Dan Iosif

Am asteptat sa vina seara, sa ma linistesc dupa agitatia din timpul zilei, ca sa mi-l aduc in memorie pe Dan Iosif. Asa cum il stiam. Asa cum il vazusem ultima oara la sedinta grupului parlamentar. Sa-mi amintesc intalnirile noastre, certurile, ocaziile in care l-am vazut sau l-am ascultat. La partid, la parlament, la intalnirile revolutionarilor, la sedintele cu scandal din fiecare decembrie de la parlament – cand participau si revolutionari. Recitesc niste amintiri, publicate intr-o carte de dialoguri cu Alin Teodorescu, din 2004, intitulata „De la Karl Marx la Coca-cola”:

„Dan Iosif a fost unul dintre cei care au sprijinit candidatura mea ca ministru de externe. Adevarul e ca Dan Iosif – spuneam eu atunci – are defecte, ca noi toti, dar are si foarte multe calitati. E un tip interesant. El l-a luat atunci pe domnul Iliescu deoparte, l-a scos din camera si, se pare, m-a propus ca ministru de externe. Nu-mi dau seama cat a contat parerea lui”.  Era cu cateva zile inainte de formarea guvernului din 29 iunie 1990.

Am sa va povestesc un episod mai putin cunoscut. Era in 1996, cred. Pregateam listele pentru alegerile parlamentare. Eu ma ocupam de liste. Dan  (toti ii spuneam Dan, desi Dan era numele lui de familie) era consilier la Cotroceni, la domnul Iliescu. Fusese senator de Vrancea si dorea sa-l pun pe lista, din nou, la Vrancea, unde atunci era senator din partea noastra Sergiu Nicolaescu. Problema grea. Eu i-am oferit un post de deputat la Giurgiu (pe care l-a acceptat, mai tarziu, in 2004), unde reusisem sa negociez cu organizatia locala. A strigat la mine, in telefon, ca-l jignesc oferindu-i un post de deputat. I-am raspuns ca si eu candidez tot pe un post de deputat, nu pe unul de senator. Greu de imaginat scandalul, care a durat vreo jumatate de ora la telefon, cu strigate si in final cu amenintarea lui ca se leaga cu lanturi de troita de la Universitate. Nervos, la randul meu, i-am spus ca n-are decat si ca mi se r…e. Sa ma iertati, dar eram mai tanar… Ma suna domnul Iliescu si-mi spune ce-i relatase Dan si cu celebra formulare a mea, din final. „Nu pot sa cred ca tu i-ai spus asa ceva”. „Asa i-am spus”.

N-a pastrat niciodata ranchiuna. Era direct. Brutal in exprimari. Avea insa un suflet extraordinar. Imi amintesc grevele la care a participat cu revolutionarii. Inclusiv greva foamei. Capacitatea de a-i spune lui Ion Iliescu ca nu are dreptate atunci cand el credea nu are…

Ii placea vanatoarea. Nu am fost niciodata impreuna la vanatoare. Cred ca a si braconat putin de-a lungul anilor. Imi povestea adesea. Se mai certa cu paznicii de vanatoare. In urma cu vreun an voia sa-si vanda o arma. Avea nevoie de bani pentru medicamente.

Sunt atatea imagini si lucruri pe care mi le amintesc despre el si despre noi toti in aceste doua decenii de nebunie.

Si adaug o lacrima de-a mea la lacrimile familei si ale prietenilor pentru cel care a fost colegul si prietenul nostru Dan Iosif.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.

73 Responses to “Dan Iosif”


  1. 1 Ilie decembrie 5, 2007 la 11:54 pm

    Ce frumos si comic a fost totul pana la final 😦
    Dumnezeu sa-l ierte.

  2. 2 dragos decembrie 6, 2007 la 1:01 am

    Pacat ca dupa ce dispar uni dintre noi (vezi Iorgovan sau Bindea pe care am avut onoarea sa- i cunosc personal) cei care pana ieri criticau,turcescu in seara aceasta nu stia cum sa-i mai elogieze de ce nu ne pretuim valorile in viata ?

  3. 3 Kartouche decembrie 6, 2007 la 1:15 am

    DUMNEZEU SA-L IERTE SI SA-L HODINEASCA !

  4. 4 instalatorul decembrie 6, 2007 la 1:32 am

    Am senzatia ca Dan Iosif a intrat la un moment dat in masonerie: un tip suspectat de privatizare frauduloasa a unor zacaminte plins public si aproape glorificat, tipi imbracati in negru comemorindu-l pe la o televiziune… Oricum, Dumnezeu sa-l ierte a fost unul dintre cei care a facut sa para ca evenimentele din 1989 ar fi fost o revolutie romana, iar pentru asta a fost minunat rasplatit.

  5. 5 torvald decembrie 6, 2007 la 1:38 am

    Domnule Adrian Nastase

    Pentru ca veni vorba de moartea unei personalitati, indraznesc sa va pun o intrebare: Sunteti de acord cu ridicarea Catedralei Mintuirii Neamului pe un amplasament situat momentan in curtea din spatele Casei Poporului?

  6. 6 T. decembrie 6, 2007 la 1:48 am

    Dumnezeu sa-l odihneasca!

    Onesta remarca pe care o faceti, privitoare la calitatea sa esentiala: sinceritatea dusa pana la brutalitate dar si bine-venita trimiterea la modul in care a stiut sa si-o puna in valoare, in raport cu Presedintele Iliescu.

    Poate ca nu a fost singurul care a avut curajul de a-l contrazice fatis pe Presedinte, atunci cand acesta se afla in momentele de apogeu. Pentru ca, dupa cum stim, atunci cand se credea ca nu mai poate „lua pensia” si alta data, cutitele de infipt in spate au rasarit de indata din teaca si ne-am pomenit cu liderul de ciocolata in capul bucatelor, la PSD.

    Dar cu siguranta a fost printre putinii carora Presedintele le-a ingaduit cu buna stiinta lucrul asta, pentru un motiv simplu: nu stiu cati dintre ceilalti ar fi fost dispusi sa incaseze gloante si sa infrunte multimi dezlantuite pentru a-i fi alaturi.

    Iar Presedintele Iliescu, chiar daca a dovedit in nenumarate cazuri ca e capabil sa treaca peste mai mici sau mai mari tradari, a stiut sa aprecieze totdeauna loialitatea. Vorbind despre Dan Iosif, chiar si cand striga cu toata vocea, inclusiv la Ion Iliescu, alaturi de sinceritate se mai poate adauga, fara nici o teama de a gresi, cuvantul acesta: loialitate.

    Odihneasca-se in pace si fie-i familia lipsita de griji!

  7. 7 Aya decembrie 6, 2007 la 4:42 am

    @

    Adrian Nastase

    ANul meu drag,

    Iti spun cate ceva despre Dan Iosif (Ioshca, asa cum invatasem sa-i spun).

    L-am vazut pentru prima oara in 21 decembrie 1989, pe baricada de la Inter (nu am certificat de revolutioanr- nici nu am solicitat- deci, amintirea e…pur si simplu).
    Era tarziu in noapte- incepuse sa se traga inspre noi toi.
    Cel de langa el a cazut secerat- a luat din mana aceluia, in ultima secunda, portavocea si a vorbit. Un gest emblematic.

    Mai tarziu, aveam sa ne intalnim de multe ori.
    Ciudat, am fost apropiati unul de altul desi, cel putin intr-o perioada, erau multe lucruri care, mai degraba, ne-ar fi separat.

    In momentul alegerilor din 1996, avea sa fie injunghiat in abdomen. Eram in presa. Am fost printre putinii jurnalisti (daca nu cumva singura persoana, din acea breasla) care l-au vizitat la spital ( e drept, am si avut „pila” necesara sa ajung la el). A fost foarte impresionat- ti-am spus ca, teoretic, nu ar fi trebuit sa ne intelgem (practic, a fost exact invers).

    Apoi, aveam sa-l vad zilnic (imi faceam drum pe acolo- era mereu prezent, tin minte, in „vizita” ca si mine, Madalin Voicu) intre grevistii foamei, din fata Senatului.

    La o intrunire a PDSR a spus ceva memorabil pentru mine :
    „Ar trebui sa nu te sufar pentru ceea ce esti, Dar tocmai de aceea imi esti draga. Esti ca mine, un caine credincios. Eu, al lui Iliwescu- tu, al lui Nastase”.

    Pe vremea aceea, erau problemele pe care tu insuti le-ai mentionat (extinzand, ajungem la adevarul intreg).

    Avea sa te aprecieze si sa se atasezwe de tine mai tarziu.
    In 30 ianuarie 2005, la sedinta grupurilor parlamentare reunite (PSD), avea sa fie unul dintre putinii care, cu toata taria si in fata camerelor de, luat vederi (Prostanacul chemase televziunile) avea sa te apere fara rezerve. (Imi amintesc ca mi-a spus:”Crezi ca va da vreo televiziune ce am spus? Eu cred ca nu!”. I-am replicat ca sigur va exista macar una. Era sceptic. A pierdut pariul- Antena 1 a difuzat „specialul” sau comentariu).

