Raspunsuri vechi si noi

Ati auzit de Dieter Nisipeanu? Dar de Constantin Lupulescu, Vladik Nevednichi si Mircea Parligras? Ei bine, ei sunt cei patru Mari Maestri carora FR de Sah le-a refuzat achitarea unor onorarii de 1000 de euro pentru a participa la Olimpiada de la Khanty Mansysisk, din Rusia. Din aceasta cauza, ei au refuzat, la randul lor, sa mai participe la competitie. Evenimentul acesta, dar si situatia tragica a unui alt mare maestru al actoriei, Ion Lucian, mi-au atras in aceasta perioada atentia pentru ca denota profundul dispret pe care autoritatile romane il au pentru reprezentantii de marca ai acestei tari.

Decizia celor patru este, din punctul meu de vedere, o forma de protest pe care o salut. O greva a unor minti stralucite fata de indiferenta institutiilor, care ar trebui sa le sprijine orice deplasare prin care acestia fac onoare Romaniei. Cel mai trist mi se pare insa ca, in anul 2010, sistemul falimentar patronat de presedintele-jucator de table poate da sah mat unor Mari Maestri ai sahului sau teatrului la nivel european si mondial.

Raspunsuri vechi ( le pregatisem de acum cateva zile)

Exasperat, intrebarea ta este una inspirata, mai ales daca avem in vedere contextul actual al sistemului educational din Romania. Eu ma tem, insa, ca guvernul actual chiar are o strategie prin care doreste sa scoata olimpici in urma desfiintarii scolilor din mediul rural. Mens sana in corpore sano are un nou inteles sub ministrul Funeriu, care s-ar traduce in obliga-i sa fuga 5 km pana la scoala si poate vor iesi campioni. Exemplul de la care se porneste este, probabil, cel al comunei gorjene Turburea, localitate care a dat lumii doua campioane la maraton: Constantina Dita Tomescu, medaliata la varsta de 38 de ani cu aur la Olimpiada de la Beijing, dar si Lidia Simon Slavutanu, vicecampioana olimpica de la Sydney. Constantina fugea, zilnic, cate 5 kilometri pentru a ajunge la scoala. Exemplul la care se tinde este, la fel de probabil, cel al comunei Asella, din Ethiopia, care a dat lumii un alt mare campion, Haile Gebrselassie. Problema este ca el fugea, zilnic, cate 20 de kilometri pana la scoala si inapoi.

Octavian Radu, extrem de interesant punctul tau de vedere cu privire la sistemul de educatie actual, precum si propunerile pe care le-ai inclus in comentariu. Orice reforma sau strategie „vine la pachet” cu un numar de obiective pe care sistemul si le autoimpune. Pentru a atinge acele obiective, orice sistem are nevoie de resurse (umane si materiale). In momentul in care tu, varf al sistemului, fie ca te numesti presedintele Romaniei sau ministru al  Educatiei, nu te asiguri (sau nu vrei sa te asiguri) ca strategia initiala este urmata indeaproape, iar obiectivele tale sunt atinse, inseamna ca iti recunosti esecul. Eu nu pot sa nu subliniez, oricat de „politic” ti s-ar parea raspunsul, faptul ca la rectificarea bugetara din luna august bugetul alocat educatiei a fost cel mai puternic vaduvit de fonduri. De asemenea, nu pot sa uit ca presedintele Traian Basescu, patronul spiritual al Pactului National pentru Educatie, doritor de chelneri instruiti in scoli speciale care sa ii serveasca halba prezidentiala la Ciresica, indeamna la un tip de educatie/instruire digitala, prin folosirea exclusiva a motorului de cautare Google. Acestea sunt semnale clare ale incalcarii oricarei forme de pact national si denota o neintelegere profunda a importantei educatiei pentru sanatatea economica, sociala si morala a societatii romanesti.

Sibilla si Theodora, interpretarea pe care ati oferit-o raspunsului meu este una cel putin incorecta. Pentru ca, oricat ar parea de ciudat, raspunsul dat Sibillei nu ii era adresat exclusiv ei, ci am incercat sa ma adresez voua, tuturor celor aflati (sau autopozitionati) intr-o „tabara” sau alta. Subliniam ca singurele conditii ale blogului sunt reprezentate de mentinerea dialogului dintre comentatorii de aici intr-un cadru bazat in primul rand pe argumente si care, totodata, sa nu se aplece spre vreun tip, oricare ar fi el, de exprimare injurioasa. In ceea ce ma priveste, comunicarea cu voi nu se sprijina  pe o abordare subiectiva care sa tina de „vechimea” sau „importanta” partenerului meu de dialog de pe blog. Dorinta mea nu este aceea de a ajunge la o forma de dialog al surzilor si, tocmai de aceea, incurajez si de acum inainte schimbul de opinii dintre voi.

Exista, desigur, si solutia pe care tu, Theodora, ai propus-o pe Facebook, insa eu cred ca ar fi mult mai constructiv ca toate vocile de pe blog sa ramana aici, sa nu existe nicio sciziune de acest fel. Este doar o sugestie de care fiecare este liber sa tina cont. Sau nu. In ceea ce priveste rezumatul de proiect pe tema blogurilor PSD, te invit sa il trimiti pe adresa adriannastase2.0@gmail.com. Contrar asteptarilor, chiar citesc sau sunt informat cu privire la mesajele si propunerile primite pe respectivul mail. In ceea ce-l priveste pe domnul Iliescu, eu te asigur ca dansul se bucura de simpatia multor comentatori de pe acest blog.

DanM, te intrebi, referitor la cazul maternitatii Giulesti, cu ce e de vina guvernul Boc sau Traian Basescu pentru ca managerul general de la maternitate platea 7000 de euro pe luna unei firme care verifica instalatiile electrice de acolo? Controalele instutiilor statului pot fi si trebuie sa fie realizate si asupra altor institutii sustinute cu bani de la buget. Contractul acela trebuia verificat, in prealabil, iar responsabilul pentru incheierea lui trebuia pedepsit. Voi vorbi, referindu-ma la aceasta tragedie, despre responsabili si nu de vinovati, despre responsabilitate si nu de vina. In opinia mea, guvernul poarta mare parte (daca nu chiar cea mai mare parte) din responsabilitate. Primul-ministru este responsabil de greselile oricarui ministru din cabinetul sau, la fel cum ministrul sanatatii este responsabil de toate neregulile sau greselile care se petrec in institutiile din subordinea sa. Presedintele care este dispus sa il gireze pentru a 5-a oara pe acelasi premier, in contextul in care a trecut o perioada suficienta de timp pentru a se convinge de incapacitatea sa, poarta si el o buna parte din responsabilitate. Despre vina guvernului trebuie vorbit in contextul strategiei fiscale 2011-2013 a guvernului Boc, respectiv reducerea cheltuielilor totale la nivelul Ministerului Sanatatii de la 5.081 de milioane de lei in 2010, la 1.842 de milioane de lei in 2013. Guvernul este vinovat pentru ca, in mod strategic si planificat, condamna sanatatea din Romania la moarte prin subfinantare.

Lucian, in mod categoric da, sanatatea a beneficiat, comparativ cu perioada actuala, de o pondere mai mare in oricare din bugetele din perioada guvernarii 2001-2004. Spre exemplu, in 2000, inaintea venirii PSD la guvernare, ponderea cheltuielilor pentru sanatate era, conform INS, de 2,5% din bugetul total. Cat timp am fost eu prim-ministru cheltuielile au aratat asa: 2001 – 3,7%, 2002 – 4,2%, 2003 – 3,9%, 2004 – 3,6%. Nimeni nu spune ca in acea perioada era doar lapte si miere in spitalele din Romania insa, in comparatie, anul 2009 a insemnat o pondere de doar 2,5% din buget pentru aceste cheltuieli. Pot spune ca, raportat la bugetul fiecarui an, Emil Boc a adus sanatatea din Romania la nivelul existent in anul 2000, adica cu 10 ani in urma. Iar o proiectie de viitor, daca avem in vedere cifrele vehiculate in strategia fiscala a guvernului actual pentru perioada 2011-2013, arata ca ponderea va fi din ce in ce mai scazuta. Adica va fi din ce in ce mai rau. Iar cel mai sanatos remediu pentru starea actuala a sistemului este pastila motiunii de cenzura, care va fi servita actualului guvern in aceasta toamna.

Mélanie, situatia expulzarilor romilor din Franta s-a transformat, peste noapte, in una din cele mai grave crize inter-institutionale din istoria Uniunii Europene. Am urmarit subiectul si trebuie sa recunosc ca m-a bucurat, totusi, ceva la prezenta lui Traian Basescu de la Bruxelles. Nu, nu este vorba de faptul ca este capabil sa faca distinctia intre romul nomad si cel caldarar. Nu este vorba nici despre instantaneele „a little frosty” cu Nicolas Sarkozy, din Daily Mail. Este vorba despre faptul ca a renuntat la propunerea sa absurda, enuntata initial la TVR, de introducere a unei forme de ajutor, a unui program „prima rulota” pentru romi. Ingrijoratoare, pe de alta parte, mi se par comentariile de la articolele publicate la nivel european cu privire la subiectul acesta, care arata, subiectiv ce-i drept, imaginea Romaniei la nivelul cititorului simplu european.

Karakas si blogideologic, am citit cu interes articolele recomandate de voi din The New York Times, CBC si Cupe. In ceea ce priveste reforma sistemului de pensii din SUA si Canada, trebuie sa fac doua precizari. Mecanismul pensiilor de stat din aceste tari se bazeaza, in primul rand, pe un element extrem de important: capacitatea autoritatilor locale si nationale de a emite predictii cat mai exacte cu privire la incasarile acestor fonduri. Pe de alta parte, ministrului de finante canadian i-au trebuit doi ani pentru a pregati acel plan de reformare a sistemului de pensii. Ministrului de finante roman i-au trebuit doar doua saptamani pentru a fi pregatit sa asiste, impasibil, la modificarile facute in ceas de seara in Parlamentul Romaniei la Legea Pensiilor.

M-a impresionat o declaratie dintr-unul din articolele despre Canada: “This time, we have a golden opportunity to help this generation and the next retire with dignity.” Pentru reprezentantii guvernului care fac traduceri complicate si complexe si care, poate, lectureaza aceste randuri, va atrag inca de pe acum atentia ca dignity, in acest context, nu insemna nici grad, nici rang, nici titlu. Nu se refera la privilegiati. Nu se refera nici macar la inaltele functii in stat, deci la pensionarii de lux. Demnitatea este o calitate necesara oricarui sistem public interesat de cetateanul sau. Si sunt sigur ca istoria va avea grija ca acest cuvant sa nu fie alaturat, in nicio ipostaza, tandemului Basescu-Boc.

Raspunsuri noi

Bibliotecaru si contele, potrivit prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale de stat, cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. Legea 250/2007, initiata de PSD, prevedea ca valoarea punctului de pensie sa fie stabilita la 45% din salariul mediu brut pe economie incepand cu 2009. Cu toate ca am fost consecventi cu acest deziderat, in 2009 acesta a crescut la 43,2% din salariul mediu brut, cu perspectiva ca incepand cu 2010 vom reusi sa ducem valoarea spre 45%. Intrebarea voastra, de ce aceasta valoare de 45% si nu o alta, de 50 sau 35%, beneficiaza de un raspuns foarte simplu: valoarea unui punct de pensie se calculeaza pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 30% si mai mare de 50% din salariul mediu brut lunar, utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat din anul iesirii la pensie. Daca ar fi sub 30 ar insemna sa ii condamni pe pensionari, la propriu, la moarte prin oferirea unei pensii de mizerie, iar daca ar fi peste 50% ar insemna ca pensionarii dintr-un stat sa fie privilegiatii pentru care milioane de angajati lucreaza si cotizeaza. Iar valoarea de 45% tine de oferirea unei minime garantii pensionarilor pentru un nivel de trai acceptabil, in niciun caz de lux, conform cotizatiilor pe care acestia le-au avut in momentul salarizarii lor.

Gabriel, propunerea de care vorbeai tu, reducerea numarului de judete si comune ca parte a unui program de guvernare, nu imi apartine mie, ci voua, comentatorilor de pe blog. Obiectivul publicarii propunerilor respective pe blog, pe langa faptul ca era nevoie de o sistematizare a lor, a vizat in primul rand nasterea unei dezbateri aplicate. Scopul acestui demers de deschidere catre ideile exterioare partidului sau, daca nu exterioare, macar prezente pe diferitele media unde se afla sustinatorii nostri, este acela de participare din partea voastra, a tuturor celor care considerati ca aveti o solutie pentru situatia actuala, cu idei, propuneri, dar si feedback la realizarea unui program de guvernare cat mai eficient si mai ancorat in realitatea cotidiana. Revenind, insa, la ideea initiala de reorganizare teritoriala, ma simt obligat sa-ti spun ca principiul enuntat nu este neaparat total strain Romaniei. Nu se poate vorbi de o reducere drastica a unitatilor administrativ-teritoriale, dar se poate vorbi de reorganizarea lor sub o umbrela mai mare, localizata. Vorbesc despre regiunile de dezvoltare ale Romaniei, create cu scopul precis al aderarii noastre la spatiul comunitar. Chiar daca nu au personalitate juridica, acestea au coordonat proiecte de infrastructura regionale și sunt membre cu drepturi depline, din 2007, in Comitetul Regiunilor.

Marcus, salut in primul rand initiativa ta de a depune acea sesizare, in calitate de cetatean cu drept de vot, impotriva presedintei Camerei Deputatilor. Cu toate ca din momentul in care ai adresat intrebarea referitoare la nevoia ca PSD sa formuleze o sesizare la Parchet si momentul in care iti raspund PSD a depus nu una, ci doua plangeri penale, una impotriva Robertei Anastase, iar cealalta impotriva lui Sever Voinescu, ma simt obligat sa iti raspund la intrebare. In mod evident, nu ne-a fost “frica” sa depunem acea sesizare.  

Iepurele de Martie, a sustine inutilitatea motiunii de cenzura, ca arma politica, in contextul in care la Palatul Victoria se afla o echipa coordonata, aparent, de Emil Boc mi se pare o viziune cel putin neinspirata. Cu toate ca majoritatea parlamentara ii apartine lui Traian Basescu, cu toate ca o suspendare a acestuia ar sadi neliniste si niste tradari in tabara acestuia, nu trebuie uitat ca executantul ordinelor de la Cotroceni este, de aproape doi ani, acelasi Emil Boc. Pentru simplul motiv ca acesta a fost in toata aceasta perioada un yes man si nu a contestat niciuna din directiile primite “din deal” reprezinta un motiv mai mult decat suficient pentru ca PSD sa foloseasca motiunea ca modalitate de a salva tara de lipsa cronica de viziune a actualei guvernari.

Karakas, am zambit cand am citit stirea de pe Mediafax care prezenta declaratia lui Radu Berceanu cu privire la fariseismul Elenei Udrea cand a propus separarea afacerilor de politică. Cand vorbesti despre regimul numit si impus de Traian Basescu il caracterizezi ca fiind unul de tip kleptocrat. Eu, pe de alta parte, vin si spun ca termenul folosit de tine este unul destul de generos, mai ales daca avem in vedere pierderile de combustibil pe care nava le-a avut sub capitanul Traian. Cleptomania, conform oricarei definitii din DEX, este descrisa ca fiind o „manie caracteristica prin impulsul patologic de a-si insusi prin furt bunuri straine fara a avea nevoie de ele si fara a urmari vreun profit material”. In cazul guvernarii girate si controlate de Traian Basescu ar trebui sa se vorbeasca mai degraba de un regim ciordocrat, caracterizat de un impuls patologic de a baga mana pana la cot pentru a instraina bunuri, servicii, institutii publice si private, pensii si salarii de bugetari, libertati si voturi in Parlament, fara a simti un minim de responsabilitate, rusine sau limita, cu scopul precis de a „te descurca” in orice ipostaza.

Aya, Aurora Soare si Cali, am mai avut aici o pozitie destul de clara cu privire la timingul actiunilor PSD in perioada urmatoare. Din acest punct de vedere, sper ca toata lumea prezenta pe blog e constienta ca va exista o motiune de cenzura a PSD in aceasta toamna si, in masura in care vom gasi sprijin in unii parlamentari care sustin actuala putere, vom oferi o alternativa sanatoasa Romaniei. Stiu, conteaza si nominalizarea presedintelui. Tocmai de aceea, un refuz, precum cel din 2009, de a oferi guvernarea unei majoritati verificate de votul din plen, i-ar “garanta” presedintelui un nou motiv de suspendare.

In ceea ce priveste grija cu care pregatim programul de guvernare, trebuie sa intelegeti ca un astfel de demers necesita o serie de simulari si verificari care, la randul lor, necesita timp. Programul va fi lansat, insa, pe 16 octombrie. Atunci, PSD nu va propune un program facut pe genunchii tremuranzi ai vreunui consilier economic de la Cotroceni. La fel, PSD nu concepe sa mai lase Romania pe mainile nesigure ale lui Traian Basescu si Emil Boc. Sunt te acord cu tine, Aurora, cand afirmi ca, raportandu-ne la dezastrul generalizat din Romania, orice forma de toleranta a actualei puteri inseamna, automat, o anumita forma de complicitate. Ceea ce vreau, insa, sa va garantez este ca Partidul Social Democrat nu a fost si nu va fi niciodata tolerant fata de actiunile lui Traian Basescu, oricate manipulari si minciuni ar incerca el, personal sau prin interpusi, sa arunce pe piata in speranta ca isi vor acoperi propriile fraude. Iar despre complicitate, sa fim seriosi. Nu cred ca exista arta a manipularii care sa reuseasca sa creeze o legatura de acest gen intre mine si acest personaj.