Traian Băsescu a plecat, cu toată clasa, în Chile pentru a avea o întâlnire bilaterală cu premierul francez, Jean-Marc Ayrault și a discuta cu el politica agricolă a Uniunii Europene.
Sigur răutăcioșii ar putea spune că nu era nevoie de un drum până în Chile pentru o astfel de discuție, România și Franța având relații diplomatice normale. În plus, România și Franța împart un comisar europen (cel pentru agricultură) – Dacian Cioloș, acesta având și cetățenie română și cetățenie franceză.
E adevărat vizita asta era poate necesară – ca să citez una din jurnalistele care au participat la excursie – pentru “rebranduirea” relațiilor dintre România și America Latină, probabil în condițiile în care vom înlocui flota comercială a României cu vaporașe din hârtie (origami).
Interesant este și faptul că premierul francez – alături de Alain Juppé, Jaques Chirac, Helmuth Kohl, Willy Claes – este un alt exemplu de lider politic din țările Uniunii Europene condamnați pentru acuzații de finanțare a campaniilor electorale – dar, întotdeauna, cu suspendare.
România rămâne, pe mai departe, singura țară din Uniunea Europeană în care un fost prim-ministru a fost condamnat, cu executare, pentru o acuzație de finanțare a campaniei electorale. Evident, Ucraina și Albania nu fac parte din Uniunea Europeană și , de aceea, nu le-am menționat.


Felicitari pentru articol!
As dori insa sa stiu parerea dvs. pe problema regionalizarii.
Punctual, avand in vedere modelele europene (Austriei, Germaniei, Spaniei sau Frantei) unde regiunile sunt construite avand in vedere considerente de ordin cuiltural-istoric (e.g. landuri existente), nu ar fi mai util ca acelasi lucru sa se petreaca si in Romania (daca Senatul va deveni camera a regiunilor)?
Nu este periculoasa varianata propusa de guvern? (prea multa putere in mainile a 8 “guvernatori” – cine vor fi acestia)? Nu va duce aceasta formula la o discrepanta mai mare intre diverse judete, pe ratiuni de patriotism local? De ce e mai usor sa atragi fondurile europene prin regiuni si nu prin Consilii Judetene? Intrebarile pot continua si pe alt ton? Cum de s-a ajuns la numrul 8 (3 sau 7 sunt numere “magice”)? Va deveni Brasovul capitala Moldovei?
Considerati ca varianta propusa de Liviu Dragnea (in care eu nu am incredere – mi se pare un tip dublu – ) este oportuna, avand in vedere faptul ca disensiunile dintre diferite filiale judetene pot produce la scindari in USL, erodand astfel increderea in aceasta formatiune, chiar inainte de anul electoral 2014.
De asemenea, de ce aceasta forma administrativa e mentionata in Constitutie si nu e data sub forma de lege organica, pentru a putea fi usor modificata in cazul unui (iminent) esec?
Va rog, apelcati-va si asupra acestui subiect. As dori sa stiu si punctul dvs. de vedere!
ironie amară
Importantă „inovaţie” în educaţie aprobată de domnul ministru Remus Pricopie : “Profesorii NU vor mai avea voie să corecteze lucrările cu ROŞU.” http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/profesorii-nu-vor-mai-avea-voie-sa-corecteze-lucrarile-cu-rosu-afla-de-ce-291616.html Explicaţia ? “mulţi copii s-au plâns că se simt stresaţi atunci când văd culoarea roşie pe lucrări. Astfel, de la începutul lunii februarie, greşelile vor fi evidenţiate cu verde, o culoare mult mai optimistă, spun psihologii. Psihopedagogii au ajuns la aceeaşi concluzie, faptul că roşul provoacă angoasă şi stres.” Care psihologi, domnule ministru ? Şi care psihopedagogi ? „Rubricatura” pe manuscrise este făcută în mod tradiţional folosind culoarea roşie, şi ea subliniază ideile, ori erorile, în cazul corecturii unei lucrări de control.
Sunt multe chestii amuzante legate de vizita asta, incepind cu sfaturile pentru primarul din Lima (cu ce sa se laude ca presedinte?) si terminind cu declaratia imbold pentru industriile romensti care nu au piata in Romania, sa mearga in Peru. De ce nu pe Marte? Acolo e si mai mult spatiu de extins, si probabil si consumatori…
Pe mine insa m-ar fi impresionat mai mult daca ii trimitea lui Chavez o urare de sanatate. Dar socialistii nu sunt oameni pentru el…
Poate vroia sa trimita romani la cules de capsuni si in Chile.
