Si raspunsuri noi

Saptamana viitoare, peste 65.000 de candidati vor participa la a doua sesiune a bacalaureatului. Oricat de laudabil ar fi efortul candidatilor de a-si incheia cu bine situatia scoalara, informatia de mai sus m-a impresionat dintr-un alt punct de vedere. Mi-a atras atentia numarul mare de candidati care, in sesiunea din vara, nu au reusit sa treaca acest examen important din viata fiecaruia dintre noi. Cei 61.946 de candidati, peste 30% din totalul candidatilor inscrisi in iunie 2010 pentru examenul de bacalaureat, sunt dovada ca in Romania sistemele incep sa se prabuseasca, unul dupa celalalt. Fie ca vorbim de educatie, sanatate, aparare sau interne, Romania a devenit un mecanism bolnav, subfinantat, un pacient care sub mainile tremurande ale chirurgului Traian Basescu sau pe baza leacurilor neinspirate ale felcerului (am folosit un regionalism, in speranta ca il va intelege) Emil Boc imi este teama nu va iesi din operatie.

A fost si una din temele intalnirii noastre de la Tulcea – de fapt din Delta. Am avut acolo un schimb de pareri informal despre ce ar fi de facut in perioada urmatoare. In plan politic, in plan parlamentar, la nivel local. Cum  sa organizam viitorul Consiliu National si cu ce obiective. M-a bucurat atmosfera discutiilor, in care nu am mai regasit „sageti” si frustrari din  trecut.

Karakas si florin m., dezbaterea voastra cu privire la tema Social Security din SUA si paralela cu Romania este extrem de interesanta. Ca o coincidenta, citeam recent un articol din The New York Times in care un comentator analiza atacul pe care politicienii din aceasta tara (in special republicanii, dar si parte din democrati) il pregatesc acestui program, precum si propunerea de a creste varsta de pensionare de la 66 (existenta in legislatia actuala) la 67 de ani si chiar 70 de ani. Trec peste faptul ca programul, care in 2010 implineste 75 de ani, se foloseste de conceptul de securitate sociala si nu de acela al asistentei sociale, cum nu de putine ori l-am auzit pe Traian Basescu spunand, atunci cand se referea la pensionari. Argumentatia coalitiei anti-Social Security este, per ansmblu, asemanatoare celei utilizate de presedintele Romaniei in desele sale discursuri cu rol de stigmatizare a pensionarilor. Prin propunerile sale de reducere cu 15% a pensiilor, dar si prin noua sa obsesie de a impozita toate pensiile, nediferentiat, acesta intra intr-o logica nesanatoasa, identificata corect, spun eu, de Krugman in articolul sau. “Pentru a evita posibilitatea ca pe viitor sa va taiem din pensii, trebuie sa va taiem din pensii” este, si in cazul SUA, si in cazul retoricii lui Traian Basescu, un nonsens. Iar acest abuz, cel putin in cazul Romaniei, unde PSD are “jurisdictie”, nu trebuie si nu va fi permis.

Mihai Eugen si Herciu Marinel, intrebarea voastra referitoare la inexistenta in plan practic a PSD in Romania ultimilor 6 ani necesita doua dezvoltari. Trebuie avut in vedere, pe de o parte, ca reactia mecanica pentru aproape orice partid care face cunostinta cu opozitia este una de reflux electoral. Ultimii 6 ani au insemnat pentru PSD o astfel de perioada de mari “cautari” (si va rog sa dati fiecare dintre voi sensul pe care il doriti acestui cuvant).

Anii au trecut, iar Romania se afla in acest moment intr-un plin proces de dezvelire a statuii neputintei, minciunilor si manipularilor PDL si ale lui Traian Basescu. In tot acest context, daca avem in vedere si faptul ca PSD este singurul partid din Romania pregatit sa ofere in acest moment o alternativa viabila guvernarilor “pe datorie” din ultimii ani, nu trebuie sa mire pe nimeni ca ne aflam pe un trend ascendent. Facem in acelasi timp, prin motiunea din aceasta toamna si prin programul nostru de guvernare, pasi importanti in plan practic. Tocmai de aceea, recomandarea mea prietenoasa este ca in viitoarele evaluari, nu doar la cele cu privire la evolutia PSD, sa aveti in vedere si prezentul ca segment temporal inclus in analiza.

ender, te felicit pentru decizia de a aplica on-line cu o adeziune la PSD. Este imbucurator sa aflu de la tine, dar si de la alti comentatori de pe acest blog, ca un numar din ce in ce mai mare de romani aleg sa se implice in activitatea PSD, in blocarea PDL si a guvernarii Boc. Rolul Internetului in acest tip de activism politic de promovare a actiunilor PSD din aceasta toamna incepe sa fie din ce in ce mai important. Nu pot decat sa iti multumesc tie si celorlalti pentru participarea la actiunile noastre de pe Internet, pentru ca, prin activitatea voastra, dati dovada de civism si responsabilitate. Iar efectele sunt vizibile nu doar pe bloguri sau pe alte retele sociale, ci si in viata de zi cu zi, in off-line.

Jr., apreciez faptul ca impartasesti informatia regasita pe acest blog si o utilizezi pentru a ajunge mai usor la electoratul de stanga din Romania. Referitor la modalitatile prin care PSD poate sa ajunga cu mesajele sale si la populatia care nu are acces la Internet, pot sa iti spun ca pregatim pentru aceasta toamna nu doar o motiune de cenzura prin care sa-l trimitem pe Emil Boc in concediu, ci si o campanie de informare neconventionala prin care programul nostru de guvernare sa ajunga la cat mai multi romani. Avand in vedere energia de care dai dovada si pe blog, ma bazez ca vei contribui si tu, in urmatoarele luni, la efortul nostru de mobilizare si informare a cetatenilor.

Bibliotecaru, contributia individuala la asigurarile de sanatate raportata la suma pe care statul o cheltuieste anual pentru un asigurat ne arata ca romanii nu primesc aproape nimic fata de suma cu care contribuie la acest sistem si fata de alte sume regasite la nivel european. Fiecare roman contribuie in medie cu 214 lei pe luna la sistemul public de sanatate.  Intr-un an, conform Eurostat, contributia ajunge undeva la 600 de euro. Statul roman, pe de alta parte, cheltuieste anual pe asigurat 400 de euro si 75 de euro pentru medicamente. Media europeana este de 2500 de euro pe asigurat, respectiv 260 de euro pentru medicamente. Concluzia? Deficitul bugetului asigurarilor sociale pe anul 2009 a fost de 1,5 miliarde de euro. In 2010, pe de alta parte, pe fondul adancirii crizei, mii de firme nu mai contribuite sau contribuie mai putin la asigurarile de sanatate. Iar indemnul prezidential ca medicii sa plece peste hotare este, in acest sens, una din modalitatile guvernului actual de a reduce deficitul. In logica lor bolnava, mai putini medici in sistem inseamna mai putine salarii de platit, iar mai putine salarii de platit inseamna un deficit mai mic la buget.

