Conferinta internationala „Cehoslovacia 1968”

Ieri, a avut loc in Aula Academiei si, dupa amiaza, la Casa Titulescu, Conferinta internationala „Cehoslovacia 1968”, organizata de Academia Romana, Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, Ambasada Republicii Slovace, Ambasada Republicii Cehe si Fundatia Europeana Titulescu.

In deschiderea Conferintei, au vorbit academicianul Dan Berindei, vicepresedinte al Academiei, ambasadorii Slovaciei si Cehiei, prof.Radu Ciuceanu, directorul INST, si academicianul Florin Constantiniu. Din partea FET, am prezentat o expunere, pe care o puteti citi aici.

Sesiunea de comunicari de dupa amiaza a fost extrem de bogata in analize si comentarii. In afara comunicarilor specialistilor straini, as mentiona prezentarea facuta de academicianul Mircea Malita „Praga ’68 vazuta de la Bucuresti”.

38 Responses to “Conferinta internationala „Cehoslovacia 1968””


  1. 1 loredana octombrie 14, 2008 la 3:10 pm

    am trimis un e-mail cu cateva detalii despre proiectul despre care vorbeam (la articolul Razboi si pace )sper sa primesc un raspuns.Cu respect Loredana

  2. 2 Mihnea Georgescu octombrie 14, 2008 la 8:43 pm

    Regret doar că nu ne-aţi anunţat mai din timp…

  3. 3 instalatorul octombrie 14, 2008 la 8:47 pm

    O initiativa laudabila: ar fi trebuit sa vina mai multi politicieni acolo, ar fi avut de invatat: erau insa ocupati cu lupta pe ciolan.

  4. 4 einstein octombrie 14, 2008 la 10:19 pm

    buna seara! frumos, intr adevar. dar tema aceasta nu a mai fost abordata in cadrul FET si anul trecut? in cadru mai restrans, ce i drept…pe curand.

  5. 5 blogideologic octombrie 15, 2008 la 8:41 am

    Din textul “Lumea pierdută a epocii ’68” semnat de Tom Gallagher pentru ziarul România liberă, răzbate confidenţa suficientă că autorul frazelor înţelege deplin complexa realitate românească. Şi din înţelepciunea lui, foarte generos, dă românilor fărâmituri din ştiinţa lui despre România. Evident, Tom Gallagher a venit în România cu un bagaj cultural câştigat din Marea Britanie la şcoală, iar eu am achiziţionat cultura numai citind din cioturi de cărţi interzise, fără coperţi şi fără primele pagini, pentru a nu putea fi identificate la percheziţii. Atunci când Tom Gallagher aplică acele şabloane culturale peste realitatea concretă din România, în general ele nu sunt deloc off topic, pentru că România era, şi este, ţară profund integrată în cultura europeană. De exemplu, eu şi alţi cititori am putut să apreciem felul iscusit în care domnia sa, Tom Gallagher, aplică şabloanele culturale care îndeobşte se spun despre Art Nouveau, în comentariile sale privind arhitectura vechiului oraş Brăila. Totuşi, în articolul Lumea pierdută a epocii ’68, nu pot să nu remarc incongruenţa flagrantă dintre textul lui Tom Gallagher, pe de o parte, şi realitatea românească din anul 1968, pe de altă parte. De exemplu, atunci când profesorul universitar din Marea Britanie, Tom Gallagher, vorbeşte românilor despe paleta evenimentelor anului 1968, domnia sa uită complet, şi total regretabil, să spună românilor tineri că anul evenimentelor notabile începea cu marea ofensivă Tet a comuniştilor din Vietnam. Iar ofensiva aceea a fost extrem de costisitoare. Atunci URSS a forţat România, şi alte ţări socialiste, să contribuie cu sume enorme! La indicaţiile lui Nicolae Ceauşescu, ofiţerilor români de rang decizional li s -a făcut o informare onestă despre acele costuri. Au fost invitaţi la acea informare şi unii profesori de la şcolile de ofiţeri. Eu mă găseam atunci, după terminarea facultăţii de fizică, la cea mai dură şcoala de ofiţeri de rezervă din România. Lectorul nostru de la instrucţia tactică, un locotenent -colonel extrem de inteligent, ne- a prezentat succinct şi clar acele informaţii despre succesul de necontestat al ofensivei Tet, bineînţeles la o lecţie despre tactica războiului din Vietnam. Eram TTR- ist, şi am fost liberat exact înaintea invaziei sovietice de la Praga. Ce se întâmplase atunci în fostul stat socialist Cehoslovacia ? Praga nu se răsculase de fapt pentru principia, ci din acele veşnice motive pecuniare care ne macină pe toţi oamenii simpli. Cetăţenii cehi, dacă nu şi cetăţenii slovaci, cred că şi ei, sunt extrem de sensibili şi acum la toate chestiunile pecuniare. URSS a intervenit în august 1968 la Praga alături de contingente simbolice ale armatelor din câteva ţări socialiste. Dar nu au intervenit atunci deloc trupe, sau măcar simbolici ofiţeri de Stat Major, din România. Cetăţenii din Bucureşti, marea majoritate funciarmente anti-comunişti, s-au adunat spontan şi sincer în faţa clădirii Comitetului Central al partidului unic. Însă repet, puţini erau comunişti. Toţi, exceptând spionii sovietici, erau naţionalişti români, unii dintre ei legionari, PNL- işti, PNŢ- işti eliberaţi în anul 1964 din puşcăriile comuniste, cerând plini de speranţe, alături de naţional-comunişti, clarificări de la Nicolae Ceauşescu. Liderul naţional-comunist român va anunţa politica desprinderii de URSS. Dintre toţi comuniştii români, numai Vasile Paraschiv s-a opus. Îndrăcitul mardeiaş electoral comunist de la alegerile din anul 1946, ce bătuse atunci cu sete liberali şi ţărănişti, şi-a depus imediat carnetul de partid după celebrul discurs pronunţat de Nicolae Ceauşescu în august 1968. Dar iată că acum, acel Vasile Paraschiv a fost declarat erou anti-comunist! În fine, ar fi poate amuzant, de n- ar avea uitări interesate şi sinistre, acest britanic Tom Gallagher!

  6. 6 instalatorul octombrie 15, 2008 la 10:33 am

    Dl Nastase s-a angajat intr-o disputa doctrinara cu PNL si cu dl Tariceanu. Prea mult pentru un partid de guvernare caruia nu-i pasa de doctrina si ai carui ministri, probabil preocupati de alegerile care se apropie, au inceput sa-l lase in off side pe premier prin lipsa de preocupare fata de propriile ministere. Dl Adomnitei a fasolit-o cu salariile, dl Vosganian si dna Campeanu – conform Antenei 3 – s-au dus nepregatiti la o sedinta de guvern compromitind-o, iar foarte recent, tot conform relatarii Antenei 3, dl David a reusit sa-si bage seful de partid si de stat intr-un nou scandal cu presedintele pe tema achizitiilor politiei, punind in CSAT problema aprobarii achizitiilor dar recunoscind public in acelasi timp ca habar nu are in ce constau de fapt dotarile de 45000-56000 euro per bucata pentru noile masini ale politiei drept care a si ordonat un control. Evident ca politrucii penelisti (doamne, am trait sa o vad si pe asta, politruci liberali, dar de cind au aparut kominternisti acolo e posibil orice) fac mare scandal ca presedintele asa si pe dincolo, dar sunt sigur ca si dl Nastase le-ar da un sut unor insi care i-ar cere sa aprobe cheltuirea a mai mult de 10 milioane euro fara sa stie de fapt pentru ce. Ceva ii pot spune eu dlui David, fiind eu aproape sigur ca printre dotarile respective se afla si camere de imagine termala pe care le propuneam in programul publicat pentru locale, fiindca a prelua o idee fara a multumi autorului ei, ba inca a-l mai si vorbi de rau pe autor, este un comportament care a devenit specific penelistilor cam de 15 ani.
    Acum o ora am primit prin e-mail invitatia de a plati 178,50 euro pentru a participa la o conferinta, despre care invitatia afirma, citez in continuare:
    „Evenimentul este organizat sub Inaltul Patronaj al Guvernului Romaniei – Ministerul Transporturilor si cu sprijinul direct al Domnului Ludovic Orban, Ministrul Transporturilor.
    Evenimentul isi propune:
    Evaluarea impactului procesului de integrare in UE asupra infrastructurilor din statele Europei Centrale si de Est;
    Informarea reprezentantilor mediului de afaceri european si international asupra conditiilor concrete din Europa Centrala si de Est (piata muncii, taxe si impozite, proceduri pentru licitatii, proiecte prioritare existente);
    Realizarea de contacte directe intre reprezentantii mediului de afaceri international si oficialitatile din administratia publica centrala si locala care gestioneaza fondurile structurale;
    Impartasirea experientei statelor UE (Portugalia, Grecia, Irlanda, Spania) care s-au confruntat cu probleme asemanatoare celor ale statelor ultimului val de aderare;
    Informarea companiilor locale din zona tinta asupra posibilitatilor de creare de joint ventures cu intreprinderi din statele UE dezvoltate.
    Tratarea unor probleme acute privind stadiul legislatiei, proceduri de incheiere si derulare a contractelor, rolul asigurarilor in domeniul constructiilor, formule de cofinantare si garantare a creditelor prin surse private.
    Daca nu ati inteles din text, va explic: dl Orban, patron de evenimente de parca ar fi un sfint, patroneaza un eveniment la care romanii sunt chemati pe bani ca sa o ia in barba, fiindca, printre bla-bla-uri, rezulta doua lucruri: unul ca dl Orban vrea contacte directe ale autoritatilor locale cu firmale straine ( romanii exclusi, deci) si, doi, ca roman ai putea eventual cersi un joint venture daca te vrea strainul. Si pentru asta tu, roman, ar trebui sa dai 179 de euro pentru o mapa de carton, un ceai si sansa de a-l admira pe dl Orban in vivo (viu si natural cum se spune la iarmaroc) cum ti-o trece pe la nas. Daca v-ati mirat ca afirm in continuu ca de multi ani romanii evolueaza in propria tara intr-un mediu economic ostil, aveti acum ocazia de a inceta a va mai mira. Nu cred ca vede cineva ceva national si liberal in ceea ce patroneaza dl Orban, adica in a plati bani pentru a vedea defilarea fondurilor europene catre buzunarele strainilor, fara a i se da macar sansa de a concura decit daca il vor strainii. Si atunci, ce naiba sa mai discutam despre o pretinsa doctrina a peneleului de astazi?

  7. 7 marius octombrie 15, 2008 la 11:16 am

    Paralel fata de subiectul in cauza as dori sa pun accentul pe un aspect: in orice campanie electorala se stie este nevoie de bani, care vin de obicei de la sponsori cu o situatie financiara solida. Mi-a picat in mana un document despre sponsorii care se pregatesc sa vina spre actorii politici. Este interesant de vazut ca numele sunt intodeauna aceleasi si sunt de obicei spre aceleasi partide. Doresc sa stiu cum poate oare un om politic sa se mentina independent fata de interesele care l-au adus pe un scaun din Parlament sau guvern daca aceste interese sunt absolut intotdeauna utile omului din spatele lor decat mandatarilor politicianului respectiv adica cei care si-au exprimat voturile.

  8. 8 Augustin octombrie 16, 2008 la 5:19 pm

    @ blogideologic
    Fiecare pasare pe limba ei piere! Vesnica ta dorinta de a epata te arunca, din nou, in ridicol!
    Pe de o parte, limbajul tau pretios te face, de fapt, caraghios („Din textul … răzbate confidenţa suficientă că autorul frazelor …”) si te obliga, moralmente, sa inmultesti vizitele tale la DEX.
    Pe de alta parte, nu pot sa nu ma amuz de faptul ca acele „carti interzise” pe care le citeai tu, nu aveau coperţi si primele pagini, „pentru a nu putea fi identificate la percheziţii”. Pesemne, acele perchezitii de care te temeai tu nu erau ale securitatii, ci, mai degraba, ale militienilor de la „economic” sau ale celor veniti sa te „colectivizeze” fortat.
    Sa fim bine intelesi: daca ai suferit de pe urma regimului comunist mai mult decit majoritatea celorlalti, toata compasiunea mea. Daca ai avut curajul sa te opui acelui regim sau sa protestezi in orice fel impotriva lui (ceea ce, spre rusinea mea, eu n-am avut curajul sa fac!), toata stima mea!
    Totusi, excesul de ifose, chiar la umbra acelor fapte trecute, „dauneaza grav imaginii dumneavoastra”

  9. 9 blogideologic octombrie 17, 2008 la 11:57 am

    „CONFIDÉNT : Persoană căreia i se fac confidenţe”.
    Om de confidenţă: om de încredere. Deci există conotaţia „confidenţă:încredere”.
    „confidenţa suficientă” : încrederea suficientă”.
    Augustin, încearcă să vezi şi aspectul de trop al sintagmei folosite de mine.

  10. 10 Augustin octombrie 17, 2008 la 5:58 pm

    @ blogideologic
    Nu esti, nici pe departe, atit de prost incit sa crezi, tu insuti, asemenea explicatii aiuristice, care mi-amintesc de unul din jocurile copilariei, „Telefonul fara fir”. Pe de alta parte, dind asemenea justificari, realmente ne jignesti inteligenta.

  11. 11 blogideologic octombrie 18, 2008 la 4:17 am

    @ Augustin
    Este un tradeoff, o „echivalare prin compromis”. O asemenea echivalare prin compromis a făcut nu demult şi domnul Adrian Năstase pe acest blog, reamintesc sesiune (parlamentară): semestru (universitar). Deci acestea sunt regulile jocului pe blog, se admit echivalările prin compromis. Eu am învăţat limba română după vechiul dicţionar al lui Lazăr Şăineanu, nu după DEX. Care mai şi greşeşte. Vrei un exemplu? Vezi la „sec”, unde se face următoarea echivalare prin compromis „Vin sec: vin nealcoolizat”. Nici tu nu poţi să crezi aşa ceva, Augustin. Eu nu am avut vreun comunist în familie, Augustin. Tu eşti prea impregnat (şi aşa vei rămâne) de cei „şapte ani de educaţie” din casa ta. Unde ai fost învăţat să îi jigneşti imediat şi gratuit pe ceilalţi. Eu am primit o educaţie creştină şi accept netulburat jignirile. Poţi continua. Vei avea „ultimul cuvânt”.

  12. 12 blogideologic octombrie 18, 2008 la 5:09 am

    Augustin a citat incomplet, am revizitat fraza mea +Din textul “Lumea pierdută a epocii ’68” semnat de Tom Gallagher pentru ziarul România liberă, răzbate confidenţa suficientă că autorul frazelor înţelege deplin complexa realitate românească.+. Aşa am spus, şi semnez. Este totalmente în acord cu legile limbii române. Eu tot nu înţeleg ce nu a înţeles Augustin, încât m-a obligat la oblicitatea unui tradeoff, plecând însă restricţionat de trunchierea lui. Dar a fost util. Să nu se uite aceasta, eu sînt primul om care a tradus tradeoff în limba română ca “echivalare prin compromis”. Are cineva altă părere? Spuneţi acum, dacă nu, aşa va rămâne în limba română, pe veci. În fine, intervenţia realmente jignitoare a lui Augustin m-a forţat la această nouă epatare. Şi voi continua cu epatările pe blogul domnului Adrian Năstase, blog care este un fel de „gazetă de perete” Web2.0 foarte citită în această „revoluţie culturală” permisă de Internet. Prevăd că vor urma, inevitabil, alte jigniri la „gazeta de perete” scrise de avatarul Augustin.

  13. 13 leo octombrie 18, 2008 la 10:10 am

    Dom’ Titus,
    chiar aşa, pe veci?! pentru un filolog, pe deasupra şi creştin, ar trebui să ştiţi că omului şi… creaţiilor lui le lipsesc această calitate ce-l deosebeşte pe om de Creator: eternitatea… mai ales în ce-o priveşte pe dumneaei, limba, organul ce-i apropie pe (unii) oameni cel mai mult de primul corupător din istorie, ăla cu mărul, că ea, limba, tare degrabă-i… unduioasă şi bifurcată, degrabă o dă cotită şi lasă în urmă truda unora de a face echivalări prin compromis, nu din neatenţie ca cea făcută de ANeul în materie de sesiunea transferată, din neatenţie, între cele două aule în care evoluează parlamentarul nu echivalent profesorul, ci complementar profesorul ANeul…
    cât despre trade-off, singurul lucru veşnic ce-l va însoţi la… transferul, tranziţia, trocul, schimbul, echivalarea prin compromis, tranzacţia, opţiunea… aleasă pentru termenul cu pricina în limba română va fi… doar o altă dovadă a bogăţiei limbii române, ce nu o dată a aflat termeni diferiţi pentru sectoare diferite de activitate, sau chiar pentru acelaşi sector, unor expresii sau termeni englezeşti utilizaţi otova în diverse aplicaţii în limba de origine. ca să dau doar un exemplu, bracket-ul ştie să fie în limba română şi paranteză, şi consolă, şi suport, şi bridă şi, între altele, prin… adoptare în aplicaţii specifice, chiar bracket în cazul ortodonţilor români ce-l desemnează ca atare…
    presupun că nu vă aşteptaţi să păţiţi alta decât mari autori de dicţionare ori dex-uri ce s-au văzut depăşiţi de… timpuri…

  14. 14 Marcel octombrie 18, 2008 la 2:48 pm

    @blogideologic
    Folosirea cuvantului „avatar” pentru cineva care nu semneaza cu numele propriu implica tot o echivalare prin compromis ? In unele articole ati vorbit despre principiul identitatii.

    PS: De acord ca limba nu este imuabila, cuvintele isi schimba sensul pe masura ce apar noutati si se simte nevoia unor termeni corespunzatori. De multe ori se recurge la cuvinte vechi cu sensuri ce ar putea fi echivalate , alteori se inventeaza cuvinte noi – cum este cazul lui „blog” < web log in engleza, pe care l-am preluat si noi. Este o deosebire intre limbile engleza si franceza in ceea ce priveste acceptarea sensurilor prin acest procedeu, limba engleza este mult mai „democratica” si plina de „false friends”.

  15. 15 Augustin octombrie 18, 2008 la 2:48 pm

    @ blogideologic
    Incearca sa raspunzi sincer (fie si doar in sinea ta): daca s-ar realiza un sondaj, cu unica intrebare „ce intelegeti prin CONFIDENTA?”, citi dintre cei chestionati ar da o definitie apropiata de ceea ce sustii tu. Daca ai intra intr-un magazin si ai cere o piine, iar vinzatorul ti-ar da o mamaliga, ai fi chiar revoltat sa-ti spuna ca e vorba de un tradeoff. Dar cind vine vorba de propria ta persoana, nu esti si nu vei fi niciodata in stare sa recunosti ca ai gresit, oricit de flagranta ar fi greseala. Si asta e caracteristic – iata, iti ofer ocazia sa te victimizezi din nou, spunind ca iar te-am jignit – sufletelor mici. Sablonul e arhicunoscut: cine ma critica este, negresit, prost crescut, comunist, dusman de clasa, ma uraste sau ma invidiaza. Oricum, un lucru e sigur: niciodata nu are dreptate!
    Dorinta ta de a epata, caracteristica, de asemenea, celor cu suflet mic, nu e noua si e binecunoscuta pe acest blog. Pina si avatarul pe care ti l-ai ales spune acest lucru. Sigur, avataruri gen Augustin, Leo, Victor, Nelu ti-ar fi mirosit urit si, oricum, n-ar fi putut sa descrie suficient de limpede augusta ta persoana. Probabil nici chiar blogideologic nu ne poate da decit o palida imagine despre valoarea ta incomensurabila, desi incearca mortis s-o faca! Stai linistit, imaginea deja ne-am facut-o!

  16. 16 Ged octombrie 18, 2008 la 8:39 pm

    Va rog sa-mi scuzati interventia in disputa neplacuta provocata de folosirea unor cuvinte, clar definite in dictionare si cvasi unanim acceptate ca atare, cu sensuri abuziv si unilateral atribuite de catre domnul al carui nickname este blogideologic.
    Am fost determinat la aceasta pentru ai conumica domnului ca numele pe care si-l atribuie in conversatiile, pe numita, de catre dumnealui, „“gazetă de perete” Web2.0”, se numeste nickname, ci nu avatar. Avatarul in sensul propriu (de dictionar) are un cu totul alt inteles, iar in uzanta de pe internet este acea poza pe care si-a afisat-o, in care pare ca un tinerel de cel mult 30 de ani, ci nu de peste 60 cum are in realitate.
    Desigur, dumnealui se bucura de privilegiul de a avea un avatar pe care singur si l-a ales pentru ca este beneficiarul unui blog propriu de facilitatile caruia se foloseste cand posteaza comentarii. Majoritatea celorlalti comentatori nu suntem posesori de bloguri sau nu ne folosim de nickname pe post de link spre blogul propriu.
    Domnule „blogideologic”, daca in sprijinul folosirii unui inteles abuziv pentru cuvantul „confidenta” ati putut „invoca” vechiul dicţionar al lui Lazăr Şăineanu, pentru confuzia intre „avatar” si „nickname” sursa indicata nu va mai ajuta.

  17. 17 leo octombrie 18, 2008 la 9:09 pm

    @ Augustin
    O să fii surprinsă de cât de mulţi rumâni d-ai noştri preferă englezismele noţiunilor consacrate în limba română înainte ca traducători la fel de profesionişti ca presaşii de ne mănâncă ficaţii prin fiţuici ori politicienii de ocazie ce ne vor inunda parlamentul în urma bomboanei pe coliva democraţiei noastre originale numite „uninominal” (că-ţi dai seama cam ce efect o avea într-o ţară de vâpuri de doi bani un sistem bazat pe notorietate într-un mediu cvasi-analfabet într-ale doctrinelor politice… ) să vină, dumnealor, traducătorii să facă… trade-off dupe ureche! (simt nevoia s-o precizez: mă refer de ăia de-şi bat joc de subtitrările TV, răspândind inepţiile în masă, nu la coledzii de blog!)
    Ş-apoi oare n-auzi toată ziua la tembelizor vorbindu-se despre formal în sens de „oficial”, nu în sens de „de formă” (prin preluarea „formal”-ului englezit), de locaţie în sens de „amplasament”, „loc de desfăşurare”, nu de „închiriere” (prin preluarea „location”-ului englezit), de „eventual” în loc de „în cele din urmă” (prin preluarea englezitului „eventualy”) ori alţi „false friends” aşijderea? Între care şi „confidentul” de care cu confidenţă încrezătoare, deloc secretoasă, face vorbire al nostru Titus Andronicus…
    Că veni vorba despre: de vorba aia cu „fă ce zice, nu ce face popa” uitaşi? Chiar dacă-ţi pot înţelege alergia la stilul cărturăresc, oare nu-i mai de preferat ăluia golănesc pentru care-i mai potrivit jihadul de-l stârnesc telegarii tălică de se pornesc uneori la vale? Că doar ştii că prea puţini de genul pricep cum devine treaba cu figurile de stil şi pamfletul şi devine treaba de se supără şi fac un trade-off spre blogul blondei de la drept, cum mai făcură unii-alţii… Că doar n-o fi primul… arian ce preferă calificativele în locul continuării duelului prin argumente! Ţi-o spune un politruc, clonă, amic, şi multe cele despre care memoria mea zăuitucă nu s-a deranjat a se împle…

  18. 18 leo octombrie 18, 2008 la 9:16 pm

    PS
    Realizez că fusăi puţin neclar în final, aşa că precizez: nu mi-e că pleacă ăia de adoptă stilul golănesc, evident, ci cei din stilul „cărturari”, din niciunele două nefăcând parte tălică, cel aflat în categoria cârcotaşilor ca mai ştiu eu cine… 😆

  19. 19 leo octombrie 18, 2008 la 11:01 pm

    Ged
    Dacă nu-ţi plac covoarele cu motive stilizate propuse de wordpress, poţi face şi tălică ce făcui eu: îţi deschizi pe wordpress un cont, nu-i musai şi un blog dacă nu ai pornirea maso de a-ţi încărca timpul şi conştiinţa cu aşa ceva, adicătelea ca mine, în care cont îţi alegi un avatar după pofta corasonului propriu şi personal. Pare-mi-se că poţi folosi mai apoi acelaşi avatar şi pe bloage, ţinând de altă parte a bloggeriei decât wordpress, dar eu unul n-avusei nici timpul, nici răbdarea de a mă prinde ce şi cum pentru asta, motiv pentru care am cam supărat niscai prieteni de suflet cum că de ce nu mă mai abat prin grădiniţele lor aflate în afara wordpress…
    PS
    @ AN
    dacă vreţi în campanie electorală să sporiţi activitatea pe blog, iată sicretul: la câtă „cerneală” a curs doar în ultima săptămână pe marginea unor dispute lingvistice, e suficient să scăpaţi niscai… trade-off-uri prin articolele dvs, şi să te ţii filosofia filologiei filocârcotaşilor filofobi la fobofilia altora… 😆

  20. 20 leo octombrie 18, 2008 la 11:12 pm

    @ Ged
    Cât despre avatar, ştiam că ar fi ceva legat de metempsihoză, desemnând o reîncarnare a unui spirit într-un alt… ambalaj. Adicătelea cam ce facem aceia care nu ne asumăm riscul de a ne vedea terfelit numele din bolentin de golani internauţi, şi ne „reîncarnăm” în lumea virtuală drept „leo”, „ged” ori „eugeno” paregzamplă, ori ce fac aceia desprinşi din poveştile cu Prâslea, băietu ala de se dădea de tri ori peste cap pentru a se transforma când într-una, cânt într-alta, şi se reîncarnează când vrea muşchii lor ba în harababule, ba în zăpăchini, ba în nume cât se poate de confundabile cu persoane, dar la fel de cât se poate de fără legătură cu oficiul de evidenţa populaţiei… desigur, motivele adoptării unor nume „de scenă”, pseudonime, ori cum vrei tălică a le spune nu se limitează doar la cele două mari categorii menţionate de mine… esenţa rămâne, dar uitai care-i aia… 😆

  21. 21 Augustin octombrie 19, 2008 la 12:39 am

    @ Leo
    Draga Leo, nu sint, de fel, un partizan al lui „gitlegau”, cum poate s-ar crede. Dimpotriva, sint foarte deschis la preluarea unor cuvinte sau chiar expresii din alte limbi, daca avantajele conferite exprimarii sint reale. Dar cind constat ca niste ifose de doi bani (iar nu „stil carturaresc”, cum prea amabil si impaciuitor te exprimi!) imping pe unii la o pasareasca insuportabila, imi mai ies din pepeni. E drept, poate am exagerat, si daca da, imi cer scuze tuturor. Sincer!
    Ce n-am inteles la postarea dumitale e inceputul. Si, desi sint convins ca e o mica scapare dactilo, tot te-as ruga sa-mi confirmi, ca sa pot dormi linistit. Pentru ca, din cite stiu, nu pot fi acuzat, cu argumente, de port ilegal de nadragi, chiar daca interventiile mele pe-aici sint foarte feminine si pline de duhul (sau buhul??) blindetii (hi,hi,hi!)
    Cit despre migrarea, sau trade-off, „spre alte zari de soare pline”, nu se lasa dus Andronicus cu una, cu doua: prea e mare diferenta de „stand”(!) intre cele doua bloguri. Chiar daca acolo si-ar regasi un „fanel” (adica un fan mai mititel, incarcat cu sarcina negativa) fidel.

  22. 22 Ged octombrie 19, 2008 la 9:18 am

    @leo
    Multumesc pentru sugestia facuta cu privire la individualizarea avatarului meu. Este o dovada certa de bunavointa fata de mine. Dar am deja cateva avataruri preferate care pot circula nestingherite prin spatiul vrtual. Este doar o chestiune de vointa pentru a le folosi. Momentan nu simt nicio pornire catre acest gest. Ma multumesc sa-mi afisez nickname-ul si las la latitudinea softului sa-mi genereze un avatar aleator pentru fiecare blog vizitat.
    Stiti, se spune ca varsta (vechimea intr-o activitate), nu este o conditie obligatorie, dar este o buna premiza pentru cunoasterea si stapanirea satisfacatoare a unui domeniu- informatii, manevre, termeni, etc.
    Pentru o mai precisa informare asupra definirii si folosirii termenului de avatar in domeniu Web, rog interesatii sa dea un „search” pe Google pentru cuvantul „avataruri” si vor primi cele mai competente si la obiect informatii.

    Sa auzim si de bine!

  23. 23 leo octombrie 19, 2008 la 10:31 am

    @ Augustin
    Scăpare dactilo sau psihanalitică, vorba ştii tălică şi anume cui îţi mai spusei că zicea oareşce despre le stil şi l’homme, nici că mai contează, sbură golumbelu… 😆 Ş-apoi la ce amazoane am văz’t hăcuind p-acilea muieri în izmene, nici că mă mai risc să fac pariuri pe seama… sexului îngerilor… cum, dupe cum am văzut cu tonţii nici clasificarea amici/ inamici nu prea rezistă în faţa timpului atât de relativ p-acilea, între comunicatori şi poluatori de mediu sfântu aghiuţă de-o mai putea face osebire, aşa că singura departajare pe care am găsit de cuviinţă a o face e aceea între golani şi… purtători de gâtlegău, vorba tălică… deşi, pe principiul „şi dacă haina-l face pe om?”, unora ne vine relativ uşor să ne golănim prin simpla atârnare în şifonier a… cravăţilor 😆
    Redevenind ce nu prea ştim să fim, adicătelea fraţii lu Serioja, nu prea mai pot privi la fel de detaşat ca tălică diferenţa de „stand” între un blog şi un „chat” (sorry, epuizat generozitatea, chiar nu poci considera de „blog” ce văzui p-acolo-şa… 😉 ) acum, după ce m-am aflat suprins de prostituţia intelectuală pe care alţi cărturari cunoscuţi de mine pe aici o practică pe acolo… 😦

  24. 24 blogideologic octombrie 19, 2008 la 11:48 am

    avatar, după Merriam-Webster: „a variant phase or version of a continuing basic entity.”

  25. 25 blogideologic octombrie 19, 2008 la 12:05 pm

    Tradeoff, modul de folosire corectă în limba română : “Exemplul numarul 1 de « evaluare-si-echivalare-prin-compromis », adica de « tradeoff » sau « contrapartida de impact » pe care il dam aici, este reprezentat de « scala olandeza pentru echivalarea impactului ambiental pe categorii ». Norma stabilita pentru numarul de cazuri suplimentare de deces produse de deteriorarea mediului inconjurator se traduce in faptul ca in fiecare an in Olanda vor muri suplimentar 14 persoane datorita unor cauze imputabile degradarii mediului inconjurator. Cifrele specificate mai sus reprezinta numai 2% din numarul de cazuri de deces in accidente rutiere. Numarul specificat este aproximativ echivalent riscului de a muri din cauza unei maladii rare. Numarul de persoane ce vor suferi din cauza unor probleme serioase de sanatate in perioadele de smog in Olanda fluctueaza de la cateva zeci pana la cateva sute. Pentru Olanda, 5% in deteriorarea ecosistemului reprezinta -un exemplu posibil, printre altele–, poluarea chimica a unei portiuni de teren din polderul de nord-est (Noordoostpolder), despre care ecologii olandezi sunt de acord de altminteri sa afirme ca nu are un ecosistem prea interesant. De asemenea pentru Olanda 5% in deteriorarea ecosistemului reprezinta taierea ori distrugerea copacilor din padurea Veluwe –cea mai mare rezervatie naturala din Olanda–, o defrisare virtuala dupa care va mai ramane doar iarba si cateva tufisuri. In comparatiile si echivalarile metrice facute intre categoriile de impact ambiental nu trebuie sa se uite ca deteriorarea considerata in starea ecosistemului se produce pe parcursul catorva ani, in timp ce cazurile de letalitate suplimentare inregistrate in statistica demografica olandeza sunt de 14 decese pe un an. Specialistii olandezi in evaluarea impactului ambiental considera ca deterioarea ecosistemului in padurea Veluwe trebuie sa fie echivalata cu un numar mai mare de cazuri letale in populatia Olandei.” (a fost un excerpt)

  26. 26 blogideologic octombrie 19, 2008 la 12:25 pm

    Repet, textul postat de mine la octombrie 15, 2008 la 8:41 am, are sens deplin. Dacă nu îl înţelege cineva, este problema lui. Susţin din nou că domnul Tom Gallagher, când scria textul “Lumea pierdută a epocii ’68”, făcea şi o confidenţă suficientă.

  27. 27 blogideologic octombrie 19, 2008 la 12:45 pm

    @ Augustin
    „pasareasca”
    Admit că există o fractură lingvistică între indivizi.

  28. 28 Ged octombrie 19, 2008 la 2:23 pm

    @blogideologic
    De unde-ati cules domnule cuvantul „excerpt”? In cel mai fericit caz, pentru a va etala limbajul emfatic, menit sa ne faca sa cadem pe spate de admiratie, ati fi putul folosi „excerpte”, nicicum un cuvant inventat prin fortarea unui singular inexistent in romana.
    Domnule blogideologic, intre ridicol si derizoriu diferentele sunt aproape insesizabile. In acest demers ati depasit semnificativ limitele amandurora.

  29. 29 Marcel octombrie 19, 2008 la 3:07 pm

    @blogideologic
    Multumesc pentru raspuns.
    In limba noastra, cuvantul tinde sa devina adjectiv.

  30. 30 blogideologic octombrie 19, 2008 la 3:14 pm

    @ Marcel
    Eu vorbeam despre principiul identităţii din logică.
    Încântat de posibilitatea conversaţiei pe acest blog.

  31. 31 Augustin octombrie 19, 2008 la 5:01 pm

    Acu, daca tot imi pomenesti de prostituarea unor carturari de-aici pe alte bloguri, lasa-ma sa ma si ingrijorez. Ca, din cite te stiu de parcimonios cu zgirceala calificativelor, daca le zici „carturari”, pai tre’ ca e ceva de tartacuta lor (ca doar n-ai pus „ghiulemele” de nu le vaz eu).
    Daca or saruta si ei o minuta blonda (!), chiar daca de la unghiute pina la git (sau, ma rog, unde se termina!), poate ca un dram de intelegere ar trebui sa cautam totusi prin pod, ca doar oameni sintem, nu fiare! Daca insa se preteaza la de-alea nefacute, atunci e cu-adevarat grav, si poate e cazul sa le retragi titlurile de noblete cu care i-ai investit!
    Si, desi zau nu-s muiere, sa mor de curiozitate, iaca ma faci sa dau si eu o raita pe-acolo, sa ma lamuresc cu ai de practica cea mai veche meserie!

  32. 32 Augustin octombrie 19, 2008 la 7:19 pm

    @ Leo
    Multumesc tare de ideea minunata! Am facut o vizita blitz(golden) pe site-ul cu pricina (iar ai dreptate, nu e blog, dar nici chat nu e) fara sa ma dumiresc de prostitutia cu pricina. In schimb, minunatia mare: in milul cenusiu si deprimant ce acopera cam 101,004% dintre postari, ce crezi ca zaresc sclipind? O mindrete de diamant, pe care, iata, cu recunostinta, vin si il pun la picioarele dumitale. Un domn putin vexat ii zice preopinentului:
    „Domnule ….beep, indraznesc sa va spun ca singura diferenta dintre noi sta in faptul ca nu ne cunoastem”. Coane Leo, spune-mi de cind n-ai citit ceva mai … minunat?

  33. 33 leo octombrie 19, 2008 la 9:22 pm

    Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o! Nu-mi iese neam schimbarea în bine acilea, dar mă trezii că am de trecut pe la caserie pe la dom Cocoş pentru publicitate pe cât de nemascată, pe-atât de neintenţionată… 😆 S-a dus dracu’ tătă cariera mea de sindicalist! 😦
    Cât despre curiozităţi feminine şi ghiulemele tupilate printre rânduri, presupun că vin cu fişa postului de cârcotaş… 😉

  34. 34 leo octombrie 19, 2008 la 11:13 pm

    Hmmm, tre să mă ţin departe de tentaţii, că văz că am dat în patima chetuistică într-această conversaţiune prelungită cu tălică pe o temă plină de… forme, în lipsă de altceva care s-o împle de fond (probabil că tre să fie un… trade-off în toate… ). Eu unul, recunosc, n-am atâta nerv să-mi trag cum se cuvine tureacul cizmelor pescăreşti şi să intru până la astfel de… nuferi în mâlul mlaştinilor despre care faci vorbire. Cu atât mai mult cu cât, pe principiul „cine s-asamănă, s-adună”… eventual de evantually, era de aşteptat ca catodul (ooops, căcăniul văz că atrage… cacofonii… 😆 ) de a atras un anume anion să mai fi atras şi alte… genii pustii…
    Cât despre prostitutio in integrum a conştiinţei de om al cărţii – cărturar, literat, biblio… fil, ce-o fi acolo, ea m-a izbit, ca şi restul… revelaţiilor de le-avusăi pi colo-şa, prin dimensiunea şi, mai ales, profunzimea intervenţiilor unora-altora, intervenţii aflate acolo în totală disonanţă cu cele ale aceloraşi petrecute p-acilea…
    Ceea ce ne duce cu gândul la sindromul prinţ & cerşetor al gemenilor monozigoţi sortiţi a evolua în medii diferite, care medii să îi influenţeze mai mult decât fondul genetic comun. Desigur, tot la modul şugubăţ la care ne condamnă piticii de ne zburdă prin tranşeele cerebrale, făcându-ne a ne întreba: dacă ANeul era blondă, conversaţia noastră s-ar fi derulat tot pe un… chat? 😆

  35. 35 blogideologic octombrie 20, 2008 la 2:52 am

    @Augustin
    Nu plecând de la fraza mea, ci de la trunchierea ta, eu găseam printr-un raţionament de evaluare prin compromis, concluzia “confidenţă:încredere”. Privesc abia acum în DEX, şi ce găsesc ? “CONFIDENŢĂ: Încredinţare”. Abaterea nu este prea mare.
    Cineva posta aici, la octombrie 18, 2008 la 9:09 pm, chestiunea „false friends”. Descopăr cu prilejul acestei dispute, că uneori ea se reduce la o schimbare de roluri conotaţie/denotaţie.
    Găsesc în DictionaryWordReference.com, “confidence: assurance, self-assurance, sureness”. Găsesc în Dictionary.com, confidence definition: 1.”full trust, trustworthiness, reliability of a person or thing”. Iar în Merriam-Webster pentru confidence definition, “1 a: a feeling or consciousness of one’s powers”, precum şi “synonyms: confidence,assurance, self-possession, aplomb”. Abia la poziţia 4 apare sensul “confidence: 4: a communication made in confidence”, care este dat pe prima linie din DEX.

  36. 36 Marcel noiembrie 3, 2008 la 2:46 pm

    @ Titus Filipas, cu stima

    Deosebirea dintre ‘english’ si ‘globish’ este ca si aceea dintre latina si latina vulgara vernaculara. Alinierea sensurilor din limba romana cu situatia din globish nu vine impotriva curentului de formare a discursului modern in limba noastra ? Valabil si pentru celelalte limbi europene – inclusiv engleza.
    In afara de termenul ‘tradeoff’ , pe care l-ati tradus in maniera proprie limbilor analitice ‘echivalare prin compromis’, in globish exista tendinta ca in aproape orice situatie, sa se gaseasca o referire la actul comercial. Astfel, a convinge devine ‘a vinde’: sa ‘vinzi o idee’. A incerca devine ‘a negocia’: se vorbeste in cazul unui automobil despre ‘a negocia o panta’. Opinia devine ‘piata’: se vorbeste despre ultimele idei ‘de pe piata’. In sfarsit, pentru ca ati vorbit despre ideea de spatiu, ce putem spune despre ‘loc’ in globish ? Loc devine ‘locatie’. Asadar de la ideea de spatiu ca depozitar al datelor despre miscare, ajungem la notiunea de spatiu ca depozitar al oportunitatilor de investitie.


  1. 1 Un an de bloggerat! « Mihnea Georgescu Trackback pe octombrie 15, 2008 la 12:12 pm
  2. 2 Evoluţia statutului de “false friends” « Blog ideologic Titus Filipas Trackback pe noiembrie 3, 2008 la 10:31 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!

%d blogeri au apreciat asta: