Despre criza, la BNR, cu “cei care conduc lumea”

La felul in care arata, lumea nu pare a fi condusa prea bine. Dincolo de exercitiul  reusit de PR, legat de grupul Bilderberg,  eu nu cred intr-un singur centru de comanda in lumea de astazi. Asta, ca un comentariu general…

Am participat, vineri, la Conferinta de la BNR, cu tema “Uniunea Europeana, dupa criza datoriilor suverane”. Invitati – Etienne Davignon, presedintele grupului Bilderberg si Richard Haass, presedintele Consiliului pentru relatii externe din SUA, un influent think-tank american, unde am tinut si eu, in cateva randuri, conferinte pe teme internationale, nestiind in ce am intrat!

Expunerile de la BNR mi s-au parut interesante, in special abordarile lui Etienne Davignon, care – avand o indelungata experienta politica si bancara – a navigat usor printre subiectele delicate si si-a pus in valoare cultura si, evident, experienta.

Sigur, chiar tema dezbaterii porneste de la o premisa incerta. Aceea ca stim ca aceasta criza – a datoriilor suverane se va incheia (eventual in 2 decembrie) si ca de a doua zi (sau din 6 decembrie) intram intr-o perioada de normalitate. Personal, cred ca vom trece dintr-o criza in alta si ca va trece mult timp pana cand situatia economica mondiala se va re-echilibra. Sa le luam pe rand, privind si la situatia tarii noastre: 

1. UE in etapa postcriza a datoriilor suverane

 ­       Este clar că nu numai UE se va schimba după criza pe care o traversăm, ci toate modelele economice globale. Criza datoriilor suverane va afecta destul de puternic modelul european de creştere economică sustenabilă. Fără o decizie unitară la nivelul UE si la nivelul grupului G20 din noiembrie, vom trăi într-o lume în care vom regăsi:

• Un spaţiu fiscal redus pentru a face faţă viitoarelor crize. In aceste conditii, o ţară care ajunge la niveluri nesustenabile ale datoriei va face cu greu faţă şocurilor provocate de crizele ce vor apărea.
• Datorii ridicate ce vor presa asupra creşterii ratei reale a dobânzii, determinând reducerea investiţiilor private. Guvernele ţărilor cu datorii nesustenabile (inclusiv al României) vor fi obligate să se împrumute pentru a plăti serviciul datoriei plus dobânzile. Se măreşte astfel cererea de împrumuturi, rata dobânzii va creşte, iar investiţiile private se vor reduce.
• O creştere economică mai redusă. Studiile arată că ţările puternic îndatorate au ritmuri de creştere economică mici în comparaţie cu ţările cu datorii aflate sub pragul de sustenabilitate. Este simplu, resursele financiare care merg către serviciul datoriei şi dobânzi reduc disponibilul bugetar pentru alte domenii (educaţie, sănătate, infrastructură, agricultură etc). Rezultă un ritm mai mic de creştere economică.

­       As vedea noul model economic din UE ca fiind fundamentat pe cativa piloni principali: mărirea calităţii finanţelor publice, ridicarea nivelului guvernanţei fiscale şi întărirea disciplinei fiscale. Schimbările instituţionale ar trebui să cuprindă:

• Un Cod de bună guvernanţă fiscală, compatibil cu procedurile UE (vezi semestrul european). Codul de bună guvernanţă fiscală ar cuprinde reguli fiscal-bugetare şi proceduri şi reglementări utilizate în pregătirea, aprobarea şi monitorizarea procesului bugetar.
• Funcţionalizarea unor cadre bugetare pe termen mediu, prin:
  • implementarea unor modele de prognoză a principalilor indicatori macroeconomici;
  • o Strategie Fiscal Bugetară pe termen mediu coerentă;
  • fixarea adecvată a plafoanelor multi-anuale privind resursele bugetare pentru fiecare minister sau entitate administrativă centrală, pe baza cărora să se poată elabora un sistem de programare multianuală;
  • alegerea programelor publice şi a politicilor sectoriale pe bază de criterii de performanţă (posibil prin clasificări bugetare pe programe, cum există în majoritatea ţărilor UE);
  • prioritizarea programelor publice (mai ales a celor de investiţii)
  • “funcţionalizarea” Consiliului Fiscal.

• Instituirea de reguli fiscal bugetare, în afara celor indicate în Strategia Fiscal Bugetară pe termen mediu.
  • “Golden Rule” – de-a lungul unui ciclu economic, bugetul trebuie să fie echilibrat sau chiar să se obţină un excedent bugetar;
  • “Sustainable Investment Rule” – guvernul ar trebui sa se imprumute   numai pentru a face investiţii şi nu pentru a acoperi cheltuielile curente;
  • Regulă fiscală privind datoria publică – prin fixarea unui nivel ţintă pentru nivelul datoriei publice care să fie atins într-un anumit orizont de timp sau Regulă fiscală privind deficitul bugetar structural.
  Nu ar fi nevoie – si aici sunt de acord cu Etienne Davignon – de o refacere a cadrului macro-institutional al Uniunii Europene ci de o functionare mai ferma si mai coerenta a institutiilor existente.

2. România în valul doi al crizei?

Puncte tari ale României

­       Conform analizelor de risc (CMA Vision – CMA Global Sovereign Debt. Credit risk Report), în prezent, România are o probabilitate cumulată de încetare a plăţilor către creditori (CPD) de 15,3% (riscul de intrare în default), bazata pe:

­       – un curs de schimb stabil,

­        - un deficit de cont curent mai mic,

­         – un sistem bancar destul de stabil şi lichid.

 Aceste puncte tari s-au obţinut insa cu costuri imense:

­      -  reducerea puternică a ofertei interne – capacitatea productivă a României s-a redus la jumătate faţă de perioada pre criză,

­       – datorie publică  triplata în ultimii ani,

­        -  investitii străine foarte mici,

­         – reforma haotică a sectorului bugetar,

­          - pauperizarea unor mase largi de oameni si super- polarizare sociala.

3. Este Romania mai imuna la criza decat in 2008?

Răspunsul meu: pare mai imuna. In fapt s-au redus unele dezechilibre şi s-au acutizat altele, cel puţin la fel de grave.

Argumente

România nu şi-a construit mecanisme de imunizare. Bâlbâiala cu care s-a reacţionat în 2008 continuă şi acum (e criză… nu e criză…).

România iese din criză cu potenţialul economic redus la jumătate. Dacă în perioada 2005-2008 România a avut un ritm de creştere a PIB-ului potenţial de 5-6%, studiile arată că pe termen mediu acesta se va reduce la 2,5-3%.

Zero programe de creare de locuri de muncă. Statistica INS privind efectivul salariaţilor arată că din sept 2008 si pana acum au disparut 640.000 salariati din economie.

România iese din criză fără alternative de finantare. Cea mai ieftină sursă de finanţare – fondurile europene reprezintă o resursă irosită. Avem un grad de absorbţie efectivă de 5,4%;  cu fonduri absorbite pe locuitor de 8 ori mai putin  decat   Estonia, de 5 ori mai putin decat Polonia si de 4 ori mai putin decat Cehia.

4. Cum imunizam economia romaneasca impotriva unei noi crize?

                                                             

­      Revin cu o propunere pe care Uniunea Socal Liberala a facut-o deja: crearea unui Comitet tripartit – Putere/ Opozitie/ BNR.  

De asemenea, asa cum au aratat expertii nostri, ar  mai fi necesare:

­       – Constituirea unei celule de criză la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, care sa  implementeze un set de indicatori de fiscal stress / indicatori fiscali de avertizare timpurie, în conformitate cu metodologia internationala;

­       – Constituirea de urgenţă a unui tampon\rezervă la Trezorerie, care să acopere cu lichidităţi o perioadă de minim 6 luni de finanţare;

­       – Instituirea unei reguli fiscale 0,5% din PIB tinta de atins pentru deficitul bugetar structural până în 2016 + regulă privind plafonarea datoriei publice la maximum 40% din PIB, cu actiuni corective la anumite praguri.

­       - Prioritizarea investitiilor publice

­       – Reducerea evaziunii fiscale (numai din eliminarea mafiei graului/ returnari ilegale de TVA din Portul Constanta s/ar putea aduce venituri la buget de 4-7 miliarde euro pe an, cat bugetul Educatiei si Sanatatii la un loc)

Complementar,  un Pachet de masuri pentru stimularea economiei. Spre exemplu:

 

• Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, complementar cu Cresterea salariului minim pe economie la 800 Ron. (studii ale Consiliului Fiscal arată că reducerea CAS a avut efecte asupra conformarii voluntare a contribuabililor pentru platile facute la buget si asupra creării de locuri de munca mult mai puternice decat introducerea cotei unice de 16%).
• Pastrarea plafonului de 16% si introducerea impozitului diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitati fiscale, in felul urmator:

–        Cota 8% pana la 800 Ron;

–        Cota 12% pentru ce  depaseste 800 Ron pana la 1600 Ron,

–        Cota 16% pentru ce depaseste 1600 Ron.

• Plata la zi a subventiilor in agricultura. Program national de sustinere a dotarii cu echipamente pentru agricultura si de dezvoltare a retelei de colectare.
• Scutirea de impozitare a dividendelor pe o perioada de 5 ani care sa fie  reinvestite in utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
• Cota redusă de TVA la productia de cereale, paine, carne proaspata, lapte si legume-fructe (var 1 – 5%; var 2 – 9+15% care sa se intoarca la producator);
• Plata integrală a arieratelor către sectorul privat. Tratament fiscal egal între stat şi contribuabil (mecanism compensare – penalitati);
• Capitalizarea  Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene;
• Realizarea, cu titlu gratuit de catre stat, a cadastrului agricol, in vederea clarificarii situatiei juridice a terenurilor agricole din Romania (pentru initierea acestui proces vor fi folosite si fonduri europene, din alocarea prevazuta pe masura 125 PNDR).

Sigur insa ca masura cea mai rationala ar fi schimbarea lui Emil Boc – consilierul doamnei Vass- si a echipei sale de incompetenti si tupeisti…In Romania trebuie mai intai sa inceteze criza politica grava, ce afecteaza activitatea tuturor institutiilor statului si-i afecteaza profund capacitatea de a actiona suveran – in plan intern si in plan extern. In felul acesta ne vom putea apara mai bine si fata de criza aceasta – a datoriilor suverane –  si de altele, care, sigur, vor veni.