Raspunsuri vechi

Cu toate ca, probabil, o sa vi se para un inceput prea morbid al acestei sectiuni, va anunt ca au existat doua stiri ale caror informatii mi-au ramas intiparite in minte zilele anterioare. Nu, nu este vorba despre remanierea guvernamentala, asa cum nu este vorba nici despre bataile la usa mamei unui anumit fost ministru al dinastiei Boc 4.

Primul subiect vorbea despre faptul ca in week-end, la Alba Iulia, a avut loc cea de-a treia editie a conferintei internationale “Dying and Death in 18th-21st century Europe: Refiguring Death Rites in Europe”. Conform spuselor organizatorilor, evenimentul organizat in Romania este, citez, unic in Centrul si Sud Estul Europei. O prima concluzie? Pana si moartea se simte la ea acasa, unica si in centrul atentiei in Romania…

De cealalta parte, o alta stire, din acelasi flux, anunta faptul ca ministrul Educatiei este asteptat, culmea, tot la Alba Iulia la sfarsit de saptamana. Involuntar, fara o lectura prealabila a textului din urma, am facut o legatura malitioasa, ce-i drept, intre Congresul International si vizita lui Daniel Funeriu. Vizita care, nu in contextual remanierii, repet, ci in acela al ramanerii demne a domniei sale in functie (Ministerul Educatiei este cel mai vaduvit de fonduri minister in urma rectificarii bugetare, iar dascalii sunt cea mai umilita categorie sociala a Romaniei, alaturi de medici, de catre Traian Basescu), ar fi putut avea o prezentare la congresul mai sus-mentionat, cu titlul Moartea sistemului educational romanesc.

Dupa cum probabil stiti, pe 13 septembrie, va reincepe scoala. Va fi o zi cu ghinion pentru invatatorii, profesorii si elevii implicati in procesul educational actual. Dar, ma simt obligat sa completez, trebuie sa fie privita si ca o zi rusinoasa pentru liderii din fruntea sistemului educational romanesc. Pentru cei care, in fata ordinelor primite de la birtasul cu valente de maestru in tinichea, accepta sa asiste la condamnarea, prin subfinantare, la moarte a educatiei din Romania. Pentru cei care nu fac nimic. Pentru cei care ridica doar neputinciosi din umeri si executa, cinic, ordinele trasate. Imi exprim speranta ca la viitorul examen din Parlament, care va echivala cu motiunea noastra de cenzura, toti acesti indivizi sa fie exmatriculati din Guvernul Romaniei.

Mélanie,iti multumesc pentru recomandarea de lectura DSK – Sarkozy: le Duel. Promit ca, dupa ce o voi citi, sa revin si eu cu o recenzie a informatiilor gasite in carte. Asta cu toate ca, asa cum arata situatia actuala in Franta, cei de la editura Max Milo ar trebui sa scoata o analiza in oglinda a principalilor candidati la presedintia Frantei, altii decat actualul presedinte Nicolas Sarkozy. Pentru a ma face mai clar inteles, consider ca este din ce in ce mai evident ca viitoarea majoritate si viitorul presedinte al Frantei vor fi dati de stanga din aceasta tara. Intr-adevar, conform celor mai recente sondaje din hexagon, DSK l-ar invinge in turul II pe Sarkozy cu un scor categoric, de 60%-40%. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere si faptul ca presedintele formatiunii, doamna Martine Aubry, primarul orasului Lille, l-ar invinge si ea, conform altor cercetari sociologice, pe Sarkozy cu un scor de 53-47%. Duelul, in tot acest context, se va da, in opinia mea, intre Strauss-Kahn si Aubry.

Viorel Dobre, cele trei platforme sunt interconectate, in sensul ca pe pagina de Facebook, dar si pe contul de LinkedIn sunt accesibile informatiile publicate pe acest blog. Oamenii pot comenta – si comenteaza din ce in ce mai mult – pe ambele platforme, iar eu am in vedere propunerile lor prezentate si acolo. Cu toate acestea, revin cu precizarea ca platforma centrala, in jurul careia sunt formate celelalte prezente pe Internet, este blogul de fata. Raspunsurile la toate intrebarile primite le ofer doar aici, iar efectele propunerilor venite din partea lor si din partea voastra le veti gasi in spatiul public, in propunerile mele si ale PSD.

Cornu, problema intampinata de tine la inscrierea in PSD, faptul ca nu cunosti pe nimeni in partid, este intr-adevar o conditie impusa de statutul nostru pentru a fi membru. Avand in vedere ca esti un comentator fidel pe acest blog, ca ne cunoastem de ceva timp, prin intermediul acestei platforme, imi ofer disponibilitatea de a te ajuta in tot acest proces, in masura in care esti si tu de acord. Te invit sa imi scrii un mail pe adresa adriannastase2.0@gmail.com, sa iei legatura cu membrii echipei si sa vedem in ce masura vom reusi sa ne intalnim zilele acestea pentru a-ti semna acea recomandare.

Sibila, am fost informat cu privire la cele spuse de tine, atat pe mail cat si in comentariul de pe blog. Pentru ca tot subliniai ca schimbul de opinii de pe acest blog a ajuns intr-un stadiu nu tocmai fericit, eu te invit atat pe tine, cat si pe ceilalti comentatori mai energici dintr-o tabara sau alta la mai mult calm. Departe de mine gandul de a mustra pe cineva, avand in vedere ca am subliniat de nenumarate ori ca principalul avantaj al blogului de fata este libertatea de expresie pe care o ofera tuturor comentatorilor, dar si subsemnatului. Singurele conditii impuse, pe de alta parte, sunt acelea de a mentine comunicarea intr-un registru al argumentelor sanatoase si a interzice orice tip de exprimare injurioasa.

Situatia descrisa de tine este, daca vrei, caracteristica spatiului public romanesc per ansamblu. Ne consumam mult prea multe resurse in conflicte inutile dintre noi si uitam cine este adevaratul dusman, adevaratul pericol si adevarata tinta a atacurilor noastre: Traian Basescu, Emil Boc si toti cei din jurul acestora. Imi exprim sincerele regrete pentru ca inca persista o atmosfera tensionata intre unii comentatori de pe acest blog si fac apel la maturitatea si intelepciunea voastra, a tuturor, pentru a ingropa securea razboiului.

Vasile si Victor, nu trebuie sa uitati faptul ca, in discursurile sale despre relatia cu FMI, presedintele Basescu a oferit numeroase exemple de retorica „contra-evolutionista” (recomandarea mea este ca, pentru o mai buna intelegere a termenului, sa avem toti ca punct de start una din imaginile acestea). Presedintele a pornit de la pozitia de stat in picioare, de la egal la egal, cu Fondul, pentru ca mai apoi, in luna martie 2009 in Parlament si in septembrie acelasi an la Viena, sa se aplece spre explicatia imprumut de la Fond = centura de salvare si, mai apoi, de siguranta pentru Romania. Era momentul in care TVA-ul si cota unica nu erau inca mărite, iar pensiile si salariile nu ar fi fost, in niciun caz, diminuate. Avand in vedere ca incepand cu luna septembrie 2010 se prefigureaza, prin vocea noului ministru de Finante, permanentizarea starii vegetative a economiei romanesti, cred ca blocarea cutiei de viteze a economiei romanesti in marsarier va avea ca efect intoarcerea tarii intr-un moment neplacut al istoriei sale, undeva in perioada guvernarii CDR. In tot acest context, consider ca este utila sublinierea tintelor ratate de catre actualul executiv in relatia sa cu FMI. Nu trebuie sa o luati ca pe un atac indreptat impotriva Fondului, ci mai degraba ca un atac indreptat spre guvernul mincinos si incompetent Basescu-Boc.

Paul, propunerea ta, de a pregati la un nivel superior toti comunicatorii partidului, in scoli de vara, conferinte punctuale sau in team building-uri este una corecta, iar PSD deja o implementeaza, si se va concentra mult mai mult pe asa ceva in lunile urmatoare. Exemplul cel mai recent de care iti povestesc s-a petrecut in acest week-end la Scoala de Vara a TSD de la Neptun, unde printre temele abordate au fost si cele legate de comunicarea membrilor PSD (tineri si seniori) cu electoratul si modalitati de perfectionare a acestei comunicari in perioada imediat urmatoare.

De cealalta parte, modalitatile de a castiga alegeri utilizate de cei din PDL sunt cunoscute si sunt implementate la toate alegerile partiale la nivel national. Cand analizam aceasta tema, am spus-o si o mai repet, trebuie sa avem in vedere ca este vorba de o strategie prin care democrat-liberalii doresc sa arate opiniei publice ca nu sunt la pamant. Ca inca mai sunt in stare sa castige competitii electorale. Este un mesaj indreptat in principal spre activul lor de partid. Si liderii sunt capabili sa pompeze sume enorme pentru a ii convinge pe membrii simpli ca partidul nu este la pamant. Ei nu constientizeaza, insa, ca investitia este in van. Ca atunci cand 80% dintre romani cred ca indrepti tara spre o directie gresita, rezultatele dintr-o comuna nu ii vor convinge sa gandeasca altfel. Nici pe oamenii fideli ai partidului, nici pe restul romanilor care te doresc plecat de la guvernare.

Iepurele de Martie, observatia ta, cum ca noi, cei din PSD, ne miscam prea la repezeala atunci cand vine vorba de debarcarea acestui guvern, vine in contradictie cu alte opinii exprimate de alti colegi pe blog. Ei spun ca, dimpotriva, ne miscam prea greu.

Exista un termen pe care sofistii il foloseau pentru a explica o anumita sansa care i se acorda retorului in timpul unui discurs, iar altii spuneau despre acelasi termen ca se refera la momentul in care trebuie lansata sageata, cand te afli la vanatoare. Este vorba despre kairos, inteles si tradus in general ca fiind momentul potrivit, momentul oportun. PSD va trebui in aceasta toamna sa se ghideze dupa acest kairos. Trebuie sa avem suficienta rabdare astfel incat sageata lansata catre guvernul Boc (singura permisa in aceasta sesiune parlamentara) sa isi loveasca tinta. Kairosul, in sensul inteles de PSD, va fi momentul in care programul nostru alternativ de guvernare si nemultumirea generala a populatiei fata de actuala putere se vor intalni cu suficienti sustinatori ai motiunii care se afla in acest moment in tabara puterii si care vor dori sa voteze impotriva politicilor ei. Scopul este foarte clar: debarcarea actualei guvernari, a celei mai nocive si nesimtite guvernari pe care Romania le-a avut in ultimii 20 de ani. Iar pentru indeplinirea acestui scop nu exista termene precum prea la repezeala sau prea incet, exista doar la timpul potrivit.

Sergiu, gasesc propunerea ta, de lege care sa interzica posibilitatea unui candidat la presedintie sa castige alegerile cu voturile diasporei, atat nerealista, cat si nedemocratica si neconstitutionala. Motivul principal il dai chiar tu, cand spui, referindu-te la acesti votanti, ca sunt cetateni. Orice cetatean are dreptul, prevazut in Constitutie, sa voteze, indiferent de mediul sau de rezidenta, de faptul ca in momentul alegerilor se afla in tara sa sau in alt stat. Atat timp cat exista o sectie de votare la care are acces, dreptul la vot este unul fundamental, fiind in primul rand vorba de un drept pe care fiecare stat democratic trebuie sa il garanteze tuturor cetatenilor sai. Exista posibilitatea ca oamenii de peste granite sa nu fie la fel de informati cu privire la realitatile din interior, la fel cum este foarte probabil ca optiunea lor de vot sa nemultumeasca o anumita tabara. Asta nu inseamna, insa, ca vocea lor nu trebuie ascultata. In cazul particular al Romaniei, dupa cum se vede, exista chiar posibilitatea ca presedintele statului sa isi invite cetatenii sa paraseasca teritoriul delimitat geografic al statului si sa mearga sa munceasca in strainatate. Dar acesta este deja un alt subiect, al diasporei izgonite, care tine doar de nesimtirea si neputinta sistemului patronat de un singur om, pe numele sau Traian Basescu.