Arhiva pentru noiembrie, 2011



RTV – ora 18.30

Adrian Nastase este astazi invitatul Cristinei Sincai la emisiunea Newsdesk- RTv, ora 18.30.

Emisiunea poate fi urmarita live aici.

Echipa AN

“Sa se faca justitie!” (si recordul meu national…)

Saptamana viitoare am programate, la ICCJ, 5 (cinci) termene LUNI, MARTI, MIERCURI, JOI, VINERI. In cele trei dosare construite la comanda lui Traian Basescu. Cred ca este dreptul meu sa consider ca, in felul acesta, stabilesc un record national absolut. Acest record vine dupa recordul mondial, in curs de omologare – sper – de catre Guinness World Records, pentru procesul penal cu cel mai mare numar de martori din lume (974).

Dintre toate “reformele” perioadei de tranzitie din Romania, reforma justitiei este probabil cea mai ciudata. Pentru a o “depolitiza”, factorul politic intervine la modul cel mai direct. Sigur, nu este vorba doar de ultimii ani, dar ultimii ani au fost cei mai expresivi.

Raman la parerea ca o imbunatatire a sistemului justitiei din Romania presupune, intre altele,

- un numar corespunzator de judecatori integri,  bine pregatiti si bine remunerati;

- conditii logistice si financiare decente de lucru (sedii, sistem informatic etc);

- stabilitate legislativa;

- eliminarea rolului politic al DNA, actionand la comanda si in campanii – cand impotriva vamesilor, cand impotriva fotbalistilor sau a primarilor; eliminarea numirii sefilor parchetelor de catre factorul politic (ministrul justitiei/presedinte), conform angajamentelor luate la intrarea in UE – asa nu am mai discuta acum de un al treilea mandat (ilegal) al lui Morar prin delegare in perioada anului electoral 2012;

In ultimii sapte ani, Traian Basescu, in siajul campaniei electorale prezidentiale din 2004, a atras stigmatul coruptiei asupra Romaniei, explicand la Bruxelles, direct sau prin intermediari, cat de grav este acest flagel in tara noastra. In timp ce el isi cauta argumente pentru a se lupta cu adversarii politici, politizand la maxim sistemul de justitie, inclusiv prin schimbari permanente de magistrati, prin fortarea unor pensionari anticipate intre judecatorii  ”ne-ascultatori”, prin diminuarea rolului CSM – caruia ii stabilea in direct conducerea -, din pacate, fenomenul coruptiei   s-a amplificat la niveluri necunoscute, justitia nemaifiind capabila sa joace un rol de descurajare pentru un sistem profund clientelar – incurajat de Basescu pentru a-i asigura resursele financiare necesare realegerii sale din 2009. Acum, sistemul clentelar-mafiot, pastorit de Basescu, sistem ajuns la stadiul de metastaze, nu mai reactioneaza la morfina administrata selectiv de DNA.

Cunoscand aceasta situatie, Basescu  incerca sa manipuleze eventuale decizii  ale Uniunii Europene. Incearca rezolvarea dosarului Schengen in doua etape, martie si iunie 2012, si incetarea MCV-ului, in doua etape – februarie si iunie 2012, pentru a le prezenta ca “succese” ale puterii portocalii la alegerile “comasate” din noiembrie. Acesta este, de altfel, si unul din motivele pentru care alegerile locale nu trebuie sa se desfasoare la termen, in vara! Pentru ca aceste “reusite” sa poata fi mediatizate in pregatirea alegerilor.

Eliminarea MCV-ului  pana la alegeri este deci un obiectiv politic si electoral. El presupune un raport favorabil in februarie. Ce trebuie sa faca, in aceste conditii Traian Basescu? Simplu. Asemanator autorului genezei, el hotaraste: “Sa se faca justitie” si da si un termen – decembrie 2011.  In aceste conditii, s-ar oferi satisfactie controlorilor de  la Bruxelles, neinteresati de ceea ce, in realitate s-a dezvoltat sub aspectul criminalitatii si coruptiei in acesti ani in tara. Se incearca oferirea unui pretext pentru a incheia un capitol umilitor pentru Romania in relatia sa externa, capitol inventat de Monica Macovei, sub controlul lui Basescu. Ar fi si un bonus pentru alegeri.

Bun dar cum sa procedam? Simplu, incalcand toate regulile bunului-simt si toate conditiile de asigurare ale dreptului la aparare. In cazul meu, pentru a se obtine aceste obiective, saptamana viitoare  AM TERMENE DE JUDECATA LUNI, MARTI, MIERCURI, JOI si VINERI in cele trei dosare de la ICCJ.  Spre exemplu, in dosarul “afiselor electorale”, voi avea 3 (TREI) termene saptamana viitoare. Pentru ca nu au fost audiati pana acum decat 525 de martori din cei 974, sunt chemati zilnic 40-50 de martori, in doua etape (dimineata si dupa-amiaza). Va reamintesc, prejudiciul eventual adus de “Trofeul calitatii” Inspectoratul de stat pentru calitatea in constructii a fost stabilit printr-o  expertiza recenta la 3700 de euro (si neimputabili mie). Puteti citi detalii in Jurnalul National din 16 noiembrie  (Dan Constantin, “Trofeul calitatii” pune DNA in ridicol…) S-a decis insa ca trebuie  ”administrate” toate probele in acest dosar pana la sfarsitul lui noiembrie. Trebuie sa se faca justitie cu orice pret, chiar cu pretul nrespectarii dreptului la aparare! Cum se poate pregati apararea de pe o zi pe alta? Cum pot avocatii sa se pregateasca pentru aceste termene fara sa aiba incheierile de sedinta? Sau cand sunt depuse vinerea? In plus, ei au si alte angajamente – in alte procese sau ca profesori la diverse universitati?! Cum pot fi audiati, in mod serios, 40-50 de martori pe zi?

Zilele trecute, in dosarul “Zambaccian” – cel cu termopane, bideuri si dusumea din China – a fost depusa o expertiza care demonstreaza ca inregistrarea realizata cu aparatura DNA, efectuata de Octavian Cretu si larg raspandita de DNA in presa, “NU ESTE AUTENTICA’  si are numeroase puncte de neuniformitate. Puteti citi detalii pe www.luju.ro, articolul “Se  naruie caramizi din castelul “interceptarilor” DNA. Raportul de expertiza din 7 noiembrie 2011 concluzioneaza ca suporturile optice expertizate in dosarul “Zambaccian” nu sunt originale si prezinta discontinuitati”. Concluziile le trageti singuri…

In cel de-al treilea dosar – si acesta cu termen saptamana viitoare – sunt acuzat ca am dat mita printr-o hotarare de guvern. Pentru ca nu mai aveau spatii la ICCJ, audierile au avut loc, la termenul anterior, undeva intr-un spatiu inchiriat, la Curtea militara de apel, pe langa “Electromecanica”… In acest dosar, nici macar nu am solicitat vreo proba. A fost atat de evident nefondata si neprofesionala acuzatia formulata de DNA.

Sunt acestea “dosare de mare coruptie”? Veti judeca singuri… Sigur, DNA-ul a cautat timp de sapte ani sa dovedeasca acuzatiile pe care mi le-a adus Basescu in campania electorala din 2004: “vagoane cu copii” trimisi pentru adoptii in strainatate,  spaga pentru Bechtel, miliarde in Marea Chinei, “tainuri” pentru primul ministru francez sau cel german, bratarile dacice si multe altele. Din toate, au ramas doar aceste acuzatii penibile si cheltuielile imense pentru a cauta dovezi. Cine le plateste? Dar mai grav cine plateste pentru ca sacrificiile facute, in perioada 2001-2004,  pentru a intra in Uniunea Europeana nu au generat beneficiile inerente din punctul de vedere al finantarilor nerambursabile, distrugand o sansa imensa de modernizare pe care Romania a avut-o in acesti ani daca ar fi avut o conducere inteleapta care sa se ocupe de utilizarea banilor europeni si nu de dezvoltarea unui sistem clientelar si de rafuieli cu oponentii politici?

In final, vreau sa va intreb: credeti ca obiectivul obtinerii unui raport favorabil MCV in februarie justifica incalcarea procedurilor si a dreptului la aparare? Credeti ca scopul electoral al lui Basescu justifica mijloacele folosite?  Ce rost au vizitele bisaptamanale (confirmate) ale lui Daniel Morar la ICCJ? Ce rost au presiunile si intimidarile care duc la pensionari in valuri ale judecatorilor de la ICCJ? Ce rost are batalia pentru un ANUMIT mod de promovare a judecatorilor, care a determinat o asa de mare nemultumire a lui Basescu fata de respingerea legii trimisa de guvern la parlament?