Nici măcar acolo , în partea aceea de lume unde se poartă preşedinţi care de care mai ieşiţi din comun, ca să nu zic mai “uşchiţi”, niciunul n-a fost în stare să-l întreacă , din acest punct de vedere ( nu mai vorbesc de cel oftalmologic) , pe, era să spun, alesul nostru
Penibil !
Poate că nu ar trebui să uităm atât de uşor cine ne sunt moraliştii principali. Cei care ne dau lecţii ( cu ce drept
? )
SUA: Intemeiata pe genocidul indurat de indienii americani carora europenii
le-au ocupat pamintul pe care locuiau de mii de ani. Populatii intregi
exterminate, infometate, alungate in rezervatii ca niste animale salbatice
ca sa faca loc foamei de inavutire a colonistilor europeni. Cea mai mare
tara cu oranduire sclavagista dupa caderea Imperiului Roman ce inca a
practicat segregarea rasiala pana prin anii 60. Exemplu al democratiei si
iubirii crestine? Poate o ora Dumineca la biserica. Aventurile militare
germane din cele doua razboaie mondiale i-au accelerat industrializarea si
inarmarea si i-au transformat in jandarmul planetar. Fortati si de
expansionismul Rusiei si Chinei comuniste SUA, dupa Al Doilea Razboi
Mondial, a purtat mai mult de 10 razboaie importante – Vietnam , Iugoslavia,
Irak, Afganistan s. a., alaturi de diverse alte interventii militare in
toate colturile planetei mai mult sau mai putin legitime. A rasturnat
regimuri instalate democratic si de frica comunismului a sustinut
dictatori corupti si sangerosi atat pe continentul american( Chile , Argentina etc) cat
si Africa(Mobutu in Congo ) sau Asia . Au finantat in America Centrala grupari
armate teroriste vinovate de crime pe banda rulanta. Nu le-a pasat ca poate
oamenii saraci din acele tari aspira la acelasi nivel de prosperitate si
democratie ca in SUA. Sub masca apararii drepturilor omului si cu ajutorul
institutiilor financiar bancare multinationale au pus mana pe resursele
naturale ale mai multor tari. Este emblematica pentru politica SUA
declaratia publica facuta de un partizan al acestor razboaie, Donald Trump:
“Sa le luam petrolul libienilor!”. In Afganistan mai important decat Bin
Laden erau minereurile strategice de care complexul militaro-industrial
american are nevoie ca de aer sau ca de petrol pentru a-si mentine
suprematia. Desigur ca se pune si intrebarea ce se intampla cu planeta daca
nu contrabalansau amenintarea expansionismului altor mari puteri. Ar fi fost
o lume mai buna? Putin probabil daca ne uitam ce a insemnat gulagul Sovietic
si revolutia culturala din China unde se taiau degetele pianistilor.
GERMANIA : izvor al culturii si tehnicii europene a provocat doua razboaie
mondiale cu consecinte catastrofale – zeci de tari ruinate, genocid planetar
zeci de milioane de morti si alte sute de milioane cu vietile distruse!!! Au
infaptuit holocaustul prin care milioane de oameni au fost facuti sclavi
epuizati prin munca silnica, au fost gazati, si arsi in cuptoare precum
gunoaiele. Este un fapt ce nu se va sterge din memoria colectiva a lumii
pana la sfarsitul istoriei universului. L-au ajutat pe Lenin sa revina in
Rusia ca sa il submineze pe tar si stim ce a urmat. Au impartit Polonia si
Romania cu Rusia si Ungaria. Atacandu-l l-au fortat pe Stalin sa transforme
URSS in superputere mai repede decat isi imaginase el.
La incetarea ostilitatilor tragedia in spatele cortinei de fier a continuat pentru tarile ocupate de armata rosie in timp ce Germania ajutata de fostul dusman SUA s-a recladit si a prosperat.
Noi am platit 10 ani datorii de razboi URSS-ului ca tara invinsă !!!!
