Sub lentila Occidentului: deformat sau real?

Oxford Analytica publica în 31 decembrie 2010 un material privind statele care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi 2007, denumit „EU-10: Post-communism defines EU-10 less and less”. Materialul, succint (1235 cuvinte), este interesant atât prin ceea ce se spune în mod explicit cât, mai ales, prin stereotipurile pe care analiştii occidentali le utilizează în descrierea spaţiului denumit în mod convenţional „Europa de Est”.

În ceea ce priveşte România, aceasta este pomenită în articol de trei ori, întotdeauna în combinaţie cu Bulgaria, noi şi vecinii noştri fiind consideraţi a reprezenta „mafia” sudică.

Prima trăsătură ce ar caracteriza regiunea, potrivit analizei, ar fi „ambivalenţa societăţilor”, în condiţiile în care nici „societatea ca întreg, nici elitele, nu s-au decis asupra valorilor identităţilor lor”. A doua mare trăsătură ce ar caracteriza cele 10 state care au aderat recent la Uniunea Europeană ar fi „provincialismul”, manifestat prin „insecuritate”, „instinct de turmă”, „impoliteţe/indiscreţie”, lăcomie. De asemenea, în cadrul articolului se atrage atenţia asupra tentaţiei de a inventa „noi sau vechi inamici”, fie „Moscova”, fie „Vestul”.

În finalul analizei, se recomandă Vestului „mai multă înţelegere şi mai puţină aroganţă” pentru a putea ajuta statele nou intrate în Uniunea Europeană să respingă naţionalismul, discriminarea ş.a. Concluzia articolului este cu adevărat interesantă, deoarece prevede, pe termen lung, construirea unei „identităţi central-europene”, distinctă de Europa Occidentală, nu neaparat în direcţie xenofobă sau naţionalistă.

O primă reacţie faţă de un astfel de articol ar putea fi cea „patriotică”, negând tuşele groase în care suntem caracterizaţi, generalizările abuzive şi falsificatoare. Continuând, pe aceeaşi linie, am putea indica probleme similare sau chiar mai grave existente şi în Occident, arătând, de exemplu, că naţionalismul este mai vivace electoral în „Vechea Europă” decât în „Noua Europă”. Desigur, am putea critica Oxford Analytica pentru că nu s-a documentat mai bine, că unele dintre afirmaţii sunt nedrepte. Am putea face toate aceste lucruri, dar nu cred că ne ajută în mod real. Cred că ar trebui să ne întrebăm de ce societăţile noastre sunt considerate a aparţine „Estului sălbatic”? În mod cert, numeroase probleme identificate în analiza Oxford Analytica sunt reale, chiar dacă unele aspecte (de exemplu, amploarea crimei organizate din România) sunt exagerate. Însă nu trebuie să uităm faptul că imaginea unor societăţi maladive, dezarticulate, dominate de anomie este prezentată chiar de mass-media din statele noastre. De asemenea, producţiile cinematografice de succes produse în România, care sunt apreciate în Occident, sunt tocmai cele care au prezentat imaginea unei societăţi distrofice, profund aberante sau nefuncţionale. Să fiu bine înţeles, nu cred nici că mass-media ar trebui să prezinte doar ştiri pozitive (deşi este nevoie de acestea!), nici regizorii români să realizeze filme în canonul realismului socialist din anii comunismului. Dar, atunci când ne gândim la modul în care se formează percepţiile externe trebuie să luăm în calcul toate aceste elemente, fiind costuri asumate pentru existenţa unui societăţi democratice.

În altă ordine de idei, evaluări precum cele cuprinse în articolul din Oxford Analytica despre România şi Bulgaria desigur că pot folosi unor interese care nu sunt întotdeauna vizibile, precum cele care au determinat amânarea aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen. Astfel de interese puţin vizibile au existat şi în trecut, vor exista şi în viitor. Problema este să le înţelegi, să prevezi riscurile, să-ţi faci aliaţi. Or, tocmai acest lucru nu s-a întâmplat. Degeaba încearcă acum Traian Băsescu, la fel ca Nicolae Ceauşescu în anii 80, să caute vinovaţi externi, „să-şi asume răspunderea”, dar fără nicio consecinţă. Răul a fost produs, iar stricăciunile nu pot fi reparate prin campanii de PR sau prin manevre diplomatice de doi bani. Eşecul aderării României la Spaţiul Schengen este consecinţa distrugerii relaţiilor României cu aliaţii săi tradiţionali, Franţa şi Germania.

Revenind, analiza din Oxford Analytica este semnificativă, în principal, nu atât prin relevarea problemelor mai vechi sau mai noi ale societăţilor care au traversat experienţa comunistă, cât prin creşterea gradului de insatisfacţie în Occident faţă de extinderea spre Est a Uniunii Europene. Analiza poate fi un semnal pentru următoarele provocări care stau în faţa noastră: negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2014-2020 şi aderarea la Zona Euro. Din păcate, aşa cum arată lucrurile acum, România va trebui să spună, din nou, „Am pierdut!” Desigur, dacă nu se va realiza schimbarea imediată şi generală a regimului Băsescu-Boc.

25 Responses to “Sub lentila Occidentului: deformat sau real?”


  1. 1 Cristi ianuarie 7, 2011 la 12:28 am

    Puterea nu va rezista tentatiei de a inventa un nou sau vechi inamic, si ar putea instra mogulii, opozitia, clima sau marea. Din pacate, pastrand instinctul nostru de turma amestecat cu o iluzorie inteligenta a poporului nostru maret, vom crede toate cuvintele de ocara aduse dusmanului inventat; totul pe fondul sarciei, al lipsei de speranta si mai ales al Fricii. Si oricum, ce la strainii astia este totul perfect?

  2. 2 blogideologic ianuarie 7, 2011 la 12:36 am

    „analiza Oxford Analytica”
    Mai este o problemă ascunsă, cauzalitatea pe firul istoric. Iar aici UK are o tradiţie revelatoare. Din secolul XVIII, Britania sprijină Rusia. Or, ţările Europei de Est sunt în vechi conflict cu Moscova. Deşi ţările continentale din UE au nevoie de această deschidere la Marea Neagră oferită de România şi Bulgaria, UK este aproape vital interesată de prezenţa Rusiei la Sevastopol drept argument pentru prezenţa UK în Gibraltar.

  3. 3 Karakas ianuarie 7, 2011 la 1:54 am

    Suparat nevoie mare pe Merkel si Sarkozy ca nu l-au informat in prealabil de decizia lor privitoare la Schengen, Basescu „le-o trage” audio-vizual sa se-nvete minte, si ii ameninta ca Romania nu va mai cumpara tehnologie de la ei:

    „E incorectă atitudinea celor doi miniştri (de Interne n.n.) faţă de România”, a spus Băsescu, dând asigurări că românii nu vor sta „ca râmele, că sunt marile state ale Europei”, Franţa şi Germania. „Cele 22 milioane de români au dreptul la respect”, a subliniat Băsescu.

    Si ce vor face „ne-rimele” in cazul asta? Dreptul la respect se cistiga, el fiind Presedintele celor 22 milioane de romani, cu datoria de a cistiga respectul cuvenit din partea altor lideri externi. Dar cum sa cistigi respect cu un asemenea limbaj, retorica suburbana si formulari ilogice?

    Nu are rost să facem achiziţii pentru tehnologii care în şase-opt luni devin deja depăşite pentru ce vine din urmă, fără să avem un termen când va binevoi directoratul UE să ne accepte în spaţiul Schengen”.

    Cui foloseste amenintarea cu necumpararea de tehnologie din Franta sau Germania? Da, vor suferi tare mult Germania si Franta ca Romania nu mai cumpara tehnologie de la ele, si se vor ruga de noi cu lacrimi in ochi sa ii iertam si sa intram in Schengen. Si ce e aia „directoratul UE”? O noua institutie europeana?

    http://www.gandul.info/news/basescu-dezamagit-de-lipsa-de-solidaritate-a-colegilor-merkel-si-sarkozy-promite-ca-romanii-nu-vor-sta-ca-ramele-in-fata-marilor-state-ale-europei-7869237

  4. 4 peromaneste ianuarie 7, 2011 la 2:23 am

    „De asemenea, producţiile cinematografice de succes produse în România, care sunt apreciate în Occident, sunt tocmai cele care au prezentat imaginea unei societăţi distrofice, profund aberante sau nefuncţionale.”

    Domnule Nastase, cred ca inteleg ce vreti sa spuneti, desi economia blogului nu va permite. Oricum, cand ai un numar limitat de productii cinematografice, sansele sunt pentru consumatorul de vesti occidental sa nu activeze spiritul critic atunci cand Romania esta descrisa in tuse groase si injuste si pe motiv ca mesajul este perceput prin prisma acelor filme.

    TOTUSI, dumneavoastra ati fost prim ministrul Romaniei. Cine credeti ca a contribuit mai mult la imaginea Romaniei, filmele in cauza sau dumneavoastra?

    Imi iau libertatea sa va spun urmatoarele:

    1) Pana n-ati ajuns in opozitie nu v-as fi votat. Mai mult, pe Basescu lumea l-a votat prima data si din cauza unui deficit de justitie acumulat din vremea dumneavoastra.
    2) As vrea sa cred ca in opozitie ati avut ocazia sa va desavarsiti, personal si profesional. Spun asta pentru ca:
    a) cred in sansele Romaniei;
    b) cred ca sansele Romaniei depind de oameni destepti si luminati;
    c) sanele Romaniei au nevoie de o stanga autentica;
    d) cred in morala Fiului ratacitor.

    In spiritul celor de mai sus, va rog sa admiteti raul ce s-a intamplat sub mandatul dvs. si, chiar mai important, aratati ce ati invatat in ultimii 21 de ani si cum ne-ar folosi asta la reasezarea Romaniei; va rog!

    O zi buna peromaneste, Dinica

  5. 5 Isabelle ianuarie 7, 2011 la 5:27 am

    Cine vorbeste despre respect ! Ne-a „ciuruit” si are pretentia sa ne respecte strainii. Probabil numai el are dreptul exclusiv, de stapan absolut, sa ne ingenuncheze. As vrea sa urlu de neputinta, dar nici asta nu mai pot. Ma intreb, cat mai pot fi umilita ? Si cat va mai dura ?

  6. 6 Doru Coarna ianuarie 7, 2011 la 5:28 am

    @ A Nastase

    Imaginea de „Est salbatic” se datoreaza tranzitiei din tarile estice. Dar a fost un proces obligatoriu. Problema perceptiei sale in Occident insa este grav afectata de lipsa experientei lor de gen: NICIO TARA VESTICA N-A SUFERIT PROCES DE TRANZITIE! Prin urmare li se pare a fi ceva coordonat de Moscova, tipicul in tarile estice fiind unul comun.

    Problema noastra se refera insa la media si arte! Dincolo de magarii roz, de cei nazisti ori hipertrofiati sexual si obsesiv, dincolo de filme de tomberon si texte impuse, adevarata imagine o creeaza oamenii, compatriotii nostri: Mailat a facut mai mult rau imaginii Romaniei decat bine ati facut Dvs in ani de guvernare si munca perseverenta!

    Nu trebuie uitat si alt aspect: numai cine n-a haladuit prin SUA nu stie care-i diferenta intre viata lor reala si cea din filmele ori ecranele tv de acolo! Occidentalii stau bine cu propaganda, in fapt ne-au invins detasat in ’89 pe noi toti cei din est.

    Deranjant mi se pare regretul lor privind extinderea spre est: pai daca vor sa-si consume singuri E-urile, dioxina, plasticele si rablele, n-au decat sa se extinda spre N (Norvegia rade, nu-s infantili), spre S (Africa n-ar putea cumpara porcariile cu pricina), spre V (Atlanticul n-are nevoie de deseurile lor, e si asa super-poluat), asa ca totusi, noi ramane sa platim si sa consumam acele prostii. De ce insa ne-au impus baremuri in agricultura, poluare, etc, este fair? Daca-i pur logic si necesar, sa impuna si Chinei asa ceva! Nu, este legea celui mai tare iar Basescu, caftangiu notoriu, nu ezita sa dea un cap in gura si de aici scandalul, imaginea si amanarea.

    Ma lungesc, insa nu trebuie uitata si crima de toate felurile, organizata in clanuri si coniventa cu Justitia si Politia, cu administratiile locale, poate si cu serviciile, totul protejat politic, ceea ce ridica intrebarea fireasca: daca s-ar putea termina vreodata cu asa ceva(?). Sigur, poate ca nu e de prea mare amploare, dar promite sa creasca si sa se intinda ca model in toata Europa. Ori, aia n-au muncit sa-si ridice tari bogate si economii puternice, ca sa vina cimpanzeii estici si sa declanseze moda furtului a orice cu orice pret si in orice fel, noi fiind experimentati de insasi tranzitia derulata in est. Adica ei fura altfel, si de aici pericolul.

  7. 7 Doru Coarna ianuarie 7, 2011 la 5:34 am

    Si am uitat: totusi, eu daca as fi vecin cu dom’ Basescu, as intari gardul, nu l-as desfiinta. Asta-ti vine din reflex! Concluzia e ca ori Basescu se schimba (Ha!), ori intram in Schengen dupa 2014.

  8. 8 Spiridus ianuarie 7, 2011 la 6:29 am

    „Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, la TVR, ca atata timp cat va fi presedinte nu va permite practicarea de „sporturi economice” ca pe vremea Guvernului Nastase, cand s-au facut anumite favoruri statelor mari pentru ca acestea sa accepte intrarea Romaniei in NATO si Uniunea Europeana.” (www.ziare.com)

    Tot mai bine e sa sustii cu sume uriase clanurile care-ti sunt apropiate!
    De exemplu, in context, cat o mai costa 1 km de autostrada, comparativ cu Europa? Pai „X” (costul normal) + suma pierduta in buzunarele „regilor asfaltului” (nu zic regilor soselelor sau autostrazilor, ca probabil as gresi), deveniti sponsori electorali, de „vanzari anterioare” etc, etc…
    Lucrul asta il stie si vecina mea de la tara, care are vreo 80 de ani. Iar daca apelam la oameni ceva mai informati…

  9. 9 Criticos ianuarie 7, 2011 la 7:35 am

    @Cristi
    Poate nu ţi-ar strica lectura „Fricii în Occident – O cetate asediată” şi apoi să stai de vorbă despre „duşmanul inventat” şi Frică.
    @A.N. – nu mă mir că regizorii de film premiaţi sunt cei ai unor filme care prezintă „Româmia horror”. Altfel nici n-ar fi premiaţi. E un cerc vicios: dacă vrei succes în Occident – şi cine nu vrea?! – trebuie să te calezi pe percepţia lui pe care o adevereşti în felul acesta. Dacă ai face o imagine generică a nonoccidentalului în filmele lor (ale vesticilor)- cele binevoitoare – ai vedea un tip oarecum simpatic, poate înduioşător, dar categoric şi definitiv inferior.

  10. 10 Vasile, ianuarie 7, 2011 la 8:33 am

    Karakas,

    Bineinteles ca nu am urmarit noile aventuri ale capitanului Ahab .In emisiunile care au urmat cu exceptia postului sechestrat pentru inerese nationale (de grup) s-a relatat , si s-a interpretat aparitia comandantului dornic sa vaneze un dick!
    Eu urmaresc in Gura presei, o emisiune in care scalambaielile lui M. Badea reusesc sa redea de multe ori o stare de fapt dar nu si una de spirit, Alaturarea insa a lui Mircea Badea de un Antonescu , Nastase , Marga,Atanasiu la Sinteza Zilei creaza aceiasi impresie pe care cred ca o aduce o emisiune la BBC in care , alaturi de Blair, Tatcher ,Cameron apar alaturi de actorul Mister Bean , asa ca si aceasta emisiune este oarecum compromisa.
    La Realitatea zilei, dl. Ursu si Stanca cei doi care si-au schimbat nu pe post de acari ,viziunea politica incearca ceva dar tot cu scule ruginite.
    Una peste alta Chireac , Severin and Co. i-au dat dreptate capitanului Ahab, socotind indreptatita vanatoarea in continuare a iluziei albe!

  11. 11 Pali ianuarie 7, 2011 la 8:56 am

    Pe surse,…Merkel si Sarkozy au dorit sa-l informeze pe Base’ dar s-au luat dupa indemnul lui Baconsky care a rugat oficialii europeni sa-l sune pe el daca au vreo problema.Ei au si sunat dar nea’Baconsky cu siguranta era in jacuzzi astfel nu a avut cum sa auda telefonul.Oamenii nu au mai sunat inca odata pentru ca, roamnig-ul inca este scump in UE si deeh asa cum a zis si Umil Boc si altii sunt in criza nu numai noi!

    Rau am ajuns,…

  12. 12 M.Voicu ianuarie 7, 2011 la 9:28 am

    @AN : „pot folosi unor interese care nu sunt întotdeauna vizibile, precum cele care au determinat amânarea aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen.
    • * * Deci, asemenea INTERESE ASIMETRICE existã!
    • Dinnou, previzibile din „baremuri” exotice ca pentru „Euro-14”, cu consecinţe neprevãzute de negociatori…
    @Karakas ianuarie 7, 2011 la 1:54am citeazã: „tehnologii care în şase-opt luni devin deja depăşite”
    * * * Aşa se definesc dimensiunile risipei, ca şi prin „studiile de fezabilitate” care se perimã înainte de edificarea construcţiei – deci sunt doar PRETEXTE DE CHELTUIRE pentru investiţii inDUSE de stãpânii decidenţilor care-şi fac DATORNICI…
    Societatea în care succesul se mãsoarã prin „a fi servit” (în loc de „a servi”) instituţionalizeazã corupţia şi ABUZUL !…
    Ouãle produse de „gãini chinuite” dau sclavi!

  13. 13 Harabula ianuarie 7, 2011 la 10:57 am

    @Adrian Nastase
    Stiti unde gresiti dv.?
    Credeti ca dinafara se vede numai jumatate din Romania. Va inchipuiti ca Occidentul evalueaza numai actiunile lui Basescu si ale PDL-ului.
    Realitatea este ca si Puterea si Opozitia, impreuna, constituie societatea romaneasca. Ambele sunt la fel de corupte, la fel de incapabile, la fel de iresponsabile. La fel si intreaga societate romaneasca de sus in jos.
    Nu separat. Toti si toate impreuna.
    Lui Basescu n-ati gasit sa-i opuneti pe altcineva decat pe Geoana.
    Vreti ca lumea sa uite asta?
    Masurile populiste liberale au putut fi luate mai curand cu ajutorul PSD-ului decat cu al Lui Basescu.
    Vreti ca lumea sa uite asta?
    Ati guvernat alaturi de PDL.
    Vreti ca lumea sa uite asta?
    Toate partidele au fost aliate cu toate partidele.
    Vreti ca lumea sa uite asta?
    Ati fost impotriva ca UDMR sa intre la guvernare.
    Vreti ca UDMR sa uite asta?

  14. 14 Draghi Puterity ianuarie 7, 2011 la 12:02 pm

    @Harabula

    Doamne, cat de parsiv poti sa fi!

    1) Cei dinafara au interesele lor, care nu coincid intotdeauna cu cele ale romanilor.

    2) Daca totul e corupt si de KKO in tzara asta, de ce te mai ostenesti omule?! Daca esti atat de convins ca nimeni nu mai are solutzii de ce mai improsti cu venin pe aici? Ai explorat partea orthodoxa a existentialismului si asta ti s-a aratat?

    3) Cine l-a creat pe Geoana? Nu cumva niste „securisti smecheri” care se credeau baietzi destepti, si voiau sa conduca tzara printro marioneta lipsita de vointza si discernamant? Cu ce drept ii imputi asta tocami lui Adrian Nastase? Nu ti-e rusine?

    4) Iti doresc sincer, din tot sufletul, in aceasta sfanta zi sa ai parte doar de „pensii populiste” pana la sfarsitul vietzii.

    5) Cine a guvernat alaturi de PDL? Chiar nu stii ca Adrian Nastase s-a opus acelei guvernari?

    6) Cine a fost artizanul scoaterii UDMR-ului de la guvernare? Nu cumva asimetricul din care iti tragi tu seva diabolica?

    VADE RETRO, HARABULA!

  15. 15 Baronul Munchhausen ianuarie 7, 2011 la 1:23 pm

    @ All,

    Nu am timp sa urmaresc presa straina si emisiunile lor tv(ma refer aici la mai toate ziarele importante de prin Franta, Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria, etc) ca sa pot face o comparatie privind modul de abordare a relatiilor putere-opozitie si sa trag o concluzie cvasi-exhaustiva privind pozitia noastra intr-un eventual top pe aceasta tema. De fapt, asta ar fi o munca de echipa, una destul de mare si calificata, care sa stea tot timpul cu ochii pe tv-rile de stiri si sa citeasca articolele de ziar, sa discearna exact unde este demagogie si unde e doar critica constructiva….
    Dar, sunt convins, oricum, ca noi, romanii, suntem vestiti in intreaga Europa prin comportamentul nostru bascalios si agresiv, in acelasi timp, in ceea ce priveste dezbaterea asupra realitatii cotidiene si aruncarea pisicii in curtea celuilalt.
    Un strain care ar avea ocazia sa asiste la ciorovaielile parlamentarilor nostri, nu doar la cele de la tribuna parlamentului ci, mai ales, din studiourile tv, ar ramane consternat vazand cata energie risipesc romanii doar pentru a se auzi vorbind…
    Daca in loc sa turuie pe la tv, distinsii causeori si-ar dedica acele ore unor activitati mai folositoare, cum ar fi elaboararea unor proiecte de lege care sa elimine unele neajunsuri din Romania de azi, ori sa ajute efectiv la implementarea corecta a legislatiei, sau sa presteze munca in folosul comunitatii, am fi mult mai castigati, cel putin din urmatoarele puncte de vedere:
    1) nu i-ar tine captivi, in fata televizorului, pe destui oameni care ar putea face in acest timp, alte lucruri mai utile pentru familiile lor;
    2) ar lasa loc si timp studiourilor tv sa programeze alte emisiuni, poate chiar de popularizare a noilor realizari tehnico-stiintifice sau de explicare a legislatiei europene in materie de accesare a fondurilor europene, ori de consiliere in materie de intocmit proiecte pentru accesarea acestor fonduri;
    3) Ar contribui la cresterea coeziunii sociale in randul populatiei: acum sustinatorii partidelor ajung de multe chiar sa se incaiere din cauza acuzatiilor reciproce ale parlamentarilor pe la tv, mai ales pe vremea campaniilor electorale;
    4) Am arata o alta imagine Europei: pretindem acum ca europenii sa ne respecte, dar noi ne „batem” precum chiorii pe la talkshowurile tv, ne sfasiem prin presa, aruncandu-ne tot felul de epitete unul altuia, care mai de care mai „tipatoare”si colorate, dar ne repugna si facem mare tapaj cand citim sau auzim ca strainii ne judeca aspru si ne pun la colt….
    5) Nu oferim exemple convingatoare copiilor nostri privind asumarea responsabilitatii pentru faptele comise si nici nu-i incurajam sa aleaga calea muncii, atata vreme cat escrocii si mafiotii o duc mai bine decat omul cinstit care castiga doar prin munca banii si, in plus, nu exista o justitie care sa cantareasca exact si impartial faptele acestora si sa-i dirijeze la locul potrivit…..

    P.S. Cred ca ajung cele 5 motive(am folosit doar degetele de la o mana, dar daca mai insistam, as mai fi gasit si altele..)
    O zi buna!

  16. 16 Intre imbecilitate de carcotas filozofie portocalie si rea credinta de "necreestin"! ianuarie 7, 2011 la 3:35 pm

    Un supra coleg pe post de pseudo abil carcotas il cearta pe A. Nastase aratindu-i acestuia precum litera evalgheliei dumicilor… greselile gresitilor nostri!
    Idea este ca ori tipul e sedus , ori este pur si simpu dus si asta in ciuda altor sedusi , care chiar daca nu sunt o gramada sunt o movlila , o movilita!
    Ce ne spune indirect acest ins , ca datorita masurilor „populiste” ,luate de PNL sau cu alte cuvinte datorita guvernarii din umbra PSDist , masurile sociale normale luate de acestia au fost doar praf in ochiii romanilor , si ca din aceasta cauza SUA si intreaga Europa ,inclusiv Romania au intrat in criza fapt care a obligat la masuri draconice PDLeul un parid care le-a impus printr-o majoritate parlamentara ilegala transformand acest popor in adevarate rame , asa cum s-a exprimat si conducatorul nostru iubit!
    Daca luam si persoana II-a folosita,”Stiti unde gresiti dv.?”
    in care s-ar subintelege Nastase si PSDeul, acest tip de doua parale , manipulator ordinar se completeaza singur in tabloul de „necrestin” pe care ignorantul filozof nu il cunoastea decit fara ghilimele!

  17. 17 contele ianuarie 7, 2011 la 4:16 pm

    Vasile ,

    Tu te ascunzi sub pseudonimul ” Intre imbecilitate de carcotas filozofie portocalie si rea credinta de „necreestin ” ?
    Subtil , foarte subtil …

  18. 18 Const ianuarie 8, 2011 la 12:30 am

    Real: Ceea ce este real este ca trebuie sa ne re-dezvoltam verticalitatea si asta nu in sens de “combatere a coruptiei”, care adeseori se afla numai in ochiul si interesul privitorului occidental, ci in sens de respect de sine. Trebuie sa uitam de “la noi nu se poate” si de atitudinea conform careia noua numai ni se intimpla lucruri data fiind “soarta” (un concept pagin pina la urma, e.g., v. Iliada), ca sintem un “popor mic” (ungurii si grecii si sirbii sint pe jumatate cit noi si nu se autocompatimesc de loc), etc.

    Deformat: Se observa asta atit din tonul condescendent al scriptelor despre Romania cit si prin adeasa ingorare a Romaniei in discutiile si rapoartele referitoare la UE (uneori Romania nici nu e listata in astfel de tabele in “marile” cotidiene de pe mapamond). Este evidenta si pervasiva imagine de „inapoiere” si „coruptie” atasata Estului, de la Vladivostok la Bucuresti si pina la Belgrad. INSA, solutia nu este accederea la cluburi mai mult sau mai putin exclusive—nu asa se obtine respect, un loc la masa discutiilor, etc: nu sintem toti Dinu Paturica.

    Spuneati in postul anterior despre intrarea in zona euro, iar acum 2-3 saptamini de falimentul capitalismului financiar, pe buna dreptate. Pe linia ideii de mai sus referitoare la dezvoltarea unei aprecieri si unui respect fata de roman prin alte metode decit intrarea in varii cluburi prestigioase, iata o analiza comparativa dpdv monetar si implicatiile macroeconomice mai ales in timp de criza. Actorii principali sint Ungaria si Irlanda. Ideea fundamentala este din finante, anume ca o “investitie” buna (in cel mai general sens) ar trebui sa aduca beneficii atunci cind conditiile sint in general rele (“it pays in bad times”, i.e., in perioade de criza). Iata, deci (cam lung, dar bine intentionat :-):

    Moneda calpa?
    de const

    Aflam din WSJ din 20 decembrie 2010 ca unii trag invataminte din ceea ce vad si actioneaza imediat in interesul econmiilor lor. De exemplu, Coreea de Sud a impus o taxa pe imprumuturile in valute straine din bancile care activeaza in tara, atit ale celor locale cit si sucursalelor celor straine. Motivul expres este stavilirea valului de valute straine (in speta dolari proaspat “usurati cantitativ” prin QE2 si deci ieftini) care isi fac drum in piata de imobile din Coreea de Sud si controlul volatilitatii create e acesta. Insa motivul implicit este in mod clar mai important: 62% din imprumuturile in alte valute se afla in sucursalele bancilor straine. Coreea de Sud incearca sa evite situatia in care ea ar avea de salvat banci straine—o idee ce nu pare nici macar a fi incoltit in mintea guvernului din Romania. Esential aici este insa faptul ca exista o valuta locala care da loc de manevrare tarii.

    Chiar si Angela Merkel face zgomot in jurul ideii de a muta pierderile bancilor si institutiilor financiare in general asupra creditorilor mai ales ca majoritatea covirsitoare dintre ei sint privati. Se poate elimina astfel ceea ce in SUA se numea/numeste “the Greenspan (sau Bernanke, acum) put”—ca orice s-ar intimpla, Federal Reserve Bank va interveni pentru a salva participantii la tranzactiile de pe piata, in speta, practica reducerii ratelor dobinzii pentru a contracara prabusirile periodice ale pietelor financiare.[1] Ideea curenta a…usurarilor cantitative aditionale (quantitative easing, QE2) este de aceeasi sorginte—injectarea de lichiditate (“tiparire de bani”) pentru a “salva” pietele si a “re-porni economia.” Si chiar si asa, astazi in Financial Times Bernanke spune ca “sau lasa” chiar daca va continua cu injectarea de $600 mld: “Bernanke plays down US recovery hopes.”[2] Ideea Angelei…poate, mai ales ca reflecta un mod de abordare indelung practicat in reorganizarea firmelor private (in faliment/insolventa), e.g., transformarea datoriilor subordonate in actiuni (preferate, uneori), aplicarea unei „tunsori” (“haircut”) profiturilor investitorilor, rearanjarea prioritatilor/senioritatii obligatiunilor pentru modificarea structurii capitalului firmei, etc.—dar e mult mai putin probabil ca se va face in asa fel incit “investitorii” sa sufere in mod semnificativ (in orice caz, se pare ca ideea se va aplica numai incepind din „cincinalul viitor”, 2013 parca). O introducere in problemele UE vizavi de aceste “bail-ins” poate fi consultata in Financial Times (http://ftalphaville.ft.com/blog/2011/01/06/450676/the-problem-with-europes-bail-ins/).

    Iata in acest context iata o analiza comparativa—o tara care foloseste euro si nu are o moneda nationala, Irlanda, si una ca isi foloseste propria valuta, Ungaria.

    Ungaria a decis, in fata unor avansuri din partea FMI si BCE ce ii amenintau “suveranitatea economica”, sa nu foloseasca imprumuturi de la aceste surse politice de finantare. A optat pentru un program in care efectele crizei asupra ungarilor sa fie aplanate. Partea cea mai importanta a acestui plan a fost, si este, controlul cheltuielilor bugetare, initial prin finantarea deficitelor prin emisia de obligatiuni in forinti. Desi gurile rele nu dadeau nici o sansa acestor emisiuni, ele au fost un indubitabil succes. Urmatorul pas a fost echilibrarea efectelor legate de aceste obligatiuni in societate. Prin stabilirea de impozite suplimentare temporare (1-2 ani) pentru companiile cele mai mari care activeaza in tara, guvernul cauta sa colecteze fonduri, in forinti, pentru datorii si buget, si sa evite saracirea omului de pe strada. Principalele industrii astfel impozitate au fost bancile si telecomunicatiile—cei care s-au bucurat de succes au datoria de a contribui la aplanarea dificultatilor dupa masura.[3]

    Guvernul cauta sa protejeze cetateanul—quelle idee! Nu numai atit, dar pentru acest lucru guvernul a mers atit de departe incit a modificat legislatia in asa fel incit sa plaseze legile legate de impozite si taxe in afara jurisdictiei Curtii Constitutionale a Ungariei pentru a evita blocarea planului pe baze constitutionale! Mai mult, eforturile prezente sint in directia de a obtine control guvernamental asupra politicii monetare pentru a controla si rata dobinzilor [4]—iata deci ca se poate si fara “banca nationala/centrala independenta”, un mit, pina la urma, deoarece nu exista mai multe puteri in stat conceptul independentei bancii nationale fiind neavenit si nul. Forintul va fi controlat de guvernul ungar pentru unguri—o putere extraordinara delegarea careia catre entitati private, semi-private sau “independente” nu este justificabila, in general.

    Ungaria si-a facut deci socotelile in asa fel incit datoriile sa-i fie in forinti iar incasarile de impozite si taxe sa fie in aceeasi moneda—un principiu macroeconomic elementar, insa adeseori incalcat de datornici spre folosul creditorilor—iata deci o cale spre acea “suveranitate economica.” Faptul ca guvernul acapareaza aceste unelte financiare (controlul finantarii prin datoriile in moneda nationala, controlul monetar prin dobinzi si controlul nerestrictionat al impozitarii) pare sa fie neplacut bancilor…[5] Guvernul s-a concentrat pe controlul deficitului bugetar si nu pe acoperirea datoriilor bancilor din Ungaria (bail-out).

    In situatia Irlandei, guvernul, fiind strins cu usa din punct de vedere financiar, a incercat un joc pina la urma foarte simplu. Poate ca nu a avut alternative la momentul respectiv (noiembrie 2010) desi ar fi putut sa nu ajunga intr-o asa situatie extrema. Presiunile pentru a se inhama la miliarde de euro in datorii pentru a “salvgarda Irlanda” venite de la FMI si BCE au fost imboldul initial. Guvernul irlandez a incercat sa pozeze drept vajnic aparator al suveranitatii Irlandei si poate ca intr-adevar asa a si fost pentru citeva zile. Dar fortele in fata carora s-a aflat Irlanda au fost mult mai mari—“elemente din afara tarii,” spunea Ministrul Justitiei D. Ahern, “incearca sa ne forteze intr-un acord, sa ne dam batuti chiar inainte de a fi dezbatut problemele in propriul nostru guvern.”[6] Este ironic totusi faptul ca acelasi guvern care a incercat si reusit sa forteze mina irlandezilor prin repetate plebiscite sa adopte Tratatul de la Lisabona apeleaza acum la notiuni de “suveranitate”—“pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă.” [7]

    Iata deci elementele riscului legat de adoptarea euro ce pot fi observate in actiune, in realitate: (1) guvernul nu are “loc de intors”; (2) moneda este controlata din afara tarii in scopuri pecuniare private, dar intotdeauna in numele “bunei convietuiri”, „armonizarii” si al “pietei”; (3) efectele oricarei crize afecteaza disproportionat si fara putinta de apel omul de pe strada, omul real—portughez, irlandez, italian, grec, spaniol, etc.—si nu guvernele sau creditorii lor.

    Prin adoptarea euro, Irlanda si-a pierdut capacitatea de a folosi o pirghie esentiala pentru economia ei—moneda nationala. Datoriile contractate in euro trebuie platite in euro. Irlanda nu se poate apara prin manipularea ratei de schimb a monedei proprii si/sau prin reducerea datoriilor cu ajutorul inflatiei. Chiar inainte de a ajunge la asemenea actiuni, amenintarea creditorilor cu asemenea masuri ar fi fost de obicei suficienta pentru un rezultat favorabil Irlandei—vezi Islanda. In cazul Islandei, unul din guvernatorii Bancii Nationale a Islandei, D. Oddsson, spunea in fata iminentei crize bancare ca “noi [statul islandez] nu intentionam sa platim datoriile bancilor care si-au cam facut de cap”/”we [the Icelandic State] do not intend to pay the debts of the banks that have been a little heedless” (intr-un interview la postul islandez RUV pe 7 octombrie 2008 dupa o discutie maraton si foarte aprinsa cu A. Darling, Cancelarul trezoreriei Marii Britanii[8], tara a caror banci au cea mai mare expunere la Islanda[9]) si ca „[i]f we were tied to the euro…we would just have to succumb to the laws of Germany and France”/”daca am fi fost legati de euro, ar fi trebuit pur si simplu sa capitulam in fata legilor Germaniei si Frantei.”

    Cu cazul Irlandei, este de acum facut explicit si public faptul ca scopul acestor eforturi de salvare/bail-out nu este decit salvgardarea bancilor atit din Irlanda cit, mai ales, din restul UE. Profesorul de finante John Cochrane de la Universitatea din Chicago, altfel o reduta a gindirii economice neoclasice si a finantelor adiacente, pune punctul pe ‘i’ atit din punct de vedere financiar cit si moral-politic in WSJ: “this is not, in fact, an Irish bailout. It’s a bailout of the European (including British) banks that lent a lot of money to the Irish government and Irish banks. If European governments want to bail out their banks, let them do so directly and openly—not via the subterfuge of country bailouts. Then they should face the music: How is it that two years after the great financial crisis, European banks make so-called systemically dangerous sovereign bets, earn nice yields, and then get bailed out again and again?” [10]

    Discutiile despre guvernul sau poporul irlandez nici nu au loc in afara faptului ca “sint datori” sa plateasca obligatiunile esuate ale bancilor. „We should be having an immediate election. I think [the government] should default on the bonds,” said Valerie Whelan, a 58-year-old writer holding a placard saying „I don’t want my daughter to emigrate.” [11] Iata insa ca BCE se pronunta impotriva alegerilor in Irlanda inainte de a se asigura ca bancile sint salvate—adica BCE nu e dispusa sa dea pasarea pe care o tine ferm in mina, adica prim-ministrul Cowen care aplica metode (dublu) rafinate in fata crizelor [12], pe vreo alta pasare de pe gard.

    Ceea ce nu mentioneaza profesorul este fata de cine ar trebui guvernele acestea cu probleme sa “face the music” (sa dea socoteala)? Fata de alegatori? Iata ca in fata BCE, Irlanda nu are latitudinea unei schimbari financiare majore prin acte politice ca in Ungaria atit timp cit banii ii sint controlati de aiurea iar controlorii sint in mod intim dependenti unii de altii si de ei guvernele europene si nu numai.

    In Romania, o situatie tip ghiveci: vorbim euro, folosim leu. Parerile pozitive intre politicienii din Romania despre euro si beneficiile lui par, in acest context, oarecum prea roze. Nu este imediat evident ca e in folosul romanilor a depinde de grandilocvent numita Banca Central a Europei. Nu—toate ar trebui discutate si executate in lei, inclusiv obligatiunile contractate de guvernantii din Romania in numele si pe spinarea romanilor—pentru ca desi ei se imprumuta, altii (contribuabilii) platesc datoriile—o afacere foarte buna pentru cine apuca.[13]


    [1] “Greenspan Put,” http://en.wikipedia.org/wiki/Greenspan_put

    [2] Robin Harding, “Bernanke plays down US recovery hopes”, 7 ianuarie 2011, http://www.ft.com/cms/s/0/e28cb9f0-1a6c-11e0-b003-00144feab49a.html?ftcamp=rss

    [3] Primul Ministru Orban: „until we’re out of the ditch, it’s only fair that the strongest participants of the economy help those who are still in distress,” “Hungary Unveils Tax Plan”, The Wall Street Journal, 19 octombrie 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052702304410504575559961728554430.html

    [4] “Hungarian Government Seeks to Take Over Monetary Policy”, The Wall Street Journal, 3 decembrie 2010, http://blogs.wsj.com/new-europe/2010/12/03/hungarian-government-seeks-to-take-over-monetary-policy/tab/print/

    [5] Ibid.

    [6] “’There were people from outside this country who were trying to bounce us…into making an application—throwing in the towel before we had even considered it as a government,’ Mr. Ahern said state broadcaster RTE Radio“, “Irish Minister: ECB ‘Bounced’ Ireland Into Bailout”, The Wall Street Journal, 11 noiembrie 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052748704679204575646313382067180.html

    [7] Mihai Eminescu, “Scrisoarea III”

    [8] Raportat in wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/2008%E2%80%932010_Icelandic_financial_crisis#cite_ref-Oddsson_52-0%5D

    [9] “Excerpts: Iceland’s Oddsson”, The Wall Street Journal, 17 octombrie 2008, http://online.wsj.com/article/SB122418335729241577.html?mod=googlenews_wsj#articleTabs%3Darticle%5D

    [10] John Cochrane, “’Contagion’ and Other Euro Myths”, The Wall Street Journal, 2 december 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052748704594804575648692103838612.html?KEYWORDS=ireland

    [11] “Marchers Call for Irish Default, Elections”, The Wall Street Journal, 28 noiembrie 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052748703609204575640613111560960.html

    [12] “Ireland prime minister’s ‘drunken’ interview”, The Week, 15 septembrie 2010, theweek.com/article/index/207085/ireland-prime-ministers-drunken-interview

    [13] In cercurile rarefiate ale “inaltei finante” (oximoron?) asta se numeste achizitie prin imprumut ridicat (AIR)/leveraged buy-out (LBO), o metoda de a stoarce profituri cit mai mari acum si de a vinde entitatea in termeni cit mai favorabili cit de curind posibil.

  19. 19 Intre imbecilitate de carcotas filozofie portocalie si rea credinta de "necreestin"! ianuarie 8, 2011 la 8:24 am

    Conte,

    Faptul ca nu ai inteles mesajul dar te-ai descoperit in titlu este un pas inainte in evolutia dumitale de pupincurist!

  20. 20 Conte, ianuarie 8, 2011 la 10:51 am

    Imi pare bine pentru dumneata , nu ai inteles mesajul dar te-ai regasit in titlu!

  21. 22 contele ianuarie 8, 2011 la 4:11 pm

    Vasile

    Ai trei postari la rand , incerci sa scrii o piesa de teatru ? N-am inteles nimic .

  22. 23 Ghita Bizonu' ianuarie 8, 2011 la 6:05 pm

    Const

    iti multumesc ptr comentariu. Interesant si , poate, util .
    Insa uitasi una din marile cacalitati ale monezii euro : i9n primul an de la introducere a scumapirt fleacuri preum painea , laptele samd . Asa ca este inevitabil sa nu ne capacim cu euro , sadicii den guverne si BCR saliveaza deja de placere . Sliveaza si prostii crezand ca o sa dea fericirea peste ei – auzi sa fii platit in euro ca germanii ! Da ei cred ca vor fi si platiti ca-n nemtia si vor fi tare mirati cand maruntisul le va cam rupe buzunarile …(pai 20 eurocents apro – 1 leu, 50 aprox 2 lei (unicu benefitz) iar 1 si 2 euro tot metal sunt …)
    M arog am zis una . Poa singura .

  23. 24 ORASAN IOAN ianuarie 8, 2011 la 7:27 pm

    Daca-mi aduc bine aminte,pe vremea cand domnul Adrian Nastase era seful guvernului,existau multe organizatii pentru apararea dreoturilor omului,acum cand democratia este in derapaj acestea au disparut.Acum locul este liber,oare sa nu mai fie oameni de curaj sa ia taurul de coarne?

  24. 25 ORASAN IOAN ianuarie 8, 2011 la 7:28 pm

    erata
    drepturilor omului


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!

%d blogeri au apreciat asta: