Rezultatele alegerilor din acest sfarsit de saptamana desfasurate in Slovenia si Croatia au adus in prim-plan un nou set de victorii ale partidelor de stanga. In Slovenia, partidul Slovenia Pozitiva, condus de actualul primar al Ljublianei, Zoran Jankovic, a obtinut pluralitatea de voturi, intrunind 28,54% din preferintele electorale. Rezultatul este unul cu atat mai impresionant cu cat Slovenia pozitiva este un partid format abia in luna octombrie a anului curent, de catre Jankovic. Acesta este deja una dintre personalitatile proeminente ale politicii slovene, fiind singurul politician care a reusit sa obtina doua mandate consecutive de primar al capitalei fostei republici iugoslave.
Slovenia Pozitiva este cel mai recent exemplu de inovatie, creativitate si deschidere ideologica la nivelul stangii europene. In timp ce alte guverne, conservatoare, isi demonstreaza calitatile prin inventarea de noi masuri politice si economice de agravare a calitatii vietii, in vederea atingerii unor tinte de crestere economica anemice, Slovenia Pozitiva a reusit sa convinga alegatorii asumandu-si din start un set de obiective ambitioase: atingerea unui nivel de 4% al cresterii economice pentru a face din Slovenia un stat „sigur, social si eficient”. Aparent, in state fost-comuniste mai dezvoltate decat Romania statul social nu a murit si nu este nici un stat „de mamici” sau de cetateni care nu vor sa munceasca.
In Croatia, coalitia de centru-stanga Kukuriku, condusa de presedintele social-democratilor croati, Zoran Milanovic, a obtinut in urma alegerilor 81 de mandate din totalul de 151 de mandate ale legislativului croat. Victoria aliantei de centru-stanga din Croatia vine pe fondul incapacitatii guvernului conservator de a face fata efectelor crizei economice, datorate intr-o masura semnificativa politicilor economice adoptate in ultimii opt ani. Coalitia de centru-stanga a reusit sa obtina aceasta victorie in alegeri si ca urmare a modului inovativ in care propriul program economic – Planul 21 – a fost dezbatut in fata cetatenilor in urma mai multor reuniuni publice. Victoria stangii in alegerile parlamentare din Croatia completeaza astfel victoria categorica a lui Ivo Josipovic, candidatul social-democrat, in alegerile prezidentiale de anul trecut .
Nerelevant. Probabil din cauza ca acolo democratia functioneaza!
De ce?
Observ de ceva vreme ca partidele nu mai comanda sondaje , cunosc motivele pentru care unii nu vor sa cunoasca cit de cit adevarul ,ce se intampla insa cu ceilalti?
Nu prea ar fi de invidiat, atat ca moment, cat si ca scor. Avantajele scorului se pot risipi cu usurinta, cand vor intra in malaxorul crizei. Mai interesanta ar fi “vechimea” partidului sloven, care, in pofida a ceea ce tindem sa credem, arata ca si o Alba ca Zapada care apare peste noapte ar putea avea trecere la electorat…
Las’ ca social-democratii din croatia vor scoate tara din criza: au de unde sa se inspire: vezi performantele obtinute de alde zapatero, papaendreu, precum si cele promise de ponta&Nastase
nu este o minune, ci doar un mic fapt, devenit realitatea dar foarte fragil, deoarece, in PREZENT, ca sa fi sigur ca vei castiga alegerile, trebuie sa vi cu oameni competenti ( nu cei vechi, ologi, bosorogi, comunisti de vaza, etc ).
trebuie sa se implice mai mult in promovarea tineretului, care au viziuni total diferite fata de cei ( bosorogi ), dar Cum sa dea tineretu inainte cand ( bosorogii ) care ii cauta moartea pe acasa, nu vor sa renunte la Locurile Ocupate!
Si ce imi pasa mie ? Acolo e acolo aici este aici!
Dvoastra cam prea asteptati sa cada malaiata … unde trebe (desi daca cade de prea sus .. naspa . Ca aveam un par de vreo 8 metri inaltime! )
Sa va zic io una buna : cica o portiune de autostrada inaugurara de Bocciul neamului .. nu prea mia este! O desfac , ingropa sau asa ceva. Noua ne zic ca la prosti ca a fost “experimentala” . Ce ar fi ca maine sa faceti o interpelare la Parlam,ment si sa cereti demisioa lu Ancuta ?!
E .. atunci votacu de rand ar zice ” uite ba ca asta nai lupta , mai zice .. poa merita” insa asa ce imi pasa mie ca in Croatia ?!
Să fim cinstiți; În Slovenia și Croația au câștigat,
dar în Spania și Grecia au pierdut
@AN
Tactic nu cred ca a fost o idee buna sa scrieti azi. Speram sa fie o achitare.