Anton Pann, PSD a participat activ in Parlament, prin reprezentantii sai din comisii, la dezbaterea privind Strategia de Aparare a Romaniei, unde a propus mai multe amendamente. Pot sa-ti spun ca unul din amendamentele inaintate la Senat de Titus Corlatean se refera la eliminarea celebrului, deja, pericol identificat de Traian Basescu in campaniile de presa si in mass media romanesti. In ceea ce priveste adoptarea acestui amendament, dar si al celorlalte propuneri parlamentare, procedura se reia luni, de la ora 14. Ramane de vazut ce anume din propunerile nostre vor trece de aceste comisii.

Augustin, Dupa cum bine ai observat, tin foarte mult ca bunul-simt sa primeze in comunicarea pe acest blog. Tocmai de aceea, orice tip de feedback de la voi, cititorii, este mai mult decat binevenit. Singura conditie pe care o cer este aceea ca in demersul vostru sa va folositi si de argumente sau anumite dovezi care sa  sustina cauza. Apreciez ca imi atragi atentia asupra asaltului dat pe blog de doua persoane, Rugamintea mea este ca, in masura in care esti dispus, sa ii nominalizezi pe cei care, consideri tu, au o activitate “dubioasa”. Daca nu vrei sa ii nominalizezi public, te invit sa-mi scrii pe mail la adresa adriannastase2.0@gmail.com.

George Ban, tactica ta de provocare a fost una reusita. PSD nu are nicio problema de vointa atunci cand vine vorba de preluarea guvernarii. Problema asa cum ai identificat-o si tu in prima parte a comentariului tine de felul in care partidul ajunge la guvernare, de acel “cum”. Aratam intr-un articol recent ca nu sunt de acord cu un tip de guvernare “pe chemate”, unde am argumentat aceasta pozitie. PSD a anuntat, totodata, in repetate randuri ca singura modalitate pentru orice partid responsabil de a veni la putere in acest context economic nefast trebuie sa fie testul electoral. Votul care sa ii permita oricarui premier sa formeze de unul singur guvernul. Votul care sa ii ofere posibilitatea sa isi faca propria echipa. Votul care sa ii garanteze ca nu trebuie sa includa in echipa sa aceleasi nume impuse si sustinute, in ultimii ani, de Traian Basescu, doar pentru ca altfel nu se poate. Iar acel vot nu se primeste de la o oaste “de stransura”, precum cea care il santajeaza cu sustinerea pe Emil Boc. Avand toate acestea in vedere, sper sa fii si tu te acord ca alegerile anticipate nu sunt un capriciu al PSD, ci reprezinta o necesitate de legitimare a oricarui program guvernamental de scoatere a Romaniei din criza.

Si la nivel financiar, daca vrei, anticipatele ar fi o solutie mai buna. In 2008 guvernul a alocat 100 de milioane de lei pentru organizarea alegerilor parlamentare. In 2010 guvernul Boc va acorda cate 200.000 de lei fiecarui parlamentar PDL care voteaza cu propriul sau guvern la motiunea noastra. Este foarte posibil sa ii atraga prin aceste metode si pe ceilalti parlamentari. Daca avem in vedere cea mai recenta motiune inaintata de PSD, sustinuta de 197 de parlamentari, asta ar insemna ca PDL si Emil Boc vor cheltui aproape 40 de milioane de lei pentru a-si asigura, nelegitim, prin mita parlamentara, mentinerea la putere.

19 Răspunsuri to “Si raspunsuri noi”


  1. 1 virus august 22, 2010 la 12:46 pm

    Traim intr-o continua dilema…Oare cand vom ajunge la liman?Se pare ca politicienii zilei nu ne pot oferi raspunsuri…Mai bine ma refugiez in lumea pescuitului..Cel putin,e liniste,pace ,iar pestii au opiniile lor ,dar sunt muti..////
    Acu un an,cam in perioada recoltarii bucatelor de pe campiile patriei,hotarasc impreuna cu doi amici Marian si Florin,impatimiti ca si mine in ale pescuitului,sa “executam” o partida de biban.Zarurile fiind aruncate(culmea,niciodata nu cad tzutz,cand e intelegere) echipam masina,luam momelile,sculele,cele trebuincioase traiului,cuplam motoru’ si o “taiem” in plina noapte-cap compas Craiova-barajul Mamura din gura Oltului(taramul fagaduintei).Si acum ,un mic amanunt,dar nu de neglijat ,in cazul lui Florin.N-a fost partida de pescuit facuta impreuna,in care sa nu cada-n apa…Pe timpul drumului chiar i-am reamintit si l-am dadacit si io si Marian sa lase leapsa pentru alte zile,mai ales ca vremea era cam rea si nu prea tinea cu noi(intre timp daduse si un pic de bura,se vedea pe parbrizu’ masinii)Garantiile ca n-o sa se mai intample asa fiind date,ajungem intr-un final pe malul digului.Desfacem trusele(eram numai noi trei)insiram sculele si,prinsi de farmecul diminetii ,asteptam primele trasaturi izbavitoare.Nu trece mult si ..un STOBALC de toata “frumusetea” sparge linistea diminetzii.Florin al meu,deja alunecase pe dalele lipicioase ale digului.Numa’ pan’ la brau…Acu’ ce dreac sa facem,reactionam intru ajutorare si cu un cotor de prajina il” ancoram”la mal.Murat precum o patlagea,amicul nostru isi drege glasul si ingaima doar”Ba,parca avuserati gura aurita!”In fine,il mai dojenim pretz de cateva minute si,ca doi buni crestini,il sfatuim sa-si schimbe nadragii(avea o pereche de pantaloni de schimb) si sa-i atarne la “uscat” pe un cracan,pe care-l infipsesem noi intre doua dale.Operatiunea efectuindu-se acompaniata de chicotelile amicului Marian,trecem “usor” peste incident si continuam pescuitul(nu prea tragea) ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Si cum un necaz nu vine niciodata singur,nu trece mult timp si aud din nou un zgomot de apa ravasita si vad o umbra prelingandu-se pe digul dalat.Imi fac mental o scurta socoteala si ajung la concluzia ca umbra nu poate fi alta decat Florin Intr-o incercare inutila de a se tine cu mainile de dale…In cazuri din astea ,nu trebuie sa pui intrebari lungi.Asa ca,m-am rezumat doar la:”Florine,iar cazusi?”Bunaoara ,nici el n-a cuvantat prea mult,prins fiind de operatiunile de revenire la ..nava mama.:”Aha!”Situatia devenind de data asta ingrijoratoare,avand in vedere lipsa elementelor de imbracaminte si frigul diminetzii,ajungem la concluzia ca singura sansa pentru Florin,e sa-mi incerce propriile izmene.Asa ca n-am pregetat(doar prietenul la nevoie se cunoaste) si i-am oferit spre imbracare,desourile mele, o frumusete de izmene flausate.Bineinteles,dupa un mic episod de streaptease la buza barajului…Multumirile cavaleresti fiind primite(Dumnezeu sa primeasca) am mai inaltzat o flamura(a doua pereche de pantaloni)pe al doilea cracan ,langa primul,cel cu slipul si prima pereche, ce incepusera procesul de “uscare” la …rece .Ce pot sa mai adaug…Pescuitul a continuat,numa’ ca unul dintre noi era la tinuta ..cu izmene..Ptiu… Fir intins!

  2. 2 pivnicerunicolae august 22, 2010 la 1:22 pm

    Bine ar fi sa ne lase boc si basescu,acum cit sintem pe masa de operatie ,si nu pe masa de la morga.Moartea bebelusilor se inscrie in lungul sir de morti ce va urma,daca medicii chiar vor pleca inmasa din romania.Politica deprabusire a invatamintului si a sistemului de sanatate pare ceva premeditat,si deci este cu atit mai grav .Seamana cu politica promovata de Henry Kissinger,de depopulare ,in numele celor de la Bilderberg Group.

  3. 3 Karakas august 22, 2010 la 4:58 pm

    @AN, multumesc pentru raspuns. Iata, Krugman are atit argumente cit si o constructie logica solida care demoleaza gindirea rigida de dreapta relativ la micsorarea pensiilor sau extinderea virstei de pensionare in mod inutil.

    Stagnarea gindirii in dogma pietelor libere si a statului minimal are doua carente majore:

    1. Nu mai putem sa vorbim de cistiguri nelimitate pentru antreprenori cind resursele au devenit limitate, inclusiv cele umane. Rolul statului va fi de a defini limitele posibile si acceptabile in ce priveste accesul la resurse, si implicit la profitul posibil. Companiile petroliere si lobbyul intens pe care il fac in diverse state, pentru a isi maximiza profitul in dauna dezvoltarii unor resurse alternative de energie, si a mediului inconjurator, sunt un bun exemplu al acestei stagnari intr-o piata “libera” doar pentru ele. Urmeaza companiile miniere (vezi Rosia Montana etc) si altele;

    2. E dificil de acceptat ca specia umana nu evolueaza, si ca profitul si lacomia ar fi inscrise in gena umana, sau date de Dumnezeu, astfel incit suntem condamnati sa traim perpetuu intr-o lume primitiva care tine de satisfacerea exclusiva al egoului materialist al individului in detrimentul celorlalti. Ca mofturile individuale si ambitiile de imbogatire fara limite sunt mai presus decit binele comunitatii unde traieste acel individ.

  4. 4 Victor V. august 22, 2010 la 8:26 pm

    @ Adrian Năstase

    Interesant articolul lui Paul Krugman, dar să nu uităm că acesta nu este nici pe departe un comentator echidistant, ci un susținător fervent al etatismului și al politicilor de stânga. Să nu uităm că tot în calitate de comentator a fost acuzat de lipsă de etică, scriind articole despre Enron, în timp ce era plătit de aceștia.

    Una din afirmațiile ușor bizare ale lui Krugman se referă la dereglementarea în energie ca sursă a ilegalităților Enron.

    Din răspunsul dumneavoastră, eu înțeleg că sunteți de părere că Senatul și Congresul american greșesc (majoritatea republicanilor și o bună parte din democrați) atunci când încearcă să echilibreze veniturile și cheltuielile sistemului Social Security.

    Dacă îmi permiteți, aș reformula ideea lui Krugman: “Pentru a evita posibilitatea ca pe viitor să vă taiem din pensii, trebuie să vă tăiem din pensii”. Reformulată ideea ar suna astfel: “Pentru a vă putea plăti pensiile și în viitor, ar trebui să echilibrăm acum veniturile și cheltuielile sistemului de asigurări sociale.”

    Să nu uităm că situația în România este radical diferită de cea din SUA. Sistemul de asigurări de stat de aici nu are nici pe departe rezervele celui din SUA, rezultate în urma unui sfert de secol de excedente.

    La noi, situația seamănă cu cea din Grecia, unde sistemul de asigurări de stat abia se mai ține pe picioare. Decenii întregi de mită electorală, materializată fie prin creșteri nejustificate de pensii, fie prin micșorarea vârstei de pensionare au transformat asigurările de stat într-un zombi – mortul viu. Cred că foarte puțini dintre cei cu vârste de aproximativ 40 de ani, speră să primească vreodată ceva de la sistemul de asigurari sociale de stat. Cel de sănătate probabil că va muri înainte.

    Îmi pare rău să o spun, dar sunt din ce în ce mai surprins de distanța dintre Adrian Năstase din 2004 și cel din 2010. Acum îmi amintiți de aripa conservatoare a PDSR 2000 (Gherman, Marțian and Co). Din pacate la PSD 2010 nu mai există și o aripă reformatoare. Mai lipsește schimbarea denumirii în PPR (Partidul Pensionarilor din Romania).

  5. 5 Victor V. august 22, 2010 la 8:33 pm

    @ Karakas

    “Stagnarea gindirii in dogma pietelor libere si a statului minimal” !? – probabil pentru dumneavoastră, comunismul era o societate mult mai corectă și mai dreaptă.

    De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi – România d-lui Karakas – 2010.

  6. 6 florin m. august 22, 2010 la 10:48 pm

    Adrian Nastase, Karakas

    cred ca ne imbatam cu apa rece.
    Krugman este un liberal autoproclamat dar nehotarat, nu are nici o treaba cu stanga. Poblema articolelor sale este ca isi foloseste autoritatea de economist pentru rafuieli politice, cand cu stanga, cand cu dreapta. Daca il cititi pe Krugman de-a lungul timpului, o sa constatati ca se contrazice cu nonsalanta, se spune ca functie de prieteniile de moment cu mai marii zilei. Este fara indoiala un economist eminent, dar luarile lui de pozitii sunt de multe ori partizane si, asa cum spuneam, contradictorii.

    Karakas
    Cat despre restul postarii tale: la prima vedere, habar n-am cum sa incadrez felul tau de a vedea lucrurile, dar gasesc ca si tu te afli intr-o continua contrazicere, (nu sugerez vreo comparatie cu Krugman, totusi). Statul atotputernic pe care il doresti, este si acela despre care sustii ca si-a bagat mana in fondurile de pensii americane, (ignorand ca de fapt este vorba despre investitii ale fondurilor de pensii in obligatiuni de stat americane, mi se pare singurele permise, dar acest aspect ma intereseaza mai putin in cazul de fata). Trebuie sa te hotarasti ce vrei, pentru ca visul tau despre un despot luminat si drept, care probabil ar corespunde imaginii tale despre interventionsimul nuantat, (insemnand potrivirea cu propria-ti opinie despre bine si rau), nu mai este de actualitate si intra periodic si invetibail in contradictie cu principii pe care banuiesc ca le sustii, cum ar fi libertatea, democratia si respectul fata de lege .
    Mai inteleg ca ti-ar place sa existe intreprinzatori care sa genereze profit, dar limitat, incadrandu-se in niste ciudate norme morale prescrise de… probabil tot de stat. Hmm, in care caz, statul ar avea o problema, (alta contradictie): profit mic, taxe mici… de unde platim oare atatea servicii sociale? Si cum le pastram competivitatea, ca sa avem si maine taxe ?
    Apoi, vorbind de morala: ti se pare imoral ca un intreprinzator care isi foloseste banii si inteligenta obtine profituri mari, considerand asta un echivalent al unei condamnabile lacomii si un exercitiu in detrimentul comunitatii. Pe de alta parte, ti se pare absolut corect sa fie impozitat la sange, adica sa fie deposedat de o buna parte din averea sa care, intre altele, sa fie folosita de catre stat pentru finantarea armatelor ori chiar a razboaielor, a subventiilor ori a unor servicii sociale de valoare indoielnica. Cu alte cuvinte, impozitul functioneaza in acceptiunea ta, ca un soi de dreapta pedeapsa pentru cei care indraznesc sa faca altceva decat sa-si cultive gradina, sau sa stea pur si simplu. Despre cei care merg la slujbe nu are sens sa vorbim, intrucat cred ca iti dai seama ca de indata ce un astfel de concept s-ar intinde, in zona in care ar actiona n-ar mai dori nimeni sa fie intreprinzator si atunci adio slujbe. Mai putin cele create de stat, desigur.
    Oare cu ce seamana asta? Nu suna cumva cunoscut?
    Vezi tu, din aproape in aproape, conceptul tau se dezvaluie. Dar nu are nimic nou sau bun.

    Cat despre petrol, gaz natural versus energii alternative : chestiunea are o explicatie foarte simpla : nu exista, in acest moment, o sursa de energie mai ieftina decat petrolul ori gazul natural, cu un avantaj pentru primul. Neajunsurile acestora, poluarea si epuizabilitatea, sunt reale, dar atata timp cat vor exista in cantitate suficienta, vor fi fara concurent adevarat, indeosebi petrolul.
    Nu stiu ce stii tu despre energii alternative, dar te invit sa faci niste calcule documentate, pentru a evalua costul unui kw de energie din petrol, ori din alte surse. Nu e nevoie de lobby pentru a impune petrolul pe piata energiei, cum probabil te-au convins lecturile unor articole sau carti ce sustin contrariul, acesta se impune singur. Nevoia de lobby este in alta parte, in batalia pentru resursele de petrol.
    Si apoi, tine cont ca iubitul tau stat ar intra foarte rapid intr-o imposibil de rezolvat incapacitate de plata, daca scoti din venituri taxele pe petrol si subproduse. Greu cu contradictiile astea nu ? Mai adauga una : energiile verzi sunt atat de scumpe, incat au nevoie de subventii masive si GARANTATE pentru a fi transpuse in realitate, prin pret garantat pe minim 15 ani, (in UE). In tarile in care acestea au o pondere mare, precum Germania, Austria, tarile nordice, mai nou Italia, subventia merge intre 8 centi si 28 centi pe kwh. Cand au avut petrolistii pret garantat ? Niciodata. Nu le plang eu de mila, dar nu are sens sa introduci criterii morale, intrucat ele nu sunt sustenabile.
    Motivul dominatiei petrolului, ca si a rosiilor cultivate pe plastic pe pietele alimentare, de exemplu, il reprezinta pretul. Daca toti consumatorii ar fi pregatiti sa plateasca de cateva ori mai mult pentru produse bio, rosiile de care vorbesc nu ar avea piata. Dar productivitatea uriasa in raport cu cultivarea traditionala trimite rosiile bio in zona produselor de lux, aproape. Acelasi lucru ar fi valabil si pentru energia verde, dar aici intervine un mecanism : consumatorul este pacalit de catre stat. Subventia energie verzi este realizata prin taxarea energiei poluante. Dar aceste taxe sunt cuprinse in pretul energiei livrate de catre furnizori. Cu alte cuvinte, nevand de ales, consumatorul plateste pretul energiei asa cum il formuleaza statul. Daca ar avea de ales intre un pret al energiei din petrol si cel al energiei din solar sau biogaz, asa cum ar iesi ele de la furnizor, diferenta ar fi foarte mare, iar energia verde ar fi intr-adevar prezenta doar acolo unde consumatorul si-o permite, dar mai ales si-o doreste, din aceleasi motive pentru care alege rosiile bio in raport cu cele din plastic.
    Problema este ca aceasta situatie este una artificiala si nu stimuleaza piata sa ofere solutii alternative. Mai mult, subventiile creaza si o problema economica reala, sa ne uitam ce se intampla pe piata europeana sau americana a subventiilor agricole. Si pentru ca veni vorba si ca tot iti place sa vorbesti de morala, ce dreptate sociala poate sa existe in conceptul subventionarii unor uriase ferme, din banii contribuabililor, ca singura modalitate de reusita in competitia agricola ? Bumbacul american a invadat pietele si a ruinat intreprinderi traditionale din tari care nu si-au permis sa subventioneze nimic. Si este doar un exemplu intre alte sute, din care gasim gramada si in Europa.

    M-am intins déjà prea mult, asa ca o sa concluzionez simplu : conceptul libertatii pietei nu este unul lipsit de morala, dar nici nu este unul care sa-si faca din morala un scop, aceasta este lasata in seama individului si a legii. Nu este un concept egalitarist, intrucat piata va pune cea mai mare parte a resurselor in mana celui care va sti sa le foloseasca cat mai inteligent pentru a satisface cat mai bine nevoile ei. Dar acordand statului un rol doar in alte domenii, nu in cel economic, acest concept nu falsifica realitati si mai ales nu pune la indemana unei elite, (folosesc acest termen in sens de minoritate privilegiata), un instrument puternic de dominatie, inclusiv in domeniul economic. Nu contest ca exista tari in care legatura statului cu comunitatea este relativ puternica si excesele semnificativ mai mici decat in altele. Insa nu sunt multe Elvetii in lumea aceasta. Pentru a fi bine inteles, nu sunt impotriva statului ca element de coeziune comunitara, sunt insa foarte circumspect cu privire la orice constructie statala cu puteri cvasidiscretionare, ascunse sub masca unor democratii in care o majoritate este mituita cu proprii sai bani, pentru a fi periodic asmutita impotriva dusmanului politic, sub diferite pretexte si in care o minoritate spoliaza resurse in baza relatiei speciale pe care o are cu cei care detin puterea in aceasta structura.
    Ori de cate ori comunitatile sunt puse in contact cu o astfel de realitate, sunt amagite de sugestia ca de vina sunt oamenii si nu structurile…

    Nu avem sa stim cu adevarat, pentru ca de fapt n-am incercat niciodata, nu-i asa ?

  7. 7 florin m. august 22, 2010 la 11:17 pm

    Ghita Bizonu

    iti raspund aici in chestiunea Guizot, intrucat de dimineata nu am mai avut timp decat sa corectez eroarea mea de exprimare si am lasat restul pentru mai tarziu.

    Legea Guizot este o lege care a favorizat confesiunea protestanta, in sensul ca i-a permis pentru prima data accesul in zona educatiei, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a fost combatuta de catolici, ce detineau pana atunci cvasimonopolul invatamantului primar.
    Motivul il gasesti in formularea articolului de lege si in context: redeveniti de ceva timp legali, hughenotii nu aveau structuri de influenta prin educatie, neavand, in mod oficial, scoli. Restransi ca numar, erau insa foarte imprastiati, ceea ce le dadea posibilitatea diseminarii de scoli protestante. De asemeni, sa nu uitam, Guizot insusi era protestant.
    Ulterior, in vederea combaterii pozitiei catolice, protestantii au lucrat alaturi de cei care au realizat laicizarea invatamantului.

    Iata si articolele din lege care ne intereseaza pentru acest subiect:

    ART. 8. – Les écoles primaires publiques sont celles qu’entretiennent en tout ou en partie, les communes, les départements ou l’État.
    ART. 9. – Toute commune est tenue, soit par elle-même, soit en se réunissant à une ou plusieurs communes voisines, d’entretenir au moins une école primaire élémentaire. Dans le cas où les circonstances locales le permettraient, le ministre de l’lnstruction publique pourra, après avoir entendu le conseil municipal, autoriser, à titre d’écoles communales, des écoles plus particulièrement affectées à l’un des cultes reconnus par l’État.

    Acest articol 9 a fost cel determinant in aparitia scolilor protestante.

    Remarcabil este ca aceasta lege a determinat alfabetizarea aproape completa a Frantei inainte ca invatamantul sa devina si obligatoriu ori gratuit.

  8. 8 florin m. august 23, 2010 la 8:43 am

    Victor V

    Ai spus in mare masura ceea ce vroiam sa adaug si eu, legat de comentariul lui Krugman, asa ca o sa mai adaug foarte putine.

    Acesta se face ca ignora modul in care a fost legiferata functionarea social security : you pay as you go, adica cei activi azi platesc pentru pensionarii de azi.
    Din acest motiv, relevant este raportul dintre venituri si cheltuieli la un moment dat si nu surplusurile din trecut, pentru simplul motiv ca acestea au alimentat bugetul de stat pe calea obligatiunilor. Desigur ca poti sa sustii ca statul datoreaza acesti bani, dar este echivalent cu a chema contribuabilii la plata, singurii finantatori ai datoriilor de stat. Pentru a evita o astfel de situatie, multe voci cer tinerea in echilibru a sistemului de pensii, prin prezervarea unui raport pozitiv intre contributii si plati. Exact ce nu se intampla la noi.

    Conform dorintei lui Karakas, impartasita nesurprinzator de Adrian Nastase, ar fi de preferat manevra populista de compensatie din taxe. As fi curios sa inteleg care este beneficiul social al unei astfel de manevre? Daca aceste taxe ar fi platite, de exemplu, de catre turci in cazul romanilor, mai ca as vedea un sens.

    Intr-o interventie din alta postare, Karakas admira sistemul german.

    Din 1948-1963, ministrul economiei in Germania a fost Ludwig Erhard, cel care a conceput, (pornind de la principiile liberale ale lui von Hayek), economia de piata sociala. Cea mai extraordinara dezvoltare economica vazuta pana atunci a creat Germania de azi. In ciuda numelui si a dorintei explicite a lui Erhard de a crea bunastare pentru toti, calea folosita de el nu a fost cea a statului social, asa cum este el inteles azi. Maxima lui era ca cea mai buna politica sociala este o economie puternica. Erhard nu a permis nici un moment indatorarea statului pentru plata de drepturi sociale, fie ele pensii sau asigurari medicale. A fost de principiul ca cetatenii trebuie sa plateasca pentru statul si beneficiile pe care il doresc si nu statul sa se imprumute pentru a plati drepturi sociale. Intr-un final, Adenauer a reusit sa impuna, in pofida opozitiei lui Erhard, o lege a pensiilor dupa modelul asistentei mutuale intre generatii, intrucat veniturile penisonarilor care se realizau pana atunci in sistemul unor asigurari obligatorii, si care intr-adevar plateau pensia in urma contributiilor, cresteau mai incet decat veniturile celor activi. Se intampla la 1957, iar replica lui la opozitia lui Erhard, care alaturi de altii se temea ca in viitor asta va duce la dezechilibre majore intrucat se incalcau principii ale predictibilitatii, a fost: “oamenii oricum vor avea intotdeauna copii”.
    O lunga perioada acest sistem a creat surplusuri, astazi lucrurile incep sa se schimbe. Asa sunt legile astea ale economiei, atunci cand le incalci, dupa un timp lovesc inapoi. Daca “eu economisesc pentru mine” a fost prea putin bun iar “eu platesc pentru tine, el plateste pentru mine” s-a dovedit mai atragator, azi vedem nota de plata ascunsa.

    Mai este un aspect ce merita subliniat in legatura cu sistemul mutual, atat de drag socialistilor: cea mai putin avuta parte a societatii este cea care in general munceste in conditiile cele mai grele. Statisticile arata ca dintre ei, un numar mare nu ajunge sa “manance” pensie. Dupa o viata intreaga de contributii, nu ramai cu nimic, intrucat sistemul de pensii de stat nu recunoaste acumulari si nu face plati urmasilor. Din punctul meu de vedere, este un curios exemplu de dreptate sociala.

  9. 9 Doru Coarna august 23, 2010 la 9:57 am

    Karakas, Florin M.,

    Problema cu Krugman este ca isi vinde cartile si articolele. Si nu numai cu el. Niciodata nu veti gasi realitatea “prinsa” in publicatii. Dar veti gasi speculatii orientate politic. Nimeni nu este nebun sa publice know-how -ul real al guvernarii, asta tine de secretele meseriei. Datorita acestui fapt puteti gasi inadverdente in textele oricarui autor, mai ales in domeniul economiei. Mai mult, premiul Nobel se da procentual astfel ca americanii sa primeasca anual cel putin jumatate din ele. Si la evrei, daca se poate.

    Din pacate, doar in disciplinele “exacte” gasiti adevaruri in publicatii, in rest gasiti doar subiecte despre care poti vorbi oricat si pe care daca le aplici o dai sigur si direct in gard. Pt acest motiv nu poti sa aduni sefii catedrelor din invatamantul superior ca sa formezi cu ei un guvern…

    Daca s-ar scrie in carti ceea ce este bine…

  10. 10 Karakas august 23, 2010 la 1:23 pm

    @florin m, imi pare rau ca nu am timpul necesar sa explorez toate judecatile ce le faci. Unele le gasesc de valoare.

    Referitor la starea de contradictie in care crezi ca ma aflu (am zimbit la gluma cu Krugman care nu ar fi totusi confuz ca mine): nu a bagat nimeni mina inca in fondurile Social Security, este doar o discutie preliminara, intr-o comisie specializata. Am spus ca republicanii si citiva democrati par inclinati sa dea curs unui asemenea proiect, pe care eu il consider detrimental. Pe Krugman il citesc des si nu am gasit inca vreun sofism la el.

    Sa nu exageram cu ce doresc eu referitor la “statul atotputernic”. Nu am afirmat asa ceva. Si nu am vise despre “despoti luminati si drepti”. Astea sunt proiectiile tale mentale despre mine. Fals! Am spus ca statul ar trebui sa isi asume rol de mediator in societate, astfel incit sa nu se mai ajunga la crize ca cea de azi. Crize provocate de sitemul capitalist neo-con, promovat pe tot globul de SUA (alta discutie, cea despre culturi si implant de capitalism).

    Despre petrolisti: petrolistii pot fi stimulati sa investeasca ei in parteneriat privat-public cu statul pentru crearea de energii alternative. Nu e nevoie sa subventioneze statul. Solutii sunt, doar ca politicienii sunt la mina corporatiilor astora care le platesc campaniile electorale.

    Referitor la subventii in agricultura: ele sunt uneori necesare pentru ca sa ai acces la pietele de export. De aceea a fost creat CAP in UE. Cetatenii care platesc subventiile din taxe ajuta sectorul agricol al tarii in care traiesc. Deci e moral. Ca unele tari subventioneaza si altele nu pot, e alta chestiune. Vorbim de realpolitik in relatiile internationale, mai ales economice, si nu de morala. Asta e realitatea. Nu ca mi-ar placea.

    Referitor la taxe, in speta la taxarea progresiva, aceasta nu este o masura “populista” asa cum afirmi. Taxarea progresiva este un instrument fiscal acceptat ca fiind corect/drept in tari cu traditie in ce priveste economia de piata. Mai ales acolo un se intelege ca e nevoie de un cantar/balanta mai ales la piata.

  11. 11 Karakas august 23, 2010 la 1:36 pm

    @Victor V, as putea si eu foarte bine sa afirm ca, imediat ce m-am atins de dogma pietei libere, ai sarit ca ars, ca si cind ai apara fabrici si uzine (ale capitalistilor evident). Dar vorba aia comunista care mi-o arunci aici in doi sau trei peri, “de la fiecare dupa puteri, fiecaruia dupa nevoi” nu e chiar atit de lipsita de rationalitate. Si cred ca daca stai citeva minute sa gindesti la rece, se poate aplica chiar si in capitalism. Doar ca beneficiarii sunt altii.

  12. 12 Ghita Bizonu' august 23, 2010 la 10:23 pm

    florin m.

    eu nu am contestat ca Guizot era protestant. Nici ca invatamantul francez din sec XIX a datorat enorm influentei protestante 9in sensul democratizarii lui) .[asta nu face caduca afirmatia emea ca programa a fost de prvenienta iezuita. Ca si in protestanta Prusie programa era iezuita ca d’aia primi Fritz pre iezuiti sa-i faca SCOALA !! Apropos Berlinu nu ajungea Berlin fara hughenotii francezi!!- asta mi se pare ca o stiu de la Chanu).
    Ce ma contestta a fost expresia ta “stanga socialista” in epoca lu Guizot ba chiar ideea ta de “stanga” aplicata acelei epoci …
    Asa ca cestia cu proetstantismul inseamna una din 3:
    - ca nu ai intels ce am scris (improbabil)
    - ca ai halucinatii (nu cred)
    - ca schimbi “unghiu” substituind subiectul in discutie ca sa “demonstrezi” ca ai dreptate.
    Eu zic ca este vorba de a 3a si de oaresce lipsa de onestitate . Normala as zice eu.

  13. 13 Ghita Bizonu' august 23, 2010 la 10:28 pm

    Karakas

    fii linsitit. Dnii petrolisti sunt acuzati ca au investit de j’de ani in alternativ…insa acu e mai ieftin petrolul! cand o sa fie “cazul” o sa se converteasca iute-iute si din mari petrolisti vor fi mari ..altceva . Tot legat de enrgie insa acum nu este momentul (financiar) tovarasi !! (adica au proiectele .. da inca nu baga banii)

  14. 14 Ghita Bizonu' august 23, 2010 la 10:50 pm

    florin m.

    asa ptr “cazul” in care memoria iti joaca feste. Ai scris

    august 21, 2010 la 8:53 am

    “legea Guizot, care infiinteaza invatamantul primar de stat in Franta, este drept, cu tenta confesionala, (protestanta), […] Legea trece cu dificultate, fiind atacata atat de catolici cat si de stanga ostila libertatii invatamantului confesional. Desi in proiectul sau de lege, Guizot a dorit sa extinda posibilitatea participarii si de catre femei la invatamantul primar de stat, nu a reusit acest lucru, intrucat stanga socialista nu era interesata de situatia femeilor care la acea vreme NU aveau drept de vot…

    la care eu am zis
    august 21, 2010 la 2:34 pm
    In 1833 stanga socialista ? Cumva si ICBM uri ?! Sau sa-l consideram pe Charles-Maurice print de Benevent comunist si feminist avant la letrte? Ca dragul de (ex)episcop de Autun a dat o lege in principatul sau care stipula invatamant obligatoriu si gratuit de 4 ani ptr ambele sexe[……].

    Tu
    august 22, 2010 la 5:44 am
    Ghita Bizonu
    Desi socialisti nu au fost numai ce ai lui Mark si Lenin, intentia mea nu a fost sa scriu stanga socialista, ci doar stanga. Mi-a scapat.

    Eu
    august 22, 2010 la 8:37 am
    florin m
    char si “satnag” in timpu lu guizot este cam fortat … ceva gen lupat de clasa din Dacia lu Burebista. Reminsicenta a anilor 50 – totusi esti preea tanar

    Asa ca de unde pana unde iti raspund aici in chestiunea Guizot,Am zis ceva de Guizot ?! Florine astea-s maniere de propagandist PCR de proasta calitate !!!

  15. 15 florin m. august 24, 2010 la 9:54 am

    Ghita Bizonu

    Daca tot faci selectii, fa-le complete.

    In chestiunea Guizot iti raspundeam la urmatoarea afirmatie:

    “Pai se ne intoarcem la Franta . ma rog legea Guizot avea influenete hugehenote ( da nu te abitine zi si iudaice !!) insa programa.. programa era iezuita 99% !!! Fiindca vezi mataputza invatamantu modern copie invatamantu iezuit (chiar daca au destule pacate iezuitii is “vinovati” si de iubirea de cunoastere si diseminarea ei).”

    Daca legea ar fi fost in favoarea catolicilor, cum sustii tu, nu ar fi intampinat opozitia pe care a intapinat-o din parea acestora. Eu nu am facut nici o referinta la programa, de altfel, ci doar am sustinut ca a insemnat foarte mult pentru invatamantul confesional protestant.

    Cat priveste chestiunea stangii la care faci referire, nu ti-am raspuns in nici un fel, desi recunosc ca am fost uimit sa vad ca pui semn egal intre stanga si teoria luptei de clasa. Nu de la Burebista, dar de la Constituanta din 1789, in politica se vorbeste despre stanga si dreapta si din cate stiu, la data la care vorbim existau grupari de stanga care mergeau de la moderat la extrem, la fel si in cazul dreptei, (evoluate din cluburile politice). Prin urmare nu este cu siguranta nici un fel de exagerare sa vorbesti la 1830 despre stanga ori dreapta politica.

    Cat despre afirmatiile cu privire la calitatea scolii pe care am facut-o eu sau ai facut-o tu, o sa ma marginesc in continuare sa ma amuz citindu-le, fara sa le comentez in vreun fel.

  16. 16 Ghita Bizonu' august 24, 2010 la 6:18 pm

    florin m

    Nu depasi masura nesimtirii medii a activistului de partid .
    Eu nu am sustinut ca legea Guizot ar fi fost in favoarea catolicilor. Am zis ca doar programa era iezuita – ca si in Prusia de altfel ….
    Insa tu la fel ca si activistu nesimtit si marginit (care stia ca numa el trebe sa fioe corect si sa aiba dreptate partinica) aberezi si aduci acuze nefondate … Ii dai cu rivo samd … poa dupa infrmatiile tale cele derivand din diversi neispraviti galitiano-trotzkisti se zice de stamnga din 1789 … Acu 20 de ani la 1789 erau “montaniarzii” si “mlastina” . Sa voebrsti despre stamngha la 1830 este o aberatie la fel de mare ca si aia de a scrie despre lupat de clasa in Dacia lu Burebista .
    Daca doresti neaparat sa te tii de cioace gen stanga – dreapta avant la letre , atunci , ar trebui sa observi ca stanga franceza s-a format si sub influenta gandirii protestante din sec XIX. Fiindca legile educatieie sunt in stransa legatura cu valorile de stanga – educatoe gratuita ptr toti – cestie pe care matale in calitate de “dreapta” galitiana o contesti ….
    Oricum ai da-o am zis ceva in legatura cu faptul ca as fi contestat cu ceva rolul lui Guizot pe motiv ca era protestant ?!
    Si unde doamna ma-sa scris- am io ca legea era in favoarea catolicilor ? Asta este o insinuare demna de sedinta PCR “ tovarasu Bizonu are tendinte fasciste daca zice ca Musolini era propagandist socialist inainte de a pleca la razboi !!!” ( a fost !!!). Insa cuprins de fervoare partinica scrii : Legea trece cu dificultate, fiind atacata atat de catolici cat si de stanga ostila libertatii invatamantului confesional. de parca “stanga” (inexistenta ca ideologie si orientare la acea data – atunci “stanga” era formata in gnl din liberali !) ar fi fost aliata curentelor conservatoare catolice care dominau invatamantul francez (baga in spatiul viran dintre timpane – la 1830 curentelele politice principale erau la “dreapta” “conservatorii” de nuamta letitimistt-catolica si la “stanga” liberalii de orice nuanta! Si pun ghilimele cand scriu “dreapta” si “stanga” fiindca acestea sunt perceptii moderne , pe atunci referirea find inca “montaniarzi” daca nu “iacobini” si “ legitimisti” monarthici diferiti de orleanisti ori bonapartisti !!! Iar principalul curent de “stanga” al sec XIX au fost radicalii …cam de influenta protestanta sau oricum favorabili protestantilor)
    Mi se parea ca esti mai tanr .. se pare insa ca esti absolvent al scolilor de partid ….

  17. 17 florin m. august 24, 2010 la 9:11 pm

    Ghita Bizonu

    Asa este, nu ai scris ca este in favoarea catolicilor. Am extins eu asertiunea, insa altfel nu prea inteleg ce ai contrazis din afirmatia mea, (lasand de-o parte extensia « socialista » care mi-a scapat la viteza).
    Sa fieevocarrea opozitiei catolicilor si a stangii, in acelasi timp ? Eu cred ca este foarte simplu, dar ai putea sa te si documentezi: pe unii ii deranja caracterul confesional,(mare parte a stangii era anticlericala), pe ceilalti caracterul public. Unii obtineau prea putin, ceilalti pierdeau prea mult. Ti se pare ca este dificil ca o lege sa fie atacata si din stanga si din dreapta ? Mai gandeste-te.

    Cu privire la cealalta chestiune:
    Este general acceptat ca stanga si dreapta politica, isi datoreaza originea denumirii in asezarea deputatilor la Adunarea Constituanta din 1789, cu ocazia votului cu privire la dreptul de veto al regelui, termenul fiind ulterior diseminat in Europa si in lume si cunoscand o cariera ce inca nu s-a incheiat. La 1830, nu era, cu siguranta, nici un dubiu in legatura cu aceste denumiri, chiar daca evolutia de la eticheta parlamentara la identitate politica era inca in curs de desfasurare. La vremea aceea, stanga era republicana, liberala, voltairiana ori chiar anarhista. Dreapta era roialista si conservatoare. Si care este neajunsul afirmatiei mele ?
    Daca maria-ta a invatat altfel, si stanga inseamna automat lupta de clasa, se datoreaza fara indoiala scolilor cu totul iesite din comun pe care le-ai absolvit, spre deosebire de mine.
    Nu stiu din ce motive, dar nu te-ai putea probabil uita obiectiv nici la mainile tale, si sa le spui pe nume.
    Draga Ghita, asa stand lucrurile, sa mai vorbim dupa ce vei fi scapat de anume obsesii si vei putea argumenta fara sa scuipi la fiecare vorba.

  18. 18 Ghita Bizonu' august 25, 2010 la 9:12 am

    florin m
    deci mai venim pe acasa .. eu nu am scris ca legea era in favoarea catolicilor ( de fapt in defavoarea lor …). De ce aveai o impresie contrara ?!
    Insa comtinui sa sustin ca zicala “stanga” in epoca regelui-burghez este o falsificare grosoloana. Macar ptr ca , dupa cate tin minte Michelet nu scrie stanga si cred ca el este ceva mai credibil decat insii care mazgalesc in Wiki . La mica barfa matale gresesti in interpretarea istorica a faptelor : deranja caracterul confesional,(mare parte a stangii era anticlericala), pe ceilalti caracterul public. Ce numesti tu “stanga” era nu numai anticlericala (si protestanati erau anticlericali !- in sensul francez) dar mai era nitel si atee deci era deranjata de caracterul confesional si ar fi dorit un invatamant public fara implicatii religioase. Pe catolicii ferventi nu ii deranja aspectul public (l-ar fi adorat daca ar fi sprijinit exclusiv confesiunea lor !) ci influenta protestanta pe care o detestau mai mult decat pe cea atee (mira-te cat vrei. Ateul poate fi convertit la catolicism – sau se converteste singur daca da de necaz si unica speranta este ca totusi s-ar putea sa fie ajutat de Dumnezeu – insa protestantu cam greu ba mai converteste si el. De altfel catolicii de prin sec XVIII au transat problema – ce prefera ei intre atei si indiferenti? Ateii fiindca cu ei poti discuta in contradictoriu si deci poti fi convertiti. Indiferentu …. Nu, fiindca refuza orice dialog). P)ana la urma cei care voi ziceti – prin abuz- stanga au acceptat si s-au folosit de lege. Si am impresia – aici pot sa o dau in bara – ca sub Restauratie invatamantul primar intrse din nou sub influenta bisericii catolice …asa ca interpretarea din Wiki este tembela … si oricum sunt si alte situatii cand unele dezvolatri sociale au dus la combinatii dubioase – de ex alianta intre Churchil si Stalin ori sa zicem alianta dintre quaqeri si marii industriasi cand a fost vorba de sclavie ….
    Daca este vorba sa ma documentez. Tovule prin documentare intelegi ce? Wiki? Este manipulatorie si “orientata”. Este buna doar ptr date …(adica ceva gen in ce zi a murit JFK?) …. Insa continutu .. ei aici sunt multe de zis . Dacat tu coresti sa te docomntezi ptr ce eu resping “stanga” in epoca aia te sfatuiesc sa incepi cu Michelet care zice montaniarzi si malstina (traducerea romaneasca veche ptr plain. Incorecta dar …) si sa continui cu alte asemenea , vreo 10 kile de memorii din epoca si istorii scrise pana prin 50.
    Ce ma deranjeaza? Anacronismu. Exact cum m-ar deranja lupta de clasa in epoca lu Burebista sau sa citesc aberatii ca cum in occidentu catolic era permisa familia “alternativa” (cand inchizitia zicea pre sodomi s-ai arzi cu foc !!) si altele asemenea.
    Asa ca dintai ar fi bine sa scapi tu de anume obsesii – printre care ca wiki poa suplini sursa de documentare numita biblioteca. Si asa de la revedere ca tot ne-am incontrat pe tema anarhismului la care aderi : „Într-un sistem ’anarho-capitalist’ sau bazat pe ordinea proprietăţii private .. citat de pe mises.ro . Deci ei zic anarho …. Insa tu contesti

  19. 19 florin m. august 25, 2010 la 3:31 pm

    Ghita Bizonu

    Acu ai alta problema, Wikipedia. De data asta insa te intreb eu pe tine, am zis eu undeva Wikipedia? Este mult mai probabil ca si asta sa se numere printre obsesiile tale, intrucat eu nu am mentionat-o niciodata.
    Cu toate astea nu pot sa remarc ca cele afirmate de tine despre Wikipedia, cum ca ar fi maipulatorie, ar trebui putin sustinuta si cu argumente.

    Iti atrag insa atentia ca nu ai reusit sa contrazici nici macar o frantura din afirmatia initiala: legea lui Guizot nu a placut, in acea forma, nici stangii, (aia republicana, dar si anarhista, etc) si nici catolicilor; si nici acea parte a afirmatiei mele care spunea ca propunerea acestuia de a se infiinta si scoli pentru fete, in acelasi sistem, nu a avut nici o sansa, desi te-ai fi asteptat sa fie sustinuta de stanga progresista.

    La asta s-a referit toata interventia mea atunci. Dar ai deviat intreaga discutie in alta directie, pentru a ma acuza apoi pe mine de diversionism.


Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s






Arhiva


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 4,371 other followers