Una din curiozitatile mele este sa caut informatii despre romani care au reusit sa influenteze, in vreun fel, cultura sau stiinta europeana. Poate voi scrie cu un alt prilej motivele sau punctele de plecare pentru aceasta pasiune.
Iata, recent, am gasit o carte, scrisa de Marie-Th. Jonnesco, intitulata “Un peu de tout. Impressions. Souvenirs”, publicata de Maurice de Brunoff, la Paris, probabil in 1914.
Cartea m-a intrigat prin dedicatie “Je dedie ce livre a mon cher ami Take Jonnesco…Marie Jonnesco”.
Autoarea, despre care nu am gasit mare lucru, in afara de faptul ca a calatorit cu marele transatalantic FRANCE, in 1924, mergand de la Le Havre spre Ellis Island si ca a mai publicat o carte, prin 1933, tot la Paris, cu titlul “Le medaillon noir”, desi are acelasi nume cu Take Ionescu, nu este ruda cu acesta, ci doar prietena. Ii ortografiaza insa numele in acelasi fel (Jonnesco). Cartea poarta semnatura autoarei – 15 dec. 1914, Paris ( o perioada importanta de istorie europeana si romaneasca).
Cartea nu e geniala. Cateva insemnari de calatorie prin Tunis, Paris, Elvetia, Corsica, Atena, Sevilla si cateva mici povestiri lacrimogene cu crini adusi de o frumoasa tigancusa. Dar o ilustratie frumoasa, cu vignete tip art nouveau.
Mi-am pus totusi intrebarea cine a fost aceasta doamna, care nici nu a scris prea mult dar a calatorit spectaculos la inceputul secolului trecut si isi permitea sa dedice o carte ”dragului prieten Take”Jonnesco”?
O fi fost ruda cu Thomas Jonnesco, fondatorul Scolii romanesti de chirurgie, care a trait in perioada 1860-1926?
@AN
Incercati acest fir:
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/familia-lamotescu-de-mihai-sorin-radulescu-7595734
“Coroborând datele genealogice consemnate de Hagi-Mosco cu mărturiile unor urmaşi – în special regretata Anne-Marie Miclescu născută Nasta -, reiese următoarea filiaţie: paharnicul Constantin Lămotescu a avut un fiu, Nicolae, maior, care la rândul său a avut trei fii, din căsătoria cu Elena Iovipale: Constantin, căsătorit cu Maria născută Mareş, Mihail, necăsătorit şi două fete: Caterina, căsătorită cu Henri Catargi, mareşal al Palatului şi diplomat, şi Maria, căsătorită prima dată cu doctorul Dimitrie Haralamb şi a doua oară cu faimosul chirurg Thoma Ionescu, fratele lui Take Ionescu. Maria Lămotescu, care locuia la Paris, în castelul Pessonville, a publicat în 1924 volumul “Vechea artă românească”, pe care multă vreme l-am admirat în anticariatul de pe strada Academiei.”
Probabil ca asta este legatura.
@ A.N.
Stimate domn,
Ati fi oare dispus sa-i imprumutati aceasta carte si destinsului nostru prezident, domnului Basesco? Ma rog, eventual dupa ce termina “Levantul”…
Cum prezentele romanesti in cultura europeana sunt tot atatea puncte tari pe care se poate sprijini un brand national, cred ca demersul in cauza ar trebui sa se bucure de toata admiratia si sustinerea. Un input pe aceasta tema ar putea fi dat si reprezentantelor noastre culturale din strainatate…
casandra,
multumesc foarte mult.
@Adrian Nastase
Mi-ar place sa citesc insemnarile de calatorie a autorului. Daca as crede ca imprumutati carti, v-as cere sa mi-o dati sa o citesc.
+Socrul academicianului Bălăceanu Stolnici, Emanoil Hagi-Mosco, care a fost epitrop o perioadă îndelungată a acestui aşezământ [biserica Domniţa Bălaşa], împreună cu Constantin Sturdza şi cu Grigore Brâncoveanu, alţi mari bărbaţi ai acestei familii, au donat bisericii moaştele Sfântului Grigorie de Nyssa, înainte de moarte, prin 1970. Pe racla sub formă de mască facială, în care erau păstrate aceste sfinte moaşte, probabil o părticică din partea frontală a Sfântului Grigorie de Nyssa, se afla inscripţionat anul 1792 şi cuvintele “acestea aparţin Sfântului Grigorie de Nyssa”.+ http://www.ziarullumina.ro/articole;1533;0;50607;0;Sfantul-Grigorie-de-Nyssa-cinstit-in-Bucuresti.html
@ Adrian Nastase
Am vazut ca abordati pasager problema codului muncii si ati obtinut pe marginea abordarilor multe aplauze si strigate de indignare la „noul sclavagism”. Sunt sigur ca ati scris despre codul muncii propus acum destul de putin, datorita faptului ca ati constientizat ca Romania nu poate merge mai departe fara o schimbare in domeniu. Fara sa fiu un specialist in dreptul muncii, m-am lovit de problemele ridicate de relatiile de munca de-a lungul activitatii. Am fost pus in situatia de a concedia, de cateva ori. O singura data, angajatul, desi stia ca nu are dreptate si ca masura concedierii era justa, a incercat sa se razbune, purtand compania la care lucram intr-un proces. Se intampla chiar pe timpul mandatului d-voastra fara ca asta sa aiba vreo legatura. Imi amintesc ca am ajuns pana la urma la o intelegere, dar obraznicia unui angajat care gresise flagrant, la adapostul unor legi permisive si indoielnice, m-a pus intr- o situatie neplacuta la acea vreme. Stiu destul de putin din ce aduce nou acest cod, si mai ales nu pot sa prevad efectele noutatilor, dar sunt cateva lucruri pe care le consider absolut necesare.
1. Contractele temporare, cu durata determinata, sunt absolut necesare.Era o adevarata nebunie a eludarii atunci cand doreai sa angajezi pe cineva temporar. Se gaseau oricum metode de a te conforma legii si de a avea totusi parte de un angajat temporar sau de serviciile cuiva de care aveai nevoie doar trei luni sau doar doua zile. Nu vad o problema in aceasta chestiune. Am vazut cateva secvente dintr-o emisiune la antena 3 ieri, in care una din domnisoarele cu ochi exoftalmici, puls de peste 100 si buzele pronuntat conturate, Dana Grecu cred, se indigna cum poate statul sa incurajeze contractele temporare, cum va face un credit cel care are un contract doar pe trei ani de exemplu. Cunosc in alte tari cazuri in care multor angajati li se reinnoiesc contractele o data la cativa ani, si nimeni nu face infarct si nici nu-si da ochii peste cap de indignare. Plus ca poate si bancile ar trebui, si sunt sigur ca o vor face, sa se adapteze. Legislatia poate fi si ea corelata.
2. Nu (mai) vad necesitatea contractelor colective. Poate la stat, in unele sectoare. Dar in privat, acestea oricum nu se poarta. Sindicatele utilizeaza argumente demne de sec.XIX, sau in cel mai bun caz de socialism timpuriu de epoca edwardiana pentru a justifica zgomotul pe care-l fac in legatura cu acest cod. Am vazut ca si USL se opune acestei masuri. As fi curios sa stiu pe ce considerente USL doreste atat de mult sa mentina contractele colective de munca. Exista o ratiune practica? Exista o motivatie normal si logic argumentata? Sau e doar calcul politic? Sindicatele nu sunt credibile, modul in care ataca acest cod este infantil, daca exista parti proaste ale codului tocmai pe acelea nu le ataca, dar tipa impotriva unor masuri care sunt in avantajul ambelor parti intr-un raport de munca.
Iar argumentul cu multinationalele care ne vor folosi pe post de sclavi este o aberatie. Mentalitatea multinationalelor in Romania este intr-adevar, de multe ori gresita, la fel cum si mentalitatea angajatului la multinationala este de multe ori eronata. Eu cred ca USL ar trebui sa lupte pentru schimbarea acestor mentalitati, si pentru o asezare a raporturilor de munca pe baze juste in orice domeniu, indiferent ca e privat sau de stat. Dar nu prin rigidizarea raporturilor de munca , care la o adica poate fi oricum eludata, ci printr-o stimulare a respectului reciproc. Asta lipseste. Imi amintesc ca acum cativa ani am asistat la desfiintarea unui intreg departamanet intr-o companie, in urma acestei masuri pierzandu-si slujba in jur de treizeci de persoane. Locatia era Newcastle, UK. Nu am vazut\auzit pe nimeni plangand, dandu-se cu capul de pereti, sau urcandu-se pe stalpi de inalta tensiune. Toata lumea si-a strans lucrurile si a plecat. Fiecare stia ce are de facut. Firma le dadea salariul pe 3 sau sase luni, in functie de vechime si de contractul semnat, dupa care beneficiau o vreme de ajutor daca intre timp nu si-ar fi gasit de lucru. Nu am vazut pe nimeni prea ingrijorat ca nu-si va gasi. Oricum, nimeni nu facea o tragedie din asta. Din cate stiu, multi si-au gasit de lucru aproape imediat. Concedierea este privita in Romania ca o rusine, in general legata de ceva necurat, gresit sau dubios. Mentalitatea de acest gen vine din epoca comunista. In acea vreme aproape nimeni nu era dat afara. Trebuia sa se intample ceva foarte grav pentru ca cineva sa fie disponibilizat. Ideea a ramas si s-a perpetuat. Ar fi o greseala sa dam romanilor impresia ca trebuie sa creada in continuare astfel. Uneori o concediere e chiar buna, poate insemna chiar un stimulent, un pas inainte. O amica de-a mea, plina de intelepciune si conversatii cu talc, mi-a spus o data o istorioara:
Un tip intre doua varste era portar la un bordel. Era analfabet. Intr-o zi, patronul l-a pus sa noteze numele celor care frecventau localul, fata pe care o preferau si timpul petrecut in interior. Nu spusese ca e analfabet pentru ca nu-l intrebase nimeni. Tipul a incercat sa scrie ceva, n-a reusit si a incercat sa tina minte. N-a reusit, patronul s-a suparat, si l-a concediat. Tipul s-a mutat inapoi la tara, in satul lui,sa lucreze cu ziua pe la diversi. Dupa cateva luni, s-a stabilizat pe langa gospodaria unuia mai avut. Intr-o zi a avut de reparat un gard si i-a trebuit un ciocan. Stapanul gospodariei i-a dat bani sa mearga in oras sa cumpere ciocanul. S-a dus, l-a ales pe cel mai bun, l-a modificat usor pentru a se servi mai bine de el si a reparat gardul. A doua zi, auzind de isprava, alt satean a venit la el si l-a rugat sa-i cumpere si sa-i faca si lui un ciocan la fel, dandu-i si bani pentru efort. Auzind, tot satul a venit sa-i ceara diverse sfaturi despre unelte si sa-i ceara sa mearga sa cumpere la oras diverse. Vazand ca prospera, tipul si-a deschis un magazin care a mers bine, a prosperat si mai mult, ca pana la urma sa ajunga proprietarul unui lant de magazine de unelte. Auzind de acest succes, un reporter l-a contactat si l-a intrebat cum a reusit o astfel de performanta si ce sta la baza succesului. In fata acestei intrebari, tipul n-a stiut sa raspunda, dar dupa ce s-a mai gandit, a raspuns: „totul a pornit din cauza patronului de bordel care m-a dat afara”.
Mai exista un aspect. Romanii au o viziune pietrificata asupra evolutiei profesionale de-a lungul vietii. Flexibilitatea este inexistenta practic. Tot romanul are senzatia ca intrat intr-un servici, trebuie sa iasa si la pensie de acolo. Veti fi de acord ca abordarea, in conditiile globale de astazi este foarte gresita, chiar periculoasa.
Sunt sigur ca noul cod are si greseli. Dar sunt sigur ca veti fi de acord ca o schimbare majora in mentalitatea si abordarea fata de munca si fata de evolutia profesionala (atat de rigide la noi) este necesara.
S-auzim de bine.
PS Pe de alta parte sunt de acord cu d-voastra cand spuneti ca productivitatea muncitorului roman este mai mica (si) datorita leadership-ului. Dovada si argumentul este aceea ca acelasi muncitor performeaza diferit in mediul romanesc fata de mediul oferit de o tara occidentala. De multe ori am vazut sau auzit cazuri in care muncitorii romani erau laudati pentru harnicie si constiinciozitate in tari straine, care le oferisera un mediu institutional si un climat al muncii in care talentul era pus in valoare.
@contele
Frumoasa postarea cu Plesu. Nu stiu daca cei vizati, gen marcus, ghitz bichon sau iepurele(alexandru beldiman) vor intelege ceva(carcotasu trage si el cu prastia). Ca dovada, sunt primii care au inceput sa-l apuce de haine pe plesu ca sa-l traga in noroaiele drumurilor lor virtuale. Bling-bling ideologic, dresorul soparlelor, canta in acest timp la piculina pentru a acompania corul detractorilor lui Plesu. Tot acest cor nu face altceva decat sa confirme ca ceea ce spune Plesu este foarte adevarat si ca are mare dreptate. As spune ca pe blogul d-lui Nastase avem copia unor strazi din diverse zone europene. Marcus, theodora,ghitz , sibilla si iepurele(alexandru beldiman) locuiesc pe strada Siciliana, cu cladirile apropiate, balcoane largi si rufele in strada, din cand in cand deversand in stradutele inguste mancare stricata sau chiar continutul olitei de noapte. Nea’titi locuieste undeva pe varf de munte, dar are un megafon de unde ca un muezin al protocronismului revarsa asupra oraselor de la poalele muntelui lozinci nationaliste cu parfum extremist si povesti conspirationiste copiate trunchiat din surse internaute. Aya(pe unde o fi?) , harabula, contele, florin m, victor v, daniel, observator si altii au construit pe blogul d-lui Nastase un Avenue Foch. Desigur, Sicilia va navali din cand in cand cu zgomot si pe Avenue Foch, norocul e ca intruziunea este doar pasagera.
S-auzim de bine.
@ Adrian Nastase
Am apreciat modul in care v-ati eschivat de la a comenta ieri cazul Columbeanu. Credeam ca veti avea o opinie totusi, ma gandeam ca veti da un raspuns „juridic”. In nici un caz nu ma asteptam sa aveti comentarii mondenoide sau tabloidice. Nu sunteti stilul, si nici nu cadreaza cu profilul d-voastra de om politic. Nu va banuiesc nici de pudibonderie.
Dar am vazut la tv in ultimele zile opinii in care se exprima „ingrijorarea” relativ la dezbaterile extinse pe subiect si la preocuparea romanilor in legatura cu acest caz. Comentatorii, in dorinta de a-si afirma seriozitatea si inaltimea morala cu care privesc astfel de subiecte, sunt dovada vie a falsei pudori care caracterizeaza un anumit segment al societatii. Sunt genul care declara sforaitor si emfatic „ eu nu barfesc”, dar nu ezita sa urmareasca prin gaura cheii scenele de alcov. Tabloidele si subiectele efemere nu s-au inventat in Romania. Dar nimeni nu recunoaste ca gaseste o placere usor perversa in privitul unor astfel de cazuri, ca place urmaritul luptelor din dormitor. Alte popoare, unde tabloidele infloresc si prospera mai mult decat aici sunt mai putin false in astfel de subiecte, recunoscand deschis ca urmaresc cu interes cazuistica de gen. Anglia e un exemplu. Nici Franta nu sta mult mai rau, desi acolo putem regasi unele trasaturi pudibonde similare cu ale noastre. Sa fie radacina latina de vina?
S-auzim de bine.
@Nea’titi, dresor de soparle ideologice
Abnegatia cu care iti place sa manjesti cu noroi soclul lui Liiceanu si piedestalul lui Plesu o aseman cu placerea unui copil caruia ii place din cand in cand sa se joace in baltoacele pline de noroi aparute dupa ploaie. Si tie, si lui Ghitz va place sa va manjiti pe obraji, sa va stropiti pantofii si sosetele in incercarea de a arunca putini stropi murdari care in viziunea voastra ar atinge obrazul celor doi. Incercarea este caraghioasa si lipsita de efect. In lipsa argumentelor, incercati sa-i tarati pe cei doi in derizoriu, lansand teorii conspirationiste hazlii la adresa lor sau incercand, fara argumente, doar cu vorbe goale, sa-i demonetizati , sa-i denigrati si sa-i aduceti la nivelul vostru. Ceea ce nu intelegeti este ca un Plesu sau un Liiceanu nu se vor cobori niciodata sa poarte fie si un dialog infim cu voi deoarece nu puteti avea comunicare.
@Karakas
Spui:
„Iata, imagini jalnice dintr-un spital din Bacau, unde pacientii dorm cite doi intr-un pat, sau isi aduc patul de acasa. Ca sa nu mai vorbim de igiena. Vii cu o boala la spital pleci cu sapte.
Asta da “modernizare” a statului!”
Nu neg ca masura reducerii numarului de paturi si comasare a unor spitale putea fi mai bine pregatita. Era necesara o dezbatere publica in fiecare comunitate, un studiu bine facut, adaptat specificului fiecarei zone, era necesara informarea detaliata a personalului despre urmarile masurilor si efectul acestora asupra vietii lor profesionale. Nu neg ca masura a fost intempestiva, prost comunicata si explicata, ca in anumite locuri nu se justifica si ca la fel ca in multe alte cazuri dialogul lipseste, inlocuit fiind de politica arogantei, a invectivelor, a fortei autoritatii in fata simplului angajat.
Cu toate acestea sunt de acord cu masura de comasare, in unele cazuri de inchidere sau de transformare a profilului unor spitale. Masura este necesara si urgenta, trebuia luata long ago. Problema nu este nici macar de sistem. Orice modificare institutionala sau de circuit sanitar am aduce, atat timp cat mentalitatea celor implicati in sistem nu se va schimba , nu vom asista la o schimbare radicala a peisajului sistemului sanitar in Romania. As simplifica spunand ca exista patru mari actori implicati a caror mentalitate trebuie schimbata.
1. Politicul,administratia, managementul spitalicesc. Cat timp va exista acelasi sistem de numire si promovare a echpelor de management, sistemul fiind absolut politizat, in foarte rare cazuri avand de a face cu competenta, sistemul sanitar va servi drept „vaca de muls” pentru bani ce vor merge spre partide, spre „moara campaniilor electorale” si spre buzunarele catorva potentati ai momentului. Majoritatea spitalelor au echipe manageriale formate din 4-5 directori la care se adauga 4-5 responsabili, sefii de sectie\clinica, farmacistele de spital, diversi sefi de aprovizionare. Majoritatea acestor echipe de directori sunt numite politic, sau, in cel mai bun caz, directorul general este politic, urmand ca acesta sa-si formeze o echipa in jurul sau, constituita din oameni de casa sau prieteni, carora li se ofera sinecuri sau care sunt pusi sa faca anumite segmente de act managerial. De multe ori, directorul general este delegat sau obtine postul prin „concurs”, sprijinit politic, desi nu are nici o experienta manageriala, fiind pus doar pentru a face „norma” de bani pentru partid. Desigur, acestia nu uita sa faca si norma pentru sine.Masura de comasare va reduce multe din aceste posturi directoriale, ceea ce e bine, probabil este efectul imediat cel mai bun. Modul de desemnare a directorilor este exclusiv politic, competenta avand prea putin a face cu numirea. Exista totusi si exceptii. Dar regula nu este cea a competentei. Acest fapt, produce uneori situatii de-a dreptul bizare, iar directorii nu fac altceva decat sa „comisioneze” diversele achizitii, sau sa imagineze si sa produca „motive” pentru a cheltui banii, fara ca aceasta cheltuiala sa aiba si o ratiune practica sau de necesitate. Cunosc spitale in Romania, de tip pavilionar, aflate in cladiri vechi de 100 de ani sau mai bine, care in mod normal ar trebui asanate , renovate (dar renovate realmente,nu doar spoiala de var si putina faianta pe ici pe colo) si refacute uneori din temelii (in unele cazuri ar fi mai eficient sa fie demolate si construit ceva nou) unde s-au instalat termopane scumpe si usi automate „ cu cartela”, investitii fara rost si fara viitor, doar pentru a se gasi noi debusee de sifonat fonduri. In afara directorilor exista o mica armata de sefuti si sefuleti care dijmuiesc la randul lor fiecare achizitie si fiecare lucrare facuta in spital. Incepand cu instalatorul spitalului, toata lumea fura. Cate ceva, unii mai putin, altii mai mult, in general e o hora, un dans al risipei si iresponsabilitatii, adapostul perfect pentru furat. Exista si o morfologie a furtului. Ca se numeste congres pentru farmacista sefa (turism mascat), ca se numeste simpozion de vara (concediu cu familia) pentru seful de sectie X, sumele achitate regasindu-se in pretul sau cantitatea enorma si inutila a medicamentelor utilizate, ca se numeste cash pentru cartofii indoiti cu pamant achizitionati, ca se numeste cota parte la afacere pentru externalizarea unor servicii sau sectii ale spitalului, totul e o sarabanda a risipei, a inconstientei si in final a furtului. Desigur, fara a plati sau a cumpara „protectia” de la partid toate acestea nu se pot intampla.
2. Mentalitatea personalului medical. Exista o traditie a „internarii”, a reticentei fata de ambulator, mai ales din partea unora dintre specialitatile medicale, pe care nu le voi numi. Unele sectii sau clinici isi justifica existenta si structura administrativa stufoasa tocmai prin faptul ca au „multe internari”, statistica pe care o poarta apoi ca pe o decoratie. Eficienta in cazul spitalizarii, indiferent de diagnostic, este masurata si in rapiditatea cu care pacientul este externat. Asa ar fi normal.Multe afectiuni pot fi tratate in ambulator. In tarile anglo-saxone exista chiar posibilitatea anesteziei generale in conditii de ambulator, adica posibilitatea ca pacientul sa aiba parte de o interventie chirurgicala cu administrare de anestezie generala, urmata de externare in aceeasi zi. La noi astfel de cazuri sunt rare. Traditia romaneasca este de a-l tine pe pacient cat mai mult in spital, investigatiile paraclinice facandu-se haotic si dezordonat, fara o logica sau o stadialitate, sau trebuiesc repetate aiurea datorita calitatii slabe. De multe ori nici pacientul nu mai intelege de ce mai sta internat. Aici intervine o dualitate: pe de o parte este traditia, mentalitatea medicului care prefera sa aiba pacientul sub observatie permanent pentru a observa evolutia (desi tehnica si posibilitatile investigationale moderne au eliminat aceasta necesitate) , pe de alta parte este interesul, pacientii fiind mai dispusi sa plateasca extra, transformandu-se in sursa pentru tot personalul, cat timp sunt internati. Exista spitale, unele de cronici in mediul rural , dar si intregi sectii din unele spitale urbane, care s-au transformat „de facto” in azile de batrani. Exista familii, dar si unii pacienti, care sunt dispusi sa plateasca, „statul in spital”, fiind mai ieftin pentru acestia sa „locuiasca” la spital decat in propria locuinta. Traiul ca „internat” este mai ieftin ca traiul „pe propriile picioare”. Tendinta in majoritatea tarilor civilizate este de reducere a numarului de zile de internare, uneori exista si sisteme ca pacientul, in afectiunile cronice dar chiar si unele acute, sa fie tratat acasa, nefiind necesara deplasarea la spital sau internarea. Au existat si la noi tentative de flexibilizare a sistemului, inclusiv pe vremea mandatului d-lui Nastase(atunci aceste incercari au si inceput sa fie implementate), dar in anumite zone s-au lovit de reticenta si rezistenta unora dintre medici care-si simteau pozitiile amenintate.Reactia este similara cu a muncitorlor manufacturieri de la sfarsitul sec XVIII, desigur medicii nu au aruncat cu seringi sau pansamente in aparatele moderne si in tehnica evoluata, dar de multe ori aparate de sute de mii de euro au fost pur si simplu sabotate, sau li s-au furat piese in faza de montaj, acestea neajungand sa functioneze vreodata. Alteori faptul s-a datorat pur si simplu neglijentei. In general zonele cele mai rezistente sunt si cele mai sarace, Oltenia, o parte a Moldovei, unele judete din sud sau Ardeal. In Bucuresti, sau in centrele universitare, multe dintre modernizarile intentionate au avut succes si au imbunatatit sistemul.
3. Personalul sanitar mediu are si acesta partea lui de contributie. O mica istorioara e mai lamuritoare decat orice. Aveam o prietena, dermatoloaga care deschisese un centru la limita intre dermatologie si cosmetica. Angajase o asistenta competenta si exeprimentata, necesara cabinetului, care castiga de patru ori mai mult decat la stat si i se plateau si eventualele ore suplimentare. Dupa cateva luni, asistenta a venit sa-si prezinte demisia, spunandu-i amicei mele ca nu e nemultumita, dar nu mai face fata ritmului de lucru. Amica mea a incercat sa-i ofere un program mai flexibil, mai redus, pastrand aceeasi salarizare. Raspunsul a fost totusi nu. Explicatia era ca asistenta dorea sa se reangajeze la stat ( dand spaga pentru post) pentru un salariu mai mic, dar intr-un spital mare, deoarece „scotea”(dupa spusele ei) acelasi venit, ba chiar mai mare, cu munca mult mai putina si responsabilitate mai mica. Cred ca e lamuritor.
4. Mentalitatea pacientului roman, in special in zonele sarace este aceea ca daca doctorul nu te interneaza macar putin, practic nu ti-a facut nimic. Datorita centralizarii competentei medicale si a specialitatilor in centrele urbane mari, medicii sunt uneori obligati sa interneze, desi pacientul ar putea fi tratat si in ambulator, sau perioada de internare ar putea fi mult mai scurta. In zonele sarace exista si internarea sociala, oameni care pur si simplu sunt internati din considerente de protectie sociala, nu din motive medicale.
Lucrurile ar putea fi rezolvate pe doua cai:
1. Reformarea sistemului, din care face parte si masura mult disputata a comasarii spitalelor. Aceasta este calea rapida, comasarea si reducerea numarului de paturi fiind doar una din fatetele unei probleme complexe. Desigur ar trebui dublata si de o dezbatere sincera si deschisa care sa inceapa sa „miste”, sa converteasca unele mentalitati anchilozate si invechite. Argumentul este ca tuturor, in final le-ar fi mai bine. Medicii ar castiga la fel, poate chiar mai bine, dar ar plati taxe si si-ar declara veniturile, personalul mediu ar putea sa aiba o munca mult usurata si venituri mai mari, iar pacientii ar fi mult mai fericiti si mai bine tratati.
2. Calea lenta , sau inevitabilitatea schimbarii. Schimbarea conditiilor sociale, a conditiilor de viata, noile exigente profesionale, posibilitatea tratamentului in clinici starine, noile mentalitati castigate de romani care au trait in strainatate, generatiile noi de medici si pacienti vor face ca „setea de internare” sa se reduca treptat, iar sistemul se va schimba sub propria presiune.
Mai exista un aspect. Sistemul de stat nu este nicaieri foarte eficient. Intamplator cunosc cateva cazuri. Sistemul sanitar de stat are deficiente oriunde, este mai lent, mai ineficient, mai precar si mult mai „bazic” fata de cel privat. Culmea este ca la noi si sistemul privat nu reuseste uneori decat sa fie o capusa a celui de stat, sau alteori sa faca concurenta neloiala. In mod normal sistemul sanitar de stat ar trebui sa asigure baza, necesitatile primare, urgentele si medicina sociala, plus acoperirea celor defavorizati.
In Romania draga Karakas, se face transplant in sistemul de stat, sub subventii exorbitante, fara rezultate care sa justifice cheltuiala uriasa, dar exista zone unde nu se poate oferi asistenta primara , iar la Bacau, cum spui, exista cate doi pacienti intr-un pat(am vazut si cate trei). Si asta dureaza de zeci de ani, nu de ieri, de azi.
Am surprins frecvent atitudini militantiste, de activist de partid in postarile tale. Si ceea ce vrei sa sugerezi in postarea pe care ti-am citat-o este tot o incercare de a arunca toate relele si orice neajuns in spatele puterii actuale. In privinta spitalelor probabil nu ai experienta si cunoastere, nu te banuiesc de naivitatea de a „cumpara” orice stire prezentata astfel incat sa arunce oprobiu asupra unor masuri altfel necesare doar pentru ca sunt masurile puterii actuale.Sistemul sanitar nu a aratat niciodata, in nici o guvernare, foarte diferit de imaginea oferita de postarea ta. Te banuiesc totusi de un partizanat ursuz, opac la orice masura ,fie si buna, doar pentru ca vine de „acolo”.
S-auzim de bine.
Blaga Mai Tare Decat Ali Chimicu, Geobbels Si Pinocchio La Un Loc !
20 Aprile 1945. Hitler si Eva Braun se sinucid impreuna cu familia Geobbels in bunker-ul lui Hitler la doi pasi de primii ostasi rusi care se pregatesc sa le ciocane la usa. Din difuzoarele nemtesti ramase in stare de functionare, pe fondul muzicii lui Wagner si al glorioaselor marsuri naziste, se aude vocea lui Geobbels (deja mort) care anunta victoria finala a Germaniei naziste impotriva Aliatilor.
Aprile 2003. Trupele coalitiei anti-irakiene se pregatesc sa-l scoata pe Sadam de mustati afara de oriunde s-ar fi ascuns, ministrul sau, poreclit Ali Chimicu, anunta poporul irakian despre iminenta victorie a armatei irakiene si distrugerea totala a armatei coalitiei.
5 Martie 2011. La adunatura pompos intitulata Consiliul pedele, Blaga, pe un ton triumfalist si imperios chemator la unitate de partid, anunta termitele portocaliii ca au invins in alegerile locale si in cele generale din 2013.
Martie 2011. Pinocchio, aflat in fata televizorului si urmarind discursul lui Blaga, isi da cu o caramida in tesuturile moi din zona inghinala, de ciuda ca Blaga e mai tare decat el.
La aceeasi adunatura se mai disting prin discursurile tinute Adiean Videanu si Radu Berceanu. Primul, mangaiat pe cap si inspirat de muze, ne povesteste cum, dupa ce PNL-ul a luat ultima parasuta din doatare aeronavei si a golit rezervoarele de combustibil, le-a lasat romanilor si pedelistilor rucsacu’ sa sara cu el numai ca, o manevra extraordinara de planorism efectuata de Boc si derebedeii de la guvernare a reusit sa aduca aeronava pe Pamant. Videanu insa minte cu nerusinare si nu pomeneste nimic despre:
unu) faptul ca pedelistii dispuneau de foarte multe parasute de rezerva incepand cu Elena ot Plescoi si terminand cu Roberta Anastase si
doi) aterizarea respectiva a insemnat de fapt o cadere libera intr-o prapastie, din care doar dracu stie cum om iesi, daca mai stau astia mult la guvernare.
Al doilea, adicatelea musiu Berceanu, ne-a tinut un discurs a la “si de la patru’s’opt incoace, si da-i si lupta”, in care el si-a atribuit pe rand rol de dizident anticomunist, anti-Iliescu, anti-Petre Roman si mai nou si mai abitir anti-basist. In schimb a balacarit-o pe Macoveica si din procuror comunist care statea la taifas cu securistii n-a scos-o.
Normal ca in urma discursului sau, orice roman de buna credinta sta si se intreaba ca prostu’, daca Monicuta a fost ceea ce stim cu totii ca a fost, fapt intarit de spiciul lui Berceanu, atunci cum Dumnezeu se face ca alde chiombu’, inainte chiar de a condamna comunismu’ de la tribuna Parlamentului, a promovat-o pe Monicuta comunista-securista si procuror pe deasupra, mai intai ca Ministru al Justitiei si apoi ca europarlamentar? Ca doar la ultimele alegeri prezidentiale romanii care l-au votat pe Basescu au votat de teama comunistilor lui Iliescu.
Cert este ca adunatura respectiva si-a dat rau de tot la gioale, in miuta de cartier incinsa ad-hoc, in care singura regula a jocului a fost ca “nu sunt reguli”, spre deliciul publicului larg care i-a incurajat de la peluza cu secularul : “intarata-i drace ca si mie imi place !”.
Inchei cu speranta ca ce am vazut astazi a fost doar de antrenament si ca adevaratul show manelisto-mahalagesc portocaliu il vom savura pe post de delicatesa la Congresul (sau cum dracu’ s-o fi numind) pedeleului unde vom afla si noul lider al acestei adunaturi de lichele penale.
Agricultura din Oltenia şi neamţul lui DAN CRISTIAN TURTURICĂ. Care scrie la http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/ce-ar-trebui-sa-invete-pdl-istii-de-la-adrian-nastase-218616.html : “Cât vom mai putea declama că dorim stârpirea corupţiei în timp ce, în camere cu lumina stinsă, sacii cu bani furaţi trec de la găinari la şefii lor şi de la aceştia la politicienii care i-au făcut şefi? Undeva trebuie să înceapă ca lucrurile să se schimbe. Sigur că unii ar vrea să audă cât mai târziu gongul care anunţă încetarea agresării cetăţeanului de către cei ce îl conduc. După ce îşi vor fi făcut toate poftele, sau, şi mai bine, după moartea lor, sau, şi mai şi mai bine, niciodată. Dar era cât se poate de previzibil că interesele micilor noştri oameni de stat se vor ciocni într-un final cu marile interese ale celor care văd România ca parte a Europei moderne, cu bunele şi relele ei, şi că aia mai proşti şi care nu îşi pot stăpâni instinctele gregare vor pierde. Această ciocnire a început de mult. Din vremea în care cancelarul Germaniei îl ameninţa pe Adrian Năstase că România nu va intra în Uniunea Europeană până ce un om de afaceri neamţ nu îşi va recupera milioanele de euro pe care le investise într-un proiect agricol din Dolj şi care ajunseseră în final în mâinile mafiei din Craiova, susţinută chiar din Palatul Victoria. Dilema capilor PDL este aceeaşi pe care a avut-o la vremea lui şi Adrian Năstase. Să îl sacrifice pe Ristea Priboi sau interesele naţionale ale României? Năstase a ales calea şmecheriei dâmboviţene. L-a despăgubit pe neamţ, dar de Priboi nu s-a atins. Alegerea asta laolaltă cu alte mii de alte alegeri în aceeaşi logică au fost la un pas să ne coste intrarea în UE, dacă Năstase ar fi ajuns la Cotroceni.” Problema redactorului de la RL este aceea că nu cunoaşte situaţia agriculturii din Dolj. Problemele de ariditate sunt acolo cumplite. Am prieteni şi rude în zonă, unii a investit în agricultură şi au pierdut o mulţime de bani, nu vreau să dau nume, însă ei acuzau clima şi solul, nu regimul politic. Aşa că neamţul domnului DAN CRISTIAN TURTURICĂ a pierdut bani în agricultura din Dolj din nepriceperea proprie amplificată de rigoarea condiţiilor naturale.
am mai gasit o carte “Les Poemes du silence” Figuiere , 1920 .ca o paranteza cred ca Basescu l ar indopa acum pe Boc cu stridii
)
Iata ce se scrie despre un foarte cunoscut si foarte dur personaj politic:
“… parea foarte adanc miscat. Lacrimile i se scurgeau pe obraji”.
L-ati recunoscut? Nu, nu e Mba…sescu.
Citatul in original:
“Hitler looked very deeply moved. Tears ran down his cheeks.”
(Ian Kershaw – “Hitler” – pag. 411 – Penguin books – 2009)
@ All
Sunt sigur ca mica mea greseala gramaticala, stercurata undeva, va provoca un val de atentionari “amabile”. Am lasat-o “on purpose” si este cert ca timpul scurs pana la afisarea postarilor care-mi vor atrage “dragalase atentionari” va fi destul pentru ca acestea sa se si produca. Voiam sa demonstrez ca cei care critica astfel de erori, similar cu situatiile in care s-a pus Harabula (banuiesc ca intentionat) sunt tot cei care, desi imbracati in zdrente, critica lipsa unui nasture la celalalt.
o descriere plina de culoare in New York Evening Post din martie 1925:
“UNIQUE among society benefits was the entertainment given last night in the Rose Room of the Plaza by Mme. Marie Jonnesco. once maid in-waiting to the former Queen Carmen Sylva of Rumania and sister-in-law of the Rumanian Ambassador to Belgium. The proceeds of the performance, which was called “A Romantic Evening in Rumania,” and was given under the auspices of Queen Marie, will go to help Rumanian refugees in this country. Mme. Jonnesco is very foreign and very vivacious. The stage was set as a room in a Rumanian home of the fifteenth century, and, dressed In a costume given her by that romantic person, Queen Carmen Sylva, Mme.Jonnesco read a fifteenth century tale, “The Legend of Genoveva,” while Mrs. James Hand. Mrs. Gilbert Lucas, Mrs. C. King Palmer and Miss Selma Alexander appeared dressed in real Rumanian costumes brought over by Mme. Jonnesco. These dresses were the type worn by all Rumanian women from the queen down to the peasant, differing only in (he quality of, the material used. The one worn by Mrs. Hand was especially lovely, being of black and gold, crowned by the national veil of sheer white embroidered in blue. Mrs. Frank Nebane gave a short talk on the present-day Rumania as contrasted with the Rumania of the fifteenth century pictured by Mme. Jonnesco. Mrs. Nebane has lived much In Rumania, and her costume, wonderfully embroidered and of almost priceless materials, was given to her by Queen Marie as a token of her friendship. Among those present were Mr. U. V. d’Annunzlo, Countess Frederic d’Aix, Mr. George Gray Barnard, Mrs. Charles Blount, Mrj. George Bernard. Mr. P. C. Cartier, Mr. Robert Condon, Mrs. H. Ferguson Criss. Mrs. F. T. Flaltman, Mrs. W. VV. Fuller. Mrs. C. C. Goodrich, Mr. W. Veatman Griffith. Mrs. Albert Gallatin, Mrs. James L. Hand, Mrs. Raymond Havemeyer, Mrs. Arthur H. Marks, Mrs. Ralph Hunter, Mrs. J. Harrison Irvine. Mrs. J< i E. Latham, Mr. W, de Llgnemare, Mr. Keith Lorens, Mrs. Gilbert Lucas. Mr. J. de Lodzla. Mrs. Charles Lee, Mrs. I. W. M. Moorehead, Mm. Frank Nebane. Mr. Bel tram Maas, Mrs. Ernest Miller. Mrs. C. King Pa'mer, Mrs. R. M. Phillips. Mrs C. E. Proctor. Mrs. E. Rothschild, Mrs. Edward Slegman, Mrs. Buchanan Schley, Mrs. I. N. Splegelberg, Mrs. R. Hchnejte, Mrs. J. K. Sellgman, Mr. Edward J. atone. Mrs. Arthur Sachs and Mn. Edward Mc Vicar."
http://fultonhistory.com/newspaper%2011/New%20York%20Evening%20Post/New%20York%20NY%20Evening%20Post%201925%20Grayscale/New%20York%20NY%20Evening%20Post%201925%20Grayscale%20-%200098.pdf
@Augustin
Ah, mereu comparatia dintre cultura domnului Nastase si carcterul frust al lui Basescu.
Stimate domn, calitatea unui om nu depinde de gradul de cultura. Nu exista oameni prosti! Exista oameni care incearca sa para altceva decat ceeace sunt. Acestia pot fi numiti prosti.
Pe domnul Nastase il prinde cultura intrucat este autentica. Ii sta bine asa. Cand Vadim face caz de cultura se vede lipeala, este fals. Cand Mircea Dinescu intra in filozofie se vede ca este prea la el acasa.
“Filozofi” de doi bani care umbla pe la televiziuni ca actorul Calinescu, Madalin Voicu, Mugur Ciuvica lezeaza bunul simt.
In acelasi timp, un portar care isi vede de treaba sa, un taran autentic, un sportiv nu vor putea fi numiti niciodata prosti.
Stimate domn, Basescu n-a incercat niciodata sa para astfel decat este. A baut, a dansat, a fost la meciuri, a facut numai lucruri la care s-a priceput. A fost autentic. Daca domnul Nastase ar fi incercat sa faca acelasi lucru ar fi avut un efect penibil.
Domnului Nastase îi sta bine cult, inteligent, ironic, subtil.
Lui Basescu îi sta bine grosier, direct, popular.
Nici unul nu este superior celuilalt.
Ca eu prefer oamenii de genul domnului Nastase in relatiile personale este alta poveste.
Un exemplu care ilustreaza ce am vrut sa spun, poate fi vazut la o emisiune tv. “Romanii au talent”. Atat momente de incantare cat si momente penibile. Astept cu groaza sa-i vad si pe “poetii” de pe acest blog producandu-se pe scena.
Erata: Mircea Dinescu NU ESTE la el acasa.
@LePrince
Ai citit deja motiunea de cenzura?
@Lio prins; nici n-ai aparut bine si ai si vandalizat acest forum cu postari lungi, insipide, stereotipe si automagulitoare (laudandu-i pe halde harabuleo, Dragos-colegul de gasca, contele, etc. si cazandu-i pe bulevardul respectiv, nu faci altceva decat sa te situezi pe talica la un nivel total de neatins pentru amarastenii de locatari cu chiriei in imobilele siciliene), prin care incerci sa rupi gura targului. Spui “Si tie, si lui Ghitz va place sa va manjiti pe obraji, sa va stropiti pantofii si sosetele in incercarea de a arunca putini stropi murdari care in viziunea voastra ar atinge obrazul celor doi.” Pai ce obraz ar putea fi atins la conu Plesu ori conu Liiceanu, atata timp cat cei doi nu poseda asa ceva, sau daca poseda e la fel de gros ca soriciu porcului si picaturile de noroi n-ar avea niciun efect asupra lor. Lasand la o parte activitatea lor in domeniul “scriiturilor”, pe care nu-mi propun sa o judec (nici nu am patalama de critic literar pentru a-mi permite asa ceva), poti sa-mi spui si mie din punct de vedere al atitudinii lor civice si al sustinerii neconditionate a unui fost nomenclaturist si securist pe deasupra, fara pic de rusine sau remuscare, in ce scara valorica si la ce nivel se inscriu? Dar mi-ar PLACE un raspuns cat de cat sincer. Maria Sa , conu Plesu, cam in cate partide a servit in mod “dezinteresat” incepand cu PCR, situatie in care a fost nevoit sa-i scrie personal tovarasului Nicolae Ceausescu, pentru a-si arata dragostea netarmurita fata de parrtid si Conducatorul iubit? Bai, lio prins, voi sunteti o categorie de nerusinati fara limite, sunteti cu condicuta si controlul medical la zi, dar va prezentati in mahala drept virgine. Chiar n-aveti pic de bun simt, macar 3,5 ani din aia 7 strict necesari unui om normal? In ceea ce-l priveste pe harabuleo si situatia in care s-a pus “intentionat”. ar trebui sa stii ca dupa aceea s-a pus tot intentionat 9de data asta “pe bune”) in situatia de a se scuza fata de Dom’ Ghita pentru gafa comisa (aici, macar harabuleo dovedeste ceva mai mult caracter decat talica). Si ca sa vezi cam cum isi descarca Dragos olita de noapte in capul trecatorilor de pe Av. Foch, citeste-i postarea in care aplica participantilor la acest forum doua cacofonii, produs al unei minti de copil de gradinita pentru oligofreni, in ideea ridiculizarii preopinentilor sai. Asa ca, lio prinsule, cand iti mai servesti pranzul pe acest forum nu uita sa inlocuiesti servetelele cu hartie igienica si pasta de dinti cu deodorant pentru toaleta,. Deoarece pute!
fara nicio consideratie
marcus
Dacă Bă’secu avea această dilemă, Coldea dădea raportul-ntro clipită! Dacă era incapabil, Alma Anăstase supunea la vot şi tranşa problema.
@erata: a se citi Goebbels si in loc de 2013, 2012 !
scuze
sa fiti iubiti
marcus
@harabuleo: ai perfecta dreptate in privinta chiombului, este chiar mai mult decat natural, este campionul naturaletii in ceea ce priveste badaranismul si grobianismul (ca sa enumar doar doua “calitati supernaturale”). Tocmai asta este si motivul pentru care nu-l vrem de presedinte. Ca, daca la noi in batatura, mai sunt unii manelisti, asa ca talica, ce-i transforma tarele in calitati datorita faptului ca si ei sunt din acelasi aluat ca derebedeu’, la nivel de reprezentare peste hotare, in lumea civilizata, ‘mnealui este privit (sa fiu scuzat, dar este cuvant de DEX, cu curu’), motiv pentru care suporta un popor intreg anatema de paria UE, aruncata de partenerii de Uniune asupra noastra.
Asa ca…
sa fii iubit, deoarece in ignoranta ta graiesti uneori adevarat,
marcus
Mai ştiu eu o carte…
http://www.rarebooklink.com/cgi-bin/kingbooks/97-6122.html?id=so6hVpIY
“Un peu de tout” e ceva mai ieftină, 8 Euro
link
Mai există o carte, “Arta Bizantină şi România”…
… şi ‘Dans le Silence des monasteres’…
@marcus
Spre surprinderea ta Nastase si Plesu seamana destul de mult. Nu fizic, dar mental si intelectual. Exista desigur si deosebiri. Ele sunt de natura doctrinara. Dar in rest cei doi sunt mai apropiati decat ai putea crede. O discutie libera intre cei doi ar fi un festin intelectual. Tu insa nu poti intelege si de ce.
In privinta lui Plesu nu inteleg de ce spui ca a fost traseist. Habar nu am daca a fost sau nu membruPCR, in cazul lui este oricum irelevant, la fel de irelevant ca si in cazul d-lui Nastase. Dupa’90 cred ca o singura data s-a lasat atras de un partid , cred PNT. Desigur ca Plesu are si el simpatii politice si idei ce apartin unei doctrine. Dar el nu a fost niciodata un om politic, si chiar daca a fost membru intr-un partid, probabil a fost un accident sau o intamplare.
Pe de alta parte , Nastase este membru de partid si este si om politic. In aceasta calitate, dl Nastase face si poltica de partid. In cazul ambilor domni insa, acestia se situeaza putin deasupra politicii obisnuite, fiind irelevant ce doctrina sustin, sau ce simpatii politice au. Ambii sunt persoane care ar putea apartine doar politicii mari, sau ideilor mari, si asta este demonstrabil prin activitatea pe care au depus-o si prin rezultatele obtinute. Am detaliat de multe ori in trecut subiectul, nu o mai fac.
Faptul ca aduci in discutie „dezinteresul” sau „interesul” te plaseaza in categoria fariseu, in cazul tau as spune mironosit.
PS Faptul ca am pomenit de Sicilia si am intrat inerent si pe strada ta, mi-a atras din parte-ti exact ceea ce spuneam ca arunci in strada. Asta e tot ceea ce poti face.
@Bah
Inca nu a iesit versiunea finala. Dupa cum observi, incerc sa am o contributie.:)
S-auzim de bine.
Avem ,din nefericire foarte multi oameni de stiinta si cultura a caror merite li s-au recunoscut in strainatate si despre ei, se vorbeste extrem de putin:
Un foarte bun exemplu este dr George Emil Palade care in anul 1974 este incununat cu Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina.Cel mai important element al cercetarilor lui Palade a fost explicatia mecanismului celular al productiei de proteine,punandu-se in evidenta particule intracitoplasmatice bogate in Acid Ribonucleic,la nivelul carora se realizeaza Biosinteza Proteinelor.Aceste particule,Ribozomi,poarta numele de Corpusculii lui Palade.Premiul Nobel primit de Dr Palade este impartit cu mentorul sau Albert Claude si cu Christian de Duve.
Este mare pacat ca pe toate canalele tv se vorbeste doar despre divortul familiei Columbeanu,de parca ar fi descoperirea secolului,in loc sa se mai spuna si despre meritele extrem de importante ale romanilor aduse cercetarii mondiale.
Nu cred în existenţa vieţii extraterestre. Şi nu cred în Aliens în primul rând pentru că sînt un creştin român ortodox. Sfinţii Părinţi ai Bisericii au subliniat mereu unicitatea Absolutului. Teza aceasta religioasă este centrală şi în Isihasm. Numit în Occident „doctrină mistică”. Dar ideologia legionară, la noi, este fondată pe Isihasm. Unicitatea Absolutului a fost demonstrată riguros ca teoremă de către filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), în marele lui tratat de teologie pozitivă chemat „Ştiinţa logicii”. De fapt în oricare curent religios Trinitarian nu se crede în existenţa extratereştrilor. Tragedia americană, subliminal zicea romancierul Theodore Dreiser (1871–1945), se ascunde în proliferarea ciclică a sectelor care nu cred în dogma Sfintei Treimi. În finele peliculei Close Encounters of the Third Kind, Steven Spielberg comite un flagrant act de incultură, forţându- i în scenariu pe oamenii îmbarcaţi pe un starship construit de Aliens a primi ultima absolvire de la preoţi de rit vechi. Dar sacerdotul creştin, –impresionant redat de filmul lui Spielberg–, trebuia să creadă în dogma Sfintei Treimi, Holy Trinity de uzăm anglicismul. Aceasta doctrină a cugetării teologice din biserica orientală a veacului marcat de lucrarea filosofilor cappadocieni Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Ierarh Grigore Nazianzus (Teologul/Bogoslovul) şi Sfântul Grigore de Nyssa este o teorie a înDumnezeirii, adică a Spiritului, Omului şi Creaţiei, o teorie care exclude posibilitatea existenţei unor ETI, a unor extra – tereştri inteligenţi (Extra Terrestrial Intelligences). Vedem incorporat acelaşi Spirit care exclude din lume personajele de ficţiune Aliens, –nu doar ca probabilitate, dar mai ales ca plauzibilitate şi posibilitate!–, într-un silogism formulat de fizicianul Enrico Fermi (1901-1954), om de ştiinţă de confesiune catolică, educat în respectul pentru messa tridentină. Totuşi, iată că în vinerea care tocmai ce a trecut, revista Journal of Cosmology, o revistă ştiinţifică peer-reviewed, a publicat un articol ce ar părea să probeze existenţa vieţii extraterestre. “Given the controversial nature of his discovery, we have invited 100 experts and have issued a general invitation to over 5,000 scientists from the scientific community to review the paper and to offer their critical analysis,” scrie Dr. Rudy Schild, redactor-şef la Jurnalul de Cosmologie http://news.yahoo.com/s/digitaltrends/nasascientistfindsevidenceofalienlifen
Princeul de origini fanariote,
Eu spre deosebire de Titus sunt pro-fanariot, asa ca nu pot fi acuzat de vadimism ca sa folosesc adjectivul cel mai recent din LR, asa nu inseamna ca nu pot preciza ca bateti cimpii atunci cind afirmati cu sustinerea unui jealnici povestiri ca concediarea ar putea fi benefica in vreun fel citez “Concedierea este privita in Romania ca o rusine, in general legata de ceva necurat, gresit sau dubios. Mentalitatea de acest gen vine din epoca comunista…..Uneori o concediere e chiar buna, poate insemna chiar un stimulent, un pas inainte………”Ca sa nu fiu acuzat ca am citit din context am redat cea ce ati afirmat!
Concedierea indiferent de forma, faliment,reducerea de productie si personal,culpe personale , schimbarea managementului companiei nu inseamna decit mutilarea individului concediat.
Bineinteles ca lucratorul inadaptabil are alt traseu deoarece el poate fi eliminat in perioada de proba cea ce este cu totul alta poveste, dar inca o data sa sustineti ca
temerea concedierii ar fi o chestie mostenita de la comunism este intradevar o chestie mai mult decit fanariota, concedierea si in America si in Franta si oriunde in lume distruge destine ,ingroapa idealuri.
Dupa ce thanks dl. Obama drepturile la munca ale romanilor in America au fost anulate ,restranse sau eliberate oneros cel putin trei persoane ,lucratori destul de valorosi s-au sinucis la intoarcere in Romania. Cind o anume firma franceza a falimentat s-a intamplat exact acelasi fenomen dar cu lucratori francezi!
Observ ca-l apreciati pe dl. Plesu , si va intreb pentru cea ce a fost sau pentru cea ce este, pentru ca in urma cu vreo 62 de ani , discipoli ai lui Hitler au fost condamnati la Nurenberg si pastrand proportiile si Dl. Plesu are culpa domniei sale!
Ce sa mai spun de faptul ca si dumneavoastra cadeti in capcana ieftina a iscusitului Harabula , acela care il ridica pe TB la nivelul lui AN , desi ambii ar trebui coborati acolo unde de fapt le este locul, dar nici o data pe acelasi nivel, doar pentru ca Contele sau Harabula, si-ar da sufletul pentru cel mai iubit fiu!
Si ca sa-l citez intr-un fel pe Marcus,
“Na Zisis”
Interesant!
O imagine de forum roman virtual http://jlhuss.blog.lemonde.fr/files/2011/03/22861_3v6560174.1299283368.jpg . În primul plan sunt o mulţime de coloane care imită Columna lui Traian. Reamintim, Columna cu tablourile dacice se afla între Biblioteca Greacă şi Biblioteca Latină din Forum.
Print al minciunii ce calci pre urmele sulfurosului tau tata samd
fiindcva in obraznica ta patenta si genetica indraznesti sa imi ieie numele in desert am a-ti spune cateceva:
1) ar fi cazu sa dai mai putin cu muaia despre nationalismu alltora atunci ca cand iti exibi nationalismu elenic .]
2) in cestiunea p-lesu licheleanu samd. ba ajungeti rau cand terbuie sa va aparati ororile de iecsprimare. Ma i urmeaza sa propuneti oficalizare regulii “e pana la 50 de la 51 in sus sunt” cestie care va da ocazia plesilor samd sa palavrageasca ore in sir la temeblizor daca se zice sunt 50 sau e 50 spre delectarea ta teleptuala.
3)bordel …. Asa ca cum Plesu a incrucat cestiunea cu gaina (misonarii au devenit cercetataori, filmu7 cu Isus fil politist samd) tu ai preluat o povestore englezeasca (Maughan parca) si ai localizat-o conform gustirl;or si iodeilor tale – bordel . Ca cam atat te duce capu (ptr ceic are nu au citit poveste … concediatul era diacon pe la o biserica anglicana. Si-a deschis un debit de tigari si apoi altu, altu si in final directoru filialei bancare unde isi tinea banii a dorit sa ii prezinte niste optiuni de investitii)
4)daca nu esti in stare sa povestesi corect o povestire usoara ce sa zic despre consideratiile tale despre somaj, legi samd ? Sa iti zic decat atat : Romania nu este UK.
Si sati linsitit nu eu manjesc soclul alaor 2 . Au grija ei singuri …
@Adrian Nastase
Ce urmeaza nu e complet offtopic. Am si eu o curiozitate(sanatoasa): dumneavoastra va place baletul? … lui ponta pare sa-i placa rrrapul. Sa nu fi invatat nimic de la dumneavoastra?
Ati uitat sa precizati din care punct de vedere incercati sa-i comparati.
Ca familisti, cei doi sunt pe aproape. Ca specialisti in domeniile lor predilecte, iarasi. Ca prestatie la nivel inalt, difera mult. Ca nivel de cultura, iarasi. Ca nivel de intelegere, iarasi. Ca spectatori de fotbal, coincid. Ca abilitate, difera. Ca putere de analiza, iarasi difera mult. Ca putere de sinteza, tot asa. Ca usurinta in a crea, a inova, iarasi. Etc.
Va las pe voi sa-i plasati pe tabel.
In prea multe situatii, din discutii lipseste logica elementara. Si aici cateodata, dar mai ales pe la televiziuni. Poti compara marul cu para daca te referi la fructe… Astfel, cei doi sunt comparabili ca oameni, difera oarecum ca oameni politici si difera enorm in intentie si performanta.
Ziaristul Vitalie Călugăreanu, (care lucrează pentru DW Chişinău), despre vizita doamnei Catherine Ashton (vicepreşedinte al Comisiei Europene) în respublika Moldova. Reportaj din 04.03.2011. +Catherine Ashton a efectuat joi o vizită-fulger la Chişinău după ce, miercuri, forţele separatiste de represiune au răpit un primar şi un consilier local din satul Corjova, aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova. Din scurta declaraţie făcută pentru presă de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, la finalul întâlnirilor avute cu oficialii moldoveni, nu este clar ce l-a determinat pe oficialul european să vină la Chişinău aproape ca pe nepusă masă. Jurnaliştii au aflat despre vizită abia în dimineaţa zilei în care aceasta a avut loc. În cadrul vizitei nu a fost semnat nici un document, iar la conferinţa de presă Catherine Ashton a formulat doar mesaje protocolare de încurajare a autorităţilor moldovene în vederea apropierii de UE: „Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi UE care este în proces de negociere ne va aduce şi mai aproape unii de alţii. În afară de aceasta, UE şi guvernarea de la Chişinău împărtăşesc viziuni comune în ceea ce priveşte promovarea reformelor la nivel de Guvern. Aceste reforme vor asigura stabilitatea şi prosperitatea Moldovei”. [...] La Chişinău s-a discutat şi despre incidentul de miercuri de la Corjova, când primarul localităţii şi un consilier local au fost răpiţi de miliţia transnistreană. La fel de sigură este şi informaţia potrivit căreia reprezentantul special al Germaniei pentru problema transnistreană, Patricia Flor (împuternicit al Ministerului german de Externe pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală) s-a întâlnit la Tiraspol cu şeful administraţiei separatiste, Igor Smirnov. Patricia Flor i-a transmis lui Smirnov că “republica transnistreană autoproclamată nu este şi nici nu va fi recunoscută vreodată pe plan internaţional, iar administraţiei de la Tiraspol nu-i rămâne decât să accepte această stare de fapt”.+ Sursa http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6459057,00.html?maca=rum-rss_ro_romanialibera_headlines-5324-html-cb
Ce poate fi mai bizar ca insi care se exprima intr-o romana imposibila, fraze bizare, constructii gramaticale sucite, sa apere puritatea limbii romane.
Bizonu’ campion in tastarea neglijenta si posesor de limbaj pentru uz propriu, Marius care se reprezinta prin versuri proaste si scatologie, Vasile autor al celor mai penibile greseli de gramatica, cavaleri ai corectitudinii lingvistice.
Toti imposibil de citit. Cruciada lor am inteles-o parcurgandu-le textele in diagonala, intrucat o lectura exhaustiva este un exercitiu al urâtului imposibil de parcurs.
Un text al lui Ghita, o poezie a lui Marius, o cugetare a lui Vasile!
Or fi existand oameni care sa inghita asa ceva?
Interesant subiect duminical si descopar cit de bogat in informatie a devenit internetul, in ultimul timp. Pare ca pe distinsa doamna a epocii sale o chema – sa respect stilul – Marie Therese Jonnesco si banuiesc ca nitel oportunism a facut ca Therese sa devina doar Th., asta ca prenumele sa se apropie mai tare de cel al reginei Maria. Intr-o stire din 1923 ea este prezentata ca scriitoare si poeta, iar internetul o mai acrediteaza cu cartile Arta bizantina si Romania (care ar putea fi interesanta), colaboratoare (cu regina Maria si altii) la cartea Omagiul Romaniei lui Ferdinand cel Mare. Pare sa fi ingrijit aparitia unor lucrari ale reginei Maria: Oda Romaniei de Majestatea Sa Regina Maria, in editie regala (1922, Paris, http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/OdeToRoumania/index.htm), carte pe care am vazut-o cotata, tot pe internet, cu Omagiul Romaniei…. la 2000 usd, o suma frumusica. Stiri de pe la universitati americane o arata la inceputul verii lui 1923 in SUA, unde distribuie din cartile scrise de ea sau de sau cu regina Maria. Oricum, cartea Arta bizantina si Romania trebuie sa fie destul de bine considerata din moment ce autoarea o face cadou bibliotecii universitatii Harvard. Nu imi dau seama de legaturile de rudenie, dar pare destul de greu sa scrii de o ruda ca de un prieten. Pare mai degraba o potrivire de nume. Concluzia mea ar fi ca avem de-a face cu o femeie poate nu foarte talenatata ca scriitoare (de poeta chiar nu stim), dar o femeie cu o bogata cultura, din anturajul reginei Maria, careia ii face servicii de natura cultural – politica. Nitel oportunista, dar asta este. Poate si niscai relatii cu serviciile vremii.
Harabula,nu le am deloc cu scrisul in versuri.Nu stiu la ce te referi.
@Bah,
Lasa-l pe Victor, daca spunea ca apreciaza frumusetea blonda din pictorial, frumusetea blonda de acasa il facea afis! Pe balcon, o suta de ani.
barabula io is doar bizonu’.
Nu ma dau teleptual ori belita . Desi asa la mica barfa aia nu prea imi pot fi “modeluri” decat in”excesuri”.
Insa este o mica diferenta intre a bate o tasta gresit si a nu stii care este pluralul de la exces ….Prima tine de o manuliatate mai redusa a doua de o cunostere redusa a limbii romane ..
Si da .. tu inghiti .. ne citesti cu nesat !
@casandra
De ce oare? E oare posibil ca ilustra sotie a inimaginabilului presedinte al PSD sa nu aiba incredere in propriul sot? Nu pot sa creeeed… de la concursurile alea de miss cu Negoita si Banicioiu sa i se traga sau de la dosarul ala cu f…o…tomodele?
E interzis sa-i spui consoartei ca o femeie e frumoasa? Las’ Ca ajunge Victoras premier si nationalizeaza Playboy Romania si face din el Scateia Tineretului… sa se inceteze to’arashi cu aceste practici mic burgheze…rusine to’arashi!
@casandra
Lasand gluma la o parte, cred ca aratat din nou un moment propice sa taca. Ce dracu iti trebe sa comentezi toate aiurelile de la inaltimea functiei de presedinte PSD. Fatuca asta chiar merita sa fie promovata, dar sa nu uitam cum l-a facut pe oligofrenul ala de Botis vedeta in momentul in care i-a pomenit numele… chiar n-are si Victoras unii pe langa el care sa-i explice ca a trecut vremea de aparut in Can Can sau de comentat mondenitati? Nu stie la care nivel ar trebui sa discute? … intrebari retorice.
Eu stiu pe cineva care n-ar comite asemenea gafe de incepator si degraba traitor prin viata…astept sa se intample chestiunea ca prea is satul de … incomplet maturizati.
@marius: nu te panica, harabuleo a postat dupa ce si-a luat doza de etnobotanice (sau poate nu, el delireaza si cu si fara ajutoare de acest gen). El cu mine are ce are. Natarau’ n-a inteles nici pana cum care-i treaba cu poezelele respective, desi i-am explicat si eu si altiii de nenumarate ori. Omu’ e dus rau. Totusi mai am pana si eu o sansa in fata unui astfel de exeget necrutator, vad ca de “proza” mea inca nu zice nimic. S-ar putea sa-i placa, sa se bucure de ea, dar ca sa nu dea rau in Modrogan sa se papagaliceasca inept numai asupra “liricii” mele
)
sa fii iubit si sa nu fii stresat din motive harabuleoniene (mare sunt, dom’le, de unde le-oi scoate nici eu nu stiu!
marcus
@Bah
De acord cu tine, cand nu glumesti.
@ Marcus,
Sunt Ok. Nu-ti fa probleme !
Merci de urari.
dnimeni,
multumesc pentru completarile despre Marie Jonnesco. Am continuat sa caut si eu. Un personaj interesant. Mai mult monden in lumea europeana si americana. Nu cred insa ca a lasat foarte multe urme…
Harabula,
“Toti egali, toti diferiti”. Expresia asta ma urmareste de mult timp. Singura concluzie personala este aceea ca, in plan social, nicio generalizare nu are valoare. Odata cu trecerea anilor, dau mai multa semnificatie sensului decat cuvintelor.
@marcus,
Cică * Înţelegerea este o stradă cu două sensuri. *, Cuvintele sunt altceva decât vorbele , iar iepele de scapă uneori din bălării şi se trezesc pe stradă, chiar n-are niciun sens să-ncerci să le struneşti…
Iepe d-aistea, carele confundă caii cu armăsarii şi-şi rădică coada-n public, sărmanele, au un singur * har *, acela că-s ceea ce sunt, nici mai mult, nici mai puţin, o pată de coloare, totuşi O PATĂ.
Să ne mai spuie fo povastă despre tacsu Pacepa, aista ca să ne râdem, că dacă avem dă cine…
I-auzi că iarăşi şi-aduce contrebuţiunea la textul Moţiunii, d-aia rezultatii pă * măsura * hintenţiei dumneaei ( în Moldova dumneaei e şi vaca şi iapa, nah ! ) şi uite aşe dă pesedeaua subiecte de râsu-plânsu adversarilor, că dacă iapa cu pricin(i)a inzistă să-şi fluture public * creaţiile *, iaca, s-o stăpânească sănătoşi pesedeii de-o tăăăt tolerează cu tăt cu tristeţi şi frustrări, s-o stăpânească, că de strunit, nu reuşesc…
Prin Sicilia şi-o fi fluturat măsa murdăria, că dacă inzistă şi nu-şi înghite saliva în loc s-o scuipe periodic p-acilea, pe blogul AN-ului, are tăti şansele să se stropească pe * retina * memoriei cu nu doar memoriile altora ci şi amintirile ce-o copleşesc… în altă ordine de idei, dacă tăcea, ceea ce niciodată pentru o perioadă de timp mai mare iapa nu reuşea…
Auzi, auzi, Marcus draghe, aşe că nu mă-nşel şi numa un personagiu şi-a expus rufele familiei de cameleoni cu gradi pe blogul AN-ului ? În slujba şi sub simbria cui să fie oare iapa, nu insist, că ştiu că a AN-ului never ever, geaba se screme că da… NIET!
s-auzim de Bine, colegu
Harabula,
Multumesc, eu nu o sa-l citez pe Nastase , pot insa sa-l citez de Plesu? Romanul ala mai simplu care nu-si slefuieste textul inainte de publicare pentru ca nu doreste sa epateze are o semantica mai corecta , o viziune mai clara aceia a unui savant prost!Elgnezii de fapt spun Better a witty fool….
Asa ca inca o data,pe intelesul dumitale decit imbecil mai bine, agramat…cine stie poate asa ajung presedinte!
Apropo nu v-am vazut “textuind” cuvantarile fiului cel mai iubit, de ce oare?