Tocmai am citit pe luju ca se amana pe 15 decembrie. Eu cred ca va fi o achitare, Dar va rog pe 14 si 15 sa nu mai scrieti pe blog pentru ca nu da bine fata de mai multa lume si in special pt judecatori (Uite ba la ala ca il doare undeva si scrie pe blog). Eu asa cred. Eu am scris azi noapte ca sunt mai multe versiuni de verdicte in diverse plicuri. Deocamdata sa consideram ca judecatorii sunt de capu lor si sa va purtati ca atare. Poate a dormit prost basescu azi noapte si nu a avut timp sa reflecte azi dimineata ce verdict va fi in special ca azi trebe sa plece din tara. Poate fi si tactic ca intra instantele in concediu de craciun si sa nu aveti timp sa faceti un recurs ca lumea. Ramaneti la minge.
@ Dle Nastase,
Vedeti dumneavoastra, prin tarile astea mici, atunci cand s-a spart tara-mama s-a spart si sistemul… La noi din contra, astfel ca acolo oamenii au devenit liberi si au trebuit sa gandeasca, sa munceasca si sa caute solutii. La noi sistemul a pervertit totul pt a-si consolida pozitia dominanta castigata aventuros, in ’89.
Ca argument, in ’89 romanului nu-i era frica de partid (daca era om al muncii…), ci de securitate, asta putea dobora oricand pe oricine. Noroc ca n-a prea muncit…
Acum insa, romanului obisnuit ii este frica in ordine, de: patron (sau Casa de Pensii), de primar si acolitii lui, de sefii locali ai partidelor, de Boc si mintea lui, de Basescu si mofturile lui, de UE si dramele ei, de banci, de FMI, de asasinii economici, de codex alim., de radar si parcarile cu saltarea masinii, de toate felurile de gripa (inainte le ignoram cu totii!), etc., si poate abia la final de sotie…
Pe Dvs. acele vremuri v-au pregatit, dupa v-ati desavarsit, iar intre 2000-2004 ati saltat Romania si ati pus-o pe crestere si admitere in UE si NATO. Dupa care, timp de sapte (7) ani incercati sa scapati de consecintele sistemului. QED.
Nu toti insa pot accepta sau rezista unor astfel de provocari -din pacate- astfel ca romanul obisnuit este blocat psihic, este complet inhibat inspirational, incapabil de decizie, de analiza, de sinteza, ci este animat doar de ura si invidie.
Asa imi explic si incerc sa explic de ce valorile stangii au succes in tari marunte si nu, in tari importante: cele mici au, sau nu mai au, sisteme mici, iar energia naturala a populatiei se poate manifesta inspre progres.
Sigur, altele mari si consolidate, au o traditie in a vota stanga, insa acolo se traieste ca la victoria finala a dreptei! Dar nici acolo nu exista sistem pervertitor! Ati vazut fapta nebunului ala norvegian asta-vara, acolo sistemul nu-si spioneaza populatia ci spionii! Cultul puterii, desi cu mult mai intens decat la noi, acolo este si fair, in acelasi timp. Poate pt ca-s protestanti, unii practicanti, altii amatori, dar sunt!
Off-topic, dar legat de 2 posturi -cel despre “dreptul la insurectie” si cel despre comasarea alegerilor, la care nu am avut timp sa comentez :”Ce e de facut, ce e de facut, ca vaaaai, nu iese lumea in strada”; “Ce facem, plecam din Parlamenr? “; “Dar daca nu e bine? “.
Eu cred ca , in actuala situatie, in care cetatenii (nu “romanii”, nu “populatia”, asa cum se exprima cei mai multi dintre cei care alcatuiesc clasa politica)) au instinctele politice si constiinta civica complet anesteziate, numai actiuni radicale, cu mare relevanta simbolica, ar mai putea trezi spiritele. Actiuni precum aceasta: http://lci.tf1.fr/economie/entreprise/2007-02/sarkozy-appele-chevet-toyal-4880637.html
Greva Foamei, adica-precum cea initiata de deputatul francez Jean Lassalle in 2006. Lassalle a facut greva foamei timp de 5 saptamani, pentru a impiedica delocalizarea unie uzine japoneze din circumscriptia pe care o reprezenta. Si a facut-o cu ducblu succes : a) uzina nu a mai delocalizat b) MoDem a obtinut un scor bu la alegerile din 2007 si asta nu datorita lui Bayrou (care, saracu’, e , cum se spune “academic”, “nulle part”). De precizat ca Lassalle e tehnician agricol de formatie si parcursul sau nu este cel comun clasei politice franceze, fie ea de dreapta sau de stanga.
Lassalle sustine ca si altora le-ar fi trecut prin cap aceeasi idee , mai exact lui Chirac, insa cand era mai tanar probabil (si se lupta cu Baladur, pana cand Mitterand s-a hotarat sa il sustina pe Jaqcues pentru prezidentiale, caci asa s-au intamplat lucrurile in realitate)
mhttp://lci.tf1.fr/politique/2008-01/chirac-avait-envisage-greve-faim-4885280.html
Eu, in locul parlamentarilor USL, asta as face(fara nici o ezitare, btw): insa nu sunt in locul lor. Nu as vrea sa fiu rautacioasa si sa intreb, retoric, evdident, dar cine sa faca greva? : X, Y, Z…….. (fill the blank space) ? (sa nu dam nume, pentru ca aici e vorba de o idee, nu de persoane). Dra cred ca daca 10 parlamentari cel putin ar face acest lucru, ar fi un semnal destul de puternic, intersant ca simbolistica si care ar obliga o re-pozitionare (mediatica, politica in principal) a majoritatii actorilor. Greva Foamei pentru Democratie-este ceva nobil in esenta ei.
Bottom line, fara Actiuni Radicale, cu efecte simbolice, bine gandite dinainte- si acestea au nevoie de scenarii , ceea ce generic vorbind scoala franceza de comunicare politica (Pilha, Colé, Séguéla) numeste “écriture médiatique” -va i foarte greu sa mai captati atentia (politica) a cetatenilor . Si nu uitati ca actuala putere e inca sustinuta “din afara”.
@
Adrian Nastase
MIMAREA DEMOCRATIEI CERE SACRIFICII (?)
Memento:
Miercuri 7 decembrie Statele Unite au comemorat 70 de ani de la atacul armatei japoneze asupra Pearl Harbor.
Joi 8 decembrie, Rusia (comemoreaza? aniverseaza?) 20 de ani de la “parafarea” destramarii URSS (drapelul rosu cu secera si ciocanul urmand sa fie coborat de pe Kremlin in 25 decembrie 1991, zi cand Gorbaciov a demisionat).
Actualitatea politica:
1. Rusia Unita, partidul lui Vladimir Putin, a obţinut majoritatea în Duma de stat. Rusia Unită a obţinut 238 de mandate de deputat din totalul de 450. Partidul Comunist, aflat pe locul al doilea după alegerile legislative de duminică, va avea 92 de deputaţi, Rusia Justă (centru-dreapta) 64 de deputaţi, iar partidul Liberal-Democrat (naţionalist) va avea 56 de deputati.
(Pentru a deţine majoritatea în Duma de stat este nevoie de 226 de fotolii de deputat din totalul de 450, iar Partidul Rusia Unită a obţinut 238 de mandate – bref: a obtinut majoritatea).
2. Rusia Justă (conform unei alte traduceri, “Rusia Dreapta”), partidul fostului preşedinte al Dumei, Serghei Mironov, a fost creat în laboratoarele Kremlinului ca alternativă „de stânga” a Rusiei Unite.
3. Partidul Slovenia Pozitiva, condus de actualul primar al Ljublianei, Zoran Jankovic, a obtinut pluralitatea de voturi, intrunind 28,54% din preferintele electorale.
(Observatie legata de un “mesaj lingvistic”: conform conventiei etice generale, just e pozitiv!).
In (ceal)alta ordine de idei:
1. Partidul Comunist din Rusia, aflat pe locul al doilea după alegerile legislative de duminică (20,7% din voturi), este (cica!), principala mişcare de opoziţie din Dumă (rog seriozitate- zambetele, ai tarziu).
2. In Croatia, coalitia de centru-stanga Kukuriku, condusa de presedintele social-democratilor croati, Zoran Milanovic, a obtinut in urma alegerilor 81 de mandate din totalul de 151 de mandate ale legislativului croat.
(Concluzia: In aceste conditii- ma refer la toate punctele- grea viata va avea coalitia condusa de un social- democrat, in Croatia!).
P.S.
Par dessus le marche: Putin a anuntat ca va candida la urmatoarele alegeri prezidentiale.
Intrebarea este de ce se osteneste sa faca efortul unei campanii electorale- poate, pentru ca (a mima) imaginea democratiei cere sacrificii?
KGB vs KGB – CIA vs KGB: UN POD (DELOC) INDEPARTAT
1. Pentru cei care nu stiu: Mihai Gorbaciov a fost sef KGB.
2. Pozitia lui Putin in KGB (y compris, in varianta rebitezata, FSB) este notorie.
3. Bush senior a fost sef CIA.
4.Bascularea situatiei din estul Cortinei de Fier, in 1989, s-au facut prin acordul CIA-KGB prin (ex)varfurile acestora, Bush senior si Gorbaciov, in acel moment sefi de stat- SUA si, respectiv, URSS (lucru binecunoscut).
Actualitatea politica:
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a cerut autoritatilor ruse sa anuleze alegerile parlamentare ce au avut loc în 4 decembrie, relateaza agenţia Interfax.
“Liderii tarii trebuie să admita ca au fost numeroase falsificari si fraudari, iar rezultatele nu reflecta voinţa poporului”, a spus Gorbaciov. A adaugat ca, in aceste conditii, autoritatile ” pot lua o singură decizie – anularea rezultatelor alegerilor” şi organizarea unui nou scrutin.
(Tonul imperativ al lui Gorbaciov este de retinut!- n.A.)
Politia rusă a arestat marti, 6 decembrie 2011, 800 de manifestanţi, la Moscova şi în alte oraşe din Rusia, potrivit BBC News.
Conform presei, surse din politia de la Moscova au declarat că 569 de persoane au fost arestate marţi în piaţa Triumfal din centrul capitalei Rusiei, printre care liderul partidului Iabloko, Serghei Mitrohin şi Boris Nemtov. De asemenea, au fost arestati mai multi jurnalişti .
Alti 230 de manifestanti au fost retinuţi in Sankt Petersburg, iar 25 la Rostov pe Don.
Mai multe grupari ale opozitiei au anuntat, miercuri 7 decembrie 2011, ca manifestatiile impotriva victoriei partidului Rusia Unita, condus de Vladimir Putin, vor continua în pofida arestarii “brutale” a mai multor lideri ai opoziţiei, relatează AFP.
Marti 6 decembrie, senatorul republican american John McCain i-a atras atentia premierului Vladimir Putin ca in Rusia sunt posibile revolte similare celor din Primavara araba:
“Draga Vlad, Primavara araba vine intr-un cartier de langa tine”, a scris McCain pe Twitter, potrivit Mediafax.
Senatorul american a adăugat un link catre un articol publicat de Wall Street Journal, potrivit caruia, in urmatoarea perioadă, “dovezile privind frauda la alegeri” vor tensiona relatiile dintre Rusia si capitalele occidentale.
Un avertisment similar cu cel al senatorului american fusese lansat inaintea alegerilor de liderul opozitiei comuniste, Ghennadi Ziuganov.
P.S.
Identitatea opiniilor fostului sef KGB Gorbaciov, senatorului democrat american si sefului comunistilor rusi este de-a dreptul impresionanta- si, desigur, absolut intamplatoare! O “coincidenta”, pentru cine crede in asa ceva.
P.S. 2
STASI vs KGB – O DIVERSTIUNE TRANSPARENTA
Ministrul german de externe Guido Westerwelle le-a cerut (ce verb!; n.A.) marti 6 decembrie 2011, autoritatilor ruse, sa ancheteze numeroasele nereguli comise la alegerile legislative din 4 decembrie, relatează RIA Novosti.
Logica elementara duce la concluzia ca “atentionarea” nemtilor este o diversiune. Doar nu va fi crezand cineva ca va fi indraznind Berlinul sa-l supere pe tzarul Putin! A venit iarna, si nu STASI le da gaz metan. Asta, pentru a nu mai discuta de faptul ca ar trebui sa bata cineva recordul de naivitate pentru a crede ca nemtii s-ar putea rasti, cu adevarat, la (ex)spionul rus in Germania, Vladimir Putin, despre care voci bine informate afirma ca, de fapt, nu se stie cu exactitate pentru cine spiona, la Berlin.
Mai e nevoie sa fie amintit faptul ca Angela Merkel “vine” din fosta Germanie de Est- unde, intamplator, era (si) sediul STASI?
Corect:
“Mihail Gorbaciov a fost sef KGB”
Doru Coarnă,
Cred ca ați surprins foarte bine tema fricii în România deceniului 8. Dar mai este și tema lehamitei. Dau numai 2 aspecte
afișarea non sos stop a lui Ceaușescu și familiei.
activiști făcuți pe baza originii sociale care dădeau indicații, la fel ca mentorul lor, tuturor, oricând și oricui.
In 2012 ,oare,va veni si primavara cu miros de stinga si pe la noi.?
Aya, in Rusia se intampla un paradox, pe care onoratul Occident bag seama ca nu-l vede, iar cand se va frige va fi, probabil, tarziu. Este vorba despre uriasul potential de frustrare si nostalgie comunista al marii mase a populatiei ruse, satula sa tot mearga cu burtile goale pe calea democratiei (in paradis nici nu poate fi vorba!), spre deosebire de liderii democrati, care incearca prin toate mijloacele posibile sa-si distanteze poporul de utopiile trecutului. Este greu de spus cate voturi s-au furat de catre partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unita (unde nu se fura in democratie?!), dar repetarea alegerilor implica un risc urias pentru soarta democratiei ruse. Se pare ca Occidentul va fi pus in fata unei dileme: repetarea alegerilor, cu riscul revenirii comunistilor ortodocsi sau acceptarea democratiei supravegheate (stiu ca suna ca dracu, dar asta e!) a lui Putin, cu riscul ca varfurile garbaciului acestuia sa-i atinga nu numai pe nostalgici, ci si pe unii oligarhi… E, intr-adevar ciudata coincidenta celor trei opinii, dar Rusia este in Europa, si nu stiu daca europenii vor fi incantati de o noua divizare, avand in coasta o Rusie comunista, chiar daca americanilor s-ar putea sa le surada (ceea ce va fi un nou motiv de divergenta transatlantica!)…
PS: Rau cu rau, dar mai rau fara rau…
@
isabel_allende
DACA OAMENII POLITICI AR FACE GREVA FOAMEI AR STARNI RASETE
In mesajul tau din decembrie 7, 2011 la 9:27 pm propui ca zece parlamentari USL (numarul este variabil, banuioesc) sa faca greva foamei, considerand ca demersul (citez) “ar obliga o re-pozitionare (mediatica, politica in principal) a majoritatii actorilor”. Iti intemeiezi parerea pe “experienta Lassalle” din 2006.
Te asigur ca, in spatiul romanesc, o astfel de actiune ar declansa valuri tzunami de ironii- acesta fiind unicul efect substantial. Sigur ca ar aparea interesul mediatic- dar preponderent al autorilor de articole si realizatorilor de emisiuni satirice care, fara indoiala, ar avea cel mai bun subiect cu putinta pentru a distra publicul. Gestul ar fi sortit deriziunii, iar efectul ar fi contrar celui scontat.
Cand propui- sau declansezi- o actiune, important este sa iei in calcul si specificul psihologiei destinatarului.
In tarile latine- in general vorbind- greva foamei facuta de politicieni ar fi privita, in cel mai fericit caz, ca o melodrama. In Romania – tara in care troneaza spiritul lui Caragiale- ar fi privita ca o melodrama ieftina, dominant fiind, ca perceptie si interopretare, ridicolul care ar acoperi (inca o data!) prin translatie, toata clasa politica.
O posibila replica superficiala la afirmatiile mele precedente ar putea fi “invatatoarea care a facut greva foamei multe saptamani nu a fost preceputa ca ridicola”. Desigur, asa este, dar, parafrazand “non idem est si duo dicunt idem”, perceptiile nu sunt aceleasi, privind acelasi gest facut de persoane din medii diferite. Gestul invatatoarei a fost prezentat de mass media ca un strigat de disperare al societatii- acelasi gest facut de oameni politici ar starni rasete. Sa-ti mai amintesc ca, oricum, sacrificiul invatatoarei a ramas fara efect din partea autoritatilor (situatia profesorilor fiind binecunoscuta)? Mai grava, insa, imi pare a fi reactia societatii. Am auzit indivizi spunand doar “si la ce i-a folosit?” ceea ce, chiar daca nu inseamna deriziune (asa cum s-ar intampla in cazul politicienilor) este aruncare la limita derizoriului.
Henri Bergson a surprins perfect o anumita trasatura a societatilor latine, sintetizand-o printr-o imagine, in “Le rire”. Daca un individ modest aluneca si cade, reactia “publicului spectator” poate fi de compasiune. Daca acelasi lucru i se intampla cuiva bine imbracat, starneste hohote de ras.
P.S.
A propos de Lassalle si de greva foamei: lucrurile nu stau chiar asa cum le prezinti. In primul rand, NU societatea franceza si politicienii francezi au fost impresionati – dimpotriva, dincolo de ipocrizia mediatica, toti au facut bancuri usturatoare (a fi “moqueur” este o caracteristica fundamentala a francezilor). Gestul lui Lassalle s-a adresat japonezilor, care au o cu totul alta psihologie. Ceea ce apare ca intervenitie viguroasa a lui Chirac, Villepin si Sarkozy pentru a “convinge” japonezii de la Toyo Alluminium sa nu schimbe amplasamentul uzinei a fost o actiune tipic electorala. Japonezii (repet, cu o psihologie total diferita de cea latina) erau deja convinsi!
In diverse cercuri franceze se fac si acum glume pe seama gestului lui Lassalle care, dintr-un “petit maire” (expresie care, in limba romana ar avea ca echivalent depreciativul “priramash”) provincial a ajuns mare deputat.
@
Fragmentarium Politic
Intr-adevar, pericolul revenirii comunistilor la putere este un mesaj continut al APARENTELOR critici occidentale la adresa alegerilor din Rusia.
Cine ar putea crede ca, de exemplu, Merkel are ceva impotriva lui Putin? Dimpotriva, as spune!
Un amanunt semnificativ care subliniaza ipocrizia criticilor occidentale (si indemnurilor de a repeta alegerile din Rusia) transpare din faptul ca, in comentariile prin mass media, nu este uitat “micul detaliu” legat de un anumit rezultat al sondajelor: proportia rusilor nostalgici (ma refer la comunism) a crescut. “Intamplator”, aceasta informatie este data “la pachet” cu sublinierea faptului ca, in urma actualelor alegeri, comunistii rusi s-au clasat pe locul doi (ca distanta fata de primul loc este foarte mare, inseamna un detaliu trecut cu vederea, ceea ce subliniaza ideea de subliminal, pentru un observator atent).
@
isabel_allende
Am observat o greseala de tastare in mesajul pe care ti l-am adresat (decembrie 8, 2011 la 3:47 pm) care ar putea face ca respectivul cuvant sa fie de neinteles.
Corect:
In diverse cercuri franceze se fac si acum glume pe seama gestului lui Lassalle care, dintr-un “petit maire” (expresie care, in limba romana ar avea ca echivalent depreciativul “primarash”) provincial a ajuns mare deputat.
@
Ingineru
IPOCRIZIA ESTE PAGUBOASA- LA FEL SUNT SFATURILE TALE!
Ipocrizia trebuie sa fie trasatura ta dominanta din moment ce il sfatuiesti, cu senitatate, pe Adrian Nastase sa se comporte in mod ipocrit. Esti atat de atasat de ipocrizie- dependent, probabil- incat nu iei in calcul faptul ca sfaturile tale sunt paguboase (daca nu cumva vei fi avut in vedere, cu rea credinta, acest lucru).
Fara urma de jena, il indemni pe Adrian Nastase sa se comporte ipocrit, sa nu fie firesc- si, ca atare, sa nu scrie pe blog in zilele de 14 si 15 decembrie (preziua si ziua pronuntarii ICCJ) motivandu-ti “sfatul” in mod jenant (citez): “nu da bine fata de mai multa lume si in special pt judecatori (Uite ba la ala ca il doare undeva si scrie pe blog)”
Un asemenea indemn la ipocrizie este halucinant.
Daca, prin absurd, Adrian Nastase ar proceda astfel, comportamentul lui ar denota frica. Un om fricos- sau care, intr-un moment de slabiciune ori de oboseala, ar da impresia ca ar fi astfel- este calcat in picioare!
AN este un barbat puternic iar ipocrizia ii este straina. Depun marturie pentru asta.
Comportamentul lui trebuie sa ramana firesc indiferent de incercarile cunoscute ale unei zile. Firesc este sa comunice zilnic prin acest blog- o extraordinara platforma de transmitere a mesajelor, un spatiu al schimbului de idei valoroase, de mare impact.
Dosarul este o facatura- si, inca, absolut penibila.
Nu ma indoiesc ca decizia ICCJ va fi de achitare.
Aya
ca sa stii : Mihai Gorbaciov NU a fost sef KGB.. A fost “doar” activist de partid .. undeva prin zona mai de gios cam pana cand Antropov (asta era cekist , fost sef al KGB) l-a saltat mai sus ca sa aduca “sange proaspat” ca Kremlinu cam incepuse sa semene a institut geriatric.
Niciodat da niciodat nu am intalnit in anii erei Gorby vreo referinta ca ar fi fost membru ori sef al KGB (ma rog Secretarul General al PCUS dadea ordine KGB ..).
Si dupa cate stiu unicu cekist-sef ajuns atata de sus (sef si tar) a fost Antropov (Beria se pare ca a murit ca avea niste idei in acest sens … ).
Putin a fost cekist da numa polcovnic
@Aya,
Iti respect punctul de vedere.
1. Insa japonezii nu erau deloc convinsi, din contra, au fost foarte deranjati, spunand ca negociaza “cu cutitul la gat” : http://lci.tf1.fr/france/2006-04/japon-apprecie-methode-lassalle-4855846.html
2. Si clasa politica franceza nu s-a stricat de ras, nici macar nu a ironizat prea mult: din contra, a fost luata prin surprindere-la inceput s-a enervat, Lassalle a fost acuzat ca “strica” imaginea Parlamentului, iar apoi a trebuit “to cope with” . A fost un gest inedit pentru peisajul politic francez (pe care il urmaresc destul de aproape) , pentru simbolistica politicii franceze , unde ierarhiile, actiunea dupa un anumit model pre-stabilit sunt normative. Cel mai important, si-a atins scopul.
3. Argumentul cu “tarile latine” si cultura deriziunii e valabil pana la un punct: e valabil in situatii si circumstante economice si sociale “normale”, care nu prezinta mari tulburari si “défis” importants. Situatia actuala a Romaniei in special e dramatica, nu numai din punct de vedere al parametrilor economici si sociali, dar (si mai ales) ai celor democratici. Daca nu se constientizeaza acest lucru, de elite in general si clasa politica in sepcial, cu atat mai rau. Iar unei situatii dramatice , la care se adauga inegalitatea mijloacelor de lupta politica, nu poti raspunde decat cu actiuni radicale si/sau actiuni cu mare valoare simbolica: actiuni generate de o gandire “outside of box”.
3.1. In tari “latine” (mie nu imi place termenul, sa nu uitam ca in Roma antica Cicero si-a pus viata in joc si a plecat in exil sa salveze republica, desi Cezar, Pompei si Crassus il invitasera sa fie partas intru tiranie) precum Spania si Italia oamenii au protestat foarte mult in ultimele luni. Si vor protesta si mai mult in anul urmator, avand in vedere masurile de austeritate care s-au preconizat deja, plus cele care urmeaza sa vina. Intr-o alta tara “latina”, Franta , Villepin, care era candidatul favorit al lui Chirac in 2007 la prezidentiale, si-a rupt gatul, cu acel faimos “contrat de première embauche”: au iesit in strada peste un milion de tineri si Villepin a terbui sa renunte si la proiectil de lege, si la candidatura, deoarece sansele ii scazusera dramatic.
Intrebare: Cum se poate suplini atunci, in in lupta cu puterea, lipsa sindicalizarii si lipsa societatii civile din Romania? Opozitia nu are nici un fel de aliat in aceasta situatie, complet debalansata, si, in plus, are si o problema de credibilitate? Cum poti trezi societatea civila si pe cetatenii acestei tari? -evident, nu prin ceea ce s-a facut pana acum, nu mai are efect (si nu trebuie sa fim sociologi sa ne dam seama de acest lucru, este nevoie doar de “common sense”). Doar ALTFEL de actiune (politica)/actiuni in general mai pot face acest lucru. Nu e nevoie nici de Bergson pentru a realiza acest lucru, ci doar “to put into people’s shoes”.
4. Eu nu am propus nimic (nici macar numarul de 10 parlamentari, a fost o cifra minimala) eu am spus ce as face eu. Pe de alta parte, cred ca recursul acesta perpetuu la Caragiale (care pe mine ma enerveaza -recursul, nu Caragiale) a fost si este un bun motiv pentru a NU face lucruri in Romania. Sa nu uitam ca acum o suta de ani, pe vreema cand Caragiale crea, un rege al Romaniei intra in razboi impotriva tarii sale, o regina mergea pe FRONT (imbracata in uniforma de nurse) si ingrijea ranitii, guvernul se refugia la Iasi intr-un superb simbol al rezistentei si curajului, etc. Si actiunile lor “outside of box” pentru vremea respectiva au dus la faurirea Romaniei Mari.
5. La vremuri exceptionale, actiuni exceptionale, cum se spune. iar eu prin actiuni exceptionale inteleg actiuni izvorate din “outside of box thinking”. Necesitatea implementarii acestui din urma concept e din ce in ce mai raspandita nu numai in management, de unde provine, ci si in alte domenii: spre ex., un editorial din Financial Times de astazi vorbea despre necesitatea a “innovative approach” pentru a salva zona euro, pentru ca tot ce s-a facut pana acum, si, mai grav, tot ceea ce se propune, nu rezolva problema. Insa oamenii sunt in primul rand tentati sa gandasca in functie de variabile cunoscute (clisee uneori) decat sa mearga cate variabile necunoscute -nu fac acest lucru decat in situatii de criza extrema.
PS: Niste domni mentionati in postul meu precedent, si care au “facut” vreo trei presedinti francezi, si ale caror idei sunt fascinante, mergeau cam pe aceleasi idei: sa surprinzi, sa fii cu un pas inainte, sa anticipezi, sa creezi (dezbateri, agenda, personaje-in sensul de “character”, etc).
Am scris prea mult.
@Aya,
Intrebare (retorica): In ciuda exotismului lui Lassalle (nu mai mult decat Mélenchon sau Christine Boutin, cu propunerile ei rocambolesti) Cambadelis si Guérini sunt mai respectabili decat el? Ma indoiesc profund. Ca sa nu mai dam alte exemple ilustre, despre care ar fi trebuit sa fie l’objet de la mocquerie” a clasei politice franceze. Pana la urma, ce a contat nu a fost cat de mult s-au amuzat politicienii francezi (si repet, au fost in principal enervati, nu amuzati) , ci care a fost efectul asupra oamenilor: majoritatea a apreciat gestul.
@Aya,
a)Avand in vedere ca nu stiu daca pot raspunde maine, apropos de “mocquerie” si cine de cine rade prin Franta: stii cum era (supra)-numit un presedinte francez , care a stat 2 mandate in functie? Raspuns: “Monsieur trois minutes” . De ce? Uite pentru asta :http://www.amazon.fr/Sexus-politicus-Christophe-Deloire/dp/2226172556
(gasesti referinta in aceasta carte). Despre cine este vorba? Pai, despre Monsieur Chirac.
Pentru oricine citeste aceasta carte, va gasi multe alte detalii inedite, dar si foarte, foarte interesante pentru a contura profilul celor care au condus sau au aspirat sa conduca Franta.
Daca este sa vorbim despre cine rade de cine in politica franceza, crede-ma, Lassalle e pe ultimele locuri (si, fara emfaza, chiar urmares/citesc despre ce se intampla in peisajul politic francez).
b) Apropos de deriziune, am mai reflectat la ceva: intotdeauna, o actiune este credibila atunci cand si cel care o infaptuieste este credibil la randul sau. Sigur, daca dl senator Voicu (acela, da
) ) ar face greva foamei pentru democratie, sau alta actiune cu valoare simbolica, tot in numele democratiei, ar rade si curcule, sunt de acord cu asta. Dar daca altcineva/altii, cu un “track-record” onest (oare exista asa ceva? : am glumit 
) ) ar intreprinde genul acesta de actiuni, te asigur ca nu ar mai fi nimic ridicol. Credibilitatea celor care compun clasa politica (si rezistenta lor la santaj, as mai adauga eu) sunt doua teme asupra carora ar merita sa se reflecteze. Credibilitatea este un asset, da, mai ales in cazul actiunilor from “outside the box thinking”. De ce? E o alta dezbatere
@Fragmentarium Politic, Aya
“Burtile goale (de foame) ale rusilor?” Ha! Stii prin cate locuri (de vacante, si nu Turcia) am vazut rusi? Multe de tot. Si nu rusi din aceia foarte bogati, ci rusi din clasa medie: vareste medii (deci activi profesionali), tineri si foarte tineri, mamaitze cu palariute crosetate, da. Stii cati erau?: multi de tot, mai multi decat vesticii. In anumite statiuni (nu dau nume) de pe doua continente (Africa si Asia) , personalul din unele hoteluri vorbeste mai bine rusa decat engleza. Ghizii de excursii -la fel. Repet, nu erau rusi foarte bogati (pentru ca nu e vorba de Monte Carlo sau Coasta de Azur), ci persoane normale-frapant pentru mine a fost sa vad ca erau MULTI de tot.
Edit: “ar rade si curcile”-la punctul b)
@ Ghita Bizonu’ spune : “Mihai Gorbaciov NU a fost sef KGB.. ma rog Secretarul General al PCUS dadea ordine KGB”
De fapt Mihai Gorbaciov se temea de KGB chiar şi după ce ajungea secretar general al PCUS. S-a bazat mult pe serviciile de informaţii şi de protecţie ale armatei. El şi Andropov se născuseră în aceeaşi regiune Stavropol din NovoRossia/Rusia Meridională.
@
Ghita Bizonu’
Gorbaciov a fost sef la KGB- e adevarat, nu pentru mult timp.
La fel de adevarat este ca putina lume cunoaste acest lucru- de altfel, s-a facut putina valva (spre deloc) pe acest subiect (ceea ce este atipic).
Nu a fost de talia lui Andropov (nu ma refer neaparat la pozitiile detinute de acesta, dar la faptul ca era un as al dezinformarii si o inteligenta sclipitoare).
@
isabel_allende
Spiritul moqueur al francezilor va fi fiind total satisfacut dupa variata gama de prestatii sarkozistice la Elysee si in diverse alte locuri. Paleste, in fata acestuia, amintiea cabotinilor, afectatilor, caraghiosilor care si-au facut numarul pe scena politica franceza.
Legat de Lassalle: probabil nu am reusit sa ma fac bine inteleasa.
Afirmand ca In diverse cercuri franceze se fac si acum glume pe seama gestului lui Lassalle care, dintr-un “petit maire” provincial, a ajuns mare deputat, nu m-am referit, neaparat, la politicieni. Prefer intelectualii.
@
isabel_allende
Referitor la mesajul tau din decembrie 8, 2011 la 11:19 pm (pe scurt):
Pentru un japonez, a negocia sub presiunea ideii ca un om s-ar putea stinge din vina lui (conteaza mai putin daca, in realitate, respectivul chiar ar fi decis sa duca sacrificiul pana la capat) inseamna a negocia cu cutitul la gat.
Faptul ca Lassalle si-a atins scopul nu il transforma intr-un mare spirit sau intr-un reper. Si Sarkozy si-a atins scopul- asta nu il face mai putin penibil.
Elementele de ordin psihologic sunt nu doar valabile in orice situatie, dar chiar primordiale. Sunt cele care motiveaza, de fapt, actiile si re-actiile. Cine vrea sa castige, construieste planul in functie de specificul psihologiei grupului (poporului, etc).
Desigur, depinde ce doreste fiecare: cel care se incapataneaza sa-si vada pusa in opera strategia doar pentru ca i se pare geniala- si arunca in derizoriu determinantul psihologic- ar trebui sa nu se mire ca este un vesnic perdant.
Eu iubesc temernul “tara latina” si latinitatea, in general.
Iubesc si spiritul lui Caragiale. De fapt, este parte structuranta a spiritului romanesc. Sunt convinsa ca romanii au depasit multe situatii limita, ramanand vigurosi cand altii s-ar fi frant, tocmai datorita acestui simt sanatos al umorului.
Imi amintesc o reactie spontana pe care am avut-o fata de o amica din State. Eram intr-un loc in care trebuia sa ramanem niste zile. A facut diverse lucruri favorabile ei- si iritante pentru altii. De fiecare data, spunea cate un “I’m sorry!” cu acel zambet larg, tipic. Cunosc bine obiceiul american- daca a spus “I’m sorry” acea persoana a ispasit, deja. La al treilea “I’m sorry”, i-am replicat: “Eu vin din tara lui Caragiale, unde se spune altfel: cu pardonu’ omori omu’”. Nu a mai fost nevoie sa spuna “I’m sorry”. Daca demasti ipocrizia cu umor, o vindeci- sau, cel putin, o opresti sa se manifeste. Este doar o componenta a acelui spirit la care m-am referit.
Cum pot fi rezolvate situatiile dificile, critice chiar, cu care se confrunta o societate? Prin recursul la elite. Din nefericire, exista un curent general anti-elite, de parca s-ar fi intrat in era sinuciderii sociale colective.
Splendid, insa cred ca schimbarea actualei puteri de la noi e mai importanta.