“Sa se faca justitie” si”justitie se facu!” Cred insa ca, in aceste conditii, dispare statul de drept. Statul social a disparut de cateva luni…

Vesti bune de la Parlamentul European

Zilele trecute, Parlamentul European a adoptat Rezolutia referitoare la Platforma europeana de combatere a saraciei și a excluziunii sociale. Ca intotdeauna in cazul unor astfel de subiecte, tema a existat la noi in doua-trei articole in presa de o anumita calitate, si cam atat.

Chiar daca rezolutiile Parlamentului European au calitate de recomandare, nu cred ca merita sa trecem atat de usor peste acest moment. Votul din Parlamentul European reflecta, pana la urma, un tip de vointa si de filozofie de care nici Comisia Europeana, nici Consiliul European nu se vor putea debarasa in deciziile lor viitoare. Uniunea Europeana si-a fixat in ultimii ani obiective indraznete privind eradicarea saraciei, carora le-a acordat insa mult mai putina atentie, odata cu aparitia crizei economice si impunerea ca „stil de viata” a doctrinei austeritatii promovata de fortele conservatoare.

Important este ca aceasta Rezolutie, in ansamblul sau, vine si spune un lucru pe care il stiu multi, dar il soptesc doar pe la colturi: nu poate exista relansare economica atunci cand populatia este alienata de lipsurile tot mai crunte. In intreaga Uniune Europeana, saracia a crescut considerabil in ultima perioada, acesta fiind un efect mult mai concret al masurilor luate, dar si al consecintelor directe ale crizei economice, decat orice efect de relansare, mai mult sperat decat obtinut.

In acest context, apreciez recomandarea Parlamentului European catre Comisie, de a initia consultari referitoare la posibilitatea unei inițiative legislative privind venitul minim. Conform propunerii PE, acest venit ar putea fi stabilit la 60% din venitul median (nu mediu, cum scrie in traducere) al fiecarui stat membru.

Amintesc faptul ca Guvernul care a introdus venitul minim garantat in Romania este cel pe care l-am condus. Sunt zece ani de cand, prin Legea 416/2001 acest tip de venit a fost introdus. Acum, mai mult ca atunci vocile conservatoare critica masura ca fiind populista, in timp ce la nivel european asa ceva este vazut drept o necesitate.

Nu spun ca Guvernul pe care l-am condus a fost unul vizionar, ci faptul ca atunci, cand Romania era afectata (inca mai este) de saracie, am inteles ca nu putem construi fundamentele unei economii sanatoase pe o societate distrusa. Pana la urma, ceea ce face astazi Parlamentul European este sa traga un semnal de alarma cu privire la faptul ca Europa risca sa se intoarca acolo de unde a ploecat, daca nu si la mai rau. Iar asta ar inseamna esecul proiectului european.

Saptamana viitoare, Joi si Vineri la FET

Fundatia Europeana Titulescu are onoarea sa va invite

 joi, 24 noiembrie 2011, orele 11,00

la lansarea volumului: Regi si diplomati suedezi in spatiul romanesc (secolele XVII-XX), autor George Cristea.

vineri 25 noiembrie 2011, orele 11,00

la conferinta: Istoria si mitologia exceptionalismului coruptiei romanesti, sustinuta de prof. Dr. Adrian Severin (MPE)

Evenimentele au loc la Casa Titulescu, sos. Kiseleff, nr.47

Avanpremiera editoriala

In curand va aparea, sub ingrijirea lui Alexander Socolov si Florin Rotaru, la editura Biblioteca Bucurestilor, un volum de documente referitoare la istoria Romaniei, documente aflate in arhivele Rusiei.

Iata, spre exemplu, un document din 1826, din care se vede cum lucra imperiul rus si ce evaluari se faceau in acea perioada in legatura cu reprezentantii vietii politice din Principatele romane.

O propunere pentru Guinness World Record

M-am gandit ca este important sa promovam, pe toate caile, realizarile actualului regim din Romania :)

Iata, mai jos, solicitarea pe care am facut-o, cu mandrie, pentru inregistrarea unui nou record mondial in tara noastra : dosarul penal nr 514/1/2009,  in care procurorii DNA  au propus 974 de martori ai acuzarii in celebrul caz al “afiselor electorale” din 2004. Nu cred ca exista situatii in alte tari in care, in dosare penale, sa mai fie citati asa de multi martori. Trebuie sa fim mandri ca, si in aceste conditii de criza, tara noastra poate sa ofere astfel de exemple…

Cerere http://www.guinnessworldrecords.com/

Un subiect ce nu poate fi inchis – recensamantul

Dupa incheierea recensamantului, nimeni nu a mai spus ceva despre organizarea dezastruoasa a acestuia, dar mai ales despre intentiile ascunse ale organizatorilor, de a caror lipsa nu a reusit nimeni sa ne convinga.

Toata lumea a incercat sa puna balbaielile de la recensamant in spatele INS, ignorand – cu ajutorul lipsei oricarei informari de la nivel guvernamental – ca seful suprem al acestui proces a fost nimeni altul decat domnul Traian Igas, impotriva caruia USL va depune, de altfel, o motiune simpla. Problema nu a fost INS, ci cei de deasupra lor, care au contribuit decis si voit la toata debandada. Imi este si in ziua de astazi extrem de greu sa cred ca acele declaratii ale purtatorului de cuvant al INS, pe tema CNP, au fost pur si simplu o greseala o omului respectiv. Eu cred ca au reprezentat adevarul, un adevar modificat dupa cateva ore, prin pozitii aberante si o concediere a „tapului ispasitor”.

Zilele acestea am primit la „redactie” o noua dovada a faptului ca acest recensamant a urmarit construirea unei baze de informatii extrem de fidele, cu privire la datele de identificare a persoanelor. Si mai ales ca acest recensamant nu s-a incheiat la data stabilita prin lege, incercandu-se, prin intermediul administratorilor de bloc, completarea datelor ulterior incheierii oficiale a procesului. Din fotografia de mai jos, o sa intelegeti exact la ce ma refer. Apropo, daca Igas nu avea nicio raspundere, de unde implicarea „Organului de Politie”.

Am fost acuzat, in diferite medii „prietene”, ca as fi fost un instigator impotriva ordinii de stat si de partid, pentru faptul ca am ridicat problema colectarii CNP-urilor la recensamant. Intuiesc ca deranjamentul a venit mai degraba din faptul ca multi cetateni ne-au impartasit temerile lor, dar asta este o alta discutie si problema celor in care nimeni nu mai are incredere.

Despre buna-credinta a institutiilor care nu vor sa valideze un referendum, desi stiu ca, in baza celor mai recente date, acesta a avut o prezenta de peste 50%, nu vorbeste insa nimeni. Si este o dovada ca aceste date sunt folosite de actuala putere dupa cum ii convine. Asa cum spera sa ii “convina” si in alegerile de la anul.

Joi la FET

FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU

are onoarea de a vă invita la lansarea lucrării

Opt ani pe frontul de Est

de Ioan Sbârnă

Evenimentul are loc joi, 17 noiembrie 2011, ora 11.00, la Casa Titulescu, Şoseaua Kiseleff nr.47, Bucureşti

 

 

Buget 2012: între Industrie şi Agricultură, Boc alege Serviciile

Este titlul editorialului meu de miercuri din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.

Despre spectatorii din tribună…

Citind articolul lui Vasile Dâncu „Ultima bătălie a stângii: dărâmarea idolilor”, mi-a venit în minte adevărul butadei „ai grijă ce soluţii găseşti, pentru că ele s-ar putea sa-ti creeze probleme şi mai mari”. Nu as fi vrut sa-l comentez acum pentru ca doream sa ma refer, poate mai tarziu,  la o chestiune de principiu ce mi se pare importanta. Totusi, subiectul asta se leaga de ceea ce scriam ieri, “cine conduce…” si inevitabil se leaga si de diferite comentarii referitoare la votul de astazi privitor  la excluderea din PSD a lui Mircea Geoana. 

Ceea ce este cunoscut în folclorul politic drept „grupul de la Cluj” reprezenta o soluţie pe care am gândit-o în anul 2000 pentru problemele PSD din Transilvania. Am crezut atunci că, aducând în guvernul României transilvăneni, dincolo de calităţile politice şi profesionale ale lui Ioan Rus, Vasile Puşcaş sau Vasile Dâncu, PSD va reuşi să atragă o parte importantă din alegătorii transilvăneni, dand un mesaj concret si nu doar vorbind despre importanta Ardealului.  Strategia a dat, la început, rezultate, iar în anul 2004 PSD a obţinut în Cluj cel mai bun rezultat din istoria sa.

