Se implinesc 20 de ani de la infiintarea Fundatiei Europene Titulescu. Cu acest prilej, am acordat un interviu pentru agentia Agerpres:
Agerpres – Marţi, 15 martie 2011 ora 10:20
EXCLUSIV Adrian Nastase: Imi amintesc cu emotie despre momentul constituirii la Bucuresti a Fundatiei ”N. Titulescu”
Bucureşti, 15 mar /Agerpres/ – Pe 15 martie se împlinesc 20 de ani de la constituirea, la Bucureşti, a Fundaţiei Europene ‘Nicolae Titulescu, în onoarea marelui diplomat, om politic şi jurist Nicolae Titulescu. În prezent, fundaţia funcţionează sub egida Academiei Române.
Cu acest prilej, preşedintele Fundaţiei ‘Nicolae Titulescu’, Adrian Năstase, fost ministru de Externe în acea perioadă, a evocat pentru AGERPRES acest important eveniment despre care îşi aminteşte acum, cu emoţie.
‘Trăiesc cu emoţie acest eveniment, căci destinul m-a făcut prezent la naşterea uneia din cele mai prestigioase instituţii cultural-ştiinţifice româneşti şi europene şi, mai mult decât atât, la viaţa ei, timp de două decenii. Rememorez acum satisfacţia dată de materializarea multor proiecte, dar şi tristeţea confruntării cu adversităţi şi nimicnicii de tot felul care au întârziat sau obstruat drumul Fundaţiei Europene Titulescu. La 15 martie 1991, în Aula Academiei Române, după un simpozion internaţional dedicat lui Nicolae Titulescu, eminente personalităţi politice, diplomatice şi ştiinţifice din zece ţări ale continentului nostru, au iniţiat şi subscris constituirea Fundaţiei Europene Titulescu’, a subliniat preşedintele Fundaţiei Europene ‘Nicolae Titulescu’.
El a vorbit despre actul de constituire şi Statutul acesteia care a consacrat drept obiectiv principal – constant urmărit şi niciodată abandonat – omagierea personalităţii marelui jurist, diplomat şi om politic, cultivarea interesului pentru opera sa teoretică şi practică, încurajarea studiului relaţiilor internaţionale contemporane, al păcii şi securităţii în Europa şi în lume.
‘Parcurg cu oarecare nostalgie lista celor aproape 70 de membri fondatori ai Fundaţiei Europene Titulescu, căreia i-au fost un statornic suport moral. Unii au trecut în lumea umbrelor, dar cronica activităţilor Fundaţiei Europene Titulescu din aceşti 20 de ani le reţine numele, ale lor, ale tuturor, pentru idei generoase, proiecte inspirate, pentru vibraţia şi solidaritatea lor în jurul a tot ce am întreprins sub arcul spiritual Nicolae Titulescu. Pas cu pas, Fundaţia Europeană Titulescu şi-a constituit şi şi-a consolidat vocaţia de laborator de cercetare, de cameră de rezonanţă pentru dezbateri fertile, de tribună a unor idei şi proiecte îndrăzneţe. La puţin timp după constituirea Fundaţiei, după 50 de ani de exil impus, l-am adus pe Nicolae Titulescu acasă şi i-am aşezat pulberea oaselor în curtea Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Braşovului, în Transilvania, în inima României, aşa cum şi-a dorit’, a spus fostul premier.
Constituirea Fundaţiei Europene Titulescu a constituit, potrivit vorbitorului, un moment astral pentru întreaga spiritualitate românească.
‘Am lăsat să ne scape o lacrimă, ne-am plecat capul la trecerea Nemuritorului, cu steag, gardă şi în sunet de fanfară, i-am mulţumit că ni s-a alăturat şi ne-am simţit reconfortaţi o dată în plus în războiul pentru supravieţuirea fiinţei naţionale, în bătăliile omului de pe stradă, ale fiecăruia dintre noi şi ale tuturor, împotriva sărăciei, egoismului, violenţei, xenofobiei, injustiţiei. Peste câteva zile, la 17 martie, cel ce simte româneşte este chemat să fixeze cu gândul, măcar o clipă, corola de lumină a lui Nicolae Titulescu, iar cel ce va putea fi acolo, să pună o floare pe marmura neagră a mormântului său.
Istorici, jurişti, filosofi, diplomaţi, oameni politici, deputaţi, senatori, miniştri, nemuritori ai Academiilor din diferite ţări, preoţi sau ziarişti, l-au omagiat în timp pe Nicolae Titulescu în universităţi centenare, dar şi altele de dată mai recentă, în biserici sau parlamente, făcând să vibreze confratern la ideile sale generaţii mai vârstnice sau mai tinere.
Mi-e greu să găsesc pe harta Europei un centru politico-diplomatic sau cultural-ştiinţifice de referinţă care să nu fi găzduit pe Nicolae Titulescu după încetarea Războiului Rece. Românul şi europeanul Nicolae Titulescu a încetat să facă parte doar din patrimoniul intelectual al ‘oraşelor lumină’, personalitatea şi opera sa fiind revendicate pe tot mai multe meridiane, unde se produce revelaţia întâlnirii cu o mare conştiinţă, cu un contemporan’, a subliniat Adrian Năstase.
Fostul premier şi-a reamintit despre momentul 2002, an în care s-a reuşit restituirea casei lui Nicolae Titulescu.
‘În 2002, în Anul Titulescu, la împlinirea a 120 de la naşterea ilustrului nostru compatriot, s-a reuşit restituirea casei sale – rectitorită după un efort susţinut de consolidare, reparaţie, restaurare, protecţie şi conservare – Fundaţiei Europene Titulescu, ce asigură aici, la Bucureşti, un dialog fără frontiere, tribuna sa interioară, deschisă tuturor orizonturilor, fiind onorată de preşedinţi de ţară, prim-miniştri, miniştri de Externe, de zeci şi zeci de personalităţi de la antipozi.
De dincolo de Styx, Nicolae Titulescu, ‘Proscrisul’, cel alungat din Cetate de cei pe care i-a servit, priveşte peste tot suveran dreptatea ce i-o face istoria, încet şi parcimonios ca totdeauna, dar implacabil, aşezându-i numele peste şcoli primare şi licee, laboratoare, amfiteatre, facultăţi şi universităţi, străzi şi bulevarde, colecţii de studii şi documente, premii naţionale şi internaţionale’, a subliniat Adrian Năstase.
El a trecut în revistă, totodată, activitatea Fundaţiei Europene ‘Nicolae Titulescu’.
‘În anii de referinţă, printr-o substanţială pregătire intelectuală, o atentă identificare şi o inteligentă fructificare a resurselor de colaborare, Fundaţia Europeană Titulescu a realizat punerea pe simeze a unor expoziţii Nicolae Titulescu în peste 30 de ţări, urmate, mai de fiecare dată, de conferinţe, simpozioane etc. O premieră de mare anvergură au fost expoziţiile din Statele Unite ale Americii, de la New York, Washington, Chicago, Detroit, Cleveland, Las Vegas. Nicolae Titulescu se reîntâlnea astfel cu urmaşii celor pe care i-a întâlnit în peregrinările sale politico-diplomatice şi avea să-i cunoască şi pe aceia care, nici ei, nici strămoşii lor, nu avuseseră o asemenea şansă, dar care îl aşteptau cu interes şi aveau să-l primească cu respect. Fundaţia Europeană Titulescu se identifică în puţinii, dar denşii ani ai existenţei sale ca inspirator şi coautor al tuturor proiectelor de inaugurare a unor grupuri statuare şi efigii Nicolae Titulescu din ţară şi străinătate,
la Bucureşti, Braşov, Tituleşti, dar şi la Paris, Geneva, Bratislava, Haga, Strasbourg’, a povestit fostul ministru de Externe.
‘Ni-i dorim acasă pe toţi cei ce au murit departe de vatra naşterii lor. Avem nevoie nu doar de urmele materiale ale existenţei lor fizice, ci şi de cele ale existenţei lor spirituale. Dintr-o asemenea necesitate, Fundaţia Europeană Titulescu a iniţiat investigaţii în străinătate pentru aducerea, în original sau în copie, din colecţii particulare sau arhive publice, de documente privind activitatea politico-diplomatică a conaţionalului nostru, urmărind, din acest punct de vedere, atâta timp cât a fost posibil, un adevărat program. Tezaurul arhivistic naţional Nicolae Titulescu s-a îmbogăţit prin aproape 15.000 de pagini-document, prin sute de piese iconografice. I-am recuperat şi vocea – un segment din discursul parlamentar ‘Idealul creator’, pronunţat de Nicolae Titulescu în 1921 şi înregistrat de BBC în 1927 în colecţia ‘His Master’s Voice”, a continuat Adrian Năstase.
În întreaga perioadă a existenţei sale, a subliniat fostul premier, în centrul activităţii Fundaţiei Europene Titulescu, s-au aflat adaptarea şi readaptarea la noi forme de organizare, care să asigure, dincolo de conjuncturi, continuitate, coerenţă, dinamism, o abordare pragmatică şi sistemică a problematicii aferente, cu legătură nemijlocită cu mediile academice şi diplomatice din ţară şi străinătate, o proiecţie convingătoare a sensului şi substanţei demersului ideatic pe care instituţia îl are în vedere, o percepţie plină de receptivitate şi consideraţie a procesului european de azi, care să deschidă tribuna rostirii unor discursuri magistrale ale personalităţilor establishment-ului politic din lumea contemporană.
Astfel, în primăvara anului 2006, în cadrul Fundaţiei Europene Titulescu a fost înfiinţat Centrul de Studii Strategice, forum de dezbatere a unor probleme complexe ale vieţii şi relaţiilor internaţionale contemporane, cu precădere a celor europene şi euroatlantice; în acest cadru, în care sunt abordate deopotrivă aspectele politice, economice, geostrategice, se analizează interesele, implicaţiile şi poziţiile României, sugerându-se factorilor de decizie la nivel naţional perspective, abordări şi proiecte. Dezbaterile Centrului de Studii Strategice, organizate săptămânal la Casa Titulescu, adună în jurul mesei rotunde jurişti, istorici, sociologi, politologi, diplomaţi, ziarişti. Fundaţia Europeană Titulescu promovează consecvent atragerea la aceste dezbateri a studenţilor din anii terminali şi a masteranzilor, a cercetătorilor şi analiştilor din centre şi institute de cercetare de profil, a personalităţilor din lumea academică şi din societatea civilă.
‘Simpozioanele şi conferinţele internaţionale pe probleme de securitate şi cooperare în spaţiul euro-atlantic, organizate de Fundaţia Europeană Titulescu sau în colaborare cu alte instituţii de profil, îmbogăţesc cartea noastră de vizită, probând deopotrivă deschiderea spre un dialog larg şi capacitatea de a promova interlocutori avizaţi şi interesanţi. Pe parcursul a 20 de ani, în cadrul Fundaţiei Europene Titulescu s-au urmărit două programe naţionale de editare a documentelor Nicolae Titulescu: primul, Opera politico-diplomatică; cel de-al doilea Opera ştiinţifică. Volumele elaborate, redactate şi publicate sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, în cele două programe, însumează circa 6.000 pagini, acestora adăugându-li-se culegeri de articole, studii, conferinţe, mărturii memorialistice, restituiri foto-documentare.
În atmosfera stimulatorie a Fundaţiei Europene Titulescu, mai mulţi diplomaţi de carieră au publicat volume de memorialistică. Sub arcadele Casei Titulescu, s-au lansat în timp zeci şi zeci de lucrări privind istoria politicii externe şi a diplomaţiei româneşti, probleme stringente ale relaţiilor internaţionale, ale proceselor euro-atlantice, lucrări privind crize politice, militare, financiare, evenimente şi proiecte de interes global, personalităţi ş.a’, a explicat preşedintele Fundaţiei Titulescu.
Potrivit acestuia, echipa Fundaţiei Europene ‘Nicolae Titulescu are îndreptăţirea şi orgoliul să afirme că, pe parcursul celor 20 de ani de existenţă, cu precădere din 2002 încoace, reper marcând o relansare a activităţii sale, Fundaţia Europeană Titulescu s-a impus pe scena intelectuală românească ca un factor activ şi generos, deschis şi echidistant spre toate orizonturile.
‘O asemenea prezentare nu poate surprinde întreaga dimensiune a unei istorii scurte, dar dense, a imaginaţiei şi diversităţii unui efort de construcţie, valoarea aportului la dialogul mediilor politico-diplomatice, cultural-ştiinţifice, academice, universitare, pe probleme euro-atlantice şi de mai largă cuprindere, la întreţinerea unei atmosfere creative, de consolidare a spiritului democratic şi umanitar. În această zi aniversară, zi de bilanţ, cu atât de multe împliniri, ilustrând forţa spiritualităţii româneşti, conştiinţa apartenenţei noastre la spaţiul, valorile şi proiectele europene, Fundaţia Europeană Titulescu se afirmă ca o realitate vie, în ciuda tuturor vicisitudinilor. Doresc pe această cale să mulţumesc tuturor celor care au servit ideile şi proiectele europene promovate în Casa Titulescu, să omagiez memoria marelui ei Patron, precursor al Europei Unite de azi, promotor al aducerii României în Europa şi al Europei în România’, a conchis preşedintele Fundaţiei Europene ‘Nicolae Titulescu’.
daca marele nicolae titulescu este doar al socialistilor, atunci al cui este micul titulescu?
Cine uita Istoria risca sa o repete
Demnitatea de romani ne obliga sa ne reamintim ce a insemnat si ce inseamna in prezent data de 15 martie 1848, sarbatoarea revolutiei maghiare, pentru romani.
De asemenea consideram ca hotararea Parlamentului Romaniei de a da liber parlamentarilor in zilele de 14 si 15 martie, adica de a sarbatori aceasta zi, neagra pentru romani, este una dintre cele mai grave jigniri pe care acest Parlament le-a adus vreodata Neamului Romanesc.
Ciolanul puterii care anima toate partidele din Parlament, a facut ca aceste partide, indiferent de numele pe care il poarta, sa se descalifice din punctul de vedere al apararii intereselor nationale romanesti.
Revolutia maghiara a continuat pe teritoriul national al Romaniei si in timpul Dictatului de la Viena si in perioada “Regiunii Autonome Maghiare” ramanand in acelasi registru ca in 1848: crima si deznationalizare impotriva romanilor.
Daca vor cumva sa vada cum continua revolutia maghiara de la 1848 pe teritoriul national al Romaniei in zilele noastre, invitam aceste partide sa viziteze Doboiul, in Harghita si Micfalau si Bixad in Covasna, localitati majoritar romanesti in care nu se mai vorbeste romaneste.
Daca de 1 decembrie 1918 nu a murit nici-un maghiar, dar parlamentari maghiari din Romania tin doliu la fiecare 1 Decembrie, Zi Nationala a Romaniei, la 15 martie 1848 au fost ucisi 40.000 de romani, de catre trupele maghiare, iar parlamentarii romani sarbatoresc. Aceasta este masura demnitatii lor !
@Aya
Si mie mi-a fost dor de tine, si mi-au lipsit discutiile noastre. Imi pare bine ca ai revenit, chiar ma gandeam, unde ai putea fi? Am avut o zi foarte plina, daca rezist, voi incerca sa comentez pe marginea celor spuse de tine. Daca nu, fiind din nou impreuna in acest spatiu, vom avea ocazia sa discutam din nou.
Privitor la cei care se uita „pe gaura cheii”, nu cred ca ne pot deranja cu adevarat, iar daca in asta consta bucuria lor, sa-i ingaduim. Nu esti un spirit static, ci o flacara in drumul unui curent de aer, care atrage si fluturi intamplatori ai noptii, ce se vor sarcastici. Subconstient, vor sa imprumute lumina, dar nu reusesc decat sa se arda.
Prin vocea lui Garou iti spun: am avut ganduri pentru tine.
Je n`attendais que vous
Nulle autre que vous
J`attendais votre voix
Vos soupirs
Donnez-moi votre air
Qu`enfin je respire
CHESTIA ZILEI cu CTP
1. Preşedintele Băsescu spune că nu poate da ţara pe mâna unui copilot. Tot ce se poate. Dar pe mâna unui pilot care iese noaptea din cârciumă cu şpriţul în cap, se suie la volan sub ochii miliţienilor şi pleacă rânjind – se poate da ţara?
2. Unde aţi prefera să trăiţi, în România guvernului Băsescu – Boc sau în Japonia lovită de cutremur, tsunami şi radiaţii?
Multi ani inainte!
SHINE ON YOU CRAZY DIAMOND
Fiecare isi are misiunea sa; cu totii, uniti, cum ne-am putea indoi de succes?
Ce importanta are faptul ca nu vom mai fi prezenti in ziua cand opera va fi terminata?
Ce importanta ca vor fi uitate sfortarile lucratorilor din primul ceas?
Ce importanta ca noi vom fi soldatii necunoscuti?
Vom fi fost aceia care am crezut, intr-o clipa cand ar fi putut sa-si piarda credinta, si acesta este singurul merit care are pret.
(Nicolae Titulescu)
ULTIMUL TREN
- De ce nu pleacă trenul dom’ mecanic ?
- Fiindc-aţi ales pe JON*, un porc satanic !
- Dar ca să-şi mişte roata ce e de făcut ?
- Haideţi cu toţi în stradă, să îl daţi în gât !
La cfr e grevă de avertisment acu la şapte ;
Cei ce l-aţi votat luaţi elicopteru-n parte.
Ceilalţi mergeţi cu trenul, numai de la nouă
Sau hai la Parlament, făcându-vă că plouă…
*Javra Ordinară Naţională
@Aya
Bine ai venit.
La cat mai multi ani inainte, FET! Esti a noastra si te iubim, ai locul tau in eternitatea sufletului nostru..
PS Multumim, Aya.
Superba alegere muzicala.
Mai ales, pentru iubitorii Pink Floyd.
@lio prins: mi-a venit inima la loc. Dupa cat de deznadajduit a trompetit in van aya dupa tine vreme de 37 de ore, mi-era teama sa nu ti se fi intamplat, Doamne Fereste, ceva si sa ne lipsetsti de prezenta-ti inaltatoare si datatoare de lumina de pe acest blog. Auzi, alteta, o singura chestie te rog lamureste-ma si promit ca dupa aceea, ca si pana acum de altfel, nu vei mai auzi de la mine decat ca raspuns la trancanit cu mantinela despre eu. Deci (ca sa parafrazam un ilustru jurnalist) de ce atat tu cat si aya, cand faceti aluzii aluzive la persoana mea, spuneti (banuiesc ca in mintea voastra ar trebui sa fie o figura de stil) ca as trage cu ochiul prin gaura cheii? Care gaura si cara cheie, bre, cand exhibitionismul vostru pe acest blog nu lasa loc de interrpretari sau figuri de stil? Pai, ca sa fie vorba de gaura si de cheia ei se presupune ca ati avea si o camera dotata cu o usa la dispozitie (asa din pudoare), pe cand voi o puneti public de declaratii zgomotoase de admiratie cu cazut in pacat erotic (macar in Post ati putea zice, pas!
). Asa ca scuteste-ma, nea, cu jemecherii d-astea ca nu inghite ciupitu’ (valabil si pentru tusa Aya).
ai, ai, ai ca tare iubit mai iesti
marcus
Felicitari Domnule Presedinte Adrian Nastase !
L-A CITAT FĂRĂ CITAT
Bre nea Botiş, dar cu Erasmus din Roterrdam cum rămâne ?
•”Maxime peccantes, quia nihil peccare conatur” (Cine nu îndrăznește să păcătuiască, comite cel mai mare păcat, Erasmus)
Eu am îndrăznit nene şi te băgai acolo unde trebuie…Adio !
ORBAN CATREN
Orb să fi Orbane tot ai fi văzut
Cum te văd românii: bubă de şezut
Scarpin-o cu grijă că prea tare pute
Suntem mulţi Atila, unul te va f-te…
@
Le Prince
Am trecut printr-un moment de cumpana. Greu si greu definibil.
Am reusit sa ies invingatoare si de data asta. Ma va fi ajutat mult si dorinta de a ma intoarce aici.
Je reviens te chercher
cum superb “rosteste” Dalida versurile lui Pierre Delanoe
Je reviens te chercher/ Je savais que tu m’attendais/ Je savais que l’on ne pourrait/ Se passer l’un de l’autre longtemps
@
Harabula
Iti multumesc.
Ma vei ierta ca nu am fost aici in ziua aniversarii tale.
Asta nu inseamna ca am uitat. Ti-am urat, in gand. tot ce e mai frumos.
@
abc
“Hey You” (The Wall), “Let there be more light” (Wish you were here) “One of these days” (Meddle)!
Aya, ma bucur mult sa ne regasim aici.
Viata inseamna o suita continua de batalii castigate pana la ultima, pe care, iremediabil, o pierdem.
@
Adrian Nastase
Ce bine mi-au facut cuvintele!
Le-am “auzit” in Mi bemol major . Un registru generos.
(Nu e o gluma. In interior, si eu sunt “in” Mi bemol major.)
Ca aici: