Andonis Samaras, presedintele partidului Nea Demokratia, a implinit anul acesta 60 de ani. A fost in mai multe randuri ministru – la externe, la finante si la cultura. Este cunoscut mai ales prin mandatul lui la externe, in perioada 1989-1992, in guvernul Mitsotakis. A sustinut o abordare dura in “chestiunea macedoniana”, a parasit partidul, si-a creat propriul partid, “Primavara politica”, si mai tarziu, in 2004 s-a intors in Nea Demokratia, devenind unul din liderii sai si apoi, din 2009, presedintele sau, dupa demisia lui Kostas Karamanlis. Interesant este faptul ca, in studentie, Samaras si Papandreou au fost colegi de camera, devenind, ulterior, adversari politici.
L-am cunoscut foarte bine pe Antonis Samaras, in perioada in care am fost ministru de externe (1990-1992). Una din primele mele vizite in strainatate a fost la Atena, la invitatia lui (1990). Am mai fost in Grecia, invitat de Samaras, prin martie 1992. Ne-am intalnit apoi de nenumarate ori, la Bucuresti sau la Atena, sau la diferite reuniuni internationale. Pe unele dintre ele le-am prezentat in cartea mea, “Romania dupa Malta” (vol1-7).
12 septembrie 1990 – Grecia
27 noiembrie 1991 – Bucuresti
semnarea Tratatului de colaborare si prietenie intre Romania si Grecia
17 martie 1992
2 octombrie 1990, Reuniunea OSCE
9.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Andonis Samaras, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Elene.
Andonis Samaras: A vizitat România după Revoluţie.
Foarte interesat în evoluţiile de la noi. Suntem foarte apropiaţi. Simţim prietenie. Nu avem probleme.
Pregătiţi în găsirea căilor de promovare a intereselor noastre în CEE. Să-i spunem cum să acţioneze. Putem conta pe el.
Ungaria, Polonia, Cehoslovacia au găsit căi de tratament preferenţial.
Au început bulgarii.
România rămâne în urmă – impresia că sunt probleme politice.
Să promovăm un ansamblu de măsuri ofensive.
Adrian Năstase: Apreciază foarte mult poziţia Greciei.
Bucuroşi să ştim că putem să contăm pe ei.
Vorbeşte despre complexitatea problemelor de la noi şi despre nevoia de a fi analizate cu realism şi obiectivitate.
Trece în revistă relaţiile bilaterale şi reflectarea lor la nivelul instituţiilor. Apreciază buna cooperare economică. S-au produs schimbări, care se reflectă şi în relaţiile între ţările noastre, atât în bine, cât şi în rău. E de dorit să facilităm vizite ale Camerelor de Comerţ; să vadă ce posibilităţi sunt.
Acum România îşi stabileşte partenerii.
Andonis Samaras: Vestul întotdeauna se uită la posibilităţile de dezbateri libere, de liberă exprimare etc.
Adrian Năstase: Am înţeles acest lucru. Dovadă: reprezentantul PNL face parte din delegaţia română la ONU.
Încercăm să ne îmbunătăţim imaginea.
Avem nevoie de încredere şi ajutor.
Nu înţelegem atitudinea Consiliului Europei.
Probabil ni se va amâna acordarea statutului de invitat special.
Andonis Samaras: Vor transmite o telegramă ambasadorului lor.
De ce fac asta?
Adrian Năstase: Vor să vadă ce se întâmplă.
Referitor la relaţiile bilaterale – să creştem viteza contactelor între noi la toate nivelurile.
Andonis Samaras: Oricând simţim că primul-ministru doreşte să vină în Grecia, oricât de curând, să-i anunţăm.
Adrian Năstase: Ar vrea să meargă cât mai curând.
Andonis Samaras: Vom transmite o invitaţie oficială.
Adrian Năstase: Să discutăm relaţiile noastre şi să avem consultări pe teme CSCE.
Andonis Samaras: Să sincronizăm acest lucru cu vizita lui Adrian Năstase la Atena.
Să indicăm orientarea spre economia de piaţă. Vor fi imediat efecte.
Adrian Năstase: Mesaje şi la oamenii de afaceri greci: să vină în România.
Andonis Samaras: Va vorbi cu Camera de Comerţ.
Întâlnirea se termină la 9.40.
*
9 decembrie 1990
8.40 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, pleacă la Atena, în vizită oficială de prietenie la invitaţia ministrului Afacerilor Externe al Republicii Elene, Andonis Samaras.
10 decembrie 1990
12.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la o rundă de convorbiri oficiale cu Andonis Samaras[1], ministru al Afacerilor Externe al Republicii Elene.
Andonis Samaras: Salută pe Adrian Năstase nu numai ca ministru, ci şi ca prieten, atât personal, cât şi al Greciei.
Deşi Grecia şi România au fost aproape în trecut, inclusiv în anii totalitarismului, acum trebuie să conferim un nou statut şi un nou conţinut acestor relaţii. Să continuăm pe un plan superior legăturile foarte puternice între ţările noastre.
E important de subliniat faptul că există o decizie a guvernului grec de a sprijini cât poate, în această perioadă de schimbări spre democraţie, poporul român, şi în acelaşi timp să facă tot posibilul, atât în cadrul CEE, cât şi bilateral, pentru a oferi ajutor alimentar, în special în această perioadă de sărbători ale Crăciunului.
Va vorbi şi cu ministrul Agriculturii.
În ansamblu, ei au făcut şi vor face ce pot în CEE pentru a promova relaţiile între România şi CEE. E un lucru important nu numai pentru că suntem prieteni, ci şi pentru că, în viziunea Greciei, acest ajutor constituie un factor stabilizator pentru întreaga regiune. E o caracteristică intrinsecă în relaţiile dintre cele două ţări.
Ne-am întâlnit la Paris, recent. Primul-ministru l-a întâlnit pe preşedintele Iliescu; l-a întrebat despre deciziile majore din România.
Este foarte bucuros să constate progresele în consolidarea proceselor democratice, că s-au făcut paşi tangibili în această direcţie pozitivă. Important este şi faptul că deschidem sectorul privat în România, singurul care poate aduce progres.
În ceea ce priveşte cooperarea balcanică, noi suntem hotărâţi să facem ce ne-am înţeles la Tirana.
Referitor la criza din Golf, Grecia consideră că evoluţiile recente sunt în direcţia bună. Înainte de a ne gândi la o soluţie militară, să epuizăm posibilităţile de reglementare paşnică a crizei.
Azi au primit vestea că ultimii cetăţeni greci au plecat din Irak.
Sunt foarte fermi în ceea ce priveşte aplicarea rezoluţiei Consiliului de Securitate, din considerente istorice. Ce s-a întâmplat în Kuwait s-a întâmplat în Cipru cu câtva timp în urmă.
Referitor la Cipru: pentru Grecia este de cea mai mare importanţă să se lucreze permanent pentru degajarea unei soluţii paşnice. În contextul CSCE, secretarul general al ONU a menţionat Cipru ca singura problemă de soluţionat în cadrul celor 34. E un imperativ pentru comunitatea europeană.
Aţi avut deja discuţii cu Gelestathis. S-a discutat despre contractul referitor la calea ferată. A primit telefon de la el. Speră că se va aranja, că cele două ministere responsabile cu transporturile publice vor rezolva toate problemele în suspensie.
Nu ştie dacă a discutat propunerea greacă privind autorizaţiile de transport pe autobuz Bucureşti–Atena pentru studenţi. A avut loc întâlnirea Comisiei mixte româno-greacă şi aşteaptă răspuns la această problemă.
Referitor la Acordul pentru evitarea dublei impuneri, sunt gata să accelereze adoptarea lui.
În ceea ce priveşte pensiile, s-a discutat cum să abordăm de aici înainte această problemă.
E o sensibilitate crescută în Grecia referitor la problema industriei nucleare. Ei au cerut părţii române să semneze cu Grecia un acord privind recunoaşterea accidentelor nucleare. Cu Bulgaria au rezolvat-o. E important să o facem. E şi o sensibilitate internă la această problemă. Cu Bulgaria au căzut de acord să informeze AIEA. E important să avem şi cu România acest tip de acord. Sunt acuzaţi în Grecia de faptul că ei nu fac nimic în legătură cu asta.
Suntem gata să pregătim Programul cultural între cele două ţări. E important să facem ceva mai mult decât până acum în acest domeniu.
Ne-ar interesa reacţia dumneavoastră referitor la propunerile de acord privind Marea Neagră. Cum vedeţi dumneavoastră propunerea Turciei? Ei au primit informaţii că alte ţări, care nu sunt geografic la Marea Neagră, ca Albania şi Iugoslavia, au fost invitate ca observatori. Se aşteaptă ca prietenii să nu împartă toată regiunea în două şi să fie invitată şi Grecia.
Adrian Năstase: Suntem foarte mulţumiţi să fim aici. E normal. Poate chiar este puţin tardivă această vizită. Ar trebuie să ne întâlnim mai des.
Să ne amintim de trecut, să ne respectăm tradiţiile, dar în acelaşi timp să ne gândim la viitor.
Nu avem nici o problemă între noi care nu poate fi rezolvată.
Mesajul nostru este limpede: mulţumim pentru poziţia Greciei în timpul şi după Revoluţie, precum şi pentru sprijinul oferit României în instituţiile europene. Sprijinul Greciei se bucură de o înaltă apreciere în România. Ştim că datorăm acest sprijin şi dumneavoastră personal.
Contăm pe dumneavoastră în eforturile noastre de reformă. Mulţumim pentru interesul faţă de preocupările noastre în momentul de faţă, de schimbarea de fond a mecanismului economic în România.
Nu avem timp pentru a trece în revistă toate dosarele care ne-au fost pregătite.
Întâlnirea poate constitui un punct de cotitură, pentru a conferi o dinamică mai mare relaţiilor bilaterale.
Suntem foarte interesaţi în dezvoltarea şi diversificarea contactelor politice. Să construim un sistem de consultări între cele două ministere de Externe pe orice probleme de interes, cum ar fi, de exemplu, cooperarea la Marea Neagră. Să avem relaţii de lucru la nivelul ministerelor.
Ar fi foarte important dialogul la nivel înalt. Ar da semnalele necesare pentru opinia publică. Are mesaje pentru primul-ministru şi preşedinte Republicii Elene.
Domeniul economic poate da substanţă relaţiilor. Nivelul schimburilor a fost în creştere, dar e încă la nivel scăzut, dacă ne raportăm la potenţialul celor două economii. Credem că putem face mai mult în acest sens.
Afacerea cu locomotivele diesel poate fi un semn foarte bun.
A întâlnit şi pe ministrul Comerţului azi. A discutat unele proiecte concrete.
De acord cu problemele ridicate, referitoare la cadrul juridic al relaţiilor bilaterale. Trebuie să regândim unele acorduri care guvernează relaţiile şi să adăugăm altele noi: evitarea dublei impuneri şi garantarea investiţiilor. E important pentru oamenii de afaceri greci, pentru a-i încuraja să vină în România.
Am făcut un asemenea acord cu Italia, în urmă cu câteva zile.
E important să avem un cadru instituţional la nivel guvernamental, pentru a sprijini afacerile. E adevărat şi pentru România: schimburile comerciale bilaterale sunt în principal o problemă a oamenilor de afaceri. Să nu uităm un aspect important: chiar dacă statul nu mai are monopol, are totuşi un important sector de investiţii.
Participarea reciprocă la târguri e utilă.
Dacă mergem cu viteză bună cu reformele în domeniul politic, va urma cu siguranţă şi schimbarea din economie.
România e o ţară importantă din punct de vedere economic. Singura preocupare a oamenilor de afaceri greci e de natură politică. Un guvern nou în România nu poate fi decât mai la dreapta celui din care fac parte.
Referitor la domeniul culturii şi educaţiei, trebuie să îmbunătăţim legăturile în acest domeniu. Trebuie să facem mai mult. Să avem schimburi de vizite ale personalităţilor culturale române şi elene.
Sperăm să semnăm curând acordul privind schimburile culturale şi un acord de cooperare tehnico-ştiinţifică.
Suntem foarte mândri că avem studenţi greci în România. Vom studia propunerea lor. Ne-ar bucura să creăm condiţii pentru ca studenţi români să studieze în Grecia; eventual partea elenă să ofere câteva burse în diferite domenii, inclusiv pentru pregătirea a 3–4 diplomaţi, care să studieze aici.
Referitor la acordul privind accidentele nucleare, nu e nici o problemă. De acord să-l negociem şi să-l semnăm. Vom da comentariile în curând. Pe fond, nu e nici o problemă care să ţină de principii.
Am discutat cu Bulgaria referitor la CNE de la Kozlodui.
Andonis Samaras: Ce procent din energia electrică generată în România revine energiei nucleare?
Adrian Năstase: Acum e zero. Avem în construcţie CNE de la Cernavodă.
O arie de preocupări foarte importantă e referitoare la problemele consulare. Sunt diferite probleme. Românii vor să călătorească în străinătate. Sunt dificultăţi pe care le înţelegeţi. Au dificultăţi studenţii greci; au probleme cei care sunt în joint ventures sau au rude în Grecia. Să organizăm o discuţie la departamentele consulare şi să abordăm toate problemele consulare.
Am rezolvat problemele de acest gen cu Austria. Le discutăm acum cu Italia.
Referitor la propunerile privind cooperarea la Marea Neagră, veţi găsi în noi un prieten. Dacă vor fi observatori, Grecia va fi inclusă. Grecia e cea mai legată de Marea Neagră.
Referitor la colaborarea balcanică, am discutat mult la Tirana. Putem lucra fructuos împreună. Poate fi şi subiect de consultare între ministerele noastre.
Putem discuta diverse alte iniţiative
Reuniunea noastră e doar un fel de inventar de diferite probleme care pot fi rezolvate în timp.
Andonis Samaras: Mulţumeşte pentru analiză, pentru poziţia privind colaborarea la Marea Neagră şi pentru hotărârea de a dezvolta relaţiile bilaterale.
Relaţii de lucru la nivelul ministerelor noastre, de asemenea, le consideră fezabile şi importante.
Va transmite invitaţiile la nivel înalt.
Protecţia investiţiilor străine şi felul în care se va regăsi în legislaţia românească îi interesează foarte mult. E o condiţie pentru a atrage investiţii străine.
Referitor la oamenii de afaceri eleni, el consideră importantă discuţia cu preşedintele Camerei de Comerţ. Oamenii de afaceri greci vor investi în România atunci când vor avea toate elementele necesare pentru a lua decizii. El personal doreşte foarte mult să vadă rezultate bune în acest domeniu. Vor fi bucuroşi să ne poată fi de folos.
Referitor la burse, ei ar fi bucuroşi să le poată acorda. Vechiul guvern elen a suspendat acest drept. Ei vor redeschide aceste programe de schimburi. Vor fi încântaţi să acorde burse pentru diplomaţi români.
Referitor la relaţiile consulare, putem avea o asemenea discuţie în lunile care vin. CEE instituţionalizează afacerile consulare şi sunt hotărâţi să pună în aplicare acest acord. Ar putea fi anumite constrângeri ce decurg din poziţia CEE pe acest plan. Discuţiile bilaterale să înceapă de acum într-o lună, după ce ştim ce se hotărăşte la nivelul CEE.
Vom întâlni jurnaliştii. Să le facem cunoscut cu ce am fost de acord.
Adrian Năstase: De acord.
Să vedem ce se poate face în materie consulară, dar şi pe plan bilateral.
Dorim să deschidem un consulat la Salonic.
Convorbirile se termină la 13.50.
Urmează o întâlnire a celor doi miniştri de Externe cu presa.
*
17–18 martie 1992
Adrian Năstase, ministru de Externe al României, pleacă la Atena, pentru a participa, în calitate de preşedinte al părţii române, la sesiunea a XI-a a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare româno-elenă (Atena).
10.15 Deschiderea oficială a Comisiei mixte de colaborare guvernamentală româno-elenă.
Andonis Samaras (ministru de Externe al Greciei): Cu Adrian Năstase am discutat creşterea pe toate căile posibile a relaţiilor turistice, comerciale, economice între cele două ţări. Asta nu este ceva care să rămână în texte, ci să fie traduse în viaţă. Altfel, avem relaţii mari în convorbiri, dar nu în fapte.
Reuniunea de astăzi este de o importanţă crucială. Trebuia să aibă loc de mult. Cu schimbările din România, este timpul să legăm potenţialul celor două ţări.
Să depăşim problemele birocratice. Am dat instrucţiuni ambasadelor noastre să găsească o cale rapidă de a elimina problema paşapoartelor oficiale. Dacă Camera Română de Comerţ decide ca oamenii de afaceri să vină în Grecia, trebuie trataţi special şi nu ca turişti obişnuiţi. Asta nu este politică, ci ceva ilogic.
Ceea ce avem nevoie este un calendar. Avem reuniuni la nivel ridicat. Trebuie să urmărim ce se realizează, pentru a vedea dificultăţile apărute.
Am semnat un acord de bază cu evitarea dublei impozitări. Foarte bine, dar trebuie să-l aplicăm.
Să aducem la zi acordurile încheiate cu vechiul regim. Să o facem într-un spirit nebirocratic.
Ne vom revedea mâine pentru a semna ce este de semnat.
Adrian Năstase: Este o situaţie specială că Andonis Samaras şi cu mine putem vorbi aici cu o singură voce. Ce a spus el este şi punctul meu de vedere.
Suntem foarte hotărâţi să sprijinim cât putem comunităţile de afaceri. Să începem al treilea val de investiţii în România.
Nu din întâmplare cele două guverne au desemnat miniştrii de Externe în Comisia mixtă. Este şi o problemă economică şi una politică în acelaşi timp. Comisia are un rol important în dezvoltarea relaţiilor speciale dintre România şi Grecia.
Este foarte important că am creat o temelie prin Tratatul de bază. Este important de adus la zi cadrul juridic.
Cred că aranjamentele instituţionale sunt foarte importante.
Să încurajăm tot ce favorizează relaţiile româno-greceşti şi să monitorizăm activitatea Comisiei mixte, să urmărim activitatea ei.
Este important să identificăm proiecte specifice, la care să adăugăm stimulente economice şi sprijin politic.
Să facem o listă de proiecte prioritare pentru a fi dată firmelor greceşti pentru investiţii şi cooperare. Să fim pragmatici.
Avem foarte mare nevoie să descoperim cum să găsim bani pentru proiectele noastre. Nu ne lipseşte imaginaţia. Să ne imaginăm un fel de fond, aranjament financiar pentru încurajarea unor proiecte. Cele două pieţe pot fi beneficiare una alteia.
Să vedem, deci, ce putem face pe acest plan.
Mulţumiri pentru ospitalitate, pentru hotărârea guvernului grec de a stabili relaţii privilegiate cu România. Este o lungă tradiţie de prietenie între cele două ţări, la care se adaugă legăturile prieteneşti personale.
Să ne concentrăm pe oportunităţi.
Deschiderea în prezenţa celor doi miniştri se încheie la 10.40.
[1] Andonis Samaras. Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Elene (1989–1990; 1990–1992).
Comentarii Recente