Dupa 2004 insa, „grupul de la Cluj” si-a arogat pretentia de a decide calea de urmat pentru PSD iar Vasile Dancu – cu reale calitati intelectuale - şi-a asumat rolul de eminenţă cenuşie a politicii româneşti, de strateg şi ideolog al stângii. Sau ca sa-l parafrazez pe Victor Ponta, rolul de Richelieu ardelean. In acea perioada, l-am redescoperit pe Vasile Dâncu, nu în calitate de „micul Goebbels al PSD”, cum îi spunea presa cât timp era ministru, ci de Ideolog şi Mare Reformator al PSD. Principalul punct al reformei PSD, în viziunea sa, era „Afară cu Iliescu!”. Mircea Geoană primise in 2005 misiunea de a înfăptui paricidul politic. A fost susţinut de „grupul de la Cluj” tocmai pentru acest obiectiv,obiectiv care aducea aminte de retorica Alianţei Civice de la începutul anilor 90: „Iliescu este cauza tuturor problemelor”. Falsitatea acestei abordări s-a dovedit imediat, prin scăderea partidului în sondaje, pierderea bătăliilor electorale şi confuzia militanţilor noştri. Nu cred că partidele care-şi devorează liderii câştigă respectul oamenilor. Nu cred că prin spargerea „icoanelor” o biserică adună mai mulţi credincioşi. Dimpotrivă.

Esenţa „Reformei” propuse de Vasile Dâncu, atunci şi acum, este instaurarea în PSD a revoluţiei permanente, după model troţkist. În logica internă a proiectului iconoclast, reperele identitare ale partidului trebuie distruse pentru a fi înlocuite cu noi personaje mesianice, acestea la rândul lor urmând a fi eliminate, în curând, pentru a face loc unor noi actori, identificaţi de păpuşari a fi noii purtători ai „Reformei”. În acest fel, cele mai puternice personaje politice nu ar fi cele care îşi asumă riscul de a intra în arenă, ci păpuşarii, spectatorii din tribună, cei care nu au niciodată curajul de a ieşi in bătălie, nu îşi asumă riscuri, nu au răni care să se vindece, ci doar interese. Astfel de personaje sunt potrivite pentru a explica o bătălie, dar nu pentru a o purta. Nu sunt militanţi, ci observatori. Nu sunt războinici, ci sunt cronicarii acestora. Nu rămân în istorie, ci în anecdotica vremii.

În fond, „dărâmarea idolilor” ar fi cu adevărat ultima bătălie a stângii, pentru că după aceasta ea s-ar putea  autodesfiinţa. Exemplul stângii poloneze este semnificativ în acest sens. Vasile Dâncu îi propune lui Victor Ponta reînceperea „jihadului” în PSD. In opinia mea, PSD-ul a fost si este, in continuare, un partid in care mai multe generatii coabiteaza. Sigur, se poate crea PSD- Aripa tanara, pe modelul liberal lipsit de succes. Nu cred insa ca ne dorim asa ceva. In acelasi timp, nu cred ca un partid care acopera o zona electorala larga poate functiona cu un fuhrer. In perioada in care eram presedinte al partidului, co-existau, la nivelul conducerii,  lideri care se adresau unor segmente sociale, profesionale sau de varsta diferite (stanga, centru-stanga, dimensiunea nationala, sindicate, pensionari, tineri etc). Sigur, autoritatea in partid, ierarhia stabilita, deciziile luate trebuie respectate de toti.  Ca sa nu se inteleaga gresit… 

Un partid politic şi un lider nu pot avea succes insa dacă obiectivul lor politic ar fi distrugerea propriilor repere identitare, într-o bezmetică şi lipsită de sens bătălie internă. Lupta pentru putere ca exerciţiu al puterii este consecinţa teoriei revoluţiei permanente, mascate sub cuvinte generoase şi înşelătoare precum „Reformă”, „Modernizare” ş.a. PSD a mai fost obiectul unui astfel de experiment „reformator”, fiind transformat cu bună ştiinţă într-un poligon al luptelor interne, al căror rezultat este nu doar supravieţuirea, ci şi întărirea regimului Băsescu.

Cateva cuvinte pentru Vasile Dancu  despre “Cazul Geoana”. Nu eu l-am determinat pe Victor Ponta sa declanseze acum schimbarea lui Geoana de la conducerea Senatului. Ca atare, nu aveam cum sa-l las, a doua zi, in off-side, exprimand un alt punct de vedere. Am spus marti ceea ce a spus permanent si Ponta – insistam pentru SCHIMBAREA lui Geoana cu Corlatean, nu vom cere REVOCAREA lui Geoana pentru a vacanta postul si a-l oferi PDL-ului (era asta o greseala de abordare?). Am mai spus ca sunt doua planuri diferite de abordare – schimbarea de la Senat si, separat, relatia lui Geoana cu partidul, aspect ce urma sa faca obiectul unei examinari la Comisia de integritate, fara sa ma pronunt asupra unei eventuale sanctiuni, care trebuia stabilita de Comisie.  A fost incorecta aceasta abordare?

Daca Vasile Dancu propune PSD-ului ca model “daramarea idolilor” si smulgerea tablourilor de pe pereti de ce nu incepe cu un experiment pe care sa-l aplice organizatiei din Cluj?

Am inteles ca unii isi doresc un PSD mic si “reformat”. “Small is beautiful”. Doamna Pippidi ne spunea acelasi lucru. Mi se pare insa ciudat ca pentru unii – Vasile Dancu face parte dintre ei – obiectivul prioritar, de ani de zile, pare a fi sa fie dat jos de pe peretii PSD Ion Iliescu. In numele acestui obiectiv “reformator”, Vasile Dancu l-a sustinut pe Geoana la presedintia partidului in 2005 si tot in numele acestui obictiv “nobil” vrea sa-l dea afara din partid pe acelasi. Viata isi are regulile ei. Si politica.  Eu insa imi permit sa am si regulile mele. In 2004, la Congresul partidului, in vara, intr-o unanimitate care l-a cuprins si pe Dancu, am hotarat ca Iliescu va fi presedinte la partid dupa alegeri. Eu mi-am tinut cuvantul in 2005. Chiar daca stiam iar acum stiu si mai bine cum s-au desfasurat alegerile prezidentiale. 

Spre deosebire de cei din tribuna, care pot sa mai mearga si la alte meciuri, eu ma consider un jucator in echipa PSD. Unii dintre colegi pot sa se accidenteze, altii pot sa-si iasa din forma. Ii accept ca atare. Singurii pe care nu-i pot accepta sunt tradatorii si mercenarii.

Nu cred ca ma poate banui cineva ca sunt fan-Geoana. Am incercat, inclusiv fata de el sa nu fiu subiectiv si sa nu judec prin prisma unor eventuale resentimente.  Pe de alta parte, nu am nevoie sa-mi dea cineva lectii de loialitate (inclusiv de la liberali) in ceea ce-l priveste pe Victor Ponta. Mi-as dori insa ca autoritatea lui sa fie generata nu de voturi ci de capacitatea de a construi abordari consensuale. Recunosc insa ca, in lumea in care traim, acesta ar putea fi un obiectiv vetust.

Draga Vasile, Marsul cel Lung (conceput, la chinezi, ca o operatiune de retragere) ar  trebui inteles, in opinia mea, ca o actiune indreptata nu  impotriva colegilor de partid ci ca o actiune permanent ofensiva  impotriva actualei puteri. 

După atâta „reformă” şi „modernizare”, făcută de Mircea Geoană conform reţetelor miraculoase prescrise de diversi  brokeri, PSD abia dacă începuse să-şi revină. Acum, din păcate, învăţătorii stângii încearcă să ne convingă să repetăm erorile trecutului recent. Eu sper să avem înţelepciunea de a nu ne afunda în mocirla luptelor de palat, ci să fim conştienţi că românii îşi pun mari speranţe în noi, iar dacă îi dezamăgim, PSD o să fie crunt pedepsit. Democratic, prin vot. Nu acum, ci la anul.

Sa ne intelegem : Geoana a gresit in multe randuri si merita o sanctiune exemplara. Dar nu ca o forma de vendeta generata de obsesiile si fantomele care-i bantuie pe unii dintre spectatori.

« Pagina precedentăPagina următoare »




Arhiva


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 259 other followers