Cultura si contracultura respectului (cateva principii si cazuri)
Exista cel putin un punct nodal, care se cheama respect, in care politica se intersecteaza cu educatia. Respectul este o valoare culturala care ne este transmisa, in familie, de catre parinti si, in societate, de catre conducatori. Desigur, acesta ne poate fi cultivat si de catre maestri spirituali, dar nu toti ne putem bucura de un asemenea privilegiu, de aceea cele doua medii comune mi se par a fi determinante in cultura respectului.
Fiecare dintre noi am cunoscut oameni care ne-au atras prin magnetismul respectului, prin care ne-au impus, involuntar, aceeasi moneda de schimb, dar si indivizi respingatori, care printr-un limbaj ireverentios isi faceau lor insisi si ideilor lor, printr-un ciudat efect de auto-orbire, un deserviciu ingrozitor, nemaivorbind de munca zadarnica pe care o faceau atunci cand erau pusi sa promoveze valori sau sa reprezinte institutii. Din fiecare de astfel de cazuri a rezultat, de fiecare data, o singura concluzie, ca respectul pe care il datoram celorlalti este in primul rand un respect fata de noi insine. Nu putem fi respectati daca nu respectam, nu-l putem primi daca nu-l daruim, respectul, ca toate sentimentele, atitudinile si comportamentele omenesti, se intoarce acolo de unde a plecat.
Cred ca se poate axioma ca respectul este una din temeliile concordiei si pacii, dupa cum absenta respectului poate fi o cauza generatoare de dezbinari, conflicte sau chiar razboaie. Din pacate, ne confruntam cu destule exemple prin care capitalismul total incearca sa se amestece, sa se impuna si sa dicteze in toate, sa „Canaan”-izeze”, printr-un nomadism fara sfarsit, noi meleaguri, resurse si popoare, prostituand politic si profitocratic pana si ideile sfinte. Toate astfel de abominatiuni sunt in slujba noilor idoli facatori de bani, corporatiile multinationale, care sunt prinse intr-o goana nebuna si oarba pentru atingerea scopului lacomiei supreme, controlul global.
Pornind de la aceste realitati, am primit cu incredere si sustinere teza presedintelui Barack Obama, din discursul de investitura, privind necesitatea de „a invata lectia de a transforma dusmanii in prieteni”, pe care am privit-o ca pe un prim pas spre pacificare si consonantizare, dupa un deceniu de razboaie, a deciziilor leadershipului de la Washington cu nazuintele Americii si Lumii profunde, care implica, in cel mai inalt grad, un dublu respect, fata de poporul american si fata de celelalte popoare.
De o tulburatoare rezonanta s-au bucurat, in zilele premergatoare comemorarii recente a victimelor Holocaustului, cuvintele rabinului Berel Lazar, pline de o uluitoare luciditate si clarviziune, prin care a facut un apel, deopotriva politic si educativ, la respect fata de alte popoare si culturi, la a-i invata acest lucru pe copii de mici, ca o cale de a dezvolta imunitatea fata de virusul urii umane: „Repetarea Holocaustului nu va fi posibilă dacă noi înşine vom da un exemplu de respect faţă de alte popoare şi culturi şi dacă îi vom învăţa acest lucru pe copii de mici. Comportându-ne astfel, noi ne dezvoltăm imunitatea faţă de virusul urii umane”.
Marturisesc ca in acest spirit, deschizator al unor noi vremuri, am perceput si preluarea de catre domnul Vladimir Tismaneanu, pe Contributors, a superbului text despre prietenie al Ioanei Parvulescu, pentru ca fara respect niciun sentiment nu este autentic. „Iata, mi-am zis, ca presedintii si rabinii ii pot modela, intr-un sens bun, chiar si pe politologi”. Era si timpul, pentru ca o observatie devenise generala: onorabilul Tismaneanu nu ataca idei, ci persoane! Ori, nimic nu-ti demoleaza discursul mai mult decat atacul la persoana, nu la idei, urmatorul calcul fiind usor de facut de catre orice spirit, nu neaparat academic: din moment ce ataci persoana unui autor, iar nu ideile acestuia, inseamna fie ca saracia argumentelor nu-ti da putinta sa o faci, fie ca ideile in cauza sunt corecte, de necombatut!
Vorbind despre respect, ceva continua sa ma nedumereasca si sa ma intrige, totusi, la Vladimir Tismaneanu, dubla masura in judecarea aceluiasi gen de suferinta umana, suferinta generata de politica si pentru politica. Desi poate au trait in etape istorice diferite sau au impartasit convingeri adverse, istoria ii aseaza pe toti luptatorii democrati in aceeasi carte de capatai a unei natii, cum denumea Nicolae Balcescu istoria, pentru ca au luptat pentru progresul tarii lor. Comizeratia fata de suferinta politica a cuiva din trecut, pe care nu l-ai cunoscut, pe de o parte, si lipsa de respect fata de acelasi tip de suferinta a unui alt om politic, din prezent, doar pentru ca asa-ti dicteaza interesele personale sau de grup denota un egotism si o scindare de personalitate deloc laudabile, o fortare a limitelor credibilitatii si o indoiala: Cand esti autentic?
In orice societate democratica, punctele politice de vedere in competitie trebuie puse in echilibru, dar pentru aceasta este nevoie de empatie si de capacitatea de a te pune in locul celuilalt. Este nevoie de ceea ce actualul locatar de la Casa Alba era nevoit sa inteleaga si sa tina cont, cand spunea: „Sunt obligat sa incerc sa vad lumea prin ochii lui George Bush, oricat de mult l-as dezaproba.” Numitorul comun al celor doi era ca ambii priveau si judecau aceasi realitate, numitorul comun al lui Adrian Nastase si al lui Iuliu Maniu, de pilda, este acelasi. Alaturarea celor doua nume romanesti de catre Lucia Hossu-Longin izvoraste tocmai din empatia traitorului in sanul aceleasi natii cu suferinta tuturor eroilor, de ieri si de azi, dintr-un „Memorial al Durerii” in integralitatea sa, care, din pacate, nu s-a oprit in 1989.
La domnul Tismaneanu, care sustine marota DNA-ului politic, inspirat si finantat din afara tarii, ca omul politic si de stat social-democrat ar fi un „infractor” si „detinut de drept comun”, deficitul de empatie este explicabil, dar nu scuzabil. Cat de „comune” sunt actiunile de partid, demnitatile si opiniile politice ale lui Adrian Nastase in randurile detinutilor de la Jilava, din Romania sau, de ce nu, din SUA?! Cine poate demonstra ca „periculozitatea” sociala a unor biete afise, din 2004, pentru care fostul sef de partid si ex-premier a fost incarcerat si este tinut in inchisoare, este mai mare decat cea pe care o reprezinta opiniile sale politice, de astazi, pentru un regim anacronic si pentru sustinatorii lui externi? Oare condamnarea politica nu a fost in sine o problema, iar nu o solutie? Unde este respectul pentru adevar, pentru justitie, pentru oameni si pentru popor?
Da, Junimismul / Secolul XIX cultural românesc irumpea vulcanic în Epistema modernă prin influenţa vest europeană numită Ideologia Şcolilor Centrale (cum îi spun eu) sau paradigma thermidoriană (cum îi zice toată lumea). Până la Junimism, această Ideologie liberală centrală domină şi transformă România. Junimismul readuce la noi şansa Iluminismului pierdut în secolul XVIII. Societatea Junimea a fost influenţată indirect de Iluminismul scoţian. Primul filosof scoţian remarcabil a fost Francis Hutcheson. Iar acesta lega filosofia politică de estetică (sau invers) ! Criticul literar Titu Maiorescu a fost atât un estet, cât şi un mare om politic. Criticul literar american Alfred Kazin, remarcat pentru butada lui egocentrică „I love my worldliness, my snobbery, my ease”, afirma despre criticul literar în general că acesta-i un „gânditor, nu un artist, ultima postură întâmplându-se doar ca excepţie incidentală”. Alfred Kazin agrega o lungă istorie anglo-saxonă în materie de critică, începând cu anul 1864. Iar Junimea începea la Iași în anul 1863. În anul 1904, filosoful Constantin Rădulescu-Motru, format în spiritul Junimii, sumariza legătura dintre estetică şi filosofia politică în cartea Cultura română şi politicianismul. Prin sublinierea rolului principiului identităţii din logică, Rădulescu-Motru construia o punte până la Miron Costin, cel care dădea primul enunţ al principiului. Mai departe în timp, până la Unirea de la anul 1600, continuitatea noastră culturală este marcată de un galop continuu al ideilor şi faptelor culturale. Observând dincolo de anul 1600, în secolul XVI, aflăm Epistemologia lui Coresi ca bun început al tradiţiei noastre în Discurs.
DOAR CU PRAFUL DE PE CĂILE MARITIME
« Avem experienţă în construcţia de vagoane pentru călători şi marfă. Există vechea bază tehnică în acest sens, utilizată sporadic. Este asimilat boghiul Y35 în ambele variante (călători şi marfă). Cererea peruană poate fi onorată de către furnizorii români, numai că preluarea vagoanelor pe apă, atât de călători cât şi de marfă este foarte scumpă.Ne rămâne varianta de a exporta în Peru, via mare, containerizat, componentele metalice ale carcaselor, boghiurilor, instalaţiilor de frână automată, de încălzire şi iluminat de la vagoane. »
Acesta este doar un fragment din discursul cretinului Guvernator, ţinut ieri la sosirea pe aeroportul Henri Coandă pentru novicii mioritici de oriunde. Câteva explicaţii :
Transportul pe apă, la capătul lumii, a numeroaselor componente ale unor structuri metalice complexe asamblabile prin sudură de rezistenţă, în bună parte, presupune, obligatoriu, şi exportul sedevisticii, implicit a tehnologiei de fabricaţie.
Manopera de asamblare a acestor structuri poate reprezenta până la 70-80 % din preţul vagoanelor. Şi atunci românii cu ce se aleg ? Cu praful de pe…căile maritime, certamente.
Superba industrie de material rulant ceauşistă exporta curent, via mare, vagoane de cale ferată asamblate, pentru că avea şi o puzderie de nave, o flotă, bă cretinule nenorocit, vânzător de neam, ţară şi…FLOTĂ.
Bun e Cel de Sus ! Vai mama ta, cât de repede vei afla.
@ Radu Humor,
ai ceva dreptate, insa nu exista perfectiune si astfel, SUA, cu toate politicile ei discutabile, a facut totusi pt democratie si progres general mult mai mult decat altii! Punctual, adica local, exista posibilitatea unor regimuri mai potrivite, insa la scara planetara trebuie o linie unanim acceptabila, si asta este cea reprezentata, si uneori chiar impusa, de catre SUA!
Daca ar exista alternativa… dar ma rog, putem urma calea Chinei, a Rusiei, a Germaniei , a Frantei…. adica ne putem propune orice nazbatie insa dupa ceva ani ne trezim pe aratura… Noi de ce nu instituim in mod real concurenta? Cine ne opreste sa avem 3 furnizori de electricitate in orice sat? Si trei de apa? Cine ne opreste sa introducem excelenta drept principal criteriu in alegeri, in promovare? Trebuie sa ne explice SUA cum sa facem, sau sa ne impuna? NU, lumea de azi este una total deschisa, insa nu pt state mediocre! Trebuie performat in cateva domenii realiste, daca vrei recunoastere globala si imagine! Daca alergi ca noi, dupa toti iepurii…
Pana la urma ajungem iarasi la clasa politica si la interesele ei meschine… Ori asta inseamna ca noi practicam un capitalism de casta, ce naiba sa iasa bun din asta? Suntem noi romanii atat de destepti incat sa croim drumuri noi, necercetate de altii?
Exista si acolo meschinarie, insa se opreste la drepturile fundamentale, la Constitutie… la noi nu exista limite, modificam imediat Constitutia si gata, avem varianta convenabila intereselor clasei, sau presedintelui, sau premierului, cui detine puterea de a o modifica in avantajul lui… si sa vezi ca fara prea mult referendum…
Pai ce-i asta, tara sau mosie luata in arenda pe minciuni electorale?
Incoerenta ne-a adus aici, si tot ea ne va elimina complet de pe harta. Pe langa evaziune, proasta administrare, birocratie, lipsa de viziune si de orientare economica. Plus deturnare de ban public! Ce sa iasa bun din astea? Iese bine doar pt FMI si pt bancheri ca ne tot indatoram, si pt unguri, ca ne dezagregam singuri. Iar toate astea inseamna ca esti IDIOT! Idiot ca le accepti, idiot ca le legitimezi prin alegeri, idiot ca nu le contesti inteligent, caci legal nu se mai poate, s-au acoperitde-a lungul anilor cu cea mai stufoasa legislatie posibila in domeniul intimidarii… votati fiind! Si daca nici acum nu pricepem asta, inseamna ca habar nu avem cine ne trage clopotele…
Prin noua lege a învăţământului superior şi cercetării din Franţa, se intenţionează desfiinţarea unui număr de 5 800 specialităţi de masterat. http://www.lemonde.fr/education/article/2013/01/30/genevieve-fioraso-notre-objectif-faire-disparaitre-5-800-specialites-de-master_1824376_1473685.html
CTP are acum gură bună : +atitudinea Bruxelles-ului faţă de presa din România. Zisa presă este acuzată de oficialii europeni pentru „atacuri prin media, prin intermediul presei”, asupra Justiţiei, pe baza „îngrijorării” unor „mai mulţi jurnalişti”. Carevasăzică, „sursele” CE sunt nici măcar nişte unităţi media, site-uri sau televiziuni, ci nişte persoane particulare neidentificate care ar practica jurnalismul. Pentru presa serioasă, presa însăşi nu e nicidecum o sursă în sine. Orice „ştire” apărută într-un mediu de presă trebuie supusă verificării proprii de către alţi jurnalişti, abia apoi fiind sau nu asumată. Darmite ce zice un jurnalist sau altul, la Bucureşti sau pe la Bruxelles… Ca (ne)profesionişti ai informaţiei, domnii responsabili europeni nu respectă nici măcar deontologia jurnalismului, pe care tocmai îl acuză. În continuare, se solicită de către CE înăsprirea legislaţiei pentru ca presa să nu-i mai atace, hărţuiască, streseze, intimideze pe magistraţi. Poţi să crezi că judecători din România au fost ameninţaţi de presă cu bătaia, cu moartea sau cu răpirea membrilor de familie. Că s-au aruncat autostrăzi (!) în aer sub ei ca să fie împiedicaţi a lupta cu corupţia. Să fim serioşi. S-au difuzat nişte emisiuni de televiziune mai mult sau mai puţin documentate, tendenţioase, partizane politic. Da, şi? Magistraţii pot fi intimidaţi de asemenea „atacuri” cu o singură condiţie: dacă sunt intimidabili. În cazul în care respectivii sunt câte-o madmuzea sau nişte marţafoi cu robă, coloraţi politic până în albul ochilor, care se dau în stambă pe net, care vorbesc public ca nişte bufniţe bete şi mai au şi nişte schelete în dulap, atunci fireşte că nu le e moale să vadă lucrurile astea prezentate publicului. Subsemnatul n-am văzut încă un om al legii competent, imparţial şi decent care să fi fost atacat de presă din senin, din iarbă verde. Şi chiar dacă s-ar întâmpla aşa ceva, magistratul în cauză e dator prin fişa postului să mai aibă o calitate: nervi tari. Să-şi facă meseria inflexibil, orice s-ar spune în presă. Cine se pretinde „emotiv”, ca „catindatul” la şefia DNA al d-nei Pivniceru, pur şi simplu nu e bun de magistrat. Nici de jurnalist. Şi pe magistraţi nu-i alege poporul, ca să piardă sau să câştige capital electoral prin presă – ei sunt numiţi şi inamovibili.+ Sursa http://www.gandul.info
DIN GOANA CALULUI
“Vom colabora cu adunările generale ale Parchetelor din cele două structuri, cu consiliile acestora de conducere, cu procurorii șefi de la aceste structuri, în sensul de a ne face ei recomandarea unor persoane care, în viziunea lor, ar avea aptitudinea profesională, morală și viziune în lupa anticorupție care i-ar face apți de a ocupa aceaste funcții”, a adăugat isteaţa şi plăcuta doamnă Pivniceru.
Raportul MCV de ieri, bîntuit de fantome, a introdus în cursa cu obstacole altele decăt îi dă dreptul regulamentul Federaţiei Internaţionale de Călărie, din care cauză armăsarul de rasă l-a cam copitat, cele 3 iepe-găurile negre ale justiţiei româneşti (Haineaţă, Macovrei, Koverşi) admirându-i pofticios podoaba.
http://www.realitatea.net/pivniceru-raportul-mcv-nu-a-
criticat-procedura-de-selec-ie-a-conducerii-piccj-i-dna_1102545.html#ixzz2JWo33x4Z
Ce este avantajul competitiv ? O superioritate câştigată de către întreprindere/organizaţie/firmă atunci când poate furniza aceeaşi valoare (aici termenul acesta cu semnificaţii multiple se referă la toate beneficiile şi drepturile ce apar prin posesia respectivei valori. Cel mai frecvent sunt considerate două tipuri de valoare economică : 1/ Utilitatea unui bun ori serviciu. 2/ Puterea unui bun ori serviciu de a induce o situaţie de schimb voluntar prin care acel bun ori serviciu permite achiziţionarea altor bunuri, servicii, ori a banilor) ca şi competitorii săi, dar la un preţ mai mic, sau când poate cere preţuri mai mari furnizând mai multă valoare prin “diferenţiere” (diferenţierea este rezultatul eforturilor de a face un produs ori un brand să se remarce ca furnizor de valoare unică pentru clienţii săi, prin comparaţie cu valoarea oferită de către competitorii săi). În marketing, “valoarea” semnifică extensia percepţiei unui bun ori serviciu de către clienţi în ceea ce priveşte acoperirea necesităţilor sau dorinţelor lor specifice, măsura acestor necesităţi ori dorinţe fiind WTP (willingness to pay) sau dorinţa de a plăti pentru achiziţionarea acelui bun ori serviciu. Acest tip de valoare din marketing depinde mai mult de percepţia subiectivă a clientului, decât de valoarea intrinsecă a produsului. Avantajul competitiv rezultă dintr-o potrivire exactă a “competenţelor distinctive” (reprezintă abilitatea unică pe care compania o dobândeşte de la fondatorii săi, ori o dezvoltă pe parcurs, şi nu poate să fie imitată uşor de către competitori. Competenţele distinctive pot da companiei unul sau chiar mai multe avantaje competitive în crearea şi furnizarea de valoare către clienţi într-un anumit domeniu) cu “oportunităţile” (reprezintă un set exploatabil de circumstanţe având rezultatul nesigur, cerând cheltuirea de resurse şi implicând expunerea la risc).
ŞENGHENIREA TABLOURILOR OLANDEZE
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dosarul-jaful-secolului-hotii-tablourilor-au-retinut-numele-lui-matisse-dupa-masina-matiz.html
Regina Beatrix a Olandei a abdicat în semn de protest referitor la tablourile furate, nu înainte de a-i aminti premierului că la baza acestui caz stă decizia neghioabă a acestuia de neadmitere în spaţiul şenghenitor a strămoşilor din Carpaţii de curbură.
« Grăbeşte-te repede », pân’ nu pun ăia ochii şi pe digurile Olandei, a mai adăugat Suverana.
Ma intreb totusi retoric, cum de nu i-a traznit Dumnezeu, balta era mare, ma refer la cea peste care au zburat, drept pentru care nu mai ramanea decat trista amintire din ei…….probabil ca nici aia, la cat rau au facut omenirii…..si vor mai face.
Ca tot vorbeati de rautate…..
@ Radu Humor,
Mai stiu eu o zicala buna, pe care-am auzit-o in anumite cercuri in Dubai:
“Petrolul este mult prea important pentru a fi lasat pe mana arabilor……”
@ Doru Coarna,
Mitica….eu stiam ca Mitica trage clopotele…….
Scuze, mai nou este Itzic……
@ Fault,
Corect, aveti drptate, totusi oare cati dintre romanii de generatie mai noua stiu ce inseamna acelea SDV-uri……..
Sa incercam tot noi astia mai vechi, care ne-am petrecut tineretea murdari de vaselina si ulei pana la cot:
- Scule,
- Dispozitive,
- Verificatoare…………….
Unde esti tu Tepes Doamne?????
Si eu, care credeam ca Basescu s-a dus in America Latina ca sa identifice, pe o platforma pregatita de SIE, eventuale piste de spalare a purcoiului de bani storsi de portocalii in timpul guvernarilor de trista amintire.
Trebuie sa recunosc; m-am inselat!
Mai frate cind il vazui pe asimetric cum impartea el (la conferinta de presa) nave-de lupta si civile-,locomotive,trenuri,vagoane sine etc. mi-a venit sa-mi pling de mila. Cum dracu de noi romanii sintem un popor asa de prost.Ne-am lasat condusi atitia ani de un idiot care nici acum nu tace.Si ce sa vezi actualii se falesc cu “coabitarea”.
Doru Coarna tata m-am predat,ai avut dreptate in tot ce-ai spus !
@Doru Coarna ianuarie 31, 2013 la 7:30am întreabã: “Cine ne opreşte sã avem 3 furnizori de electricitate în orice sat? Şi trei de apa?… la noi nu existã limite, modificãm imediat Constituţia”
►Constituţia prevede la art.136 alin.3: «Bogãţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian…»
►Corespondentul din Constituţia veche, 1991, era art.135 alin.4: «Bogãţiile de interes public ale subsolului, cãile de comunicaţie spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea care pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organicã, fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice.». Am transcris aldin ce-a fost scos la “revizuirea” din 2003
Dintre cãile de comunicaţie publice (drumuri, conducte de transport fluide, reţele electrice sau electronice), ce s-a privatizat depinde de proprietarul cu profil privat – cã z’ce cã asta-i globalizarea. Dacã nu vã acordã servitute, mergeţi la mediere, conciliere, arbitraj şi ce s-o mai putea, dar începeţi activitatea cu un contract de consultanţã şi faceţi prima investiţie în aDvocaţi ! – cã ei pot chiar dacã sunt parlamentari, dar nu pot conduce teatre, cã e dramatic …
D’aia se discutã’n sfere sã se poaţã face referendum şi cu ~30% participare – sã mai scoaţã ce-i încurcã pe anteRprenori
@ Iceflame,
hai ma Iceflame ca nu trebuia s-o spui chiar daca o stii… nu trebuia sa spui ca Cipru a intrat in rahat pana la gat cu datoriile si economia, ca ameninta sa confiste niste valuta, ca nu mai vrea sa fie paradis fiscal, ca daca ai lovele acolo trebuie sa ti le iei mintenas… si sa le duci unde a intarcat mutu’ iapa, cu protectie maxima, socialista, ca injecte de capital privat salvatoare dar si generatoare de profit, ca orice spalatorie de bani, etc., etc.,etc.
M-am suparat pe tine pt ca arunci numai cu neadevaruri… Raule!
@ RH si MN,
nu glumesc: daca SUA n-ar exista, sau daca s-ar ocupa doar de activitati spatiale sa zicem si nu de intreaga omenire, IN 3 LUNI AM AVEA SIGUR UN MARE-MARE RAZBOI MONDIAL! Priviti in jur, din 3 state, unul ar pune de balamuc urgent!
PS. Railor! Pardon, Lailol!
@ Iceflame!
nu , eu cred ca nu te-ai inselat de loc….Asta , o data , si in plus s-a dus peste ape in scopul de a-si mai face o leaca de pofta de odihna! Sa te tii acuma , haineala si tavaleala noua prin vilele de protocol! Nu mai pleaca de joia , cred ca porneste de miercuri, deoarece este foooooarte obosit…SCARBA!Unu ramane de garda la telefon , sa raspunda obraznic, iar restul, incolonati , la vilele de protocol cu nosferatu in frunte si madam udrea in coada! trai bun, tara saraca, ce naiba!
Mi-a plăcut cum se-nvârtea pe-acolo și nu-l băga nimeni în seamă.
S-a înghesuit printre rânduri, a dat din coate, înaintea fotografierii, ca să dea mâna cu Merkel. Până la fotografie nu reușise să dea mâna cu ea și cu Barroso…
Preseintia, am inteles, va apartine Cubei. Credeti ca trece pe rom?
@ Doru Coarna,
Daca n-ar exista SUA, am avea un singur diavol mic, in loc de un diavol mare si unul mic…..
Probabil ca lumea s-ar ocupa in primul rand de diavolul mic, cu stergerea acestuia de pe harta, dupa care s-ar forma cateva uniuni regionale care vor vedea ca este mult mai profitabil sa faci comert decat razboi……
Si au trait impreuna ever after…..pana la adanci batraneti…..
@Fragmentarium politic
Sunt în asentimentul Dumneavoastra. Felicitari pentru articol! “L-am devorat”! Îmi permit însă, să vă întreb: în contextul celor prezentate, mai există suficiente motive, pentru o persoană care vă împărtăşeşte cu drag ideile expuse în material, să nu ia decizia plecării definitive din ţară…? Vă mulţumesc.