Pictură de şevalet – Victor Brauner – Flacăra albastră
Muzeul Ţării Crişurilor – ORADEA
Nu am gasit o pictura cu flacara violet si, pentru ca nu mai e joi ci vineri, va ofer o flacara albastra – o pictura, mai putin ezoterica, a lui Victor Brauner.
Victor Brauner este unul din pictorii mei favoriti. S-a nascut la Piatra Neamt, in 1903 si a murit la Paris in 1966. A avut o viata tumultoasa, calatorind mult, avand numerosi prieteni in lumea suprarealismului european. Probabil unul dintre cei mai interesanti artisti ai artei de avangarda dintre cele doua razboie mondiale.
L-am intalnit, pe vremea cand eram student, pe fratele sau – Harry Brauner -, un intelectual extrem de distins, mai conservator, un fin cunoscator al etnografiei romanesti. Prin prietenii lui – Voronca, Gellu Naum, Lena Constante si altii – a pastrat, intr-un fel, legatura cu tara.
Unul dintre tablourile lui cele mai cunoscute este Autoportretul cu ochiul scos, pictat la Paris, in 1930, ciudata premonitie a ceea ce s-a intamplat opt ani mai tarziu, cand incercand sa desparta doi prieteni, un pahar l-a lovit in ochi, afectandu-i vederea.
S-au scris multe carti despre el, inclusiv in Romania. Lucrarile lui sunt expuse in cele mai mari muzee din lume iar cele care se vand la licitatii ajung la preturi foarte ridicate. Pentru cel si-a inscris pe mormant „peindre c’est la vie”, viata a insemnat, insa, mai ales dupa razboi, multa suferinta.
PS Ma deranjeaza mentiunile din dictionarele de arta „Victor Brauner – pictor francez…”
ministru >> prim-ministru >> blogger 
Nu e nimic genetic in statutul de creator. Artistii apartin comunitatii care ii adopta, natinala, internationala etc. Orice atceva e accident biografic, a fel de semnificativ in ordinea spiritului ca o vizita la soacra intr-o zi de joi.
P.S. Pacat ca nu se poate spune la fel cu fabricantii de posete. Mi-ar fi placut ca Louis Vuitton sa ajunga un „creator de moda roman”. Poate europenii s-ar mai fi gandit si la altceva decat sa duca mana la ceas si portofel, cand le spuneam ca sunt roman.
@
All
Am avut in in vedere ce aduce nou fiecare dintre „albume”- dar si faptul ca este o bucurie sa ii fie revazute compozitiile.
Imi place mult- de aceea repet:
@diogenecainele
o sa rezolve Udrea imaginea Romaniei…no problem !
Dedicaţie la zi-ntâi pentru Aya, distinsa locuitoare a Floreascăi, „puterea din umbră” a AN-ului:
Vai, dar are legătură cu Domnul Victor Brauner…
E adevărat că îşi aşeza şevaletul în mijlocul Bulevardul în Bucureştii interbelici? Picta abstract, dar pretindea are ca model mulţimea…
Poliţia dorea să-l îndepărteze, să fluidizeze traficul, dar dădeau înapoi când aflau că este fiul bogatului negustor evreu Brauner…
Da, ca şi Ianchelevici mai devreme evocat, era evreu din Moldova la origine. Ianchelevici era basarabean… Iar începe Conu Titus cu alogenii lui… 🙂
Avem nevoie si de astfel de postari despre arta ,pictura si cultura ale unor persoinalitati romanesti care sunt apreciati si cunoscuti international.Multumim pt aceste randuri.
Şi pentru că Sâmbătă, Shabbat, şi nu mai este Vineri, o rog pe Aya să accepte dedicaţia mea, făcută când au răsărit primele stele de Shabbat! 🙂
Mi-e nu-mi place. E o lucrare urata. Mai bina cautati ceva despre flacara violet.
Un an bun!
@ Mihnea Georgescu spune: +E adevărat că îşi aşeza şevaletul în mijlocul Bulevardul în Bucureştii interbelici? Picta abstract, dar pretindea are ca model mulţimea…Poliţia dorea să-l îndepărteze, să fluidizeze traficul, dar dădeau înapoi când aflau că este fiul bogatului negustor evreu Brauner…+
Iar unii spun că „evreii” erau persecutaţi în România !
Ce spuneţi, domnule Năstase, ca Distins Diplomat şi Iniţiat în Tainele Politicii Internaţionale, după ce vizionaţi acest video?
Să-l mai aşteptăm pe Mesia? Va veni din Orient să ne mântuie? Se ridică vreo Stea spre Răsărit?
http://mgeorgescu.wordpress.com/2010/01/02/sfanta-rusie/
pas parol!
Coane Titus,
Evreii au fost persecutaţi în toată istoria lor. În România interbelică, persecuţiile erau mai puternice prin părţile Moldovei şi ale Basarabiei, zone cu puternică tradiţie antisemită.
În Sud, poate şi sub influenţa orientală, Românii au fost ceva mai toleranţi, mai ales cu evreii bogaţi care puteau să-şi cumpere libertatea şi chiar să aibă influenţă asupra politicului. Vezi cazul Elenei Wolf – Lupescu, al lui Auschnitt.
Dar marea masă a evreilor săraci din Moldova au fost persecutaţi. Vezi şi Pogromul de la Iaşi, ororile din TransNistria etc.
Îţi recomand să reciteşti o carte dragă Ayei, Jurnalul lui Sebastian, sau De două mii de ani, Cum am devenit huligan, de acelaşi autor, pentru a reconstitui atmosfera vremii.
Coane Titus,
Când te citesc, îmi vine să te acuz de ANTISEMITISM BASARABEAN, ca pe Paul Goma!
Mulţumesc Aya pentru postările cu picturi de Brauner… Ce zici de muzica asta de un sentimentalism mic-burghez gen Mahalaua Floreascăi…
Şi am şi una pentru Conu Titus, mai de la noi de la Constanţa:
La multi ani, stimate AN, draga Aya!
Multumesc amandurora pesntru postarile recente. Vreau sa va fac o sugestie: dati o cautare dupa Aurel Gheorghiu – Cogealac. Veti observa ca filonul asta inca exista (rezista) in plastica romaneasca. Eu nu-s vreun cunoscator, dar l-as pune pe Cogealac sa picteze Sagrada Familia…cand or termina-o, ma rog:))
Cu drag, F
http://www.cogealac.ro/priveste.php
Miron Radu Paraschivescu, în articolul „Expoziţia lui Victor Brauner”, publicat in „Cuvantul Liber” din 20 aprilie 1935, scria: „Fata – de exemplu – de ceea ce putem vedea în salile de expozitie vecina lui Victor Brauner, pictura acestuia insemneaza integrare, atitudine care, in masura artisticului, este sociala, fiindca V. Brauner ia atitudine prin insasi factura si ideologia plasticii lui.”
Citatul evidentiaza atitudinea si ideologia sociala a artistului, exprimata intr-o opera suprarealista, miscare artistica nonconformista, aparuta la inceputul secolului trecut, ca protest antiburghez. Va multumesc!
@
Mihnea Georgescu
HAVA NAGILA!
(pentru cei ce nu stiu ce inseamna, traduc: sa ne bucuram!)
@
Mihnea Georgescu
Aceia care sunt romani si hulesc vitalul si puternicul popor al lui Dumnezeu ar trebui sa ia aminte cat de mari asemanari sunt intre dansul acestuia (Hava nagila) si dansurile populare romanesti din nord- practic, intre acest popor si poporul roman.
Iata „Hava nagila” parca jucat, cantat si simtit de maramureseni:
La multi ani! Prea multa politica si prea putina etica! Mai avem nevoie si de educatie! Numai bine!
@
Blogideologic
(Reiau, ca sa nu uiti!)
ALLORA SI, ALLORA SI, ALLOR’ L’AMORE SI FA COSI!
„La Tescani, la Tescani, intr-o debara, s-a-ntamplat o dandana”
(Andrei Plesu- voce si Johnny Raducanu- pian).
http://embed.trilulilu.ro/audio/Idameliana/a4b2f02881365b.swf
Bun, si daca nu-mi place andrei Plesu e o crima? Este dreptul meu sa-mi exprim admiratia sau, dimpotriva, lipsa acesteia.
Fie vorba intre noi, i-am audiat si eu cu mare placere cursurile Despre Ingeri; in vremea liceului, prindeam la Sava o fereastra si veneam la Facultatea de Filosofie. Dar nu-mi place (sper ca si lui Andrei Plesu ii displace) tenta de linguseala de pe acest blog.
Cat despre Hava Nagila, prefer interpretarea lui Harry Belafonte (nu atat de pasional):
http://www.trilulilu.ro/zummagio/990dbfaba0d39f
O interpretare traditionala:
Da, AYA! Şi הַתִּקְוָה…
Bun gasit tuturor in noul an 2010 . Stimata AYA , la multi ani si buni , va multumesc inca odata pentru amabilitatea de a-mi posta dedicatiile de Anul Nou pe blog . Si pentru dedicatia dvs pentru mine 🙂 . Sunteti o incantare .
Victor Brauner . Eu sunt din Piatra Neamt si va marturisesc ca nu mai exista nimic in Piatra legat de artistul Brauner . Exista destule vechi locuinte de evrei in Piatra , sunt inca destule familii ramase la noi , pe strada Meteorului ( in spatele Liceului Petru Rares ) mai exista trainica si frumoasa cea mai veche sinagofa evreiasca di Europa . Dar Brauner … Apropo de HAVA NAGILA : AYA , melodia ” Cucuruz cu frunza-n sus ” o melodie de pe la Satu Mare parca , a fost preluata de evreii din Romania si transformata in Imnul Israelului . Iata inca un exemplu de necontestat unde civilizatia si cultura populara romaneasca influienteaza lumea .
Scz : sinagoga 🙂
PS : incercati ” Israel Anthem ” si o sa vedeti asemanarea cu melodia noastra populara ” Cucuruz cu frunza-n sus ” 🙂