    Ioshca era, pe fond, un tip extraordinar (sens etimologic, cel mai puternic dintre toate).
    Cum spun eu, era unul dintre putinii oameni din mana caruia as fi primit cu incredere si baut oricand un pahar cu apa!
    N-am crezut niciodata ca asa va fi sfarsitul lui!
    Desi, in acelasi an 2005, avea sa-mi formuleze, ciudat, intrebarea:”La cate stiu, crezi ca ma vor mai lasa sa traiesc?”. Desi ciudata, intrebarea a primit un raspuns din partea mea ” Dumnezeu poate sa faca orice, stii situatia mea, stii ca am avut voie sa traiesc!”. Stia.

    Dumnezeu sa-l odihneasca si sa-l ierte pe Ioshca!

  8. 8 Tudor decembrie 6, 2007 la 7:22 am

    Un om extraordinar de direct. Cel puţin pentru acest lucru are toată stima mea. Să-i fie ţărîna uşoară!

  9. 9 omu' decembrie 6, 2007 la 8:18 am

    A fost un om cu personalitate puternica ,a stiut sa-i reprezinte pe cei multi din piata , a fost purtatorul lor de cuvant in parlament.Nu stiu daca mai este altul asemeni lui.Dumnezeu sa-l ierte , a fost bun la suflet!

  10. 10 mihneageorgescu decembrie 6, 2007 la 9:19 am

    @nastase
    Aţi spus dvs. „mi se r..e”?! Nu pot să cred! Aveam altă părere despre dvs.! Voi vota cu Băsescu de-acuma, model de eleganţă, bun-simţ şi decenţă!
    Serios vorbind, mi-aţi devenit brusc simpatic, mai uman, neîncorsetat de protocol şi de costumele impecabile pe care le purtaţi…

  11. 11 C-tin. Manole decembrie 6, 2007 la 9:22 am

    În unele momente învolburate ale istoriei, apare în faţa oamenilor câte un ”nebun” frumos, inconştient de curajos, care reuşeşte să-i unească şi să-i îmbărbăteze în faţa morţii. Nu a fost singurul, dar Dan va rămâne în istorie ca omul de la baricadă!
    Dumnezeu să-l odihnească în pace!

  12. 12 mihneageorgescu decembrie 6, 2007 la 9:41 am

    Lui Năstase i se rupe. Sau, mă rog, i s-a rupt! Prin sălbaticii ani ’90, la capătul unei discuţii furtunoase cu răposatul Dan Iosif…

    Cred că Năstase ar fi câştigat enorm dacă ar fi fost mai natural în campania din 2004, dar trebuia mai întâi să suporte stilul agresiv al unui Dan Iosif, timp de o jumătate de oră, pentru a stoarce o reacţie, totuşi anemică. Boborul se bucură când vede personaje pitoreşti ca Becali, Marean Van Gelle sau Marinelul, cum beau din sticlă, mănâncă cu mâna, înjură etc., pentru că se recunoaşte în ei.

    În eventualitatea unei candidaturi prezidenţiale a lui Adrian Năstase, pe care o aşteptăm cu toţii ca Soarele de pe cer: Să vi se rupă, domnule Năstase de Băsescu şi de gaşca pedistă!

  13. 13 costin decembrie 6, 2007 la 9:41 am

    Foarte frumos si sincer spus.
    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.

  14. 14 Stefan RADOVEANU decembrie 6, 2007 la 9:58 am

    PSD fuzioneaza cu partidul socialist, asa se scrie istoria..

    StefanRADOVEANU

    Iosca sa te ierte Dumnezeu

  15. 16 Ina decembrie 6, 2007 la 10:56 am

    Dumnezeu sa-l ierte si sa-i primeasca sufletul.
    cred ca suntem datori cu o reverenta pentru curajul „nebun” din 89.

  16. 17 Ina decembrie 6, 2007 la 11:05 am

    inalta ordine de idei….
    Domnule Nastase…dupa cum bine sesiza Mihnea Georgescu..”ati dat lovitura” cu acest „mi se rupe”
    m-am amuzat copios…
    ia uite……stim ca e haios de moare lumea…dar cam ermetic..
    ce-ar fi ca de acum inainte sa incercati sa impartasiti cu ceilalti toate momentele astea „sincer haioase” care va travereseaza?
    cata lume stie ca sunteti un tip super?

    btw, jos palaria pentru acel „Oprescu e un tip senzational” ..de aseara

  17. 18 nastyb0y decembrie 6, 2007 la 11:36 am

    Dumnezeu sa-l ierte ! Cel mai mult imi pare rau de faptul ca s-a mai dus un simbol al baricadei de la Inter, un om care a trait in inma evenimentelor din acel decembrie insangerat, despre care ,in curand, vom putea citi doar in carti sau documente. Si chiar daca ai gresit , in viata ta, cu vorba sau cu fapta, Dumnezeu sa te ierte, Dane…

  18. 19 Cristian decembrie 6, 2007 la 11:39 am

    Frumos scris.

    Faptul ca ati spus: Mi se rupe… va arata o latura mai naturala, mai umana pe care nu ati avut-o pana acum. Nu mai merita sa incercati sa aveti o figura rigida in politica, cred ca mai multa naturalete va ajuta sa castigati in 2004.

  19. 20 Gabriela Savitsky decembrie 6, 2007 la 12:02 pm

    Domnule Adrian Nastase,
    dragi bloggeri,

    Moartea neasteptata a lui Dan Iosif, un om sincer si idealist pe care l-am admirat fara rezervele adaugate de timp si conjuncturi, mi-a redesteptat amintiri vechi din 1989.

    Bineinteles ca in anul acela rabdarea tututor ajunsese pe buza prapastiei. Cozile la carti (ale lui Paunescu, Pamantul deocamdata, de exemplu, (circulau pe sub mana, ca si Cel mai iubit dintre pamanteni a lui Preda), cozile umilitoare la vata, alimentele obtinute pe „sub mana”, burghezia rosie care se instapanise prin toate cartierele, programul la televiziune redus la 2 ore, parca, seara, program care se rezuma la prezentarea Celui mai iubit fiu al poporului, doua tabere Excelsior (tabere nationale de literatura) la care participasem, unde ii cunoscusem pe Bogdan Lefter, Mircea Nedelciu, Petre Cimpoesu, Mircea Cartarescu, scriitori care ne dezvelisera putin un colt de adevar si ne-au lasat sa ne imaginam restul, (intr-o excursie la Bistrita Nasaud am baut coniac Ovidiu, vreo 9 poeti, eram, cu picioarele in fantana arteziana si am cantat Desteapta-te romane!, ne-a luat militia si a trebuit sa vina directorul taberei, Lupulescu, sa ne scoata de-acolo), ultimul congres al PCR cand am urmarit cu sufletul la gura daca Ceausescu renunta la putere si il lasa pe Nicusor – fiind cunoscuta deschiderea acestuia spre innoire – toate acestea au culminat in decembrie.

    Cum nu exista si nici nu se intrezarea niciun debuseu al sistemului – desi in Uniunea sovietica incepuse Perestroika, eu, probabil ca si altii, mocneam o revolta neagra. Ascultam in fiecare seara Europa libera – nu mai intereseaza acum cine a tradat si de ce, dar atunci Europa libera era o gura de aer ametitor in haznaua imputita cu geamurile ferecate care era societatea romaneasca. Mircea Dinescu cu scrisorile lui, Serban Orascu, altii, altii, ne intretineau speranta ca exista si un alt fel de a trai in lume si ca el nu era, deocamdata, accesibil. Incepand cu seara lui 16 decembrie cand au fost trimise in eter tipetele acelei femei, impreuna cu comentariile ca la Timisoara situatia se precipita, am simtit, am intuit ca incepe sfarsitul regimului comunist, de fapt, sfarsitul dictaturii personale a lui Nicolae Ceausescu. In zilele urmatoare, m-am intalnit cu cei cativa prieteni buni pe care ii aveam, si am comentat, cu frica, evenimentul. Masurile luate de Ceausescu, condamnarea „huliganilor” de la Timisoara m-au indignat si mai mult. Bulgarele incepuse sa se rostogoleasca la vale, prinzand viteza si consistenta. Era o frica si o tacere aproape concrete, le puteau pipai, in oraselul meu natal din Bucovina. In seara de 20 decembrie, s-a anuntat pentru a doua zi un miting in Capitala, De condamnare a „agenturilor”, unde urma ca tuturor sa li se promita O SUTA DE LEI in plus la salariu. M-am dus in oras, am cumparat 6 coli de carton mari A3, carioci, m-am inapoiat acasa si, ascunsa in camera mea, am scris : Nu va lasati cumparati cu o suta de lei! Cetateni ai Romaniei! La Timisoara mor oameni! Azi in Timisoara, maine-n toata tara! si alte nazbatii, nu-mi mai amintesc ce puteam eu sa gandesc la 19 ani, cati aveam atunci. Nimeni din casa nu banuia ce faceam, aveam grija sa ma feresc cand intra mama in camera. S-a inserat (daca va amintiti, circulatia era restrictionata, oamenii nu aveau voie sa umble in grupuri, erau patrule ale Garzilor patriotice peste tot, si patrule ale Militiei), am strans afisele sul, am luat o cutie de aracet si am plecat in oras, desi mama a vrut sa ma opreasca. Aveam o prietena foarte buna, Narcisa Hulubas, poeta si ea si o minune de fata curajoasa. M-am dus la ea acasa, i-am povestit ce vreau sa fac si mi-a zis ca vine cu mine sa lipim afisele. Ne-am dus la capul orasului, la spitalul municipal. De acolo, am venit spre liceul nostru, Eudoxiu Hurmuzachi. Erau patrule peste tot, dar noi eram doua tinere care povesteam vesele despre niste colegi sotioshi, in gura mare, salutam politicoase patrulele cu sangele inghetat in vene, cu capul plesnind de tensiune, sub paltonul Narcisei erau afisele, in buzunarul meu, sticla de aracet. Ne-am dus la Casa de Cultura, am lipit si acolo unul; ne zvacneau tamplele si nu mai aveam voce de frica. Stiam ce insemna sa fim prinse. Stiam exact ca ne astepta Securitatea, bataile, chinurile parintilor si cine mai stie ce. Am ajuns in Centru, putina lume, am lipit unul la avizierul orasului si apoi, ultimele doua, la Piata noua – avea niste geamuri exterioare de sticla groasa, se potriveau perfect – hartia lipita cu aracet nu se poate desprinde. Fericite ca am reusit, ne-am dus acasa la ea, exaltate, apoi, pe ulite laturalnice, m-am dus si eu acasa la mine.
    Am tremurat toata noaptea, asteptand, din clipa in clipa, sa bata securitatea la poarta. Orice zgomot se amplifica de parca ricosa in niste talgere uriase. Dimineata, cand era programat mitingul de la Bucuresti, in 21 decembrie, m-am dus la Narcisa si, impreuna, ca orice criminal, ne-am dus la locul crimei. Era vinerea, in Radauti e zi de targ. La piata, trei militieni facusera cordon si doi razuiau afisele noastre de pe sticla. Ne-am dus acasa sa vedem ce se intampla la mitingul de la Bucuresti. Incepuse Revolutia. Am strigat, am urlat, am sarit pana in tavanul casutei mele. „Liberi! Santem liberi! URAAAA!!!”. Tata, venise acasa de la fabrica, m-a privit mirat si mi-a spus „Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor! Taci din gura, nu mai tipa, saracii tot saraci or sa fie”.
    Am plecat in oras, promitandu-le parintilor, dupa ce le-am povestit de afise – mi-au zis ca nu stiau ca sunt nebuna – ca o sa fiu cuminte. Lume, vanzoleala, „prostime, targoveti” -vorba lui Matei Caragiale, ca la urs, unii tineau discursuri, altii spargeau vitrine si furau din magazine, la Militie, intrasera unii si dadusera foc, furasera covoarele, alergau cu televizoare in brate, cu casetofoane, era un vandalism de nedescris. Atunci m-a durut prima data acest fel de libertate defecta. Am vrut sa plec la Bucuresti dar, cum nu aveam bani si trebuia sa-i cer tatei, el mi-a zis ca ma inchide in beci daca nu poate sa aiba incredere in mine. „Te-am crescut pana acum numai noi stim cum, si tu vrei sa mergi la moarte?”. Cred ca i-am si jignit atunci, le-am zis „comunisti”, „ati tacut ca niste lasi atata timp” si ei ma priveau cu intelegere. In 25 decembrie, de Craciun, am primit a doua lovitura in credinta mea ca libertatea este eleganta, normala, sacra. Impuscarea lui Nicolae Ceausescu si a Elenei m-au umplut de durere. Cum poti sa ucizi un om ca pe un caine, m-am intrebat? Ce natie e asta? Oare nu se putea altfel?
    Au trecut zilele, a inceput anul 1990, am scos impreuna cu niste prieteni un ziar, Bucovina libera, si am devenit, in cateva luni, mai batrana si mai inteleapta – asa zic eu – decat as fi devenit daca nu s-ar fi intampat nimic. Astazi, tata nu mai este, dar ii dau dreptate, sunt nevoita sa-i dau dreptate si, cand ma intreaba fiul meu de ce unii oameni sunt prosti si rai si de ce nu suntem tot timpul buni, gasesc cu greu raspunsurile potrivite, care sa nu-l descurajeze si sa il linisteasca. Bineinteles ca m-am raliat Frontului Salvarii Nationale atunci, in ’90 am fost intr-o sectie de votare delegat la primele alegeri libere si cand numaram, noaptea, voturile, obosisem sa tot spun „Iliescu” si ziceam numai „-escu, -escu , -escu, -escu” – numaram buletinele de vot in trei, pentru control. Spre dimineata, am sigilat pachetele cu buletine de vot, am scris procesele verbale si am plecat sa ne bucuram.
    Apoi, singura mea legatura cu politica a fost ca am suportat, multi ani, efectele ei.
    Sigur, se putea si altfel. Daca am fi fost, vorba fiului meu, buni ca ingerii. Se putea face un inventar la sange si se putea cladi o noua cale pentru Romania, eu asa am crezut, la inceput, ca o sa se intample. Dar Romania este si poporul roman. Poporul a inteles in felul lui libertatea. Unii, mai instruiti si mai abili, s-au constituit in „noua burghezie” a democratiei. E rau si e bine. E rau, pentru ca trei sferturi din popor este sarac. E bine, pentru ca acest mod de capitalizare, pare sa fie calea spre neoliberalism (Keynes, parca?). Din Romania pe care am visat-o eu, la 19 ani, riscandu-mi la propriu, libertatea – si cei mai in varsta inteleg exact sensul cuvintelor – s-a ales praful. Tot astept sa ne venim in fire, sa terminam de furat – nu mai e mare lucru – si sa construim un stat demn, drept, eficient, sa nu ne mai fie rusine ca suntem romani, sa nu mai fim slugile cetatenilor din vest, sa nu mai votam cu viscerele ci cu constiinta … dar astea sunt utopii.

    Am scris aceste cuvinte nu ca sa ma laud. Am scris aceste cuvinte pentru memoria lui Dan Iosif. El a fost expresia inconstientei idealismului din decembrie 1989. Memoriei lui ii spun ca nu e singurul nebun frumos. Au mai fost si altii, in orasele obscure ale Romaniei. Credinta mea, pana la sacrificiu in valorile libertatii ma legitimeaza, domnul Adrian Nastase, sa va cer sa redati social – democratiei romanesti autentica deschidere spre cei multi. Sa lasati orgoliile asa cum isi leapada sarpele pielea. Sa lasati meschinariile si urile, ranchiunile si interesele personale si sa gasiti o cale spre acest popor care merita o soarta mult mai buna.

    Sa ne uitam cu atentie la viata lui Dan Iosif, la atitudinea lui, in ea vom vedea, ca in oglinda istoriei, nazuinta tuturor cetatenilor, nazuinta spre o lume NORMALA, fara ticalosii, fara strambatati, fara umbre.

    Sa pastram un lung moment de reculegere timp in care sa ne reconsideram atitudinea. Ce ziceti?

  20. 21 Literatul decembrie 6, 2007 la 12:07 pm

    @Ilie,Mihneageorgescu.Costin,Ina,Cristian
    Este odios cum va amuzati fata de o scena care arata cum sunt impartite mandatele. Alegatorii din Giurgiu sau Vrancea n-au nici un cuvant de spus in privinta celor care ii reprezinta. Domnul Nastase povesteste atat de natural tocmeala pentruca este ceva obisnuit la toate partidele fara nici o exceptie sa se targuiasca mandatele.
    Vad cu stupoare ca si voi, cititori fatarnici, v-ati obisnuit cu ororile.

  21. 22 ion adrian decembrie 6, 2007 la 12:26 pm

    @Nicolai(la plural):

    LA MULTI ANI!

    @AYA,
    exista un cuvant foarte important si de care te rog sa tii cu atentie, seama:
    „inca”

  22. 23 Ina decembrie 6, 2007 la 1:05 pm

    Literatule mami…am trecut peste partea descrisa cu atata patos de tine..
    m-am amuzat de faptul ca iaka….poate fi si uman, natural…nu „arogant” si rupt de lume..
    nu sumtem aici ca sa despicam in 4 toate firele din parul gazdei noastre…
    n-am kef sa incep o analiza critica asupra „impartirii mandatelor”..pur si simplu, n-am kef!
    prefer o mica doza de umor…
    m-am cam saturat de analize , critici…exemple, contraexemple portocalii….(ca mandatul de consilier al lu’ coana nutzi a fost asa…de la sine…nu plati cocos 20.000 euro..si nu decise orban….haide…ca ma duc dupa lamai)

  23. 24 ionborgo@ decembrie 6, 2007 la 3:30 pm

    Avea Dan Iosif o vorba cu referire la cresterea larmanra a numarului de revolutionari:”putini am fost multi am ramas”.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace”.A fost un „copil teribil” aflat la locul potrivit in momentul potrivit.
    Acum este istorie.

  24. 25 virgil decembrie 6, 2007 la 4:55 pm

    Aha, deci domnul Nastase dezvaluie modul in care ajung anumite persoane in „”Parlamentul Romaniei”? Pai legatura are Dan Iosif sa Sergiu Nicolaescu cu Vrancea sau Giurgiu? S-au nascut acolo, sau traiesc acolo? au macar rude?

    Io zic sa fie incluse la agentia de ocupare a fortei de munca posturile de deputat si senator, ca si asa merg putini romani la vot: ” Pentru instituie guvernetala se cauta decuati si sentori. cerinte: minim 8 clase, IQ cupris intre 60 si 75, motivatie de a dormi in plen, Spirit de echipa, Abilitati de comunicare si lipsa de bun simt sunt obligatorii. nu e necesara cunoasterea unei limbi straine, dar se cere limba roman nivel mediu si cunostiinte PC ( apasat buton de vot – max 2 pe zi ).”

    :))

  25. 27 Mihnea (un vechi fan AN) decembrie 6, 2007 la 5:33 pm

    Dumnezeu sa-l odihneasca pe Dan Iosif!
    E groaznic: asistam din ce in ce mai mult la pierderea unor oameni care inseamna ceva pentru noi si care nu sunt „valorificati” sub nicio forma in timpul vietii.
    Si asta pentru ca ne conduc incompetentii si cei carora le e frica de oamenii valorosi pentru ca ar putea scoate la iveala incapacitatea lor!

    Pentru asta va apreciem domnule Nastase: sunteti unul din cei care pot sa „resusciteze” tara din letargia incompetentei in care a cazut!
    Fara sa folosesc cuvinte mari, sunteti o valoare care antreneaza alte valori necesare Romaniei!
    Cat le va lua unora sa constientizeze asta?
    SUNTEM ALATURI DE DVS. DOMNULE NASTASE, eliminati incomepetenta care roade Romania la nivel inalt!!!

  26. 28 Draghi Puterity decembrie 6, 2007 la 6:08 pm

    @Literatul

    Ai dreptate, in ziua de azi ari trebui sa ne amuzam la impartirea mandatelor intre PD si PLD… 🙂

  27. 29 Gabriela Savitsky decembrie 6, 2007 la 6:54 pm

    @instalatorule, cum ii spune lu’ blogul tau, cau nu te gasesc?!…

  28. 30 andaa decembrie 6, 2007 la 7:39 pm

    Dan Iosif nu este numai simbolul revolutiei romane. Exponentul perfect al celor care au avut curajul nebun sa iasa pe strada. Dan Iosif este un modelul loialitate. ,,Caine credincios al lui Ion Iliescu” si nu stiu daca a avut mari beneficii. Dumneavoastra, domnule Nastase, aveti un astfel om loial? Ca pre multi i-ati preamarit…

    Dumnezeu sa-l ierte!!!

  29. 31 CAsta... decembrie 6, 2007 la 8:01 pm

    …da, a fost o surpriza, poate chiar placuta (!) ca AN stie sa spuna si „je m’enfiche”… dar, nu tocmai faptul ca nu spune curent asa ceva, face diferenta?

  30. 32 lupi decembrie 6, 2007 la 8:09 pm

    SUNTEM MAI MICI, MAI RAI SI MAI SARACI! ANUL ACESTA NE AU PARASIT MULTI OAMENI ADEVARATI!! DUMNEZEU SA I ODIHNESCA ! DOMUL SA AIBA GRIJA SI DE NOI!

  31. 33 George Dumitrescu decembrie 6, 2007 la 8:13 pm

    Am asteptat sa vina revolutia…

    Si ea a fost confiscata de revolutionari cu false idealuri.
    Toti acestia odihneasca-se in pace.
    Restul l-au dat in judecata pe Iliescu si i-au facut un dosar urias de crime impotriva poporului roman. Acestia ar fi cei din Asociatia 21 Decembrie.

    Dragi baieti, mai baieti (nu vreau sa va zic cum ne zicea noua Ilici) – ca sa va treziti din „lacrimi si iubire” va recomand o carte – se numeste „Orizonturi rosii” – de Ion Mihai Pacepa – un tradator poate… dar unul ce demasca fatarnicia sistemului pe care voi va straduiti sa il tineti in viata.
    O sa intelegeti de ce si cum se poate confisca o idee, o revolutie si chiar un popor cu totul (daca nu cumva lacrimile voastre sunt de crocodil).
    Desigur voi sunteti poate din cei ce isi permit sa planga.Noi nu.

    Cu toate acestea a murit un om – rau sau bun – Odihneasca-se in pace.

    p.s. cei cu case ANL si Mercedes in parcare de mai sus sa se abtina… caci pt ele a muncit poporul – iar voi sunteti capitalistii.

    p.s. dovediti ca aveti curaj si nu cenzurati acest mesaj – caci in final oricum aveti in mana toate canalele mass-media. va multumesc pentru aceasta.

  32. 34 Mihai Amandinei decembrie 6, 2007 la 8:35 pm

    deci asa se faceau alegerile pe vremea lui iliescu ?

    dictate – pe liste ?

    aia din giurgiu stiau ce si cum ?

    stiau cine e Dan Iosif ?

    Ca bucurestenii e clar ca nu l-ar fi acceptat niciodata.

  33. 35 ionborgo@ decembrie 6, 2007 la 8:39 pm

    @lupi,
    esti un sentimental incorigibil si de o sensibilitate rara.Te simt,, ascunsa sub masca autoironiei.Ti-am dus dorul.Asa-i, se duc tot mai multi oameni care intr-un fel s-au altul ne-au marcat acesti aproape l8 ani.Gandindu-ma la decembrie l989 am o senzatie de gol,de neamplinire.

  34. 36 nastase decembrie 6, 2007 la 9:53 pm

    Mihai Amandinei,
    Principiul era simplu : listele judetene cuprindeau 2/3 candidati „locali” si 1/3 candidati de la centru. Ma refer la locurile eligibile. Ordinea era stabilita prin negociere, in functie de cine era o „locomotiva” mai buna.
    La Vrancea, la Senat, aveau deja un candidat de la „centru”, pe Sergiu Nicolaescu. La Giurgiu era posibil sa adaugam un astfel de candidat.
    Procedura era transparenta.

  35. 37 murdarm decembrie 6, 2007 la 10:53 pm

    … Am mai scapat de un comunist , de un fals revolutionar , de fapt un las care a petrecut revolutia prin birouri impreuna cu iliescu si acum toti il vorbesc de bine, numai cuvinte de lauda… Dar atitudinea lui dispretuitoare fata de popor , de cei care l-au ales ,era de nepretuit ! Nu pot sa-mi imaginez cum pot fi unii atat de orbi , nu vad adevaratul om din spatele mastii .. Ma intreb de fapt ..ce a facut dan iosif pentru mine ? Cu ce m-a ajutat?

  36. 38 T. decembrie 6, 2007 la 11:19 pm

    murdarm: depinde cati ani ai. Daca nu ai suficient de multi, poate ca te-a ajutat chiar sa te nasti.
    Daca ai suficient de multi si nu stii ce a facut, ai trait fie cu ochii inchisi, fie degeaba!

  37. 39 Maria Barbu decembrie 6, 2007 la 11:33 pm

    @Adrian Nastase

    acum sunt convinsa ca veti reveni in trimf in politica. Pentru ca aveti, printre multe alte calitati, capacitatea de a transforma acest moment trist al mortii lui Dan Iosif, intr-un moment de comemorare care respecta spiritul celui disparut. Va admir sincer pentru ca reusiti in ultima vreme sa va aratati bogatia interioara si multele fatete ale personalitatii dv pe care cei mai multi erau tentati sa o conserve intr-o formula simplista. Va felicit sincer pentru asta.
    Eu mi-l aduc aminte pe Dan Iosif mai ales razand, si, de cate ori se intampla sa merg la Cotroceni si il intalneam pe culoarele acelea fermecatoare ale palatului, imi arunca un zambet enorm, insotit de cateva cuvinte, spuse usor golaneste poate, dar care acolo sunau foarte foarte simpatic. Dumnezeu sa il ierte pe eternul tanar, cu rasul lui imens, Dan Iosif!

  38. 40 dinu decembrie 7, 2007 la 2:11 am

    @T.

    am fost acolo pana laora 22.oo, cand a trebuit sa plec cu un prieten ce fusese ranit la cap de o fragmentatie a unei petarde de lupta urbana.
    Am vazut si inteles aproape tot ce s-a intamplat la baricada…..dar si mai tarziu. Nu comentez aici ce si cum.

    Daca vorbim despre un disparut …..numai de bine….dar, daca vorbim despre omul, revolutionarul, atunci fiecare are dreptul la o parere la „nuantari”.

    Am o singura nedumerire legata de „baricada de la Inter” de ce nu au fost scosi din „lupta”cei care „animau”, „leader-ii”, lucrurile acolo?
    -Aya spune de un baiat cu o portavoce cazut, impscat, iar Dan ….??? am fost acolo, neantrerupt, de la primele confruntari -ora 12,20- cu „civilii” pana seara la 22,oo, nu-mi aduc amintese secventa evocata-….in schimb, la 50 de metri mai incolo, spre str. 13 Decembrie, au murit 3 copii dintre care o fata impscat in cap, altuia i-a smuls pursi simplu jumatate de tibie si plevis……si nu de trasor.

    Dar cum ziceam, despre cei disparuti numai de bine.
    Dane, odiheste-te in pace.

    P.S.
    mi-ar placea sa stiu ca, pe undeva, „ratacita”, Dan a lasat o caseta sau mai multe audio cu „povestea lui despre acele intamplari”….cu scrisul erea mai greu si mai riscant.

  39. 41 George Ban decembrie 7, 2007 la 9:27 am

    Pentru murdarm:

    Zici:
    „Ma intreb de fapt ..ce a facut dan iosif (sic) pentru mine ? Cu ce m-a ajutat?”

    Dan Iosif (numele proprii se scriu cu litere mari, analfabetule!) te-a ajutat sa scrii ticalosii pe acest blog. Fara el, ai fi fost in cel mai bun caz un membru PCR oarecare, cu idealul de a merge si tu candva in cursul vietii, in Bulgaria sau Polonia si cu preocuparea sa nu te pui rau cu secretarul BOB si cu securistul institutiei.
    Mare magar mai esti!

  40. 42 Ziarul de Blog decembrie 7, 2007 la 11:37 am

    [….]Din cand in cand mai intru pe blogul lui Adrian Nastase,sa vad ce a mai scris,ce s-a mai comentat pe acolo.Mi-a devenit simpatic de la postul cu bordurile.Postul in care Nastase a depasit foarte clar linia de demarcatie trasata de limbajul uzual al unui […]

  41. 43 jeni decembrie 7, 2007 la 11:58 am

    Dumnezeu sa-l odihneasca! Dan Iosif a fost o emblema a anului 1989 chiar daca nu toti l-am agreat!
    Dl Nastase este cat se poate de „uman” asta apropo de cei care au scris mai sus, dar are o educatie solida si mai ales acei 7 ani care ne-au cam „parasit” pe toti.

  42. 44 mirceag decembrie 7, 2007 la 1:34 pm

    asist cu greatza pe acest blog la comemorarea unui infractor de drept comun…ar trebui sa evocati si toate jepcile si hotiile facute de acest individ nenorocit si parsiv.intrebati-l pe tender ca el stie mai bine cat au furat impreuna. Bine ca macar justitia lui Dumnezeu mai functioneaza si ii ia pe rand ca justitia romana….

  43. 45 George Ban decembrie 7, 2007 la 2:46 pm

    mirceag scumpule, esti cam departe de Europa si cam ramas in urma in timp! Esti mult mai aproape de Garzile Rosii ale lui Mao. Sper ca justitia lui Dumnezeu sa functioneze cum trebuie, in cazul tau.

  44. 46 Aya decembrie 7, 2007 la 3:07 pm

    @

    dinu

    (Jalnic personaj esti daca incerci sa mistifici adevarul acelor momente!)

    Singur spui ca ai parasit locul respectiv la ora 22.00.
    Scena cu portavocea luata de Dan Iosif din mana celui cazut langa el s-a petrecut mai tarziu, in 21 decembrie 1989- mai exact cand au inceput sa traga in noi, asta inseamnand catre miezul noptii.

    Eu am fost la Inter, pe „promontoriul” acela, pana au imprastiat multimea – si am avut mare noroc ca m-am putut refugia la cineva, pe strada Sagetii. Pana si pe straduta aceea au fost urmariti oamenii cu un TAB.

    Dincolo de asta, insa, este absolut jenant ce faci: incerci sa induci ideea ca relatarea mea e un neadevar.
    Demersul tau e cu atat mai jenant cu cat eu am fost chiar martora a acelui adevar, legat de Dan Iosif, petrecut intr-un moment in care tu nu erai prezent- lucru pe care l-ai recunosut, de altfel, prin simpla mentionare a orelor intre care te-ai aflat pe acolo.

    Nu doar ca murdaresti amintirea unui om (l-am numit pe Dan Iosif) care a fost simbolul acelei nopti cumplite (21 decembrie 1989) cand s-a declasat totul in Bucuresti- si nu doar al acelei nopti.
    NU doar ca intri cu bocancii murdari in sufletul cuiva (ma refer la mine) care poate depune marturie pentru scena cu portavocea, petrecuta pe baricada de la Inter si incerci sa induci jalnica idee ca ar spune un neadevar- tentativa ta de a mistifica realitatea fiind clara.
    Dar, cel mai grav e ca incerci sa deturnezi totul, prin incercarea de a arunca in derizoriu tocmai amanuntele marcante (atitudinal) ale evenimentelor.

  45. 47 Aya decembrie 7, 2007 la 3:26 pm

    @

    mirceag

    Prostanacule, tu chiar nu mai ai nici urma de rusine?

    Personajule dotat cu inspirat cognomen, de ce nu i-ai spus, barbateste, lui Ioshca (Dan Iosif) in vremea cand traia, ceea ce scrii acum, aici ?
    Nu aveai curajul- caci ti-ar fi spus el ce ilegalitati ai girat tu si dus la implinire, apoi, via „Margareta si Ionut” (las’ ca stii tu sine sunt cei doi!).

    Nu aveai curajul si pentru ca ti-ar fi detaliat, punct cu punct, mizeriile politice in care te-ai amestecat lovind, marsav, in oameni valorosi!

    Tu vorbesti de Tender, Prostanacule?

    Tu, cel sprijinit SI de Talpes („tatal spiritual” SI al afacerilor ilicite ale lui Tender- printre care tentativa de spalare de bani columbieni in relatie cu Mastser, in vremea in care erai minsitru de Externe; nu ma face sa vorbesc mai mult despre asta, Prostanacule- stii bine ca sunt foarte informata- caci vei regreta ca nu ti-ai oprit mana inainte de a scrie prostanacii!)!?

    Tu vorbesti de justitie divina?
    Chiar nu ai nimic sfant in viata, Prostanacule?

    Tu vorbesti de justitie?
    Ce zici, cand se va face dreptate, foarte curand, si te vor da jos stapanii tai de pe picioroangele pe care te-au catarat, ca pe o marioneta de carpa, iti vei aminti de mizeriile (y compris politice) la care ai fost partas?
    Iti vei aminti si de vorbele incalificabile pe care le-ai spus dupa moartea cuiva (l-am numit pe Dan Iosif)- lucru pe care nici paganii nu il fac?
    Eu spun, fern, ca iti vei aminti!
    Sa vezi ce greata iti vei provoca singur, atunci!

    Chiar nu iti e rusine, Prostanacule, sa afirmi ce ai afirmat, despre un om?

  46. 48 Aya decembrie 7, 2007 la 3:31 pm

    @

    George Ban

    Felicitari pentru cum l-ai tratat pe acel mizerabil (ai fost mult prea bland folosind „magar”)!

    Cuvintele tale sunt valabile si pentru cel care semneaza, aici, „mirceag”- in viata de zi cu zi mult mai cunoscut sub inspiratul cognomen Prostanacul.

  47. 49 Aya decembrie 7, 2007 la 3:39 pm

    @

    dinu

    Habar n-ai despre ce vorbesti- dar vorbesti!
    De unde stii tu ca Dan Iosif avea probleme sa scrie?
    Iti spun eu sigur ca nu avea!

    NU ai nevoie de foarte multa scoala ca sa scrii coerent si corect (te infiormez ca asa ceva se invata in clasele de elementara). Iti trebuie doar un IQ „valabil” – iar Ioshca (Dan Iosuif) avea „de top”!

    Pot sa-ti mai spun ca s-a instruit si academic in anii postdecembristi.
    Faptul ca nu a facut niciodata public acest lucru denota ca demersul lui a fost serios, cu sincera intentie de a se autodepasi.
    L-am cunoscut (si cand eram in presa- si ulterior)- iti garantez ca a ajuns la rezultatul dorit.

    Esti clar de rea intentie- doar judecata dupa aparente nu te-ar fi dus la formulari precum cele din textul postat de tine!

  48. 50 ionborgo@ decembrie 7, 2007 la 4:05 pm

    Este o vorba la romani”DESPRE MORTI NUMAI DE BINE”.Constat rautatea romanului frustrat care nu respecta nici cele 3 zile crestine de cinstire a mortului.Istoria il va judeca cu unitatile ei de masura si nu dupa zvonuri si condamnari prestabilite subiectiv.Mai multa decenta nu strica.Daca a grsit pe pamant il va judeca Dumnezeu,dar Isus a spus”nu dorim moartea pacatosului ci indreptarea lui”.Cine doreste moarte…

  49. 51 ionborgo@ decembrie 7, 2007 la 4:13 pm

    @ Aya,

    felicitari cum l-ai catalogat pe acest individ care nu are nimic sfant.Mi-e greata de astfel de elemente ale naturii neumane.Daca nu-i convine de cum scriem noi despre Iosca, sa se duca la dracu cu impresiile lui de refulat.

  50. 52 Odin decembrie 7, 2007 la 4:46 pm

    Sa-l odihneasca D-zeu!
    Ma gandesc totusi ca ne va face un bine si dupa moarte. In iad va organiza o baricada impotriva oranduirii pe care o va rasturna abia dupa o vreme cand se va fi intregit echipa. In cativa ani i se va alatura si cealalta jumatate de baricada si sa vedem pe unde se vor duce dracii. Se va isca o imensa problema imobiliara pe care D-zeu va trebui cumva s-o rezolve: un ANL izolat pentru draci. Sigur nu vor fi abuzuri pentru ca ingerii locuiesc bine si sunt tinuti de un Cod strict de conduita.

  51. 53 Mihai Amandinei decembrie 7, 2007 la 7:19 pm

    pt nastase ,

    Probabil ca esti chiar Adrian Nastase.

    Am totusi o curiozitate in urma raspunsului tau :


    Principiul era simplu : listele judetene cuprindeau 2/3 candidati “locali” si 1/3 candidati de la centru. Ma refer la locurile eligibile. Ordinea era stabilita prin negociere, in functie de cine era o “locomotiva” mai buna.
    La Vrancea, la Senat, aveau deja un candidat de la “centru”, pe Sergiu Nicolaescu. La Giurgiu era posibil sa adaugam un astfel de candidat.
    Procedura era transparenta.

    Daca procesul era asa de simplu si de transparent (pentru tine cel putin) – de ce se amesteca Iliescu ?

    Si apoi unde vezi tu transparenta din moment ce cei din Giurgiu probabil ca nici macar nu stiau cine si cum ii va reprezenta – si mai ales urma caror ratiuni….

    Nu vreau sa zic ca nu era democratie… dar e o intrebare ce necesita un raspuns.

    Va rog sa imi postati mesajul caci este important de aflat aceste detalii si nu am insultat pe nimeni.
    Multumesc.

  52. 54 nicolae militaru decembrie 7, 2007 la 7:27 pm


    George Ban
    Pentru murdarm:

    Zici:
    “Ma intreb de fapt ..ce a facut dan iosif (sic) pentru mine ? Cu ce m-a ajutat?”

    Dan Iosif (numele proprii se scriu cu litere mari, analfabetule!) te-a ajutat sa scrii ticalosii pe acest blog. Fara el, ai fi fost in cel mai bun caz un membru PCR oarecare, cu idealul de a merge si tu candva in cursul vietii, in Bulgaria sau Polonia si cu preocuparea sa nu te pui rau cu secretarul BOB si cu securistul institutiei.
    Mare magar mai esti!


    # T. spune:
    decembrie 6, 2007 la 11:19 pm

    murdarm: depinde cati ani ai. Daca nu ai suficient de multi, poate ca te-a ajutat chiar sa te nasti.
    Daca ai suficient de multi si nu stii ce a facut, ai trait fie cu ochii inchisi, fie degeaba!

    o intrebare pt T si George Ban :

    1) de unde stiti ca a fost o revolutie
    2) daca a fost o revolutie de ce avea nevoie Iliescu de un caine de paza si nu folosea institutiile statului
    3) daca murdarm sustine altceva de ce trebuie desfiintat la acest mod lipsit de argumente de altfel
    4) daca era asa de multa dreptate in Romania de ce in prezent suntem undeva in acelasi top cu Columbia la coruptie ?
    5) daca a fost o revolutie de ce am inlocuit niste comunisti cu alti comunisti – nu se putea face si schimb de generatie ? – sa vina oameni destepti de peste hotare in cel mai rau caz – desi nu cred ca era cazul…
    6) de ce a durat tranzitia 18 ani cand in majoritatea tarilor a durat mai putin

    Va rog nu cenzurati.
    Multumesc.

  53. 55 lupascu decembrie 7, 2007 la 10:10 pm

    @ iongorgo2 de la lupi , adica lupascu omule , daca ti as spune ca lucrez la o firma de pompe funebre!!! si ca de fiecare data cand particip la o inmormantare[destul de rar , avand alta ramura de activitate in firma]ma cam apuca plansul vazand ce ne asteapta pe toti?!Atunci, in timpul slujbei esti singur in fata lui dzeu si simti ca va veni cesul cand vei da socoteala!Ce i foloseste bagabontului[stii de cine vorbesc]ca vrea sa imparateasca pe acest pamant , cand imparatia lui dzeu e in ceruri si lui tot in patru scanduri ai va putrezi hoitul??? DESPRE DAN IOSIF – MA LEAGA ACEL MOMENT UNIC IN VIETILE NOASTRE; REVOLUTIA ROMANA , CHIAR DACA EL A FOST UN EROU IAR EU UN SOLDAT[PLUTONIER] INTR O TRANSEE INGHETZATA!!!

  54. 57 T. decembrie 8, 2007 la 5:53 am

    @nicolae militaru:
    Nu ma pot opri sa remarc interesantul pseudonim ales pentru a va lansa intrebarile. Trecand la raspunsuri:

    1. „Schimbare bruscă şi de obicei violentă a structurilor sociale, economice şi politice ale unui regim dat” – iata unul din sensurile, fara indoiala aplicabil contextului despre care vorbim, date de Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (autoritatea stiintific recunoscuta in domeniul lexiconului romanesc).

    Observati asemanarile?

    2. Luand ca baza de discutie definitia de mai sus, vom putea constata ca Ion Iliescu s-a aflat in mod inechivoc, inca de la inceput, in tabara celor care au produs schimbarea despre care vorbeste definitia. Utilizarea institutiilor statului era monopolul „structurilor politice” aflate pe cale de a fi schimbate. Ion Iliescu nu avea, asadar, in momentele precedente schimbarii, optiunea despre care vorbiti. Dan Iosif, Gelu Voican si altii, ale caror nume nu au ajuns din varii motive (uneori din pura discretie a purtatorilor), la cunostinta publicului, au facut ceea ce au crezut de cuviinta pentru un om in care credeau si pentru ducerea la bun sfarsit a unui curs al actiunii pe care il considerau de urmat in acele momente.

    Amintindu-ne, totusi, tristetea si solemnitatea pe care le impun trecerea catre lumea dreptilor a unui om, „caine de paza” e o referire lipsita de respect, indicand in subtext o relatie de subordonare umilitoare.

    Dan nu a fost niciodata intr-o asemenea relatie cu Presedintele. A facut ceea ce a facut pentru ca a crezut in cateva idealuri si a fost aproape permanent convins ca garantul drumului catre aceste idealuri se numeste Ion Iliescu.

    3. Daca as fi sters comentariul lui murdaram, se chema ca l-am desfiintat. Cum pe de o parte nu ma bucur de asemenea privilegii aici, fiind vorba de blogul lui Adrian Nastase si nu de al meu, iar pe de alta parte sunt adeptul libertatii de expresie inclusiv (chiar cu osebire) in cazurile in care opinia exprimata o contrazice pe a mea, nu cred ca am desfiintat pe nimeni. Dimpotriva. Am atras atentia asupra comentariului respectiv, raspunzandu-i!

    4. Nu am facut nici o referire la dreptate in Romania, de cand am devenit oaspetele lui Adrian Nastase in lumea virtuala. Cred ca aducand in discutie subiectul asta amestecam lucrurile intr-un mod cu totul lipsit de eleganta. Suntem in „casa” lui Adrian Nastase-in consecinta acesta are privilegiul sa stabileasca subiectele de discutie. In aceasta casa e tristete, pentru ca Adrian Nastase a mai pierdut un om care nu ar fi ezitat nici sa-l sprijine cu toata forta dar nici sa-i arunce in fata ceea ce el ar fi considerat a fi greseli. Iar acestia nu sunt oameni pe care ii intalnesti la fiecare pas.

    5. Dincolo de faptul ca nu sunt de acord cu viziunea dumneavoastra, descrisa sumar, cu privire la cine si cu ce a inlocuit cu prilejul revolutiei, nu inteleg de ce ma intrebati pe mine cu privire la oportunitatea si continutul acestor inlocuiri. Port exact atata raspundere pentru inlocuirile respective cata purtati si dumneavoastra si oricare altul din cele 21, ceva de milioane de concetateni.

    6. O intrebare interesanta. Ar trebui definita tranzitia, pusa intr-un raport cu timpul si punctele ei terminale. Abia apoi i-am putea stabili durata si compara-o cu cea a altor procese similare de oriunde doriti. Va sugerez o lectura interesanta, a carei actualitate ar putea parea discutabila, avand in vedere anul aparitiei. Cu toate astea, acolo sunt formulate unele intrebari cu privire la o varianta posibila de interpretare a sensului „tranzitiei” si se ofera un punct de plecare interesant pentru o comparatie cu momentul actual: „Romania – starea de fapt. Societatea” Vladimir Pasti, Cornel Codita, Mihaela Miroiu-Ed. Nemira, Bucuresti, 1997 (ISBN: 973-9301-20-7, 9301-21-5).

  55. 58 nicolae militaru decembrie 8, 2007 la 3:20 pm

    @T

    descrii o zona atat de gri incat sincer sa fiu m-ai pierdut in realmul compromisurilor si al cuvintelor intortocheate.

    o dovada ca explicatiile tale (probabil congruente cu cele ale unei anumite aripi psd) – sunt baza si fundamentul pe care se iau multe decizii in interiorul psd… sau de fapt nu se iau caci cu acest mod de gandire compromisa nu stiu unde ajungi.

    inteleg ca politica e o chestie cu multe compromisuri – dar totusi : nu v-ati saturat de atatea compromisuri si zone gri ? si lipsa de eficienta…

    caci in mod cert e cazul sa bagam in ceea ce in prezent e clar un mare ghiveci si niste oameni profesionisti. probabil ca Dan Iosif a fost un instrument util (r.i.p) – dar in continuare nu cred ca a fost unul optim relativ la felul deciziilor ce trebuiau luate.

    avem oameni pregatiti si cu o integritate morala buna pentru a lua decizii oneste si pline de bun simt… dar care nu se iau.

    si nu s-a zis nici un cuvant despre justitie… in continuare.
    de ce nu s-a reformat justitia pe vremea lui Iliescu si a lui Nastase ?

    caci sincer nu vad nici un motiv negativ aici. sau ba da vad, pentru Iliescu cel putin…

    deci sunt multe, foarte multe lucruri albe ce dau destul prost pe explicatiile gri.

    o ultima problema ar fi inclusiv faptul ca sunt atatia muncitori romani plecati sa trudeasca pentru altii pentru ca in tara nu erau conditii.
    si acum se pare ca aceste conditii apar, dar nu mai avem muncitorii… caci ei deja vorbesc spaniola sau italiana.

    adik s-au facut muuuulteee greseli.

    as zice ca intentionate.
    iar revolutia in continuare nu vad unde s-a facut … caci NIMENI nu zice clar acest lucru… vad doar ca unii au deschis niste granite si cam atat, mai precis e facuta de catre vest prin importuri, ceea ce nu e sanatos.

    iar randurile voastre se subtiaza – probabil cu un motiv.
    romanii merg inainte fara voi.

  56. 59 ionborgo@ decembrie 8, 2007 la 3:29 pm

    @ lupi-lupascu.Mult adevar spui cu referire la senzatiile pe care le ai in preajma celor decedati.Eu sunt un om mai de demult,pensionar,care in l989 aveam varsta maturitatii si pedeasupra pana nu de mult am modelat destine,sunt profesor de fizica,dar cred ca stiai.Am perceput moartea la 11 ani cand tatal meu a decedat intr-un accident tragic de masina.Apoi soarta nu m-a ocolit.Ca fiecare roman constient in l989 m-am bucurat de fuga Ceausestilor si dupa cei cativa ani tulburi am sperat ca va rasari si pentru romani ,Soarele.Da de unde.Cand la alte natii le merge bine, noaua de ce sa nu ne mearga prost?Suntem o natie pe dos.Cred ca ai remarcat sondajul Soros cu referire la cel mai iubit sau hulit conducator,si cine crezi ca-i pe primul loc?!Ceausescu.Daca mult stimatul si pletosul nostru conducator,marinarul, nici acum in ceasul al 13-lea nu percepe ca pe noi oamenii obisnuiti nu ne intereseaza politica revansarda dintre palate,atunci are o mare problema.Tot o tine cu „presedinte Jucator””implicat”,”anticoruptie” si cate si mai cate si nu vede ca tara se duce de rapa,coruptia inloc sa scada ,creste(tot dupa ultimul sonda Sorosuntem pe locul I la coruptie in UE) si atunci sa nu se mire de pozitia ocupata de Ceausescu in sondaj.Alaturarea cu Ceausescu,el fiind pe locul secund,nu-i da de gandit?Pe mine ma sperie!Tara traieste pe datorie si cu banii”capsunarilor”.Tragic!Bogatii devin mai bogati,saracii tot mai saraci.Dracu stie parca suntem blestemati sa nu se mai inteleaga om cu om ,frate cu frate.Inventam false probleme si sub paravanul acestora se fura intr-o veselie.Si ce-am avut bun acetia de acum au distrus.Ne pleaca tinerii de valoare tot mai multi si ceilati care raman au un orizont limitat.Acestea sunt problemele noastre nu cearta dintre ei,care mai ieri erau in aceeasi barca.
    lupi,cu Constitutia in fata,”presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autotitatilor publica…..exercita functia de madiere…vegheaza la ecilibru…”care echilibru?!care egalitate de sanse?!Din incapatanare si orizont politic limitat amicul nostru comun o tine una ca si gaia matu si incalca Constitutia intr-o v
    eselie ..de rasu,plansu.
    Ti-am semnalat pe acest blog ca in P.E. cu minoritarii si in special cu Dl.Tokes vom avea o problema.Eu ca ardelean,din Mures stiu ce vorbesc.Il cunosc pe acest personaj ca si pe fratele lui,prof.de fizica si stiu ca o tin cu autonomia pe criterii etnice de mama ,mama.Prietenul nostru l-a primit ca pe un oficial,dece?!Nu avem alte probleme mai imporatnte in aceasta tara decat certuri si tatarii.De barfe si colportari politice,de parca se sfarsete lumea.lupascule sunt tare manios cand vad atata prostie si impostura.Eu nu cred ca mai apuc sa-i vad plecati in alte lumi si pe noi oamenii ceva mai normali sa ne lase in pace.
    Nici moartea n-o mai respecta.Ce le-a facut Iosca? a avut nebunia momentului de a fi noi astazi liberi.De unde arata rautate?De la cei care ne conduc.Ei sunt cei ce determina sentimentul de nesiguranta,de ura, de lipsa de iubire de aproape.Si pentru acest tip de oameni a luptat Iosca si cativa ca el „Nebuni” care s-au saturat de „pumn in gura” si acum se nasc altii care vor sa-ti puna pumnul in gura.Traim vremuri urate.Au grija altii ce ne influienteaza destinele si mai ales nervii.Te salut prietene.(poti sa-mi comunici si pe blogul d-lui Ciutacu).I.Borgovan.

  57. 60 dinu decembrie 8, 2007 la 6:21 pm

    @ AYA,

    sper ca intr-o zi sa te rusinezi pt. …”jalnic personaj…”, presupunand ca esti o persoana de onoare, altfel, ……nici Dumnezeu nu cere.

    Aya, ce am mistificat?
    Ca niciunul dintre cei care s-au „expus” eroic sau inconstient la „baricada” nu a fost impuscat mortal si ca acest lucru mi-a ridicat serioase semne de intrebare fata de ce se intmpla acolo?

    Iti voi spune doar atat.
    Am facut 3 luni de instructie ca TR-ist -o intamplare- intr-o unitate militara de desant si „altele”, o eroare a sistemului, nu-mi citisera dosarul, dupa…. m-au trimis urgent acasa.
    Ajunsesem sa dobor, in 10 secunde, 10 tinte la 100 de metri cu arma automata. Pt mine erea un soi de hobby, imi petreceam, in situatia data, timpul in mod „util”.
    Aya, primul care ar fi „cazut” pt „linistirea” situatiei, daca eream de partea cealalta a baricadei si urmam procedurile standard in astfel de situatii, erea Dan.
    Este limpede?
    Aya, baietii de la „lunete”, aflati pe cladirile si in apartamentele din zona, daca vroiau -aveau ordin, urmau procedura- cu adevarat sa ne anihileze, pe cei ce prticipau activ la baricada, rezolvau problema in in 30 minute. Chiar nu intelegi asta?

    Intr-o zi tot va trebui sa lamurim, cu probe indubitabile, ce s-a intamplat in 21/22.12.1989, asta daca suntem o natie ….evoluata.

    La ora 16,3o a murit, impuscata, prima VICTIMA , un copil de 14-16 ani, langa Sala Dalles. In fiecare an, la aceiasi ora, aprind o lumanare in acel loc.

    Ma intreb daca esti un „personaj” naiva sau unul care face jocul cuiva?
    Oricum, razboiul romano-roman declansat -de cine oare?- continua.

  58. 61 murdarm decembrie 8, 2007 la 8:43 pm

    @ T .

    Ma bucur ca nu te bucurii de privilegiul asta , oricum cu atitudinea asta te-ai fi integrat perfect in vechile structuri.

  59. 62 viorela decembrie 8, 2007 la 9:03 pm

    Regret ca vin cu o parere putin intirziata,cu privire la comentariile ne justificate a multora,care zic eu nu cunosc suficient,in ce context se propune un candidat pe liste de la centru;- eu am constatat dupa mintea mea,ca acolo unde org. jud. au cu ce iesi in fata,si e calitate, nu se baga nimemi de la centru,insa cind nu e capabila o org. de aface ce este mai bine(vezi SJ-2004),musai sa le mai deschida ochii, de la centru.

  60. 63 ionborgo@ decembrie 9, 2007 la 12:28 am

    @ ionborgo catre @ lupi;
    a)recenzati, b)votanti UDMR ,c)votanti Tokes ,D.total.
    l)ARGES. a)322 ,b)225 , c)477, d)702 (dublul recensamantului)
    2)BRAILA.a)144, b)226, c)356, d)582( de patru ori recensamatul}3)3CONSTANTA. a)921 ,b)349, c) 738 ,d)1087 ( in plus ~150)
    4)GIURGIU a)76, b)87 ,c)342 d)429 (fara comentarii)
    5)CALARASI a)97, b) 147 c) 499, D)646 (IDEM)
    6)NEAMT a) 307 b) l95, c)1048 d) 1243 -de 4 ori mai multi unguri .
    7)OLT a)ll7, b) 339, c) 289 , d)628 (de ~ 4 ori mai multi)
    8)PRAHOVA a)655 b) 579, c) 729 d) 1308 (dublu populatiei maghiare)
    9)TELEORMAN a) 66, b) 288 , c) 386 d) 674 (de 10 ori mai multi)
    1o)VASLUI a)87 b) l67, c) 1000 (?) d) 1167 (de i2 ori mai multi)
    @lupi, te las pe tine sa faci comentariile si sa-mi comunici parerea,ori cat de mulri romani ar fi iubitorii lui Laszlo Tokes si ai UDMR, astfel de cifre la o astfel de prezenta ca la aceste europarlamentare nu se putea realiza.Se naste o intrebare fireasca.Oare aceste alegeri au fost viciate sau nu ?
    Sper ca nu ti-am stricat ziua.Pe marginea acestei statistici ar fi recomandat ca si dl.Adrian Nastase sa se pronunte,daca tot revine in politica.(raspunde la dl.Ciutacu)

  61. 64 ionborgo@ decembrie 9, 2007 la 12:37 am

    P.S.@ lupi, oare eminentul nostru strateg si carmaciu cunoastea aceste cifre cand a primit „cucernica fata” a „preaiubitorului de romani „,Laszlo Tokas ? „Serviciile” credincioase si-au facut datoria de a-l informa inaintea „maretului eveniment”? Primirea la palat. Vai noua muritorii!

  62. 65 T. decembrie 9, 2007 la 2:59 am

    @nicolae militaru: confuzia intre forma si continut nu ajuta pe nimeni sa devina un partener de discutie apreciat. Daca cineva ma arata cu degetul spunand ca sunt „gri”, asta nu inseamna ca e necesarmente adevarat ca sunt gri.

    Daca cineva nu pricepe sau nu vrea sa priceapa argumente raspicate si inlantuite logic, asta e o problema a celui care nu pricepe si nu a celui care le infatiseaza.

    Daca o „aripa”, asa cum preferati dvs. sa vedeti lucrurile, ar fi reprezentata de felul in care percep si reactionez eu la realitate, m-as simti onorat si linistit: partidul ma poate reprezenta in continuare si valorifica increderea cu care a fost investit.

    Din pacate, „aripa” aceea fie a fost aruncata in afara partidului, fie la marginea lui, fie este tinuta fortat intr-un con de umbra, in ciuda reprezentativitatii interne si externe. De aceea nu sunt defel linistit. Nici in privinta partidului si nici in privinta monstrilor care se pot naste pe o scena politica atat de puternic dezechilibrata ca cea din Romania de astazi, in lipsa unui PSD puternic.

    In cazul in care sunteti de parere ca cel mai bun argument este acela de a striga o platitudine cat te tin bojogii, cu conditia sa fie suficient de simpla incat s-o priceapa si prostul satului, faceti parte cu siguranta dintr-o alta „aripa” decat mine. Una transpartinica si foarte privilegiata la ora asta: de la media la sefii de partide, trecand printr-o parte semnificativa de electorat furata de peisaj, toti sunt fascinati de oamenii cuvintelor simple si ai rationamentelor lipsa. A devenit un adevarat merit sa fii „simplu” si sa exprimi cat mai cacofonic un gol interior cat mai vast.

    Pentru mine salvarea sta in ratiune. Adica in controversa, in argument, in diversitate. De aceea ma si aflu aici, pe blog-ul lui Adrian Nastase.

    Pentru ca e unul din oamenii care stiu ca poti fi ajutat si (sau mai ales) de cei care te privesc cu ochi critic. Pentru ca a cunoscut multe dintre ipostazele puterii, inclusiv (foarte important) caderea, pentru ca nu e unul dintre cei care cred ca cel care urla cel mai tare are dreptate.

    Pentru ca stiu ca dincolo de unele aspecte ale personalitatii sale publice pe care nu le gust neaparat sta un om pentru care Cartea si Sfetnicul raman instrumentele cele mai importante in atingerea oricarui tel.

    Din toate aceste ratiuni vin aici si incerc sa ii stau alaturi, cu putinul pe care il pot, bucurandu-ma sa constat ca mai sunt si multi altii care vad lucrurile intr-un fel asemanator.

    Dumneavoastra de ce veniti aici?

  63. 66 nicolae militaru decembrie 9, 2007 la 2:13 pm

    @T

    sa stii ca simplitatea argumentelor si capacitatea de a sublinia clar ce ai facut si ce nu ai facut – tu ca om – sau tu ca partid e EXTREM DE IMPORTANT.

    si eu regret faptul ca PSD nu e un partid mai tare si gasesc in acelasi timp si explicatii. nu ati rezolvat curat si elegant misterele tranzitiei si ale revolutiei. daca ati fi facut asta erati sus pe scena. aceasta va trage in jos.

    SIMPLITATEA CUVINTELOR fac oamenii mari – iar batutul apei in piua nu stiu la cine ajuta – caci am citit de doua ori textul dvs si nu am GASIT nici un argument CLAR, PALPABIL pentru care sunteti dumneavoastra pe acest forum.

    ca sa raspund la intrebare : eu sunt pe acest forum pentru a intelege unde sunt ADEVARATII REVOLUTIONARI – exista si o pancarda pe Magheru pe care asa scrie „ADEVARATII REVOLUTIONARI”.

    si parerea mea e ca parerea lui Dan Iosif si a lui @dinu de mai sus sunt complementare cel putin relativ la sintagma „din putini cati am fost, multi am ramas”, si cum zice @dinu nici el (Dan Iosif) nu a fost un adevarat revolutionar, decat poate ca rolul revolutionarului din „Omul nostru din Panama” o carte si un film de capatai despre cum se pun la punct revolutii subventionate. Ati vazut filmul ? E foarte instructiv si e jucat foarte bine deasemenea…

    da, @dinu – oamenii cu luneta puteau face ordine instant – probabil ca aveau si poza cui NU trebuie puscat, iar Dan Iosif probabil ca era marcat pt protectie, asta in cazul in care el chiar era acolo, caci nici asta nu se stie.

    Iar daca Dan Iosif a fost un revolutionar ar fi luptat pt solutionarea revolutiei.

    in spatele cuvintelor frumoase de pe acest forum in schimb zace o iluzie optica grava.
    Revolutionari fostii fii de nomenclaturisti ce au sustinut o „revolutie” si o gramada de aplaudaci. Ca in „omul nostru din Panama”.

    cum consider ca nu am jignit pe nimeni, ci am pus doar niste etichete dragute si cunoscute va rog sa nu imi cenzurati mesajul. multumesc.

    p.s. va rog combateti cu argumente si dovezi concrete si clare fara atasamente emotionale inutile caci poporul nostru nu mai raspunde la „norma” aceasta… a evoluat zic eu

  64. 67 T. decembrie 9, 2007 la 7:04 pm

    @Nicolae Militaru: daca sunteti aici ” pentru a intelege unde sunt ADEVARATII REVOLUTIONARI” e foarte probabil ca ati facut greseala de a veni la alimentara ca sa va cumparati pantofi.

    Nu ne aflam la o biblioteca de istorie, nu ne aflam la o arhiva documentara, nu ne aflam la un tribunal. Suntem pe blog-ul juristului, profesorului si politicianului, Adrian Nastase. Un politician pentru care Revolutia nu reprezinta punctul central al actiunii sau al ratiunii de a fi in scena.

    Sunt convins ca Adrian Nastase detine o varianta despre sensul multora din intamplarile din 1989. Stiu de asemenea ca a avut ocazia sa cunoasca pe multi dintre cei implicati in mod decisiv in acele evenimente.

    Adrian Nastase insa, este un politician orientat spre „maine” si nu spre „ieri”. Unul dintre aceia pentru care lamurirea unor circumstante ale Revolutiei inseamna doar un pas spre normalitate si nu Alfa si Omega pe drumul politic.

    Cel putin asta cred eu. Desigur, dumnealui e liber sa ma contrazica. Dar in baza a ceea ce cred eu pot sa va spun doua lucruri: daca puneti misterele trecutului deasupra sanselor viitorului, nu ati venit la adresa corecta pentru raspunsuri. Si daca incercati sa loviti in Adrian Nastase cu intrebari pe care le doriti incomode, nu ati gasit in Revolutie subiectul la care sa Nastase ar putea ramane corigent.

    Mai trageti un jeton!

  65. 68 George Ban decembrie 11, 2007 la 9:52 am

    @ nicolae militaru

    Raspund cam tarziu, dar poate citeste:

    Ai o minte aburita, lipsita total de logica.
    Zici ca pui o intrebare si pui 6.

    Raspunsuri:

    1), 2), 5) – nu vorbeste nimeni de revolutie in citatele date.
    3) – as fi mare daca as putea sa-l desfiintez print-o simpla postare pe blog.
    4) – iarasi nu vorbeste nimeni despre dreptatea din Romania.
    6) – tranzitia dureaza atat de mult pentru ca in Romania sunt prea multi prosti ca tine.

  66. 69 Ra decembrie 27, 2007 la 1:38 am

    Ca fost revolutionar -fara carnet- la Timisoara ( din 18,19,20,21 Dec) NU ma identific cu Dan Iosif. Chiar daca studiile superioare si experienta imi conferea o calitate, a trebuit sa fiu modest. Este incalificabila propulsarea lui pe scarile piramidei in Romania.


  1. 1 Lui Năstase i se rupe! « Mihnea Georgescu Trackback pe decembrie 6, 2007 la 9:40 am
  2. 2 Inventarul Stricaciunilor Politice » Alte revelaţii antologice din partea dlui Năstase Trackback pe decembrie 6, 2007 la 7:33 pm
  3. 3 Scarlatescu.ro » Si politicienii pot scrie bine... Trackback pe decembrie 6, 2007 la 8:26 pm
  4. 4 De ce a albit Turcescu? « Mihnea Georgescu Trackback pe iulie 8, 2008 la 12:26 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s






Arhiva

Comentarii Recente

diasporean la Anunt!
fostă basarabeancă la Anunt!
Ce scriam acum exact… la Anunt!
De ce n-am criticat… la Anunt!
Cum e posibil asa ce… la Anunt!

%d blogeri au apreciat: