar…Am locuit in America si am asistat (din postura de cumparator!) la decaderea si apoi la revenirea in forta a acestui brand de exceptie . Dealtfel, mai jos puteti citi povestea lui Steve Jobs , relatata chiar de el :

    Incredibila poveste a lui Steve Jobs, relatată chiar de el

    „Trebuie să ne urmăm visele şi să facem ceea ce ne place, trăind fiecare zi ca şi cum ar fi ultima”. E îndemnul lui Steve Jobs, unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi fondatorul Apple. Steve Jobs şi-a dat demisia de la conducerea companiei Apple la mijlocul aceastei săptămână din cauza stării sale de sănătate, iar presa americană a prezentat sâmbătă imagini şocante cu fostul CEO de la Apple.

    «
    teve Jobs este bolnav
    Imaginea 6/6
    »Site-ul TMZ.com a publicat imagini cu Steve Jobs care pare foarte bolnav. Fotografiile ar fi fost realizate la două zile după ce grupul american Apple a anunţat miercuri demisia patronului şi cofondatorului, aflat în concediu medical din ianuarie.
    În urmă cu şase ani Steve Jobs vorbea în faţa unor absolvenţi ai universităţii Stanford. El le-a spus acestora trei poveşti care să-i inspire în viaţă.
    Prima poveste este despre conexiuni

    Am renunţat la Reed College după primele şase luni, dar am rămas în facultate încă 18 luni, după care am plecat. De ce am renunţat?

    Am început să renunţ înainte de a mă naşte. Mama mea biologică a fost o tânără necăsătorită, absolventă de facultate care a decis să mă dea spre adopţie. A simţit că ar trebui să fiu adoptat de către doi absolvenţi de facultate şi a aranjat în aşa fel încât la naştere să fiu adoptat de un avocat şi soţia lui. Doar că atunci când m-am născut ei s-au răzgândit şi au spus că îşi doresc o fetiţă. Aşa că părinţii mei, care erau pe lista de aşteptare, au primit un telefon în mijlocul nopţii şi au fost întrebaţi dacă îşi doresc un băiat, iar răspunsul lor a fost afirmativ. Mama mea biologică a aflat mai târziu că mama adoptivă nu a terminat niciodată facultatea, iar tatăl meu nu a terminat liceul. A refuzat să semneze actele finale de adopţie. A făcut-o câteva luni mai târziu când părinţii mei i-au promis că într-o zi voi merge la colegiu.

    La 17 ani am mers la facultate. Dar din naivitate am ales o facultate care era aproape la fel de scumpă ca şi Stanford şi toate economiile părinţilor au fost cheltuite pe studiile mele. După şase luni, nu am mai înţeles rostul facultăţii. Nu aveam nicio idee despre ceea ce aş vrea să fac în viaţă şi nici felul în care facultatea m-ar putea ajuta să îmi dau seama ce îmi doresc. Şi uite aşa am cheltuit toţi banii părinţilor, pe care îi strânseseră o viaţă întreagă. Am decis să renunţ şi să cred că totul va fi bine. A fost destul de înspăimântător la acea vreme, dar privind în urma a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată.

    Nu a fost totul frumos. Nu am avut unde să dorm, dormeam pe podeaua din camera unui prieten, înapoiam sticle de Coca Cola pentru 5 cenţi pe care îi strângeam ca să îmi cumpăr mâncare, mergem 7 mile pe jos, în fiecare duminică seara pentru a primi cea mai bună masă dintr-o săptămână, la templul Hare Krishna. Iubeam mâncarea aceea. Şi tot ce am îndurat pentru a-mi urma curiozitatea şi intuiţia s-a dovedit a fi nepreţuit mai târziu. Să vă dau un exemplu:

    Reed College în acea vreme oferea cele mai bune cursuri de caligrafie din ţară. În campus orice poster, fiecare etichetă de pe sertare era scrisă de mână cu o caligrafie impecabilă. Pentru că am renunţat şi nu trebuia să particip la orele obişnuite, am decis să mă duc la cursurile de caligrafie pentru a învăţa să scriu frumos.

    Am învăţat despre serif şi fonturi san serif, despre cum să las anumite spaţii între diferitele combinaţii de litere. A fost frumos, istoric, artistic, subtil într-un mod în care ştiinţa nu poate surprinde şi mi s-a părut fascinant.

    Nimic din toate aceste nu aş fi crezut că să vor avea o aplicaţie practică în viaţă. Dar 10 ani mai târziu, când făceam proiectul primului computer Macintosh totul mi-a revenit în minte. Şi am proiectatul totul în Mac. Acesta a fost primul calculator cu tipografie frumoasă. Dacă nu aş fi ales un singur curs la colegiu, Mac nu ar fi avut niciodată mai multe tipuri de caractere sau fonturi proporţional distanţate. Şi cum Windows doar a copiat Mac-ul, e de la sine înţeles că niciun calculator personal nu ar fi avut asta. Dacă nu renunţam la facultate, nu aş fi luat niciodată cursuri de caligrafie şi calculatoarele poate nu ar fi avut tipografia minunată pe care o au. Bineînţeles era imposibil să fac conexiunea între aceste puncte, uitându-mă înainte în timpul facultăţii, dar era foarte , foarte clar uitându-mă înapoi după zece ani.

    Nu puteţi să faceţi conexiuni între puncte privind înainte ci doar privind înapoi. Deci trebuie să credeţi că punctele se vor conecta cândva în viitor. Trebuie să credeţi în ceva – destin, viaţă, karma, orice. Acestă abordare nu m-a lăsat niciodată la pământ şi a făcut toată diferenţa în viaţa mea.

    Steve Jobs despre numele Apple. „Eram un adept al fructelor la acea vreme. Mâncam doar fructe. Eram cu trei luni în urmă cu depunerea unui nume comercial fictiv şi am ameninţat că îmi voi numi compania Apple Computer, dacă nimeni nu vine cu o idee mai interesantă până la ora cinci în acea zi. Am sperat că voi stimula creativitatea. Dar ne-am blocat, aşa că ne-am numit compania Apple”.

    A doua poveste e despre pierdere

    Am fost noroc că am aflat ce îmi doresc să fac devreme în viaţă. Woz şi cu mine am început să lucrăm la Apple în garajul părinţilor mei când aveam doar 20 de ani. Am muncit mult şi în 10 ani Apple a crescut de la două persoane într-un garaj la o companie de 2 miliarde de dolari cu peste 4000 de angajaţi.

    Tocmai lansasem cea mai bună creaţie a noastră Macintosh, cu un an înainte, şi tocmai împlinisem 30 de ani, când am fost concediat. Cum poţi fi concediat de la o companie pe care tu ai creat-o? Când Apple a crescut am angajat pe cineva pe care îl credeam suficient de talentat să conducă compania cu mine, iar în primii ani lucrurile au mers bine. Dar viziunile noastre au început să fie diferite. Consiliul nostru de administraţie a decis ca el să rămână. Deci la 30 de ani am plecat. Tot ce a fost centrul vieţii mele de adult se năruia, am fost devastat.

    Nu am ştiut ce să fac pentru câteva luni. Am simţit că am dezagămit generaţiile viitoare şi pe antreprenori. M-am întâlnit cu David Packard şi Bob Noyce şi am încercat să îmi cer scuze pentru că am dat-o în bară atât de rău. Dar a fost un eşec public şi mă gândeam chiar să fug din zonă.

    Apoi totul a început să se lumineze- eram încă îndrăgostit de ceea ce făceam. Evenimentele de la Apple nu au schimbat asta. Am fost respins, dar încă iubeam ceea ce făceam. Aşa că am decis să o iau de la căpăt.

    Steve Wozniak şi Steve Jobs au prezentat un prototip al Apple I la o întâlnire a pasionaţilor de calculatoare din Palo Alto, California. Un dealer local de calculatoare a comandat 100 de unităţi. Aproximativ 200 de Apple au fost contruite şi s-au vândut în 10 luni, pentru 666,66 de dolari.

    Nu am văzut asta atunci, dar faptul că am fost concediat de la Apple a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat. Greutatea de a fi un om de succes a fost înlocuită cu uşurinţă unui începător, mai puţin sigur pe orice. M-a eliberat să intru în cea mai creativă perioadă a vieţii mele.

    În următorii cinci ani am început să pun pe picioare o companie numită NeXT, o altă companie numită Pixar şi m-am îndrăgostit de femeia care mi-a devenit soţie. Pixar a creat primele filme animate pe calculator, Toy Story, este şi acum cea mai de succes animaţie de studio din lume. Apple a cumpărat NeXT, m-am întors la Apple şi tehnologia pe care o dezvoltăm la NeXT este în centrul renaşterii companiei Apple. Iar eu şi Laurene am avut o familie minunată împreună.

    Sunt aproape sigur că nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat dacă nu eram concediat de la Apple. A fost un medicament îngrozitor, dar cred că pacientul avea nevoie de el. Câteodată viaţa te loveşte cu o cărămidă în cap. Dar nu îţi pierde speranţa. Sunt sigur că singurul lucru care m-a făcut să merg înainte a fost faptul că iubeam ceea ce făceam. Trebuie să găseşti ceea ce iubeşti. Şi e un lucru valabil atât pentru muncă, cât şi pentru persoana iubită. Munca îţi va ocupa o mare parte din viaţă şi singura modalitate de a fi satisfăcut este să faci ceea ce crezi că e o muncă bună pentru tine. Şi singura modalitate de a face o treabă bună e să iubeşti ceea ce faci. Dacă nu ai găsit-o încă, caută în continuare. Nu aştepta. Inima ta va şti atunci când o vei găsi. Şi ca şi o relaţie grozavă, va fi tot mai bună şi mai bună cu trecerea anilor. Deci caută până când o vei găsi. Nu aştepta.

    A treia mea poveste este despre moarte

    Când aveam 17 ani am dat peste un citat care zicea cam aşa: Dacă trăieşti fiecare zi ca şi cum ar fi ultima într-o zi cu siguranţă vei fi bun”. M-a impresionat atunci şi în ultimii 33 de ani, m-am uitat în oglindă, în fiecare dimineaţă şi m-am întrebat ” dacă azi ar fi ultima zi a vieţii mele, aş face ceea ce voi face azi?” Şi de fiecare dată când răspunsul începea cu un „Nu”, mai multe zile la rând, ştiam că trebuie să schimb ceva.

    Amintindu-mi că voi muri curând a fost cel mai bun instrument pe care l-am avut şi care m-a ajutat să fac alegerile importante din viaţa mea. Pentru că aproape orice – toate aşteptările, toată mândria, toată frica de lucrările jenante sau de eşec – toate aceste lucruri pălesc în faţa moarţii, lăsând doar lucrurile importante. Amintindu-ţi că vei muri este cea mai bună metodă de a evita să cazi în capcana gândului că ai ceva de pierdut. Eşti deja fără protecţie. Nu există niciun motiv să nu îţi urmezi inima.

    În urmă cu câţiva ani am fost diagnosticat cu cancer. Mi-am făcut o investigaţie la 7.30 dimineaţa şi ecografia a aratat clar că am o tumoare la pancreas. Nici nu ştiam ce e pancreasul. Doctorul mi-a spus că e un tip de cancer incurabil şi că voi mai trăi între trei ani şi şase luni. Medicul m-a sfătuit să merg acasă şi să îmi pun afacerile în ordine, mesajul codat al doctorilor care spune să te pregăteşti de moarte. Înseamnă să le spui copiilor tăi în câteva luni ceea ce ai vrea să le spui în următorii zece ani. Înseamnă să te asiguri că totul e în ordine pentru a fi cât mai simplu pentru familia ta. Înseamnă să le spui adio.

    Am trăit cu acest diagnostic. Mai târziu mi-au făcut o biopsie din tumoare. Eu eram sedat, dar soţia mea care era acolo mi-a povestit, că atunci când au examinat celulele, medicii au început să plângă pentru că s-a dovedit a fi o formă foarte rară de cancer la pancreas care se poate vindeca după o operaţie. Mi-am făcut operaţia şi acum sunt bine.

    De data aceasta am fost cel mai aproape de moarte şi sper să rămâna aşa pentru câteva decenii. Trăind asta pot să spun că moartea e un concept util, dar pur intectual:

    Nimeni nu vrea să moară. Chiar şi oamenii care vor să ajungă în Rai nu vor să moară ca să ajungă acolo. Şi moartea e o destinaţie pe care toţi o împărtăşim. Nimeni nu scapă de ea. Şi aşa trebuie să fie, pentru că moartea e cea mai mare invenţie a vieţii. Este agentul care schimbă viaţa. E clar că vechiul trebuie să facă loc noului. Acum tu eşti cel nou, dar într-o zi, nu peste mult timp, vei fi vechi şi vei dispărea. Scuze că sunt aşa dramatic, dar e adevărat.

    Timpul tău e limitat, nu îl irosi trăind viaţa altcuiva. Nu trăi blocat în doctrine, care înseamnă să trăieşti după rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsa zgomotul altor opinii să îţi înăbuşe propria voce. Şi cel mai important, trebuie să ai curajul să îţi urmezi inima şi intuiţia. Ea ştie deja ce trebuie să fii. Orice altceva trebuie să fie într-un plan secund.
    Jobs, în vârstă de 56 de ani, se afla în concediu medical din ianuarie, pentru o durată nedeterminată. Cu doi ani în urmă a suferit o grefă de ficat, iar în 2004 a fost diagnosticat cu cancer de pancreas.
    Demisia surprinzătoare de miercuri noapte a lui Steve Jobs de la conducerea Apple a şters 52 miliarde dolari din valoarea indicelui Standard & Poor’s (S&P) 500 al bursei de la New York înainte de debutul şedinţei de joi, în timp ce fanii şi investitorii deplâng retragerea unei legende a tehnologiei.

  7. 7 Draghi Puterity octombrie 6, 2011 la 4:22 pm

    Trei povesti din viata lui Steve Jobs

  8. 8 ochiusitimpanu octombrie 6, 2011 la 5:08 pm

    Corect: iSad și-atât…

  9. 9 dlnimeni octombrie 6, 2011 la 5:12 pm

    Apple a devenit ceea ce este si datorita a doua incapatinari: a fost credincios, ca producator de calculatoare, procesoarelor Motorola, superioare mult timp celor Intel; si: a refuzat sa vinda drepturile de fabricatie altora. In acest fel, Apple a ramas o insula de referinta tehnologica intr-un ocean de PC-uri pe baza de Intel diseminate in toata lumea. Cu preturi mai mari datorita seriilor de fabricatie mai mici, insa respectati. Dumnezeu sa il ierte pe Steve Jobs. Dar Dumnezeu sa ierte si industria noastra de calculatoare, care a avut destui ingineri inzestrati care au murit ori vor muri in anonimat si poate si in saracie. Iar Dumnezeu sa nu ii ierte pe conducatorii si politicienii romani care au creat si condus dezindustrializarea romaneasca!

  10. 11 Emil Vulcanescu octombrie 6, 2011 la 6:46 pm

    Sreve Jobs a fost un revolutionar…
    Dumneavoastra , Domnule Adrian Nastase cand doriti sa fiti un revolutionar ?
    Cu stima Emil

  11. 12 Emil Vulcanescu octombrie 6, 2011 la 6:51 pm

    @ dlnineni
    ” Dumnezeu nu doarme ”
    Sa fii iubit …
    Cu stima Emil

  12. 13 Cârcotaşu octombrie 6, 2011 la 11:43 pm

    @ dlnimeni,

    Apple a devenit ceea ce este si datorita a doua incapatinari: a fost credincios, ca producator de calculatoare, procesoarelor Motorola, superioare mult timp celor Intel; si: a refuzat sa vinda drepturile de fabricatie altora. In acest fel, Apple a ramas o insula de referinta tehnologica intr-un ocean de PC-uri pe baza de Intel diseminate in toata lumea.

    Ironia a făcut ca ultimele procesoare din seria MC 6800 (original Motorola) să fie produse de IBM, Motorola încetând să le mai producă producă încă din anii ’90. La rândul său şi IBM a sistat producţia acestora, ceea ce a însemnat că de prin 2005 Apple foloseşte procesoarele Intel sau AMD, deci nu mai este de mult o insulă de referinţă tehnologică în oceanul de PC-uri etc.
    De fapt concurentul lui Apple nu a fost INTEL. El s-a numit Microsoft care a inventat de fapt PC-ul „compatibil IBM”. Similar lui Apple nu există un singur producător de PC-uri „IBM compatibile”.
    Faptul că procesoarele urmaşe ale bătrânului i8080 sunt azi produse de două firme, INTEL şi AMD, în timp ce urmaşele lui 6800 nu se mai fabrică, constituie exemplificarea succesului succesului unuia şi a eşecului altuia.
    Exponenţii lor, în concurenţă, Bill Gates şi Steve Jobs.

  13. 14 blogideologic octombrie 7, 2011 la 4:21 am

    Afirm că USL are o consiliere discutabilă în materie de politică ecologică. Am ascultat ieri RLdeclaraţiile domnului Crin Antonescu şi ale doamnei Rovana Plumb în materie de politică ecologică. Nu îi blamez, afirm doar că beneficiază de o consiliere dubioasă. De altminteri, pe plan mondial, criteriile folosite şi principiile de evaluare în politica ecologică au evoluat extrem de rapid. Eu încă mai cred că Noua Economie ori va fi o economie verde, ori noi nu vom mai fi deloc. Însă mijloacele de acţiune eu le văd producând rezultate numai pe termen lung. Optimismul preşedintelui Barack Obama de a acţiona pe termen scurt în materie de politică ecologică şi de „economie verde” pe bază de energii regenerabile a fost recent infirmat de realităţi. Totodată, de ce să nu recunoaştem ?, în „economia verde” s-au implicat şi diverse mafii. Care-i miza pentru ei ? Câştigul prin subvenţiile de la stat, plus câştigul pe „certificatele verzi” pe care le vând în cadrul mecanismului „cap and trade” (plafon şi comerţ) dezvoltat în cadrul doctrinei economice neoclasice. Reamintesc faptul că instituţii mondiale extrem de puternice, precum FMI, Banca Mondială şi OMC se bazează pe aceeaşi doctrină neoclasică. Economistul român Nicolae Georgescu-Roegen nu credea în această doctrină economică neoclasică şi i-a pus în evidenţă limitările şi greşelile. Dar, pe lângă aceste eresuri doctrinare, mai există şi interferenţe malevolente izvorâte din dorinţa unor puternici de câştig facil şi „legal”. Acesta-i cazul energiei electrice eoliene. Şi văd că fac lobby pentru această energie atât ziaristul Romulus Cristea de la RL, cât şi doamna Rovana Plumb de la USL (repet, aşa ceva se întâmplă foarte probabil dintr-o consiliere defectuoasă). Ceea ce uită să spună autorul articolului din RL este faptul că energia electrică devine astfel mai scumpă (cu zece procente), iar banii plătiţi suplimentar de consumatori se transformă în fluxuri de bani către firmele eoliene, sub forma unor „subvenţii”. Este bine ştiut ca în spatele firmelor eoliene se ascund diverse mafii. În România, procesul respectiv a fost iniţiat de Silviu Prigoană, deputatul PDL. Repet, subvenţiile pentru companiile din eolian provin din preţurile mai mari plătite de consumator pentru energia electrică ! Întotdeauna subvenţiile deformează grav economia de piaţă liberă, prin fenomenul economic numit „pierderea de dara” (deadweight loss). Şi apoi, la nivelul UE, se lucrează în prezent la proiectul unei reţele de distribuţie electrică provenind din energiile alternative. Care sunt mai scumpe. Dar consumatorul obişnuit are astfel dreptul să facă o alegere între energie mai ieftină, şi o energie mai scumpă. De ce atunci atâta grabă la aceşti investitori în eolian ? Dar supărarea domnului Ionel David, consultant al AREE (Asociaţia Română pentru Energie Eoliană), pentru faptul ca „guvernul nu a aprobat încă legea care acordă ajutor de stat energiilor regenerabile”, o înţeleg :-).

  14. 15 Victor V. octombrie 7, 2011 la 4:25 am

    @ blogideologic

    Deci acum Steve Jobs a devenit un Leonardo da Vinci al IT-ului! Acum o lună și ceva era un fel de antichrist: „Cât despre performanţa ambientală, să spunem clar, corporaţia Apple este una dintre întreprinderile economice nefaste pentru planeta aceasta, Apple poluează din greu Pământul!”.

    Salutări de la „One Infinite Loop”! Să mă anunți și pe mine când te hotărăști.

  15. 16 Victor V. octombrie 7, 2011 la 4:32 am

    @ dlnimeni

    E simpatică ideea cu Motorola. Numai că atunci când Apple a început să crească semnificativ și să devină ceea ce este astăzi, procesoarele erau Intel nu Motorola.

    Și cred că treceți prea ușor peste pasiunea pentru perfecțiune – atât la hardware, cât și la software.

  16. 17 Victor V. octombrie 7, 2011 la 4:38 am

    @ M.Voicu

    Da, sunteți tare. Dar nu era mai bine dacă nu cereați sponsorizarea? Așa cârcotașii ar putea crede că v-ați supărat că nu v-au răspuns.

    De ce nu v-ați adresat „mediului privat”? Suma nu e mare și poate vă găseați și un partener cu care să o puneți în fabricație și să deveniți miliardar. Cum au facut Steve Jobs și Steve Wozniak. Niciodată nu e prea târziu.

  17. 18 Victor V. octombrie 7, 2011 la 4:52 am

    @ florin m.

    În sfârșit am și eu o altă opinie decât tine. În cazul de față, o operă de artă (interfața IPad) a fost copiată jenant de către niște „brainless”. E ca și cum Florin Salam sau Vali Vijelie s-ar apuca să interpreteze Verdi. Sunt de acord totuși că e prea mult să le interzici să cânte muzică de operă prin decizie judecătorească. E mai degrabă o chestiune de prost gust.

    Dacă însă te uiți că sunt amatori de așa ceva, aproape că inclin să le dau dreptate nemților.

  18. 19 Vasile, octombrie 7, 2011 la 7:10 am

    Draghi ….
    Pentru multi ar fi fost revelator sa redai speech-ul de la Yale…sau sa inteleg ca ar fi deranjant?

  19. 20 blogideologic octombrie 7, 2011 la 8:54 am

    @ Victor V.
    Mă refeream atunci la evaluările de performanţă ambientală pentru firma Apple. Poluează din greu. Evaluarea aceasta nu a fost făcută de mine.

  20. 21 blogideologic octombrie 7, 2011 la 9:08 am

    @ Victor V.
    „Apple secretive about ‘polluting and poisoning’ supply chain, says report ” http://www.guardian.co.uk/environment/2011/jan/20/apple-pollution-supply-chain
    „Apple blocks iPhones from green ranking scheme” http://www.guardian.co.uk/technology/2010/aug/25/apple-iphone-green-ranking

  21. 22 Draghi Puterity octombrie 7, 2011 la 9:42 am

    @Vasile

    Nu stiu la care speech te referi, reda-l tu daca il ai.

  22. 23 beniamincruceru octombrie 7, 2011 la 11:03 am

    Steve Jobs ne-a descoperit și nouă merele de aur și de atunci încoace a fost imortalizat proverbul an Apple a day keeps Windows away. http://ow.ly/6QcCe

  23. 24 M.Voicu octombrie 7, 2011 la 11:50 am

    @Victor V. Esq, octombrie 7, 2011 la 4:38am. Vã mulţumesc pentru rãspunsul Dumneavoastrã sincer şi lucrativ
    @dlnimeni octombrie 6, 2011 la 5:12pm şi @Cârcotaşu octombrie 6, 2011 la 11:43pm au redat ”douã încãpãţânari ale Apple”, a doua fiind: ”a refuzat sã vândã drepturile de fabricaţie, altora”; cam despre asta e vorba ❗
    Dumneavoastrã vã puteţi da seama cât efort m-a costat pentru construcţia protoTipului de motor toroidal în care pistonul-rotor are mişcare circularã (şi nu planetarã ca la motorul Wankel) şi finisãrile echipãrii lui mã vor mai costa; eu nu puteam pierde termenul şi mi-am înregistrat deja cererea de brevet de invenţie. Suma de 3000 lei pe care o cerusem de la conducerea BNR nu era o ”sponsorizare” – ci un test (am exemplificat altãdatã, în alte subiecte, cu bãnci comerciale). Nici chiar cârcotaşii n-ar putea crede că m-am supãrat pentru valoarea sumei, ci…

    ➡ D’aia, nu-nţeleg cum s-a ajuns în capitalism, cã dã Statu’ bani pe proiecte la care nu-şi asigurã participarea la beneficiul de endeavour = to try to do something rewarding

  24. 25 florin m. octombrie 7, 2011 la 2:52 pm

    Victor V.

    Fara a sti speta in cauza: eu cred ca intotdeauna piata trebuie lasata sa decida. Crearea unei „penurii” artificiale in piata ar trebui sa nu fie posibila.

  25. 26 florin m. octombrie 7, 2011 la 4:46 pm

    Victor V.

    Imi cer scuze pentru ” a sti”. 🙂

  26. 27 florin m. octombrie 7, 2011 la 5:04 pm

    Blog Ideologic

    „Întotdeauna subvenţiile deformează grav economia de piaţă liberă, prin fenomenul economic numit „pierderea de dara” (deadweight loss).”

    Iata un punct de vedere corect!

    Dar, sa ne intoarcem un pic la „economia verde”. Pentru a fi realizabila, sustenabila, in absenta subventiilor, inseamna sa fie acceptata de piata, respectiv consumatorul sa vrea sa plateasca mai mult, sau sa fie competitiva cu cea…”neverde”. Posibil? Doar in cazuri exceptionale.

    Sistemul certificatelor verzi si CO2 este bazat pe teoria optimalitatilor Pareto si inseamna o compensatie, (arbitrar stabilita), a externalitatilor. Aplicarea se face dupa principiul „mai ieftin sa platesc pentru subventia unei uzine verzi in alta locatie, decat sa opresc poluarea aici. ” Subventia, in acest caz vine de la poluator, insa reprezinta in fapt un suprapret aplicat consumatorului, intrucat costul este transferat direct consumatorului. Statul specifica doar numarul de CO2 sau verzi care revin producatorului ecologic. In majoritatea tarilor europene, certficatele verzi sunt inlocuite cu compensatie tarifara platita producatorului „ecologic” care alimenteaza in retea.

  27. 28 M.Voicu octombrie 7, 2011 la 8:28 pm

    @florin m. octombrie 6, 2011 la 2:42pm spune cã, în timp, inovaţia ajunge în al treilea stadiu când: ”know how-ul devine atât de larg rãspândit încât nu mai poate crea profit în sine, inspirând în acest fel nevoia unor noi inovaţii.”
    • * * M-am întrebat, vãzând atent filmuleţele – de-acum istorie – postate de colegi în aceastã rubricã, dacã trebuie creatã o nevoie (varianta agresivã de marketing), sau trebuie satifãcutã o nevoie ❓ Parcã aduce cu problema primordialitãţii ou-gãinã, dar andrisantul e diferit, ca în logica dinamicã a contradictoriului a lui Ştefan Lupaşcu.
    • * * Textual, Steve Jobs s-a exprimat pentru crearea unei nevoi; mãreţia lui Steve Jobs e cã el a satisfãcut o nevoie aflatã în potenţialitate decând lumea; a dat lumii roata
    • * * Cred cã nu poţi crea nevoi sociale decât celui care le are satisfãcute pe cele de bazã. Abia apoi toate nevoile sunt ”de bazã”. Este adevãrat, însã, cum scria cineva privitor la pericole: descoperirile ştiinţifice nu sunt predate omenirii cu manualul de utilizare ! Totul e, câtã forţã, faţã de societate, au samsarii ❗

  28. 29 florin m. octombrie 7, 2011 la 8:36 pm

    Continuare la „energia verde”:

    Este un non sens sa vrei energie verde azi, daca nu esti pregatit sa platesti pretul. Este ca la alimentele bio, respectiv rosiile de care se vorbea deunazi: fie accepti ca este ok sa mananci rosii ieftine, dar nu tocmai gustoase, fie accepti sa platesti in plus pentru cultivarea traditionala neproductiva. Dar sa te arati nemultumit de calitate insa sa te codesti sa platesti pretul pentru produsul pe care il prealsavesti si il regreti… ipocrizie pura.

    Guvernul Romaniei se teme de impactul energie verzi in pretul energiei. Cat de stupid poti sa fii, incat sa nu intelegi ce semnezi? Romania s-a angajat la o anume politica in aceasta privinta si trebuie sa produca rezultate. Dar, ca de obicei, politicile conjuncturale ale partidelor romanesti nu se descurca in chestiuni pe termen lung si pun pe toata lumea in situatii conflictuale.

  29. 30 M.Voicu octombrie 7, 2011 la 9:23 pm

    @blogideologic octombrie 7, 2011 la 4:21am spune: «subvenţiile pentru companiile din eolian provin din preţurile mai mari plătite de consumator pentru energia electrică !»
    * * * ”Banii plătiţi suplimentar” sunt de la consumatorii captivi; înţeleg cã eu primesc atâta energie hidro (eco), cât a stabilit un consilier prezidenţial, adicã mai nimic – şi pe el nu l-a votat nimInea ❗ Lafel e cu programul ”rabla” unde plãtim ca unii sã-şi schimbe mijlocele – când poluatorul ar trebui sã plãteascã; înainte, în Vest se aplica sistemul buy-back – unde producãtorul participa direct la înlocuirea mijloacelor produse de el – by him, only (ca la liberali !). Acu’ e-n devãlmãşie: ca-n socialism; cui îi place atât de mult asta – şi unde-i mandatul social ❓
    @ florin m. octombrie 7, 2011 la 5:04pm.
    * * * ”deadweight loss” e în traducere, nu ”pierderea de dara”, ci pierdere de tarã (unde e acul balanţei când pe taler sunt doar ”alte alea”). Dar aţi spus adevãrul: “Întotdeauna subvenţiile deformează grav economia de piaţă liberă”. Dece sunt lãsate sã deformeze grav economia de piaţă liberă”; cine vrea sã o compromitã ❓ Dupã teoria relativitãţii ”extinsã de mine”: CO2 produc toţi; proştii ne şi polueazã :mrgreen:

  30. 31 Cârcotaşu octombrie 7, 2011 la 9:51 pm

    @ M. Voicu,

    @Cârcotaşu octombrie 6, 2011 la 11:43pm au redat ”douã încãpãţânari ale Apple”, a doua fiind: ”a refuzat sã vândã drepturile de fabricaţie, altora”; cam despre asta e vorba.
    Eu nu am făcut această afirmaţie, doar am omis s-o contrazic. E foarte improbabil că ar fi existat vreun producător dornic să producă computerele Apple. Şi de fapt PC-ul meu este home-made, n-am cerut voie nimănui să mi-l construiesc. Faptul că am plătit licenţa pentru Windows a fost opţiunea mea, probabil mulţi consideră c-am fost fraier dac-am făcut-o. Puteam să cumpăr licenţa pentru OS X, pentru neştiutori acesta funcţionează perfect pe orice PC, nu numai pe Apple. Pentru neinformaţi, OS X este mult mai ieftin ca Windows, ba oferă şi licenţe multiple, doar că este foarte mare consumator de resurse (l-am testat) şi acesta este motivul pentru care nu este agreeat. De fapt „compatibil IBM” sau Apple sunt numai aceeaşi Mărie cu altă pălărie (Windows sau OS). De fapt nu există nicio licenţă, hard-ul este free, oricine îl poate face, doar că nu a existat niciodată vreun entuziasm pentru Apple, măcar pentru preţul mult prea mare.
    De altfel sigur, de morţi numai de bine, acum e cool să-l lauzi pe Steve Jobs, doar că toţi cei ce-l laudă folosesc WINDOWS, maxima ipocrizie ce poate exista.
    Sigur, acum la modă sunt iPod, iPhone, iPad, dar nu Macintosh! Ăsta e un EŞEC!

  31. 32 florin m. octombrie 7, 2011 la 10:56 pm

    M.Voicu

    Desigur, nu m-am gandit sa sanctionez in nici un fel o eroare de scris, cu „pierderea de (d)tara. De fapt, este vorba despre un „handicap”, iar eu am crezut sa inteleg ce spunea blog, fara alte observatii.
    Cea mai buna „optimalitate Pareto” este cea a schimburilor neviciate de nici un fel de interventie. in acest fel, partile reusesc sa isi satisfaca optimal interesele.

    Deindata ce o forta exterioara intervine, indiferent de „legitimitatea” motivatiei, in schimburi exista riscul introducerii acestei „tare”, care greveaza asupra pretului si asupra eficientei schimbului. Functie de produsul in cauza si de elasticitatea cererii in raport cu oferta, efectul poate fi mai mult sau mai putin important.

    Cine isi imagineaza ca intelege lumea, ar trebui sa se abtina de la incercarea de a o face mai buna, altfel decat prin exemplul propriu.

    In asta consta marele merit al unor oameni ca Steve Jobs.

  32. 33 blogideologic octombrie 8, 2011 la 4:31 am

    @ florin m. spune : „Sistemul certificatelor verzi si CO2 este bazat pe teoria optimalitatilor Pareto si inseamna o compensatie, (arbitrar stabilita), a externalitatilor. Aplicarea se face dupa principiul “mai ieftin sa platesc pentru subventia unei uzine verzi in alta locatie, decat sa opresc poluarea aici.”
    Wrong. Este de fapt creată o piaţă pentru certificate verzi şi CO2, folosind mecanismul „cap and trade”. Băieţii deştepţi din energie, adică urmaşii „bubulilor” lui Coruţ, au distorsionat-o.

  33. 34 blogideologic octombrie 8, 2011 la 4:56 am

    @ florin m. spune : „Sistemul certificatelor verzi si CO2 este bazat pe teoria optimalitatilor Pareto si inseamna o compensatie, (arbitrar stabilita), a externalitatilor. Aplicarea se face dupa principiul “mai ieftin sa platesc pentru subventia unei uzine verzi in alta locatie, decat sa opresc poluarea aici.”
    Wrong. Este de fapt creată o piaţă pentru certificate verzi şi CO2, folosind mecanismul „cap and trade”. Băieţii deştepţi din energie, adică urmaşii „bubulilor” lui Coruţ, au distorsionat-o.
    Steve Jobs a fost furnizorul de „core competence” (meseria întreprinderii) pentru Apple. Am mai zis că Steve Jobs a folosit legea debuşeurilor, a lui Jean Baptiste Say : „Produsul creează piaţa”. Ori Sartrian spus : „Ce doresc eu, doreşte/va dori şi consumatorul.” Bine, Steve Jobs a lucrat mult pentru dorinţa lui, consumatorul doar în momentul cumpărării. Există conceptul „ciclul de viaţă al produsului”, aplicat şi în economie, dar şi în problema impactului ambiental al produsului. În mediu, problema se pune dramatic, from –the- cradle- to- the- grave, ceea ce poate dura şi zeci de ani. Este exact extensia de timp pe care lucrează analiza LCA. Şi aici, Apple înregistrează nişte contra-performanţe îngrozitoare. Încă din faza cradle, fiecare iPhone este îmbibat cu sânge.

  34. 35 Vasile, octombrie 8, 2011 la 6:56 am

    DRaghi,

    nu-l gasesc nici eu ..!

  35. 36 florin m. octombrie 8, 2011 la 9:51 am

    Blog Ideologic

    „Wrong. Este de fapt creată o piaţă pentru certificate verzi şi CO2, folosind mecanismul „cap and trade”.”

    Superifical, superficial…

    De unde vin certficatele de carbon si cele verzi? Studiaza si intelege mecanismul, mai intai. „Cap”, adica „plafonul”, reprezinta un „permis” de poluare. Cine il acorda? „Trade” ul este rezultatul acestui permis.

    La baza nasterii acestui mecanism este protocolul de la Kyoto. Ulterior, s-au organizat piete si inafara acestui cadru, in baza unor conventii de „cap” voluntare, dar acestea nu au functionat decat temporar, demonstrand ca un astfel de mecanism are nevoie de o autoritate centrala, care sa stabileasca reguli. Ce reguli? Pai tocmai stabilirea allowance urilor, care limiteaza numarul efectiv de certficate. Ce sunt allowanceurile? O incercare de a stabili un echilibru intre externalitate si beneficiul social, adica o optimalitate Pareto.

    Intrand in amanunte, poti observa ca exista mai multe piete, ami multe categorii de „credite” (certificate) , etc.

    Mai studiaza.

  36. 37 blogideologic octombrie 8, 2011 la 12:58 pm

    @ florin m.
    Mecanismul „cap and trade” (plafon şi comerţ) pentru CO2 este denumirea corectă pentru ceea ce ai denumit tu, eronat, „Sistemul certificatelor verzi şi CO2”. Nu te-am corectat atunci, ca să te văd cum persişti în greşeală. Şi spuneai mai departe : „Sistemul certificatelor verzi si CO2 este bazat pe teoria optimalităţilor Pareto”. Or asta, my dear little agent @ florin m., înseamnă să faci uz de funcţia de bunăstare socială. Iar tu negai pe un fir precedent chiar şi simplul fapt că există aşa ceva ! Dacă tu nu pricepi ce spun eu, aceasta este problema serviciului tău, nu a ta.

  37. 38 dlnimeni octombrie 8, 2011 la 1:29 pm

    Carcotasu: urmasele lui 6800 (de fapt ale lui 68K, daca pot zice asa, deoarece este si familia PowerPC) se fabrica.

  38. 39 dlnimeni octombrie 8, 2011 la 1:44 pm

    Carcotasu: asa este concurentul lui Apple nu a fost Intel. Competitia a fost Intel – Motorola cu perechile 8086 – 68000, 80186 – 68010, 80286 – 68020, 80386 – 68030 si 80486 – 68040. Un moment important a fost trecerea catre Pentium, atunci a fost rasunatorul esec al Texas Instruments in producerea de Pentium, efortul lui Cyrix si al altor case de proiectare, tentativele unor producatori din zona procesoarelor Risc (IDT, de exemplu) de a intra pe piata PC prin emularea Pentiumurilor,…, Rezultatele le stim azi. La un moment dat a incercat sa intre in competitie Motorola Computer Group ( nu stiu daca mai exista azi) cu un PC interesant la vremea respectiva, realizat cu 68040 si care rula sub WindowsNT: a fost si asta un esec. Ca software, competitia a fost (si poate ca si este) Apple – Microsoft, asa cum ziceti, iar ca hardware competitia a fost Apple – multimea de producatori de PC-uri.

  39. 40 dlnimeni octombrie 8, 2011 la 2:05 pm

    Victor V.: sunteti manager – inteleg – si ma faceti sa consum timp pentru a scrie ceea ce ar fi normal sa stiti, ca principiu – si probabil ca si stiti, tot ca principiu: in 2005 Apple era fixata ca marca foarte distincta, iar la aceasta distinctie a contribuit perioada dinainte de 2005, perioada in care Apple a utilizat procesoarele 68K ale Motorola si a rezistat cu OS. Altfel, Apple ar fi avut un traseu care s-ar fi apropiat de HP si alte nume mari in sine, dar cu vocile intr-un cor de integratori de PC. Asa este, vinzarile Apple au fost destul timp mici fata de cele ale PC-urilor, am cunoscut distribuitor Apple care suferea cumplit si nu putea iesi, desi era priceput, din zona vinzarilor mediocre. Tot asa, daca va veti uita cam cum era grafica la primele computere Apple, veti intelege ca „fereastra” brevetata de Microsoft a fost mai mult o speculatie decit o gaselnita, insa nu vreau sa mai zic nimic despre Microsoft, am avut intotdeauna o parere proasta despre softul lor.

  40. 41 dlnimeni octombrie 8, 2011 la 2:10 pm

    M.Voicu: felicitari pentru realizare, rusine celor care nu au dorit sa va sprijine, insa eu am dorit sa zic altceva prin vinderea drepturilor de fabricatie: aceasta a insemnat cresterea numarului de producatori de subansamble PC si de PC, cresterea pietii si in consecinta scaderea preturilor. Adevarat ca a insemnat si multa piraterie (re-marcarea procesoarelor, de exemplu), dar, de cind a fost inventat numele de re-engineering se discuta din ce in ce mai putin despre piraterie si piata gri. Ceea ce a fost blamabil ieri a devenit re-engineering (adica onorabil) azi.

  41. 42 M.Voicu octombrie 8, 2011 la 2:12 pm

    @Cârcotaşu octombrie 7, 2011 la 9:51pm. Mã citaţi corect: ”au redat…”.
    • * * Cã sãrirãţi cu: ”Eu nu am făcut această afirmaţie, doar am omis s-o contrazic.”, eu n-am zis cã afirmaţia vã aparţine, ci cã aţi redat-o; dacã nu contraziceţi ce-aţi redat, ≥ propagaţi !
    • * * Dacã doar aşa aţi gãsit ocazia sã spuneţi multele, interesante, celelalte, eu mã bucur cã sunt în câştig cu ce-am aflat de la Dumneavoastrã

    @ florin m. octombrie 7, 2011 la 10:56 pm
    • * * La ”dara” de la @blogideologic octombrie 7, 2011 la 4:21am nu am intervenit, cãci de la dânsul eu o luasem ca termen consacrat undeva, pe care nu-l ştiam, dar mie îmi suna aproape de mediul unde sunt comune exprimãri cu: copastie, sau gangiu’ bigii… cãci nu s-a scris t/darã, ci ”pierdere de…” şi, în genere, tocmai tara nu se prea pierde.
    • * * La octombrie 7, 2011 la 9:23pm, cum spuneţi Dumneavoastrã: ”nu m-am gandit sa sanctionez in nici un fel o eroare de scris”, ci o eroare de înţelegere pentru cine se uitã pe aceastã fereastrã. Cu ”schimburile neviciate” riscãm sã se reţinã doar… forma viciatã. Oricum, mie mi-aţi prilejuit definiţia: pierdere de tarã (unde e acul balanţei când pe taler sunt doar ”alte alea”.
    • * * Mã îndoiesc sã se fi referit Pareto prin”schimburi neviciate”, la schimbul de idei – unde viciere e şi a cita greşit, şi a cita cu greşalã :mrgreen:

  42. 43 teostanc octombrie 8, 2011 la 3:50 pm

    D-nilor,

    Din cate cunosc, Apple a facut primul PC. Pana la el se faceau calculatoare electronice numai pentru uz social (industrie, economie, scoala, cercetare etc).

    Procesorul este una, si el este acum Intel sau AMD, iar calculatorul personal este alta, iar el este, la randul sau, Microsoft sau Apple.

    Sunt o multime de firme sau particulari care copiaza cele 2 conceptii dar cum se spune, copia nu are valoare.

    PS
    La facultate, profesorul de fizica,(in anul II) ca s-o dea pe-a inginerilor, ne-a spus ca la proiectarea primei bombe atomice s-au folosit, in paralele, 2 metode de calcul:

    – una cu un calculator electronic (cu diode clasice), si
    – una cu rigla de calcul.

    S-au obtinut, prin ambele metode, rezultate convergente.

    Dumnezeu sa-l odihneasca pe Steve Jobs.

    PPS

    De ce o spune un domn carcotas, ca McIntosh este un esec, nu stiu.

    Cam jumatate din PC-uri, daca nu mai mult, sunt Apple.

  43. 44 dlnimeni octombrie 8, 2011 la 4:33 pm

    Carcotasu: dar de Z180 si Z280 ale lui Zilog va mai amintiti?

  44. 45 florin m. octombrie 8, 2011 la 5:42 pm

    M.Voicu

    Eu am luat-o ca „pierdere datorata tarei”. Desi neortodoxa, formularea este, intr-un anume sens, expresiva.
    Nu prea inteleg ce vreti sa spuneti in legatura cu citatele incorecte, dar am sa incerc sa ma explic eu mai bine:
    „Deadweight loss” se refera de fapt la acele tranzactii nerealizate, care s-ar fi realizat in absenta motivului ce a cauzat distorsiunea. De obicei o taxa, dar orisice interventie arbitrara in piata poate avea acelasi efect. Pana la urma, poti sa exprimi asta ca pe o TARA, adica o sarcina suplimentara nedorita, un balast…Asta este ce am inteles eu din ce a spus blog, din care motiv am dedus ca dara era de fapt tara.
    Oricum, “pierderea de dara” nu stiu sa existe ca expresie cu sens.
    Sper ca acum am fost ceva mai clar in legatura cu interventia mea facuta, recunosc, in mare viteza in scurtul prilej in care am putut intra pe blogul d-lui Nastase.

  45. 46 dlnimeni octombrie 8, 2011 la 8:02 pm

    Teostanc: nu-i chiar cum scrieti dumneavoastra, dar ceea ce stiti nu va faceti de rusine: e cam pe acolo, cu aproximatie. Multumesc pentru interventie, dar cred ca ati putut observa ca nu este vorba de o cearta privind opiniile ingineresti la catafalcul lui Steve Jobs ci mai degraba, asa mi se pare mie, o persoana s-a suparat pe mine cred ca de la un comentariu pe teme de comunicatii, drept care, in opinia persoanei respective: a) ma ocup cu ironizarea doamnelor de pe blog, b) am niste conceptii stranii privind inteligenta (sistemelor, in particular a telefoanelor gsm) c) zic, din cind in cind, lucruri simpatice, cum ar fi acela ca Apple a utilizat, in perioada sa de afirmare deplina, procesoare Motorola, dar apar imediat cu ineptii cum ar fi aceea ca, din 1976 si pina in 2005 Apple ar fi crescut semnificativ (sunt total in eroare! Apple a continuat sa activeze in celebrul garaj pina in 2005 cind a cunoscut, reputatia unanima!). In plus, la modul general, mai scriu si timpenii cum ar fi aceea ca Apple nu a vindut dreptul de fabricatie, ceea ce, pe partea cealalta a permis aparitia clonelor dupa conceptia IBM si, practic, explozia acestor versiuni de PC. Desigur ca ma fac vinovat si de faptul ca media a atribuit lui Htc fabricarea unor produse Apple mai recente. Macar aici am verificat si am gasit eroarea, e vorba de un alt producator pentru Apple, tot taiwanez. (ce mi-e una ce mi-e alta, tot produse taiwaneze cumparam de la Apple). Avind deci de-a face cu comentarii pe care le cred personale, am ales calea de a raspunde. Regret daca asta v-a deranjat.

  46. 47 florin m. octombrie 8, 2011 la 10:07 pm

    Blog Ideologic

    Cap and trade este mai curand un principiu, nu un mecanism in sine. Este principiul care sta la baza mecanismelor de acordare si tranzactionare a creditelor de carbon, (de mai multe feluri si ele), altor poluanti, respectiv certificatele verzi, care se refera strict la energia obtinuta din surse regenerabile.

    Dincolo de astfel de „pretiozitati” marca Blog Ideologic, inutile si irelevante, ceea ce conteaza este adevarul faptelor. Iar acestea spun clar un lucru: energia „verde” este de obicei mai scumpa decat cea conventionala, daca se iau in calcul doar costurile directe. Motivul il reprezinta pur si simplu faptul ca acestea din urma presupun de obicei utilizarea in mod „instant” a energiilor ambientale, respectiv lucrul cu indici scazuti de densitate energetica.

    Desigur, energiille conventionale polueaza si produc gaze cu efect de sera. Sa eliberezi brusc, (in 200 de ani), carbonul fixat in milioane de ani, nu ramane fara efecte. Aceste externalitati inseamna costuri, la randul lor, pentru cineva. Care, daca s-ar intoarce impotriva poluatorilor, ar relativiza imediat pozitia in piata a productie de energie din carbune, petrol, etc, respectiv pozitia acelor procese de productie care genereaza gaze cu efecte de sera.
    Inventarea mecanismelor de tip cap and trade inseamna doua lucruri: pe de o parte, un permis de poluare. Pe de alta parte, un transfer catre consumator al costului reducerii poluarii, respectiv al cresterii ponderii energiei „verzi”. Toate insa pe cale politico-administrativa. Exista si scheme voluntare, dar debilitatea lor demonstreaza ca astfel de mecanisme au nevoie de sustinere politica.
    Acum, trebuie evaluat cu atentie: daca poluatorii ar fi sanctionati direct pentru externalitati, cu siguranta pretul energiei conventionale ar fi mai mare, sau alternativele s-ar impune datorita riscului de producere in acest fel a energiei conventionale. Energiile solara, eoliana, din biogaz, etc, ar fi la fel de scumpe, dar mai competitive in piata fata in fata cu o energie sanctionata de catre costul externalitatilor. Sistemul de compensare prin certificate verzi- sau tarif, ( in cazul energiilor din surse regenerabile), face teoretic acelasi lucru. Intervine insa arbitrariul deciziei administrative implicate in stabilirea alocarilor. Nu este un mecanism de piata, ci unul de reglementare. Iar un astfel de mecanism poate fi influentat in fel si chip.

  47. 48 blogideologic octombrie 9, 2011 la 7:00 am

    @ all
    Discutam aici despre „deadweight loss” în contextul prezentării pe piaţa românească a firmelor mari pentru energia electrică eoliană ambalată într-o subvenţie de la stat. Este vorba în acest caz despre o ineficienţă alocativă (şi repet, problema centrală în economia politică o constituie alocaţia resurselor rare, ca să nu spun finite, oricum, infinitul actual nu există). Aşa cum declaram aici pe blog în octombrie 6, 2011 la 1:11 pm, „Trebuie construite punţi între cuvintele româneşti cele vechi şi sintagmele noi, fie pe româneşte, fie în globish.” Reamintesc proverbul românesc cel vechi : „Mai mare daraua decât ocaua”. Mai spun că în DEX prima interpretare a cuvântului „dara” este greutatea ambalajului. Din cauza aceasta, „pierderea de dara” este logică şi perfect justificată. Deşi ea nu este o traducere ad litteram pentru „deadweight loss”, eu sînt primul care subliniază aceasta. Dar întrucât scopul traducerii este şi acela de a învăţa bine pe româneşte economia politică, propun echivalarea eficientă a lui „deadweight loss” cu „ineficienţa alocativă”. Cineva contra ?

  48. 49 blogideologic octombrie 9, 2011 la 7:17 am

    @ florin m.
    Îmi place cum pozezi aici în om de afaceri extrem de ocupat atunci când scrii „in mare viteza in scurtul prilej in care am putut intra pe blogul d-lui Nastase.” Amuzant! Şi de ce eşti tu „in mare viteza 🙂 ? Pretext ca să nu răspunzi la cele două chestiuni ale mele : 1/ Mecanismul “cap and trade” (plafon şi comerţ) pentru CO2 este denumirea corectă pentru ceea ce ai denumit tu, eronat, „Sistemul certificatelor verzi şi CO2”. Nu te-am corectat atunci, ca să te văd cum persişti în greşeală. Hai, nu faci corecţia ? 2/„Sistemul certificatelor verzi si CO2 este bazat pe teoria optimalităţilor Pareto”, mai spuneai. Hai, cum ? Îţi acord timp suficient pentru reflecţie.

  49. 50 Vasile, octombrie 9, 2011 la 7:41 am

    Draghi… am rezolvat problema era legata de „Roza”,

    L-asm confundat pe Jobs cu Elison …

    ELLISON TO GRADS: DIPLOMAS ARE FOR LOSERS
    Oracle CEO Urges Students to Drop out, Start up

    NEW HAVEN, CONN. (SatireWire.com) — In one of the more controversial commencement addresses in memory, Oracle CEO and college dropout Larry Ellison told Yale’s Class of 2000 they were „losers” whose hard-won diplomas would never propel them into the ranks of the super rich.

    The evangelical Ellison, noting that college dropouts Bill Gates, Paul Allen, and Michael Dell were, like himself, on Forbes’ recent top 10 list of billionaires, urged freshmen and sophomores at the ceremony to „drop out and start up,” and added that the undereducated Yale security guards who ushered him off stage probably had a better shot at uber-wealth than graduating seniors.

    What follows is a transcript of the speech delivered by Ellison at the Yale University last month:

    „Graduates of Yale University, I apologize if you have endured this type of prologue before, but I want you to do something for me. Please, take a good look around you. Look at the classmate on your left. Look at the classmate on your right. Now, consider this: five years from now, 10 years from now, even 30 thirty years from now, odds are the person on your left is going to be a loser. The person on your right, meanwhile, will also be a loser. And you, in the middle? What can you expect? Loser. Loserhood. Loser Cum Laude.

    „In fact, as I look out before me today, I don’t see a thousand hopes for a bright tomorrow. I don’t see a thousand future leaders in a thousand industries. I see a thousand losers.

    „You’re upset. That’s understandable. After all, how can I, Lawrence ‘Larry’ Ellison, college dropout, have the audacity to spout such heresy to the graduating class of one of the nation’s most prestigious institutions? I’ll tell you why. Because I, Lawrence „Larry” Ellison, second richest man on the planet, am a college dropout, and you are not.

    „Because Bill Gates, richest man on the planet – for now, anyway – is a college dropout, and you are not.

    „Because Paul Allen, the third richest man on the planet, dropped out of college, and you did not.

    „And for good measure, because Michael Dell, No. 9 on the list and moving up fast, is a college dropout, and you, yet again, are not.

    „Hmm… you’re very upset. That’s understandable. So let me stroke your egos for a moment by pointing out, quite sincerely, that your diplomas were not attained in vain. Most of you, I imagine, have spent four to five years here, and in many ways what you’ve learned and endured will serve you well in the years ahead. You’ve established good work habits. You’ve established a network of people that will help you down the road. And you’ve established what will be lifelong relationships with the word ‘therapy.’ All that of is good. For in truth, you will need that network. You will need those strong work habits. You will need that therapy.

    „You will need them because you didn’t drop out, and so you will never be among the richest people in the world. Oh sure, you may, perhaps, work your way up to No. 10 or No. 11, like Steve Ballmer. But then, I don’t have to tell you who he really works for, do I? And for the record, he dropped out of grad school. Bit of a late bloomer.

    „Finally, I realize that many of you, and hopefully by now most of you, are wondering, ‘Is there anything I can do? Is there any hope for me at all?’ Actually, no. It’s too late. You’ve absorbed too much, think you know too much. You’re not 19 anymore. You have a built-in cap, and I’m not referring to the mortar boards on your heads.

    „Hmm… you’re really very upset. That’s understandable. So perhaps this would be a good time to bring up the silver lining. Not for you, Class of ’00. You are a write-off, so I’ll let you slink off to your pathetic $200,000-a-year jobs, where your checks will be signed by former classmates who dropped out two years ago.

    „Instead, I want to give hope to any underclassmen here today. I say to you, and I can’t stress this enough: leave. Pack your things and your ideas and don’t come back. Drop out. Start up.

    „For I can tell you that a cap and gown will keep you down just as suredly as these security guards dragging me off this stage are keeping me dow…”

  50. 51 Ghita Bizonu' octombrie 9, 2011 la 8:57 am

    florin m.

    auzi dragule tu choar crezi ca biogazul nu polueaza ?!
    Insa puiukle nu iei in calcul o lata varianta …. isteria cu CO2 este alimentata ca fraierii sa puna botu cu entuzisam la „noile energii” (aia eoliana este insa veche, veche !!) si sa accepte preturile mari . Care preturi mari fac beneficiile smecherilor care ne „salveaza”.
    Iar cest5ia cu certificatele are si ea un mare merit ascuns. Adica platesti niste subdezvoltati ca sa ramana subdezvoltatai. Adica dai bacssis unor guverne din lumea a 3a (ca in zona asta abnii se duc la cine trebe!) ca sa aiba griaj ca lucrurile sa ramana „cum am stabilit” . Sau ai un motiv sa delocalizezi , adicva sa muti slujbele in China : poluarea fratilor cere ca voi sa ramaneti someri !!! Si ca o a doua miscare vei avea un motiv de atac asupra chinei devenita competitor „POL#EAZA !!! Crminanllii”

  51. 52 Cârcotaşu octombrie 9, 2011 la 10:21 am

    @ dlnimeni,

    Carcotasu: dar de Z180 si Z280 ale lui Zilog va mai amintiti?

    Aredeţi prea uşor etapa primilor născuţi, care au fost i8080, MC6800, Z80 al lui Zilog era un 8080 îmbunătăţit cu 80 instrucţiuni în plus. A fost produs şi-n România la Microelectronica. A fost folosit în calculatoarele populare în anii 80, Sinclair ZX80, ZX81, ZX Spectrum, Amstrad CPC și Amstrad PCW, HC, AMIC, CoBra. Totuşi, cel mai celebru rămâne 8080 care, în calculatoare de proces mai funcţionează şi azi. A fost fabricat şi-n URSS şi folosit inclusiv în programul spaţial sovietic.
    Când vorbiţi de MC68k, de 80286 etc, vă referiţi la generaţia următoare, ce n-a apărut din nimic. Zilog 180 şi 280 au constituit tentativa de creare a unei familii proprii de procesoare a celor de la Zilog, fără mare succes, deşi s-a insistat cu Z380, Z800, eZ80, Z8000 şi Z80000.
    Totuşi, primul PC IBM a apărut în 1981, urmat în 1983 de PC IBM XT, dotate cu procesorul de 16 biţi 8088, XT ce a fost fabricat şi-n România de către fosta Fabrică de Calculatoare sub numele „Student”, apărut imediat în 1990, care s-a comercializat cu succes la preţul de 2.500 lei (1990). Toate aceste procesoare, din prima generaţie, au suferit de hanicapul tehnologic al numărului mic de terminale (folosind capsula DIL 40), maximum posibil la acea vreme. Pentru aceasta procesorul 8088 era fabricat în pereche cu coprocesorul matematic 8087, servitute ce persistat, dacă ţin bine minte, până la 80486 DX (necesitatea unui coprocesor).
    Interesant este că deşi Steve Jobs avea un avans de 5 ani (1976 faţă de 1981), nu l-a fructificat.
    Cert este că PC-ul, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, n-ar fi apărut fără MS DOS, care după cum îl arată şi numele (Disk Operating Sistem), a făcut posibilă folosirea unităţilor HDD şi a unităţilor Floppy Disk, iar IBM PC era dotat cu un HDD de 10 MB şi un Floppy de 5 „, la fel şi urmaşul său XT, HDD-ul fiind un SEAGATE (o altă marcă de referinţă).
    Ehe… !

  52. 53 Cârcotaşu octombrie 9, 2011 la 10:47 am

    @ Teostanc,

    Din cate cunosc, Apple a facut primul PC. Pana la el se faceau calculatoare electronice numai pentru uz social (industrie, economie, scoala, cercetare etc).

    Nu total exact, PC IBM este un uşor pleonasm, deoarece PC este marcă înregistrată IBM în 1981 la apariţia primului său exemplar de ceea ce numim astăzi PC. S-au fabricat şi până la Apple calculatoare, necazul era că fiecare era în legea lui, la fel şi Apple al lui Steve Wozniac de fapt, altu’ decât Jobs, cel din urmă fiind cu managementul.

    Procesorul este una, si el este acum Intel sau AMD, iar calculatorul personal este alta, iar el este, la randul sau, Microsoft sau Apple.

    Conform celor de mai sus când spui PC te duci direct la Windows, iar când spui Apple, te duci la MacIntosh (OS). Citiţi şi istoricul performanţelor lui Apple http://ro.wikipedia.org/wiki/Apple_Inc.

    Sunt o multime de firme sau particulari care copiaza cele 2 conceptii dar cum se spune, copia nu are valoare.

    La ce valoare vă referiţi? Cea de muzeu nu interesează pe nimeni, iar cea de utilizare e cel puţin aceeaşi, dacă nu mai mare, configuraţiile standard nefiind niciodată adaptate cerinţelor. A, că nu-i la îndemâna oricui, de aici şi vorba cu vulpea şi strugurii…

    De ce o spune un domn carcotas, ca McIntosh este un esec, nu stiu.

    Cam jumatate din PC-uri, daca nu mai mult, sunt Apple.

    Din moment ce doi giganţi se concurează în a produce procesoarele Intel şi AMD, iar tu Apple, n-ai mai avut cine să-ţi producă procesorul, la origine Motorola, asta nu poate însemna decât că n-ai piaţă pentru ca producerea acestui procesor să renteze (cerere prea mică). Asta zic eu că se cheamă eşec. Altfel nu sunteţi singurul care nu ştiţi de ce.
    Cât despre ponderea calculatoarelor Apple în total, nu ştiu de unde aveţi estimarea de 50%, probabil aţi fi mai realist dacă v-aţi mulţumi cu cca. 15%. 😆

  53. 54 Cârcotaşu octombrie 9, 2011 la 10:56 am

    @ Teostanc,
    Din pură curiozitate: Ce model de Mac aveţi? 😯

  54. 55 Victor V. octombrie 9, 2011 la 1:21 pm

    @ dlnimeni

    Sunteți exagerat de senzitiv. Faptul că uneori (aș zice rareori) nu suntem de acord nu înseamnă că m-am supărat pe dumneavoastră. Ca să lămurim lucrurile:

    1. Eu am considerat că ați ironizat-o pe Observator. Dacă a fost o „glumă complice” așa cum spuneți dumneavoastră, îmi cer scuze că nu am înțeles-o.

    2. Nu toate telefoanele sunt smart-phone-uri, dar firește că puteți considera toate telefoanele ca fiind inteligente dacă așa vă face plăcere.

    3. „Apple a devenit ceea ce este si datorita a doua incapatinari: a fost credincios, ca producator de calculatoare, procesoarelor Motorola, superioare mult timp celor Intel; si: a refuzat sa vinda drepturile de fabricatie altora.” – afirmația este (după părerea mea) discutabilă în ceea ce privește procesoarele Motorola. Cele mai mari creșteri de vânzări ale Mac-urilor au avut loc în perioada în care se utilizau procesoare Intel. Pe lângă Mac-uri, la succesul Apple au contribuit și Ipod, Iphone și Ipad care nu au nici o legătură cu procesoarele Motorola.

    4. “in fapt produsele de comunicatie ale Apple sunt in fapt htc-uri” – mă bucur că măcar aici ne înțelegem și ați găsit singur eroarea (producătorul este Foxconn)

    Nu înțeleg cum de credeți că ați avut „de-a face cu comentarii pe care le cred personale”, dar e opinia dumneavoastră și o respect.

    O zi plăcută în continuare.

  55. 56 Victor V. octombrie 9, 2011 la 1:33 pm

    @ florin m.

    Am exagerat spunând că am altă opinie decât tine. Firește că piața trebuie lăsată să decidă. În cazul de față întrebările relevante sunt:

    1. Este Ok ca operele de artă să fie copiate fără permisiune?
    2. O interfață grafică, genial proiectată, poate fi considerată o operă de artă și ca atare protejată?

    Am pus intrebările în această ordine pentru a indica speța de care discutăm.

  56. 57 dlnimeni octombrie 9, 2011 la 3:21 pm

    Carcotasu: v-am intrebat nu ca sa va testez cunostintele, pur si simplu eram curios sa va aflu parerea despre acele Z-uri. Sigur ca nu am luat-o in detaliu, adica de la 8008, nu am facut nici ramificatia de la si catre microprocesoarele pe 4 biti (traiasca bunurile casnice!), tot asa cum nu am scris nici ca Apple a realizat computere si cu seria PowerPC a Motorola, serie trecuta ulterior, dupa divizarea Motorola semiconductoare (in ON si Freescale) catre Freescale si apoi si catre altii. Tot asa cum nu am scris si despre evolutia noastra, splendid sintetizata de un domn profesor la politehnica prin urmatoarea fraza „cind americanii lucrau cu 8080, noi lucram cu 8080; cind americanii lucrau cu 8085, noi lucram cu 8080; cind americanii lucrau cu 8086, noi lucram cu 8080…” Daca se intimpla sa citeasca si Teostanc, ca sa ii fie mai clar, computerul IBM PC de care aminteste Circotasu are meritul de a trasa linia despartitoare dintre calculatoarele care au fost denumite PC, indiferent de fabricantul si proiectantul lor si calculatoarele denumite de atunci home computers. Z80 era ceva mai mult decit un 8080 imbunatatit, dar ii puteti zice si asa, dupa atitea decenii. Nu a fost sa cunosc calculatorul Student cu 8088 (corespondentul Motorola era 68008). 8088 era un procesor 16/8 (adica 16 biti intern si 8 biti extern) iar concurentul sau era un 32/8 (32 biti intern si 8 biti extern). Dar sa nu aglomeram blogul dlui Nastase cu prea multe detalii de istorie tehnica. Cu stima.

  57. 58 Ghita Bizonu' octombrie 9, 2011 la 4:37 pm

    Apple si PC for alls

    PC ul a fost un IBM . „Compatibilele” IBM erau alte calculatoare care puteau folosi acelasi soft ca si IBM .
    IBM a avut de partea lui organizarea IBM cf zisri lu Napoleon :Dumnezeu este de partea batalionului cel mai mare. IBM avea o retea de vanzari si service cu care nu putea concura nimeni. Plus pretigiul .
    Si Apple a facut o greseala foarte mare. Nu stiu care serie noua , exceptionala dpv tehnic avea „mica” hiba ca nu era compatibil cu cele deja vabdute! Morala a fost simpla – ia-ti un ibm „compatatibil” daca nu vrei probleme !!!!

  58. 59 florin m. octombrie 9, 2011 la 6:46 pm

    Ghita Bizonu

    Ma intrebam ce ai patit… ca erai printre cei prezenti in permanenta.

    Ca sa-ti raspund: biogazul nu polueaza. Motivul este acela ca productia de biogaz extrage, retine si foloseste pentru combustie metanul, (gaz cu efect de sera mult mai mare decat CO2). Ceea ce rezulta din productia de biogaz este un ingrasamant natural pentru pamant, si apa. Biogazul ar fi o forma de reciclare inteligenta a resturilor activitatilor umane din multe domenii. Spun ar, intrucat din pacate, costurile de productie a biogazului sunt de multe ori prohibitive.

    Daca citeai cu atentie, ai fi ibservat insa ca eu nu sunt un sustinator al sistemelor de certficate.

  59. 60 florin m. octombrie 9, 2011 la 9:12 pm

    Blog Ideologic

    Dragul meu, cand mi se pune o intrebare cu sens, incerc sa nu las ceva nelamurit. La batutul campilor insa, prefer sa ridic din umeri.

    Ma mai gandeam sa-ti atrag atentia in legatura cu ceva: este imbucurator ca descoperi felurite concepte, navigand pe internet. Te asigur insa ca exista oameni care au facut cunostinta cu ele cu mult inainte, si chiar operereaza in prezenta lor „on daily basis”. Nu cred ca ai a demonstra vreo experienta pe mecanisme cap and trade, nu-i asa? E doar vorbarie pretioasa de cabinet, sau nici macar, in cazul tau. Asa zisa ta pretentie de rigoare vis a vis de expresia mea „sistemul certificatelor verzi si CO2”, reprezinta doar agitatie sterila, lipsita de sens ori continut. Dar, din moment ce sustii ca expresia mea este eronata, ar trebui poate sa arati si in ce mod. Chiar sunt curios sa aud.

  60. 61 Victor V. octombrie 9, 2011 la 9:48 pm

    @ florin m, Ghiță Bizonu’

    Probabil că a fost plecat din țară. „Amerlocii” iritați de comentariile lui caustice, l-au invitat să-i viziteze. Cum a fost Ghiță pe coasta de vest? Ți-a trecut „jet lag”-ul?

  61. 62 blogideologic octombrie 10, 2011 la 1:05 am

    @ florin m.
    Repet întrebările mele : 1/ Mecanismul “cap and trade” (plafon şi comerţ) pentru CO2 este denumirea corectă pentru ceea ce ai denumit tu, eronat, „Sistemul certificatelor verzi şi CO2”. Nu te-am corectat atunci, ca să te văd cum persişti în greşeală. Hai, nu faci corecţia ? 2/„Sistemul certificatelor verzi si CO2 este bazat pe teoria optimalităţilor Pareto”, mai spuneai. Hai, cum ? Ai avut timp suficient de reflecţie.

  62. 63 blogideologic octombrie 10, 2011 la 2:31 am

    Steve Jobs integrat în universalismul cultural. Ştim ce rol a jucat în dezvoltarea profesională a lui Steve Jobs caligrafia, o experienţă umană ce îşi are începuturile cu mult înainte de Gutenberg ! Se cunoaşte bine faptul că tiparul cu litere metalice mobile este impus de Gutenberg (1397-1468) abia după anul 1450, prima carte însemnând produs de masă ori produs industrial fiind celebra Biblie Mazarin de la 1455. Acest tip de capitalism era numit de Benedict Anderson, în cartea ‚Imagined Communities’, „print-capitalism”. Cererea pentru Biblia Mazarin anticipa cumva cererea pentru produsele „i” ? Steve Jobs vorbeşte despre trecut şi viitor : „You can’t connect the dots looking forward; you can only connect them looking backwards. So you have to trust that the dots will somehow connect in your future. You have to trust in something – your gut, destiny, life, karma, whatever. This approach has never let me down, and it has made all the difference in my life.” (sursa http://www.brainyquote.com/quotes/authors/s/steve_jobs.html ) Prima frază mi se pare a fi în rezonanţă cu gânduri mai vechi ale lui Nae Ionescu: “Viitorul este înglobarea trecutului în realitate.”, şi Stanley Kubrick : „Dacă vrei ca viitorul să arate credibil, pune în el şi trecutul.” Ştim că mama biologică a lui Steve era o armeancă, iar tatăl biologic un sirian, însă nu a fost crescut de ei, fiind dat pentru adopţie. Atunci, care era familia culturală a lui Steve Jobs ? Citatul următor ne face să credem că era organizaţia economică dintr-o industrie : „A lot of people in our industry haven’t had very diverse experiences. So they don’t have enough dots to connect, and they end up with very linear solutions without a broad perspective on the problem. The broader one’s understanding of the human experience, the better design we will have.” (aceeaşi sursă)

  63. 64 florin m. octombrie 10, 2011 la 7:26 am

    Victor V.

    1. Cred ca este ok ca operele de arta sa fie copiate. Reprezinta o recunoastere extraordinara a valorii originalului si o modalitate ca acesta sa devina accesibil pe scara mai larga. Incorect este sa incerci sa vinzi copia ca si original, adica sa inseli cu privire la statutul sau real.
    2. Nu am nimic impotriva sa consider orice realizare geniala ca pe o opera de arta, insa fara indoiala ca aceasta este deja o chestiune inalt subiectiva. Oricum, din punctul meu de vedere ramane valabil raspunsul de la punctul 1.

    Ce mi se pare de asemeni incorect, este sa FURI originalul, respectiv sa furi creatia altuia si sa-ti insusesti paternitatea. Fie si prin omisiune.
    Dar nu uita, de-a lungul timpului s-a mai intamplat ca oameni diferiti, pe cai diferite si fara nici o legatura unul cu altul, sa ajunga la aceeasi descoperire. Inovatia este motorul dezvoltarii, insa protectia ei dincolo de paternitate si secretul intrinsec poate fi usor deturnata catre abuz si sursa de monopol si sa devina inainte de orice sursa de venit. Exista astazi grupuri de investitori care achizitioneaza patente si adopta strategii „wait and see”, pentru a mulge apoi antreprenori care ajung sa foloseasca in mod involuntar acelasi tip de inovatie in realizarea de produse. Nu are sens sa-i blamezi pentru asta, oportunitatea le este oferita de catre protectia guvernamentala.

  64. 65 florin m. octombrie 10, 2011 la 7:44 am

    3. “Apple a devenit ceea ce este si datorita a doua incapatinari: a fost credincios, ca producator de calculatoare, procesoarelor Motorola, superioare mult timp celor Intel; si: a refuzat sa vinda drepturile de fabricatie altora.” – afirmația este (după părerea mea) discutabilă în ceea ce privește procesoarele Motorola. Cele mai mari creșteri de vânzări ale Mac-urilor au avut loc în perioada în care se utilizau procesoare Intel. Pe lângă Mac-uri, la succesul Apple au contribuit și Ipod, Iphone și Ipad care nu au nici o legătură cu procesoarele Motorola.

    Ce simplificare.
    Fiecare creste pe ceea ce s-a facut anterior, dar asta nu inseamna sa anulezi uriasa munca inovatoare a lui Jobs. Jobs a fost acea combinatie rara de inventator si antreprenor, care scurtcircuiteaza traseul tehnologic al societatii.
    Si inca ceva: nu este sa fii suficient sa fii primul, ca sa ai succes. De obicei, cei care urmeaza, (si sunt si in stare), inteleg si inlatura erorile care stateau in calea succesului, si scot la suprafata intregul potential al unei idei sau inovatii. Vezi IBM si ce a urmat in domeniul computerului personal, dar sunt nenumarate exemple.

  65. 66 Ghita Bizonu' octombrie 10, 2011 la 11:02 am

    Aspectul grafic al intefetei opera de arta ?!
    Hm …
    In unele conditii ar putea fi o opera de arta (sa zicem ca un nou Picasso sau mai bine Warhol colaboreaza cu vreo firma si creaza special o interfata).
    Insa in domeniul asta …am unele dubii. Fiindca este vorab despre standardizare. Ptr utilizator standardul este al naibii de important . Ca latfel ar fi trebuit sa fie patentate si cuvintele windidow, mouse , PC samd si sa nu poti sa le utilizezi .
    Parerea mea – in cazul de fata copierea aspectului interfetei este ok in numele CLIENTULUI si a sfintei competii comerciale . Se poate cere ca „copia” sa nu fie confroma cu originalul (alt ser de culori) si eventula ca autorul originalului (standardului) sa primeasca ceva in genul a 20 centi ptr fiecare copie produsa. Bine-ntels codul este alta poveste …

  66. 67 florin m. octombrie 10, 2011 la 1:28 pm

    Blog Ideologic

    Uite, fara alte comentarii:

    1) Inteleg ca intrebarea este “corectezi?” Pare mai curand o somatie, dar am sa-ti fac hatarul sa-ti raspund: nu. Nu e nimic de corectat. Nu ai indreptat nici o greseala cu ocazia observatiei tale, dupa cum lesne se poate observa. Confunzi pretiozitatea cu rigoarea, dar asta este si trebuie sa ramana problema ta.
    2) Inteleg ca imi ceri sa explic de ce acest sistem al certificatelor se bazeaza pe teoria optimalitatilor Pareto?

    Pai, relativ simplu: conform teoriei, un aranjament economic este considerat Pareto optimal, daca nici un alt aranjament nu poate crea beneficii suplimentare pentru cineva, fara a cauza o pierdere de beneficii sau un cost suplimentar pentru altcineva. Invers, cu cat suntem mai departe de acest punct de echilibru, cu atat mai mult spatiu pentru realocare optimala ar exista.
    Protocolul de la Kyoto porneste de la concluzia unor schimbari climatice majore datorate unor externalitati excesive a activitatilor industriale, cu efect global , (concluzie chestionabila in sine), si isi propune sa creeze un angajament si o motivatie, (certificatele), in vederea optimizarii raportului costurilor si beneficiilor in activitatea economica globala si in final reducerea externalitatilor. Este un mecanism de realocare. Desi implica si mecanisme de piata, ramane totusi un instrument pur administrativ si arbitrar.

    Sper ca ai inteles ca am prezentat un punct de vedere asupra unei teorii si a unui mecanism izvorat dintr-o astfel de teorie si nu propriile mele convingeri.

  67. 68 blogideologic octombrie 10, 2011 la 5:24 pm

    @ florin m.
    Eşti habarnist.

  68. 69 Victor V. octombrie 10, 2011 la 6:38 pm

    @ Ghiță Bizonu’

    Nu la aspectul grafic mă refer, ci mai ales la modul în care utilizatorul interacționează cu interfața (pinch, zoom, rotate, etc). După ce Apple le-a introdus la Mac, Ipad și IPhone, interfața e atât de intuitivă încât îți vine să te întrebi cum de nu le-a venit și altora ideea.

    Însă sunt de acord cu florin m. că protecția statului mai mult strică. Oricum copierea interfeței OSX/iOS de către ceilalți (inclusiv Samsung) e mediocră. Vali Vijelie cântând Traviata sau filmele copiate cu camera video în cinematograf – le lipsește perfecțiunea originalului.

    Sau altfel spus de către Bill Gates: „First thing I want to clarify, I’m not fake Steve Jobs” (0:56)

  69. 70 florin m. octombrie 11, 2011 la 7:10 am

    Blog Ideologic

    Sa nu-ti imaginezi ca m-ai surprins. Ar fi fost asa, daca ai fi aratat ca poti mai mult.


  1. 1 Proiecte. Orgolii. Incertitudini | Gabriela Savitsky Trackback pe octombrie 6, 2011 la 2:19 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!

%d blogeri au apreciat: