La Strasbourg – dar cu 10 ani in urma – 23 ianuarie 2001

Astazi, cand Traian Basescu a venit la Strasbourg pentru un discurs in plenul APCE, m-am gandit ca ar fi interesant sa revedeti discursul meu de la sesiunea  Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de acum zece ani, de la 23 ianuarie 2001, cu ocazia primei vizite in strainatate pe care am efectuat-o, in calitate de sef al guvernului. Si sa comparati…

“Domnule Preşedinte

Dragi Colegi,

Doamnelor, domnilor

Sunt foarte bucuros să mă găsesc astăzi printre vechii mei colegi ai Adunării

Parlamentare a Consiliului Europei. Permiteţi-mi să-i exprim Preşedintelui dumneavoastră, lord Russell-Jonshton, şi membrilor Biroului dumneavoastră, întreaga mea recunoştinţă pentru invitaţia de a mă adresa astăzi celor mai autorizaţi reprezentanţi ai democraţiei, chintesenţa spiritului european. Revin la Strasbourg cu ocazia primei mele vizite în străinătate în calitate de prim ministru al României. Întâlnirea noastră de acum nu este rodul întâmplării, ci consecinţa logică a atenţiei constante acordată de guvernul României dezvoltării unei relaţii privilegiate cu Consiliul Europei. În cursul ultimilor ani, Consiliul Europei, ca şi alte organisme internaţionale au găsit în România un partener credibil în eforturile lor conjugate de a consolida democraţia şi stabilitatea pe continentul european. Admiterea României în sânul Consiliului Europei confirmă că Organizaţia de la Strasbourg nu oferă cecuri în alb. România este ferm hotărâtă să respecte toate angajamentele faţă de Consiliul Europei, armonizându-şi legislaţia cu standardele europene. Nu sunt decât şapte ani de când România a devenit membră a Consiliului Europei. În  toată această perioadă, celelalte ţări membre ale Organizaţiei ne-au ajutat să reconstruim edificiul democraţiei. Am început prin semnarea celor mai importante instrumente juridice  ale Consiliului Europei: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană pentru Prevenirea Torturii şi Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante, Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi Carta Socială Europeană. Astăzi, ţara noastră se înscrie printre membrii cei mai activi ai comunităţii europene, lucrând pentru afirmarea continuă a Drepturilor Omului în Europa şi în lumea întreagă.

Domnule Preşedinte,

Dragi colegi,

Respectarea angajamentelor şi obligaţiilor luate faţă de această Organizaţie este o preocupare constantă a României, deoarece întărind normele democratice în România sunt consolidate şi criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană, care este unul dintre obiectivele majore de acţiune ale guvernului. La  mai puţin de o lună de la formarea guvernului pe care am onoarea să-l prezidez, datorită unei acţiuni vizând şi îndeplinirea exigenţelor exprimate în cadrul dialogului ulterior, deputaţii români au finalizat deja dezbaterea proiectului Legii privind regimul juridic al imobilelor confiscate după 1945. Un alt proiect de lege foarte important, cel referitor la regimul general al autonomiei publice locale, se găseşte în etapa finală de adoptare – după patru ani lungi de discuţii sterile la nivelul diverselor comisii parlamentare.           Guvernul român va continua cu hotărâre acest efort, fiind convins că activităţile desfăşurate în Consiliul Europei se înscriu în strategia de aderare la alte organisme euro-atlantice, şi  cu precădere la Uniunea Europeană

Domnule Preşedinte

Doamnelor şi domnilor

Aş dori să vă supun atenţiei transformările extraordinare care au marcat România din 1989. Rutina zilnică ne împiedică uneori să vedem ce lung este drumul pe care l-am parcurs de la regimul totalitar la democraţie. Drepturile omului care acum 11 ani erau încălcate fără nici un scrupul, sunt astăzi adânc consolidate şi înrădăcinate. Nu reuşim întotdeauna să ne amintim că aceste drepturi au fost obţinute şi menţinute printr-o luptă fără răgaz împotriva moştenirii regimului comunist. Deşi a reprezentat într-adevăr un efort cu mult mai mare în primii ani după Revoluţia din Decembrie, respectul pentru drepturile omului presupune şi astăzi o luptă permanentă. Ca unul dintre cei mai noi membrii ai acestei mare familii care este Consiliul Europei, România s-a implicat în mod entuziast în construirea unei societăţi europene democratice. Admiterea ţării noastre în Consiliul Europei a reprezentat un stimul extraordinar şi un moment hotărâtor în calea României spre democraţie. Ne străduim să promovăm principiile noastre democratice comune, precum şi principiile drepturilor omului pe întreg continentul European. Vreau să profit de această ocazie pentru a sublinia satisfacţia noastră asupra faptului că în câteva zile vom primi doi noi membrii. Mulţumită eforturilor noastre comune, inclusiv ale României, Armenia şi Azerbaidjan vor deveni poimâine membri ai Consiliului Europei. Reafirmând convingerea noastră că viitorul continentului stă în unitatea şi în puterea diversităţii sale, salutăm rolul hotărâtor al Consiliului Europei în aceste proces. Europa este cunoscută în lume ca o familie de democraţii şi datorită rolului decisiv pe care îl are Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Europa îşi creează o nouă identitate. Trebuie să ne întoarcem privirile spre spiritul şi filozofia proiectului pentru continentul nostru de acum 50 de ani, spre viziunea unei Europe privite ca o comunitate. Consiliul Europei – prima organizaţie cu vocaţie pan-europeană – a avut viziunea clară de a porni hotărât pe drumul spre o lărgire rapidă spre Europa centrală şi de est. Uniunea Europeană şi NATO au fost mai prudente, dar a venit momentul să ne asumăm provocarea unui continent reunificat. Privesc Europa actuală ca un proiect în desfăşurare.

Cum Consiliul Europei este privit astăzi ca o organizaţie cheie în promovarea cooperării între guvernele continentului într-un mod inovator şi curajos, noi, ca State membre, avem responsabilitatea de a consolida credibilitatea organizaţiei noastre, în special în ceea ce priveşte protejarea şi promovarea drepturilor omului. În acest context, apreciem în mod deosebit activitatea intensă a Consiliului pentru a stabili standarde clare în domeniu şi pentru a îmbunătăţi mecanismele existente. Stabilirea cadrului legislativ în cazul ţărilor care au devenit recent membre este una dintre cele mai importante activităţi ale noastre, menită să asigure bazele pentru o unitate adevărată – de jure şi de facto - a continentului nostru.

Domnule Preşedinte,

Doamnelor, Domnilor,

Începutul unui nou secol pune în faţa României o dublă provocare: reuşita integrării depline în Uniunea Europeană şi în NATO. În acest fel, satisfacerea exigenţelor proprii oricărui stat democratic, stabil şi prosper, devine unul dintre criteriile fundamentale.

Programul noului guvern ales în mod democratic este construit pe baza unei viziuni social-democratice ferme. Reflexul concret al acestui fapt este dezvăluit de accentul pus pe solidaritatea socială, valorile tradiţionale ale familiei şi pe principiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi ale Cartei Sociale Europene.

Noi am decis să îmbogăţim practica economiei de piaţă prin dimensiunea sa umană, susţinând un Program de modernizare şi dezvoltare durabilă a României. Această concepţie vizează punerea în valoare a potenţialului uman al ţării, a resurselor sectorului privat, a parteneriatului între sectorul public şi cel privat, precum şi relaţiile cu străinătatea şi cooperarea internaţională.

Creşterea economică şi asigurarea stabilităţii macroeconomice se vor realiza prin punerea în operă a unui ansamblu de politici bugetare, economice şi fiscale, ceea ce implică dialogul permanent şi adecvat cu instituţiile financiare internaţionale şi Uniunea Europeană. Noi contăm pentru aceasta pe asistenţa tehnică şi financiară a experţilor europeni, precum şi pe investiţii străine substanţiale, într-o economie care va fi în câţiva ani parte integrantă a Pieţei unice europene.

Politica socială a guvernului va fi obiectul unor schimbări profunde, plecând de la un echilibru între competiţie, cooperare şi solidaritate cu scopul de a asigura o viaţă decentă pentru toţi cetăţenii români, conform normelor europene.

Reforma profundă a justiţiei se înscrie ca o prioritate pe agenda guvernamentală în vederea unei reale democratizări a actului de justiţie, prin construirea unui sistem juridic independent şi responsabil bazat pe respectul principiilor statului de drept. Cu alte cuvinte, o justiţie bazată pe un sistem funcţional şi eficient aflată în slujba cetăţeanului. Restructurarea  administraţiei publice locale şi centrale este orientată spre consolidarea autorităţii statului, ca şi spre descentralizarea şi demilitarizarea poliţiei şi a altor servicii publice, reducerea birocraţiei şi depolitizarea structurilor administrative. Deplina afirmare a identităţii minorităţilor şi cooperarea interculturală bazate pe modelul civic al toleranţei şi respectului reciproc sunt consecinţele aplicării principiului nostru conform căruia minorităţile reprezintă o importantă resursă pentru dezvoltarea unei societăţi moderne. Deoarece tânăra generaţie simbolizează chiar viitorul, punerea în valoare a potenţialului său creator va fi promovată prin elaborarea şi aplicarea de măsuri legislative unitare şi a unui program naţional de educaţie publică, urmărind protecţia drepturilor copilului şi tinerilor. Lupta împotriva corupţiei, reducerea unor fenomene cum ar fi evaziunea fiscală, spălarea de bani şi criminalitatea organizată sunt sarcini majore ale acţiunii guvernamentale în strânsă cooperare cu partenerii noştri europeni. Voinţa ferm exprimată a României de a accelera pregătirile pentru integrarea sa în Uniunea Europeană trebuie să întâlnească, în acest scop, un răspuns favorabil la cererea de a remedia nedreptatea menţinerii cetăţenilor români în afara liberei circulaţii în Europa. Aş dori să-l citez aici pe Nicolae Titulescu, ilustru ministru român al Afacerilor Externe şi fost preşedinte al Societăţii Naţiunilor care, în 1930, spunea următoarele: “Într-o ultimă analiză, Societatea Naţiunilor nu se sprijină pe state ci pe fiecare dintre noi. A te îndoi de Societate înseamnă să te îndoieşti de omul însuşi. Preşedintele dumneavoastră va fi lipsit de încrederea pe care aţi binevoit să i-o acordaţi dacă, în acest moment de grave dificultăţi, nu va fi declarat lumii crezul nostru: «Aici, noi nu ne îndoim!». Mutatis mutandis, noi spunem acelaşi lucru: La Bucureşti, noi nu ne îndoim!”

Domnule Preşedinte,

Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi Domnilor,

În ultimii unsprezece ani, continentul european a suferit experienţe pe care le credeam adânc îngropate în trecut. Crize şi conflicte majore au izbucnit în Republica Moldova, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Albania şi Kosovo. Ameninţarea unor noi instabilităţi de proporţii este semnificativă, dacă nu reuşim să aducem democraţia şi stabilitatea şi în aceste regiuni. Trebuie să înţelegem care sunt adevăratele frontiere ale Europei, altfel nu vom beneficia de stabilitatea atât de necesară construirii viitorului pe care îl dorim. Aş dori să vă atrag atenţia mai ales asupra faptului că un membru al Delegaţiei Parlamentare a României la Consiliul Europei nu poate fi prezent la această sesiune datorită faptului că se află în închisoare în mod ilegal. Faptul că un membru al acestei onorabile Adunări este supus unui tratament atât de degradant este încă o mărturie a lipsei de bunăvoinţă a regimului ilegal de la Tiraspol în a respecta cele mai elementare drepturi ale omului. Ne exprimăm adânca îngrijorare pentru soarta domnului Ilie Ilaşcu care este în prezent cetăţean român, membru în Parlamentul României şi în delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Soarta absolut oricărui cetăţean trebuie să reprezinte motivul cel mai puternic pentru o acţiune politică hotărâtă, cu atât mai mult cu cât este vorba de unul dintre colegii noştri. Aş vrea să fac un apel la dumneavoastră, pentru a vă convinge să faceţi tot ce vă este posibil ca poziţia unui membru al acestei Adunări să fie respectată. Autorităţile guvernamentale din Chisinau continuă să fie împiedicate în a-şi exercita controlul asupra teritoriului naţional aflat pe malul stâng al Nistrului. Pe un plan mai general, acţiunile din această zonă pun în pericol nu numai stabilitatea unui Stat membru al Consiliului Europei, dar şi pe cea a întregii regiuni. Cazul celor cinci persoane cunoscute ca “Grupul Ilaşcu” – arestate în mod ilegal la Tiraspol de către autorităţi care nu sunt recunoscute nicăieri în lume – este acum examinat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a impune principiile Convenţiei Drepturilor Omului. România şi-a asumat în acest an conducerea OSCE. Din această poziţie, România va susţine mecanisme lărgite de cooperare între Consiliul Europei şi Organizaţia de Cooperare şi Securitate în Europa. Organismele internaţionale trebuie să fie parteneri fireşti în cazul situaţiilor de criză, atunci când drepturile omului sunt încălcate în mod flagrant. Acţiunea comună este mai eficientă şi conferă o transparenţă mai mare eforturilor comunităţii internaţionale. Noi toţi salutăm transformările democratice din Republica Federală Iugoslavia. Trebuie să adaug că numeroasele contacte ale autorităţilor române cu fosta opoziţie democratică din Iugoslavia, care au completat activitatea organizaţiilor non-guvernamentale din România, a contribuit în mod substanţial, împreună cu eforturile întregii comunităţi internaţionale, la schimbările democratice de la Belgrad. România şi-a adus contribuţia la deschiderea R.F. Iugoslavia spre lumea democratică, un proces în cadrul căruia Consiliul Europei trebuie să joace un rol de maximă importanţă. Viitoarea cooptare a Iugoslaviei în cadrul Consiliului Europei trebuie să garanteze ireversibilitatea schimbărilor democratice care au loc la Belgrad. Mai mult, România este hotărâtă să joace un rol activ în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de sud-est, pentru impunerea democraţiei, a stabilităţii şi prosperitate în această regiune, parte a viitoarei comunităţi europene unite. România acţionează ca un membru cu drepturi depline al Consiliului. Bazându-se pe experienţa sa de opt ani, România este astăzi în poziţia nu numai de a primi, ci şi de a oferi asistenţă, acolo unde este nevoie. În dubla mea calitate de Prim-ministru şi de Preşedinte al partidului de guvernământ în România, vreau să reafirm decizia noastră fermă de a respecta angajamentele politice şi juridice asumate la Strasbourg. Pot să va asigur că România este în partener de nădejde, pe care vă puteţi baza.

Vă mulţumesc !”

Cabinet Adrian Năstase 23 ianuarie 2001