Strategia fiscal-bugetara. Puncte slabe, vulnerabilităţi. Intenţia de majorare a taxelor si impozitelor locale ( pana la valoarea ”de piaţa”).

Incepusem sa scriu despre situatia economica, despre revenirea crizei pe plan international dar cele doua alegeri partiale „au luat fata” acestor evenimente. Imi propun sa revin la aceste subiecte, prin cateva comentarii despre strategia fiscal-bugetara.

Strategia fiscal bugetară (SFB) în principiu un fapt pozitiv, este un instrument de programare bugetară multianuală, prevăzut de legea 69 din 2010 (privind Consiliul Fiscal). Totuşi, SFB este un instrument util doar în măsura în care cifrele ce o compun au un corespondent în realitate şi/sau sunt plauzibile ca traiectorie economică viitoare.

Strategia publicată recent de MFP pentru intervalul 2012-2014 urmează acelaşi principii greşite promovate de guvernarea Băsescu-Boc: ajustarea economică pe seama celor saraci. Astfel ajustările sunt operate la nivelul cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi a investiţiilor (care oricum au o structură nepotrivită şi sunt gestionate discreţionar pe criterii politice) iar cheltuielile cu bunuri şi servicii pentru clientela portocalie cresc ca procent în PIB (limitele maxime pentru contracte cu încredinţare directă au fost crescute de curând) pentru că se apropie alegerile.

SFB are mai multe probleme de logică economică:

  • una din acestea este legată de faptul că nu respectă nici măcar legile ce stipulează necesitatea alcătuirii unei astfel de strategii (Legea 69/2010) – astfel Consiliul Fiscal, organul cu atribuţia de a verifica această strategie a constatat că aceasta depăşeşte ponderea prevăzută a cheltuielilor de personal (nu trebuia depăşită limita anterior anunţată a cheltuielilor de personal ca procent în PIB – 7,1%) – acestea fiind de 7,2%. Totuşi această încălcare este cauţionată de Consiliul Fiscal deşi nu este prima – la rectificare bugetară operată de Guvern în august a.c. Consiliul Fiscal observa că limitele de cheltuieli sunt încălcate – toate aceste norme fiind obligatorii – iar OUG de rectificare prevedea că realizează acest fapt prin derogare de la prevederile Legii 69/2010. Această nouă încălcare a legii (nu este ceva nou pentru regimul Băsescu-Boc) justificată de Consiliul Fiscal ridică semne de întrebare asupra voinţei de a respecta legile statului de către guvernul actual şi  a obiectivităţii şi independenţei Consiliului Fiscal.
  • traiectoria de ajustare a deficitului bugetar care stă la baza actualei strategii este de un optimism debordant: atingerea unui deficit de 4,4% în 2011, 3% în 2012 şi 2,5 în 2013. Aceste nu sunt ţinte ci prognoze oficiale ale Guvernului României, în condiţiile în care Comisia Europeană în cadrul proiecţiei economice din această primăvară anticipa nivele de deficit de 4,7  (+0,3pp PIB) şi 3,6% (+0,6pp PIB) în 2011 şi 2012 – insuficiente pentru atingerea ţintelor – şi toate acestea luau în considerare toate măsurile Guvernului României – şi aveau la bază un cadru macroeconomic generos – creştere PIB relativ rapidă, o piaţă a muncii favorabilă – creştere salariu mediu, număr de angajaţi etc.;
  • dinamica macroeconomică din actuala strategie ce prevede creşteri economice de 3,5% în 2012 şi ajungând la 4,7% în 2014 este nerealistă (deşi consiliul Fiscal le consideră realiste “având în vedere informaţiile disponibile în momentul de faţă”), turbulenţele din ultimele luni de pe pieţele financiare internaţionale, panta descendentă pe care s-au înscris indicatorii de creştere economică trebuind să fie surse de prudenţă şi raţiune şi nu exuberanţă iraţională. Având în vedere calculele Comisiei Europene dar şi Programul de Convergenţă al României fiecare punct de rată de creştere a PIB în minus majorează deficitul cu aproximativ 0,3pp. Doar de aici, fără a considera şi prognozele CE – care arată o ratare a ţintelor bugetare cu marje de 0,6 pp în 2012 – apare o diferenţă importantă faţă de proiecţiile guvernamentale.
  • aşa cum remarcă şi Consiliul Fiscal, ipotezele pe care este fundamentată actuala SFB nu sunt expuse – nici în privinţa salariului mediu din sectorul public, nici în privinţa modului de ajustare a cheltuielilor de personal sau celor de la capitolul “alte transferuri”, ceea ce nu dă credibilitate acestui document în faţa Comisiei Europene şi investitorilor străini, fiind o lucrare ce trebuia bifată conform legislaţiei româneşti fără corespondent în realitatea ţării;
  • deşi guvernul Băsescu-Boc a susţinut ajustarea doar a cheltuielilor bugetare, în urma aplicării acestei SFB măsurile de ajustare fiscală vor fi în principal cele pe latura veniturilor bugetare – majorarea TVA, iar dintre cele afectând cheltuielile bugetare doar impozitarea cu 5,5% a pensiilor pentru CASS va rămâne în vigoare. Toate celelalte mult trâmbiţate măsuri de ajustare fiscală vor fi fost inversate, prin varii măsuri, de aplicarea actualei strategii fiscal bugetare. Dacă ajustarea cheltuielilor este substanţial reversată, argumentul conform căruia aplicarea cotei diferenţiate cu deduceri fiscale, nu ar fi oportună deoarece afectează veniturile cetăţenilor este eliminat, pentru că doar măsurile ce privesc aceste venituri vor mai rămâne în vigoare la orizontul de prognoză a SFB.

7 Responses to “Strategia fiscal-bugetara. Puncte slabe, vulnerabilităţi. Intenţia de majorare a taxelor si impozitelor locale ( pana la valoarea ”de piaţa”).”


  1. 1 eficientaenerg august 25, 2011 la 10:17 am

    Daca si „Guvernul francez anunţă un plan de austeritate de 12 miliarde de euro”…ce va fi in Rouamanie….

  2. 2 Marcus august 25, 2011 la 10:36 am

    Hai Din Nou La Lupta Cea Mare, Ca Asa Nu Se Mai Poate!

    Dupa trista experienta nemteana in care un neopaturic portocaliu betiv si nesimtit pana la Dumnezeu si o palma mai sus, pre numele lui de alint Pinalty, a demonstrat unei tari intregi cum se pot fura pe fata niste alegeri, fara ca macar sa clipesti de oarece jena, ba mai mult el fiind laudat de anumiti “deontologi” din presa ce-si castiga franzela pe la televiziuni facand pe formatorii de opinii, pentru stralucita “strategie” adoptata, este clar ca Opozitia trebuie sa se trezeasca de-a binelea, sa se spele cu apa rece neinceputa de izvor pe fata, si sa iasa pe tarla cu activul de partid pe post de purtatori de mesaj ai USL in satele patriei noastre capitalist-basiste.
    Am spus in sate deoarece la orase lumea fiind mai bine informata stie cu ce se mananca pedele, asa ca aici trebuie luptat doar impotriva absenteismului in ziua votarii. La sate insa BUBA-i (Basescu, Udrea, Boc, Anastase) mare. Taranii nostri neavand ca mijloc de informare decat televiziunea lui chiombila, si aici numesc Televiziunea Nationala, risca datorita obedientei si aservirii totale a acesteia fata de pohtele dictatorului sa afle abia acum ca: “Ole, ole Ceausescu nu mai e”, motiv pentru care trebuie musai votati inlocuitorii de mana a doua ai comunistilor, respectiv termitele portocalii, mai nou disimulativ-strategic, spre verde prazuliu ale Basescului.
    In opinia mea, strategia USL-ului ar trebui sa fie simpla, lipsita de floricelele minciunilor electorale materializate in promisiuni niciodata onorate, bogata insa in descrierea modului in care actualii derbedei patronati de Padrino T.Ryan au reusit sa puna tara pe chituci imbogatindu-se gretos de mult si batandu-si joc la greu de boboreni. Practic romanii s-au saturat de auzit cum vom trimite cosmonaut sau cum vom egala ca valoare venitul mediu pe cap de locuitor din Norvegia. Oricine gandeste cu capul lui in tara asta realizeaza ca, mai ales dupa zece ani de mandat cu handicap incrucisat de vedere, avem nevoie de vreo douazeci ca sa ne revenim macar la ce-am fost inainte de a pune golanul mainile pe Putere. Asa ca toata lumea, satula de jaful pe fata la care asista neputinciosa, nu-si doreste altceva decat debarcarea canaliilor si darea lor pe mana Justitiei. Este mai mult decat evident faptul ca, in nebunia lui, chiombu’ s-a gardat cu dosarele despre majoritatea politicienilor mioritici, indiferent de culoarea lor politica, asa ca pentru a evita posibilitatea acestuia de a santaja este nevoie ca USL-ul sa vina la urmatoarele alegeri cu prospatura politica neatinsa inca de jocurile murdare ale coruptiei generalizat-cancerigene care gatuie si sufoca societatea romaneasca. Opozitia are timp suficient pentru a stabili zonele ruurale de vulnerabilitate in care sa inceapa deja campania “door to door”, lamurind oamenii in privinta holerei portocalii si promitand nimic altceva in afara de pedepsirea exemplara a celor vinovati de starea actuala din Romania. Basescu a promis tepe si ne-a dat teapa. Este cazul ca Opozitia sa promita Justitie si sa ne dea Justitie. Altfel, daca iar se va merge pe principiul greu de inghitit ca politicienii nu trebuie bagati la inchisoare, degeaba ii mai debarcam pe actualii. Asta ar fi unu la mana.
    Doi ar consta in convingerea satenilor de ideea ca daca luand pachetele cu pomeni electorale au jurat pe Biblie ca vor vota cu anticristii, nu-i niciun pacat daca nu-si vor mentine juramantul, deoarece si anticristii le-au pus in pachete produse expirate, bune de aruncat si oricum procurate tot din banii lor. Ar fi ideal sa se formeze echipe electorale mixte activ de partid plus preotul din sat cu rolul de a intari faptul ca cei ce vor lua doar mita electorala, dar vor vota invers nu vor fi inghititi de focul iadului, ci se vor bucura de muzica ingerilor . (daca asta-i nivelul intelegerii “democratiei” in anumite zone, apai cam asa trebuie procedat).
    Dupa aceste campanii duse de activul de partid, inainte de alegerile propriu-zise, este cazul ca greii partidului sa-si deplaseze anatomiile pretioase in zonele de risc portocaliu maxim si sa explice “mano a mano” si “face to face” taranilor de ce sunt nocivi, daunatori, cancerigeni etc portocaliii in frunte cu tartorul chiomb si de ce trebuie sa scapam de ei.
    Daca la aceasta reteta adaugam si promisiunea facuta catre lucratorii Ministerului de Interne ca cei care vor pactiza cu Sarsaila si-i vor indeplini orbeste ordinele, neluand masuri drastice in cazul flagrantelor de frauda electorala, vor primi o cizma in c..r la momentul schimbarii Puterii, acelasi lucru fiind valabil pentru toti cei care vor favoriza frauda, atunci am putea fi siguri, in opinia mea, ca macar un procent de peste 10% din cei care astazi voteaza in veselie, salivand la pungile cu faina si ulei, va trece Rubiconul si va contribui decisiv la castigarea confortabila a alegerilor de catre USL, indiferent de eforturile si “strategiile” infractorilor de la pedele.
    Ah, si inca ceva, in ziua alegerilor ochii pe sectiile de votare ca pe butelie.
    Daca insa Opozitia se va multumi sa infiereze la cele doua televiziuni care o baga in seama, Realitatea dar mai ales Antena 3, metodele murdare ale portocaliilor ,ei bine, cu infierarea va ramane, baietii din gasca Basescului facandu-si nestingheriti treaba.
    Si aici vorbesc de treaba mare, fix in capul nostru.

  3. 3 M.Voicu august 25, 2011 la 11:47 am

    Domnule Adrian Nãstase,
    Dupã cum formulaţi: “traiectorie economică viitoare” = STRATEGIE
    Când dupã alegeri au crescut doar cheltuielile “puterii”, aşa au fãcut şi fanarioţii, şi Pinochet, şi Şahinşahul Iranului, şi Saddam Hossein, şi Hosni Mubarak – cât au fost agreaţi sã-şi stoarcã popoarele.
    La noi, acu’, curenta rectificarea bugetară va fi efectuată prin derogare de la prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare…
    -a) În ordonanţa de rectificare sunt incluse şi sume pentru stingerea de datorii ale unor companii de stat. ➡ Cine le-a condus şi unde este rãspunderea persoanei juridice care a numit managementul lor ❗
    -b) Cheltuielile de personal ale serviciilor de informaţii şi ministerelor din sistemul de apărare şi justiţie vor fi majorate, prin redistribuiri, pentru contribuţiile de sănătate şi pensii, cu 716 milioane lei, în baza Legii bugetului, care permite majorarea cheltuielilor de personal pentru acoperirea necesarului de credite bugetare aferente creşterilor salariale stabilite pentru anul 2011. ➡ s-a introdus principiul contributivitãţii altora ? Seamãnã cu ce scria cristi la incetinirea-cresterii-economice-cauze-perspective/august 25, 2011 la 12:30am spunea: “o tâmpenie cu ciucuri”. Totuşi, creşteri salariale stabilite pentru anul 2011 e cã se poa’, da’ nu pentru cine face, ci doar pentru cine numãrã

  4. 4 blogideologic august 25, 2011 la 12:24 pm

    Două probleme : 1/Patronii de la RMGC sunt de o zgârcenie cumplită. Combinată cu un dispreţ total faţă de intelectul românilor. Ei, patronii de la RMGC, afirmă că au făcut integral studiul impactului potenţial asupra mediului. Ei bine, nu l-au făcut, nici măcar nu l-au antamat. O analiză realmente ştiinţifică a impactului ambiental potenţial produs de extracţia aurului de la Roşia Montană se cheamă cradle-to-gate Life Cycle Assessment. Nu au făcut aşa ceva. Costă circa 500 000 euro. Cost mult prea ridicat pentru lăcomia celor de la RMGC. 2/ Apoi, lacul de cianuri cu aria suprafeţei de 600 hectare produce microseisme frecvente prin greutatea lui. Acele microseisme accelerează mişcarea poluanţilor din lac prin porii materialului geofizic pe care stă lacul. În câteva luni, cianurile acestea pătrund prin porii suportului geofizic şi ajung la aquifere. Or, aquiferele din Apuseni, în mod natural foarte pure, cele mai pure din România!, vor fi poluate ireversibil şi complet degradate. Fapt care va face imposibilă dezvoltarea pe mai departe a unei vieţi economice în jumătate din Transilvania şi în Partium. Păcat, mare păcat.

  5. 5 Emil Vulcanescu august 25, 2011 la 3:27 pm

    Domnule Adrian Nastase
    Atat actualii guvernanti cat si USL-ul au o serie de strategii….
    Eu sunt interesat de strategia USL-ului in domeniul JUSTITIEI. Ce veti face ca LEGEA, buna , rea ,sa fie una pentru toti ?
    Cu stima Emil

  6. 6 Adrian Grom august 26, 2011 la 7:15 am

    Eh, strategia pe hârtie e una, ce se întâmplă în practică e alta.
    Asta o ştiu si actualii guvernanţi.
    Au învăţat foarte repede lecţia că e uşor să pui pe hârtie ceva ce dă bine şi (asta e nouă pentru România!) lecţia Băsescu – dacă ceva merge prost cu strategia (Murphy ştie – întotdeauna ceva merge prost) găsim repede pe cineva vinovat (criza, fostul guvern, etc).
    Asta e doar îngrijorător. Ceea ce de-a dreptul înfiorător e cu totul altceva. Eu nu sunt economist,că sunt destui. Dar imi place istoria şi am studiat-o altfel decât se învaţă la şcoală (cu liste de regi şi bătălii). Iar una din lecţiile istoriei e că economia. indiferent de epocă, se bazează foarte mult pe încrederea în capacitatea guvernului de a menţine un set de reguli. Ca şi în domeniul social – trăim în polis pentru că am stabilit, de comun acord, că avem un set de reguli pe care le respectăm. Ceea ce reiese tot mai mult din setul de reguli venite pe filiera PDL e creşterea accentului pe reducerea statului social (atât cât e, de fapt de vreo 2 ori mai puţin decât în restul Europei) şi, mai ales, creşterea interesului acordat superbogaţilor. Consecinţa socială a acestui sistem e simplă: cei săraci sunt dependenţi şi votează după numărul de pungu cu zahăr şi ulei primite. Cei superbogaţi finanţează aceste pungi. Şi toată lumea e mulţumită. Atât doar că o ţară cu asemenea structură socială nu progresează. Nu întâmplător în American, superbogaţi, precum Bill Gates, investesc din ce în ce mai mult în împărţirea imensei averi prin diverse mecanisme, suplinind rolul social al statului (deşi un şomer american trăieşte binişor).

  7. 7 Doru Coarna august 27, 2011 la 4:13 pm

    Sigur ca nu e bine, dar cand spulberi banul public pe cheltuieli inutile ca sa-ti hranesti clientela (care altfel te-ar abandona) si cand NU AI VOIE sa relaxezi fiscalitatea pt ca nu cumva sa te relansezi si sa faci concurenta in vreun fel pe piata europeana, atunci singura solutie este sa strangi surubul fiscal pana iese apa din el. Si sange.

    Arta cea mare este insa sa te opresti exact inainte sa inceapa sa sara „sangele”, si de data asta ii vom vedea pe securisti la lucru: vor simti ei unde-i maximul, sau nu si atunci vor scoate lumea in strada ca la revolutie (?).

    Nu stiu de ce, dar cand vad ceea ce fac astia imi aduc aminte de o carte din adolescenta scrisa de un mare cascador francez, Gil Delamare parca, „Meseria mea e riscul”… riscul de a face bani oricum, cu orice pret, sub orice imagine, logica fiind simpla, nu ei platesc acel pret ci saracii nascuti pt a fi si a ramane saraci. S-ar parea ca singurele valente ale saracului sunt ca poate escamota cheltuieli asa-zis sociale si ca poate derula suveica salariu-impozit intotdeauna convenabil guvernantilor si fara niciun efort din partea lor. Valenta electorala a disparut prin furt, demult.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!

%d blogeri au apreciat: