Textul raportului poate fi citit aici

Avand toate acestea in vedere, nu mica mi-a fost mirarea sa aflu ca Guvernul Romaniei a semnat ACTA in numele tarii noastre, adica in numele meu, al tau, al nostru, al tuturor. Fara dezbatere, fara nicio consultare sau informare, in dulcele stil clasic al „asumarii raspunderii”. Europarlamentarii PDL au votat pentru acest document, tot fara sa discute cu nimeni. Europarlamentarii socialisti si liberali s-au opus. Urmeaza un vot decisiv in vara. Sper ca, inainte de vot, sa fie totusi o dezbatere.
In forma sa actuala, mi se pare foarte clar ca ACTA nu poate fi sustinuta de niciun politician conectat la realitate, care are un minim de intelegere despre ce inseamna internetul in anul 2012. Sigur ca exista niste reguli interesante, unele chiar utile. Dar multe nu sunt. In ceasul al 13-lea, Guvernul Romaniei vrea sa le ia romanilor, fara sa ii consulte, pana si dreptul de a naviga liber si a se folosi cum vor de internet. Iar acest lucru este profund gresit. Motivul cred ca se afla tot in Piata Universitatii, respectiv in replicile seismice pe care protestele de strada impotriva PDL inca le au printre internautii romani. In faptul ca romanii, departe de viscol, e drept, inca cer demisia lui Traian Basescu si a Guvernului, pe internet.
Toti cei care trebuie convinsi pot fi gasiti aici. Va invit sa le scrieti si sa le transmiteti ambasadorilor libertatii de opinie, in viziune basesciana, la Bruxelles,  adica lui Cristian Preda, Monica Macovei & Co. sa se gandeasca de doua ori inainte de a vota pentru ACTA. Pentru ca aici nu mai vorbim despre ascultatul telefoanelor unor inamici politici, ci de controlul si chiar pedepsirea tuturor romanilor care indraznesc sa fie liberi pe internet.

Theodora Marinescu, daca ai dovezi suplimentare sau exista martori care sa certifice abuzurile facute de jandarmi in cadrul protestelor din Arad ar trebui sa le prezinti mass media. Este revoltator ca jandarmii sa impuna limita in decibeli a scandarilor. Si de-a dreptul inacceptabil sa recurga la violente fizice. Tocmai de aceea, recomandarea mea este sa incerci sa iei contact cu un reprezentant al presei pentru a face cunoscute toate aceste abuzuri.

Lostun Vasile, am mai spus-o, din punctul meu de vedere este penibila orice tentativa a domnului Boc de a drege busuiocul cu lopata prin troiene. Sigur, analistii vor spune ca premierul Romaniei a incercat o actiune de imagine. O greseala speculata rapid, daca este sa vedem unele reactii aparute online. Pragmaticii, pe de alta parte, pot spune fara grija unei erori ca este destul de greu sa te redresezi in plan imagologic in contextul in care esti invizibil. Pentru simplul motiv ca nu ai de la ce te redresa. Si, totusi, se ridica un semn de intrebare: unde e Traian Igas?

George Serban, una din posibilele solutii pentru a evita astfel de dezastre este o “lepadare” de tot ceea ce inseamna modelul Basescu de a face si a intelege politica. O noua paradigma, creata in jurul unor lideri si principii noi. O mai mare aplecare spre vocea de astazi a strazii. USL a lansat in spatiul public un astfel de manifest, Angajamentul pentru Romania. Promovarea si respectarea sa cred ca vor oferi tarii speranta unui nou inceput si o lectie invatata despre ceea ce urmeaza sa se sfarseasca. Foarte subiectiv, ma bucura fiecare comentariu al tau…

Karakas, daca CCR ar fi mandatata sa judece si spete umane, cred ca ar fi o obligatie pentru USL sa il reclame la Curte pe constitutionalistul Emil Boc. O decizie in aceasta cauza ne-ar feri pe toti de multe alte neplaceri. Lasand gluma la o parte, am  o curiozitate:  are de gand, oare, profesorul Boc ca, dupa motivarea Curtii si demisia de rigoare, sa revina la catedra? Si, daca da, ce universitate l-ar mai accepta si cati studenti i-ar mai calca pragul la cursuri?

Alex, nu doar ca ti-am citit comentariul, dar am si un raspuns la observatia ta. A te gandi la lovituri de stat in Romania anului 2012 inseamna, fara suparare, sa nu fii un om al timpurilor tale. Suntem parte a comunitatii europene, nu membri ai unei zone obscure din lume unde juntele militare fac legea. Singura solutie o reprezinta alegerile anticipate, nu reprimari violente si alte scenarii care ne-ar plasa cu 50 de ani in trecut. Sigur, exista si posibilitatea sa nu-ti fi inteles eu prea bine interventia.

Bumerangul prins in lasou, mie nu mi se pare ca protestul este calea cea mai usoara, ba din contra. Pentru ca niciodata nu vei avea certitudinea ca vei schimba ceva. In cazul nostru, concesiile facute de putere sunt, raportate la cerintele romanilor, minimale. Pe de alta parte, trebuie sa ai in vedere ca proteste au loc si in Germania si in orice alta tara civilizata. Modelul german al protestelor, daca vrei, iti spune ca in momentul in care iesi in strada vei fi ascultat. Iar dupa ce va afla care iti sunt cerintele, guvernul va discuta cu tine si va incerca sa ajunga la un numitor comun. Modelul roman este unul mult mai simplu, care bypaseaza o serie de etape, si merge de la protest la refuzul direct al autoritatilor, fara nicio schimbare de fond.

Flavia, printre lucrurile care – sper – ma caracterizeaza as enumera si aprecierea fidelitatii colaboratorilor, faptul ca oamenii de care ma simt apropiat nu se schimba in functie de bataia vantului. Pe de alta parte, inca ma mai bazez pe memoria mea, respectiv pe capacitatea de a-mi aduce aminte de cei care (mult mai putini, desi poate mai cunoscuti)  au trecut, la un moment dat,  in partea cealalta a baricadei. Si pe care nu am cum sa-i uit.

Mirela, atat in ziua protestului USL din Bucuresti, cat si in celelalte zile, multi membri si simpatizanti USL au fost in strada si au protestat impotriva actualei puteri. Cu toate ca nu s-au vazut la televizor, trebuie sa stii ca ei au fost si inca sunt  acolo (dovada mitingul de ieri de la Timisoara),  motiv pentru care le si multumesc si le respect taria de care dau dovada.

Bibliotecaru, cu speranta ca ti-am raspuns la intrebare si in partea introductiva a acestui articol, recunosc ca nu am nicio idee cum are de gand politica externa a Romaniei sa protesteze impotriva acestui abuz. Sigur, poate si pentru ca nu am nicio idee despre cum arata politica externa actuala a Romaniei, in general.

Radu, criza politica sta in faptul ca, in fata neincrederii populare, puterea actuala a incercat pana ieri sa isi creeze cadrul legal care sa le ofere un plus considerabil de voturi la viitoarele alegeri. Ba mai mult, chiar sa amane democratia pentru a castiga timp. Criza de legitimitate este si faptul ca doar 1 din 10 romani crede ca tara se indreapta intr-o directie buna, iar el este, fara doar si poate, si singurul (pedelist sau sustinator al puterii) care “traieste bine”. Criza politica este cand tu, guvern, dupa ce ti-a fost declarata o asumare neconstitutionala nici macar nu iei in considerare posibilitatea de a-ti da demisia. In fine, criza politica pentru ca, la adapostul si argumentul fals al majoritatii din Parlament, guvernul si-a asumat raspunderea pe o serie de legi cu un puternic impact social. Conflictul nu este intre Presedinte si Parlament, ci intre putere si propriii cetateni.

Gazetarul, am incercat si eu sa accesez petitia de pe site-ul uslonline.ro si a functionat perfect. Probabil a fost o eroare de moment. Iar cei peste 100.000 de semnatari ai petitiei care doresc ca Traian Basescu sa plece tind sa-mi dea dreptate!

Traim intr-un efort de supravietuire de pe o zi pe alta. Un fel de joc pentru copii.  Si un efort perpetuu al guvernantilor de a impune televiziunilor agenda zilei.  Atat. La sfarsitul zilei, ramane imaginea unui premier care da cu lopata, inutil, zapada de langa o masina de lux, avariata. Sau un elicopter cu demnitari ingrijorati de blocarea autostrazilor  si a drumurilor vitale. Nu imi aduc aminte ca, pana acum, DN1 sa fi fost vreodata inchis! 

Vorbim, deocamdata, despre cei patru morti din aceste zile dar nu realizam ca cel putin la fel de grav este faptul ca in 2011, pentru prima data, numarul copiilor nou nascuti a scazut sub 200 de mii. Sa nu intelegem ca distrugerea statului social va afecta grav chiar statul?  Masurile de “reforma” au afectat familia, increderea tinerilor in societatea in care traiesc…Vorbim de situatia grea a pensionarilor acum? Vom vedea in cativa ani mai incolo, atunci cand actuala putere nu va mai putea sa le multumeasca “romanilor” pentru sacrificiile lor.

Observam acum efectele inchiderii a sute de spitale, care cheltuiesc stupid dar necesar sume considerabile de bani cu incalzirea pentru ca echipamentele si cladirile respective sa nu se distruga, in timp ce ambulantele nu pot parcurge distante din ce in ce mai mari pentru a deplasa pe sute de kilometri pe cei in situatii de urgenta. In timp ce, puterea actuala se ocupa sa “selecteze” viitorul rector de la Medicina.

Imi aduc aminte cum ma injurau, atunci cand am introdus sistemul centralizat pentru apeluri de urgenta 112, cei care voiau sa pastreze avantajele unor monopoluri existente. Ma bucur ca aceasta masura a fost validata in timp. Dar APELUL trebuie sa fie urmat de MASURI  de urgenta. S-a vazut in aceste zile ca, in lipsa unor masuri preventive si a unor actiuni hotarate – in timp real – este nevoie de interventia – cu costuri materiale deosebite – a armatei.

Lipsa de organizare la nivelul guvernului nu inseamna doar probleme in Sanatate ci, din pacate, si efecte economice grave. Paralizarea transportului de marfuri – in special a TIRurilor cu produse  perisabile – a transportului feroviar, inchiderea unor unitati de productie, cheltuielile suplimentare cu combustibilul, inchiderea a sute de scoli vor avea si efecte imediate si efecte in timp.

Scaderea puterii de cumparare a creat deja probleme imense pentru multe din intreprinderile romanesti. Unele dintre ele s-au inchis. Altele se vor inchide.  In zona produselor alimentare, spre exemplu, cifra de afaceri a scazut cu 50-70% fata de ianuarie, anul trecut. Mai castiga lanturile marilor magazine straine care, in schimbul know how-ului pe care il aduc, preiau profitul din aceasta zona. Traian Basescu spunea ca nu trebuie sa ne facem griji anul asta, pentru ca probleme vor avea tarile din zona euro, pentru datoriile lor suverane. Ceea ce nu spune insa Basescu este  ca desi Romania nu este in zona euro, bancile din Romania sunt.

Unii dintre cei care au urmarit ce s-a intamplat in Piata Universitatii si in alte zone din tara au pus accentul pe mesajele de revolta imediata sau pe diferite frustrari concrete. Mult mai grav este ce se petrece in adancime, in magma tot mai fierbinte a nemultumirilor combinate, gata sa produca masa critica a revoltei sociale.

Am trait, in cei 22 de ani de cand sunt in politica, astfel de momente. Atunci cand guvernul a fost insensibil la astfel de semnale, rezultatul a fost devastator. Uneori, a fost posibil, in ultimul moment, un dialog politic. In mod paradoxal, acum cand in mod evident este nevoie de deschiderea unei supape pentru a reface increderea populatiei si credibilitatea in exterior, reprezentantii PDL (in special cei din guvern) sunt incapabili sa inteleaga importanta unei solutii politice radicale – in interesul tarii. 

Pentru Traian Basescu acest lucru este, probabil, evident. Paradoxal, si-ar dori sa fie in situatia lui Ion Iliescu din toamna lui 1991, cand, prin formula guvernului Stolojan, Iliescu a reusit sa detensioneze situatia sociala. Dificultatea lui Basescu este aceea ca acum el este considerat, de cea mai mare parte a populatiei, “parte a problemei”  si nu “parte a solutiei”. 

Ce se va intampla saptamana viitoare, odata cu deschiderea noii sesiuni parlamentare? Vom vedea, probabil daca avem si oameni de stat sau numai politicieni…

Am ramas inmarmurit cand am aflat vestea. L-am urmarit  atent in aceste zile, cand s-a manifestat cu un civism autentic, la fel de remarcabil ca si talentul sau actoricesc.

Vazandu-i energia si iubirea de viata, nu m-as fi putut gandi la un astfel de deznodamant. Il stiam si-l admiram din studentie. Prinsi cu cternele noastre polemici, uitam ca suntem efemeri. 

Sunt sigur  ca a gasit cu usurinta  poarta catre cele vesnice unde isi va impartasi sufletul din lacrimile si zambetele celor pe care i-a bucurat.

Dumnezeu sa-l odihneasca pe Emil Hossu. Sincere condoleante familiei si prietenilor sai.

Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 20 decembrie 2004

Domnul Adrian Năstase:
Domnule preşedinte Traian Băsescu,
Vă rog să rostiţi cuvântul de inaugurare a mandatului dumneavoastră în calitate de preşedinte al României.
Domnul Traian Băsescu:
Domnule preşedinte al Senatului,
Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule preşedinte Ion Iliescu,
Stimaţi parlamentari ai României,
Distinşi reprezentanţi ai Corpului diplomatic,
Distinşi reprezentanţi ai Bisericii,
Stimaţi cetăţeni, dragi compatrioţi,
Prin voinţa democratică a cetăţenilor, am fost ales preşedintele României. Acest vot mă obligă, o dată mai mult, să respect ceea ce am afirmat cu prilejul lansării mele la candidatura supremă în stat şi să-i asigur, încă o dată, pe cetăţenii ţării că voi fi preşedintele tuturor românilor, un preşedinte puternic, imparţial, activ, care se va pune, 24 de ore din 24, la dispoziţia naţiunii române. Aceasta este promisiunea mea faţă de poporul român.
Vă asigur că următorii 5 ani din mandatul prezidenţial vor fi ani în care România va deveni o altă ţară, o ţară funcţională, prin aplicarea şi respectarea legilor, o ţară performantă prin oamenii ei.
Naţiunea română are nevoie de un preşedinte care să o reprezinte cu demnitate, să lucreze cot la cot cu instituţiile statului, pentru a scoate România de sub sceptrul sărăciei şi al corupţiei.
Voi considera că mi-am îndeplinit mandatul, dacă voi reuşi să coagulez întregul popor în jurul obiectivelor de politică internă şi externă.
Nu putem să vorbim de integrare cu demnitate în Uniunea Europeană, fără să rezolvăm problemele majore ale României: corupţia şi sărăcia.
Dragi parlamentari,
Vă asigur că voi colabora bine cu instituţiile statului, pentru a lupta împotriva corupţiei şi sărăciei care macină de ani de zile societatea, sistemul public şi politic românesc.
Corupţia, la nivel înalt, provoacă sărăcie, sunt două forme care se condiţionează reciproc: corupţia şi sărăcia. Astăzi, corupţia la nivel înalt reprezintă cele mai mari pericole la adresa siguranţei naţionale. Nu avem voie să mascăm sărăcia sub statistici. Prea mulţi pensionari au pensii mai mici decât factura la încălzire pe timp de iarnă. Prea mulţi ţărani trăiesc în sărăcie, indiferent de cât de bogată este recolta. Prea mulţi tineri încep să creadă că România nu mai este o ţară în care au şanse. Această realitate trebuie schimbată. Să intri în viaţă ca tânăr sărac, din cauza unui sistem nedrept de promovare şi de carieră este cea mai mare povară pe care o poate purta un tânăr român. Milioane de pensionari au nevoie de o bătrâneţe sănătoasă şi protejată, printr-un sistem de asigurări de sănătate menit să-i ajute, nu să ducă la disperare bolnavii, bătrânii care au nevoie de medicamente şi care au nevoie, în egală măsură, de respect pentru anii munciţi.
În calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, voi introduce, în strategia de apărare a ţării, lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. O prioritate fundamentală a mandatului meu va fi şi scoaterea instituţiilor statului de sub control politic. Nu voi accepta nici un amestec al politicului în instituţiile statului, care trebuie să acţioneze conform Constituţiei şi conform legilor ţării. Ele trebuie imediat depolitizate şi puse în slujba cetăţeanului.
Domnilor parlamentari,
Diferenţele acute dintre mediul rural şi cel urban sunt o altă problemă majoră a societăţii noastre. Vreau să vă asigur, pe dumneavoastră şi pe toţi cetăţenii acestei ţări, că nu există mai multe Românii. Există doar politicieni care împart România în funcţie de interesele partidelor lor şi de puterea lor de influenţă.
Ca preşedinte al statului, voi apăra şi promova interesele fiecărui cetăţean român, fie el ţăran, orăşean, minoritar, copil, tânăr, pensionar, femeie, bărbat, bogat sau sărac. Voi fi preşedintele tuturor românilor, în una şi aceeaşi Românie. Voi media cu intransigenţă şi bunăcredinţă relaţia cu Parlamentul.
Avem nevoie de un Parlament puternic care să nu mai fie o anexă a Executivului. Avem nevoie de un Parlament activ şi reactiv la semnalele cetăţenilor ţării.
Trebuie să acţionăm aşa încât, după 15 ani, românii să înceapă să aibă încredere în instituţiile politice şi legislative ale statului român.
Voi milita pentru un Parlament care să devină o instituţie care să reprezinte interesele celor care l-au ales şi nu o masă de manevră în interesul clientelei de partid.
Voi fi un apărător devotat al libertăţii presei, care, în ultimii ani, a înregistrat un regres grav datorită constrângerilor şi presiunilor politice fără precedent practicate faţă de mass-media românească.
Confiscarea libertăţilor presei este primul pas spre confiscarea libertăţilor cetăţenilor. Victoriile democraţiei nu pot avea loc fără existenţa presei libere, a dreptului la cuvânt şi la libertatea de exprimare.
Vreau să vă asigur că în persoana noului preşedinte al României, societatea civilă va avea un sprijin. România are nevoie ca societatea civilă să-şi preia la un alt ritm rolul de apărător şi promotor al drepturilor fiecărui cetăţean.
Educaţia, religia şi cultura sunt cele mai sigure şi rezistente porţi de intrare a spiritului românesc în familia spiritelor universale.
Voi apăra interesele strategice ale României în politica externă şi voi face din ţara noastră un partener cu un cuvânt respectat.
Voi deschide orizonturile politicii externe a României spre toate punctele cardinale într-un moment în care ţara noastră are nevoie de aliaţi, de parteneri şi de prieteni în toate ţările democratice ale lumii.
O prioritate majoră de politică externă, cât şi de evoluţie pozitivă a României este integrarea în Uniunea Europeană. Integrarea în Uniunea Europeană este un element de forţă în politica externă a României. Procesul de integrare va avea atât valenţele unei acţiuni bazate pe cooperarea cu Comisia Europeană, dar şi pe valenţele valorificării relaţiilor bilaterale tradiţionale pe care România le are cu ţări precum Franţa, Germania, Spania, Italia, Ungaria, Polonia şi multe alte ţări europene.
Este însă extrem de clar că acum, după încheierea negocierilor de aderare, lupta pentru integrare se dă în România. Aici trebuie să îndeplinim toate obligaţiile asumate de Guvernul României în procesul de negociere.
Lupta grea pentru integrare în Uniunea Europeană trebuie să se câştige la noi acasă. Aici trebuie să obţinem standardele de compatibilitate economică şi socială cu Uniunea Europeană.
O altă prioritate de politică externă a României va fi consolidarea poziţiei noastre în NATO. Este esenţial ca în această organizaţie, România să-şi dobândească o poziţie şi influenţă pe măsura potenţialului său net, dar şi pe măsura potenţialului său de ţară capabilă să asigure stabilitate la sud de Dunăre şi la est de Prut, dezvoltând bune relaţii cu ţările fostei Iugoslavii, cu Ucraina, cu Rusia.
Trebuie să ţinem cont de faptul că sunt peste 6 milioane de români deveniţi cetăţeni ai altor state precum Canada, Australia, Statele Unite, Germania, Franţa, Spania, Italia şi în multe alte ţări ale lumii.
Avem obligaţia să restabilim relaţiile cu diaspora românească. Avem obligaţia să facem ca aceşti oameni care, la un moment dat, şi-au părăsit ţara dintr-un motiv sau altul, să simtă că ţara mamă îi regretă, că ţara lor de origine îi tratează cu respect, că România este un stat modern, un stat puternic, un stat care respectă cetăţenii străini de origine română, făcând ca aceştia să simtă că sunt parte a poporului român.
Republica Moldova va beneficia de toată deschiderea autorităţilor de la Bucureşti, atât pentru accelerarea proceselor de modernizare a ţării, cât şi pentru întărirea conştiinţei aparte din poporul acestei ţări că este parte a poporului român.
Deasupra acestor priorităţi, România va dezvolta relaţii privilegiate cu Statele Unite şi Marea Britanie, ţări cu care s-a dezvoltat un parteneriat strategic încă din 1995.
Stimaţi parlamentari,
Avem cu toţii o misiune foarte importantă. Dacă politicienii nu vor explica cetăţenilor care sunt costurile procesului de integrare, el se poate transforma într-un eşec.
Avem nevoie de solidaritate în privinţa integrării, astfel încât fiecare cetăţean să accepte costurile acestui proces. Avem nevoie de un proces de integrare cu care poporul român să fie solidar pentru a se putea bucura de beneficiile integrării în Uniunea Europeană.
Vreau să fim alături într-un efort comun şi susţinut de modernizare a economiei pe baza principiilor statului de drept, o Românie demnă şi încrezătoare în viitorul ei.
Apartenenţa la un partid politic sau altul nu trebuie să ne împiedice să lucrăm împreună pentru cetăţenii care ne-au învestit cu putere şi, în egală măsură, cu responsabilitate.
Vă rog să-mi permiteţi să adresez un cuvânt special tinerilor parlamentari.
Dragi boboci parlamentari,
Vreau să vă asigur de un lucru, am mare încredere în voi, indiferent care vă este apartenenţa politică. Promovarea voastră în forul superior al ţării, mă determină să-i felicit pe toţi acei preşedinţi de partide care v-au propus pe listele parlamentare.
Am fost întotdeauna un susţinător al procesului de întinerire a clasei politice împotriva a multor voci sceptice. Tocmai de aceea, pentru a-i convinge pe aceşti sceptici, îmi doresc să fiţi principalii mei colaboratori şi vă îndemn să mă consideraţi un susţinător al vostru.
În primul rând, de voi depinde ca această instituţie, Parlamentul, să devină o forţă şi un motor al schimbărilor sociale, politice, economice, culturale.
Am încredere că veţi fi activi, curajoşi şi ne veţi face pe toţi, pe cetăţenii acestei ţări, să recunoaştem şi să schimbăm imaginea politicianului român.
Vă mulţumesc că sunteţi aici şi vă doresc să vă păstraţi prospeţimea gândului şi a sufletului.
Domnilor parlamentari,
Dragi români, cetăţeni ai patriei mele,
Vă cer să fiţi lângă mine în următorii 5 ani. Port în suflet drapelul României şi voi în jurul lui.
Aveţi cuvântul meu de preşedinte că vă voi sluji cu putere, bună-credinţă şi încredere. Vom fi alături în toate încercările şi dificultăţile, dar mai ales vom fi alături într-o viaţă mai bună, jalonată de victorii şi succes.
Vom trăi bine într-o Românie a românilor, o Românie europeană. Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze prelungite.)
(Domnul preşedinte Traian Băsescu îl felicită pe domnul Ion Iliescu care se află în sală. Aplauze prelungite.)
Domnul Adrian Năstase:
Domnule preşedinte,
Vă felicit pentru alegerea dumneavoastră ca preşedinte al României. Aceasta este o zi importantă pentru toţi românii, este o zi în care pornim împreună la un nou drum, care sperăm că va fi şi mai bun pentru toţi cetăţenii României.
Dincolo de lucrurile care ne-au separat în campania electorală, să dovedim că ştim care este interesul naţional al României şi că ştim să luptăm împreună pentru el. Fără îndoială şi lupta împotriva sărăciei şi a corupţiei ne uneşte şi Parlamentul, fără îndoială, va fi un aliat pentru orice acţiune de consolidare a acestui obiectiv.
De asemenea, să contaţi pe noi în ceea ce priveşte consolidarea separaţiei puterilor şi faptul că Parlamentul nu va fi o anexă a Executivului. (Aplauze.)
Vreau să vă felicit încă o dată şi să vă urez succes. Sunt convins că obiectivele pe care le-aţi stabilit, pe care vi le-aţi propus vor face ca România să arate mai bine, ca românii să trăiască mai bine şi poate că acest moment, dincolo de tensiunea primei zile a Parlamentului ne va da gândul cel bun de a lucra împreună pentru proiectele pe care noi ni le-am propus.
Domnule preşedinte,
Vă rog, astăzi este o zi cu totul specială, este ziua dumneavoastră în Parlament, aşa că vă rog să luaţi cuvântul de câte ori doriţi. (Aplauze.)
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.
pentru că mă aflu în faţa Parlamentului României, mi-ar face plăcere dacă mi-aţi permite ca, în câteva secunde, să vă prezint echipa mea de consilieri prezidenţiali, sunt 6 la număr, conform organigramei Preşedinţiei, şi vă rog să-mi permiteţi să încep cu domnul Theodor Stolojan – consilier prezidenţial (Aplauze.) pentru probleme economice şi sociale, doamna Renate Weber – consilier prezidenţial pentru probleme juridice (Aplauze.), doamna Adriana Săftoiu – consilier prezidenţial pentru relaţii publice, (Aplauze.) domnul Andrei Pleşu – consilier prezidenţial pentru politică externă, (Aplauze.) domnul Claudiu Săftoiu – consilier prezidenţial pentru probleme politice (Aplauze.).
Şi pentru că sunt preşedinte în funcţie, domnule preşedinte Adrian Năstase, nu ştiu cum să spun – prim ministru sau preşedinte – atenţie! art.1 din Constituţie, separarea puterilor în stat, coroboraţi-l cu art.105 şi 107 şi veţi constata că mâine trebuie să numesc un prim-ministru interimar. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Am uitat consilierul pentru siguranţă naţională – Vasile Blaga. (Aplauze.)
Domnul Adrian Năstase:
Domnule preşedinte, vă mulţumim că ne-aţi prezentat echipa cu care veţi lucra. Pe de altă parte, vreau să vă informez că mâine va fi ultima şedinţă de guvern la care voi participa, îmi cunosc foarte bine îndatoririle, mâine îmi voi da demisia din funcţia de prim-ministru cu convingerea că aceşti 4 ani au însemnat puţin mai bine pentru români şi realizarea unor obiective importante pentru ţara noastră. (Aplauze.)
Şi, de asemenea, vreau să vă rog să desemnaţi ca premier interimar doar pe cineva din cei care fac parte din echipa pe care am condus-o eu. (Aplauze.)
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,
Declar închisă şedinţa solemnă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului care a fost consacrată depunerii jurământului de către preşedintele României. (Aplauze.)
Şedinţa s-a încheiat la ora 23.25.

 Daca 1 Decembrie este actul desavarsirii natiunii, Unirea Principatelor este momentul fondator al statului roman cand moldoveni si munteni si-au dat mana, infruntand imperii si interese ostile pentru ca stiau ca sunt acelasi neam si doar impreuna vor fi mai puternici. Intr-un fel, astazi vedem in piata publica o altfel de unire, o unire a oamenilor impotriva unui regim ostil majoritatii populatiei si, as indrazni sa spun, impotriva unui regim ostil chiar statului, din moment ce urmareste cu atata incapatanare distrugerea pilonilor inca firavi ai tinerei democratii romanesti. De 11 zile vedem in strada, dandu-si mana si strigand impreuna, oameni din toate categoriile, de la intelectuali la someri, de la tineri fara viitor la batrani pensionari lipsiti de speranta, de la revolutinari la suporteri din galeriile de fotbal. O ruptura imensa s-a produs intre  90% din populatie si actuala guvernare, iar acest lucru a lovit inclusiv in cutumele parlamentare de marcare a unui asemenea eveniment. Acumularile imense de tensiuni si nemultumiri care au strans laolalta imensa majoritate a oamenilor trebuie tratate cu responsabilitate de clasa politica si mai ales de cei aflati la putere. Simple fumigene de tipul demiterii ministrului de Externe, cand piata cerea demiterea ministrului de Interne nu vor calma lucrurile, ci vor pune si mai mult gaz pe foc. A devenit evident ca acest Guvern nu mai poate rezista. In fata contraofensivei populatiei care s-a unit impotriva regimului, puterea trebuie sa faca pasi inapoi. Primii ar fi demisia Guvernului , renuntarea la comasare si convocarea de alegeri anticipate. Legitimitatea conducatorilor Romaniei si a clasei politice, implicit, nu va fi restabilita decat prin alegeri care sa ofere rapid oamenilor puterea de a-si decide viitorul.