Adrian Nastase este luni, 19 iulie, invitatul Alessandrei Stoicescu la emisiunea ”News Magazin” – Antena 3, ora 11.00.
Emisiunea poate fi urmarita live aici.
Echipa AN
Arhiva pentru iulie, 2010
Pentru ca am intalnit un val de comentarii neasteptate, mai ales din partea unor obisnuiti ai acestui blog, am sa ma folosesc de acest prilej pentru a clarifica situatia. Adversarul PSD este acelasi cu adversarul PNL si se cheama Traian Basescu si guvernarea PDL. Nu exista un conflict in interiorul Opozitiei. Ambele sunt, in opinia mea, la fel de hotarate sa inlature guvernul Boc. De aceea nu cred ca provocarile lansate de mai multi liberali chiar isi au rostul. Singurul beneficiar al discutiilor in contradictoriu intre partidele de Opozitie este chiar partidul de guvernare. Si inca ceva: pentru unitate si respect in interiorul Opozitiei nu este nevoie de o alianta. In acest moment, este suficienta reactia responsabila a oricarui partid democratic pus in fata dictaturii lui Traian Basescu si a partidului de la guvernare. Atat PNL cat si PSD sunt, in primul rand, partide democratice, apoi de dreapta sau de stanga. Pentru obiectivul democratic al Romaniei, nu vom discuta ideologie. Pentru obiectivul de guvernare al Romaniei, aceasta discutie este necesara.
Atat PSD cat si PNL nu pot face, deocamdata, mai mult decat au facut deja. Toti parlamentarii nostri au votat impotriva guvernului Boc. Din punct de vedere formal, orice pas mai departe de propriul vot la motiunea de cenzura ne-ar indeparta de ideea de democratie. Ne putem propune oare sa inlocuim guvernul Boc altfel decat prin mijloace democratice? Nu cred. In acest moment, parlamentarii guvernului trebuie sa faca un pas inainte din punct de vedere al responsabilitatii fata de alegatori. Speram cu totii ca acest pas sa fie facut la motiunea de cenzura din toamna.
Florin, este extrem de intriganta postarea ta despre posibilitatea ca, la Rosia Montana, sa existe interese legate de zacaminte de uraniu (in afara de cele de aur). Cu atat mai grav cu cat autoritatile nu au dat nici un fel de detaliu despre asa ceva, desi banuielile despre care mi-ai vorbit sunt indreptatite. Cred ca aceasta acuzatie, despre Minvest, despre ministrii Berceanu si Videanu, despre modul in care se evita o discutie transanta despre acest subiect – ridica foarte multe semne de intrebare. Actuala putere e datoare sa clarifice aceste semnale. E datoare nu doar fata de noi, dar mai ales fata de locuitorii din Alba.
Spiridus, in general sportul este o buna ocazie de a contura un sentiment national puternic. Din acest punct de vedere, sunt increzator ca sportul inca mai are sansa de a face acelasi lucru si pentru noi, insa eu nu mi-as limita asteptarile la fotbal. Avem destul de multe discipline sportive si sportivi care merita respectati pentru ca au ajutat, intr-un fel, sa mai avem motive de mandrie pentru Romania. Stiu, fotbalul este cel mai popular sport, iar rezultatele echipei nationale sau ale echipelor de club sunt, din pacate, cele mai bune criterii de emulatie pentru sentimentul nostru general despre sportul romanesc. Personal, pe termen scurt, sunt increzator in echipele de club. Rezultatele bune la nivel de club vor putea aduce si rezultate bune pentru echipa nationala.
Augustin, Sibilla si altii care au avut probleme, am fost informat de catre membrii echipei mele ca principalul motiv pentru care acest fenomen se intampla este numarul mare de linkuri pe care anumite comentarii il cuprind. Sistemul de protectie Akismet, utilizat de platforma WordPress, transfera automat catre spam comentarii cu un numar mare de linkuri. Mai mult, o alta eroare des intalnita a sistemului consta in a marca abuziv anumite comentarii ca fiind spam. Odată ce un comentator este catalogat ca fiind spammer, devine dificil sa participe, prin alte comentarii, la activitatea unui blog de pe WordPress care foloseste filtrul Akismet. Anumite comentarii pot lipsi pentru simplul motiv ca sunt trimise la coada listei de comentarii din categoria spam înainte de aprobare sau de ştergere. Lista comentariilor de acest tip este una destul de mare, iar procesul de transfer devine unul destul de dificil. De aceea, in numele colegilor mei, imi cer scuze daca se mai intampla ca unele comentarii sa nu apara rapid.
Altfel, nimeni nu poate impiedica procesul de comunicare pe acest blog. Orice comentariu care respecta Disclaimer-ul ajunge sa fie publicat, citit si avut in vedere. In ceea ce priveste opiniile voastre si dorinta de a auzi niste argumente de la mine, sper ca este de la sine inteles ca orice public in cadrul paginii de fata trece printr-un filtru logic destul de riguros. Scopul blogului, daca vreti, este ca din acest proces bidirectional sa rezulte niste propuneri constructive, care sa ma ajute pe mine, pe de o parte, dar si pe voi in intelegerea evenimentelor si mecanismelor care se petrec la un moment dat in jurul nostru.
Harabula, mi-e greu sa fiu de acord cu ideea ca PDL demonstreaza un respect iesit din comun fata de femei din moment ce liderul sau spiritual, actualul locatar de la Cotroceni, s-a facut remarcat tocmai prin lipsa de respect aratata femeilor. Nu ma refer neaparat la numarul de femei din actualul guvern, una fata de cinci in timpul guvernului condus de mine. Invitatia adresata unei jurnaliste de a se urca pe masa, remarca despre „tiganca imputita” si alte momente similare. In discutiile cu colegele de la organizatia de femei, mi s-a spus ca tocmai insistenta cu care sunt promovate doamne precum cele care accepta aceste clisee este o jignire adusa femeilor care doresc sa avanseze in cariera dupa competenta, nu dupa felul in care arata.
Altfel, se mai pot spune destule. PSD a promovat, în ultimii 20 de ani, cele mai multe femei în Parlamentul României, 32% fata de 17%, cat a adus PD(L). Femeile din PSD au avut, de asemenea, cea mai consistentă activitate în cadrul procesului legislativ românesc. Din punctul meu de vedere, acestea sunt criteriile importante. Pot sa-ti spun si ca actualul sistem uninominal este un factor major de blocare a accesului femeilor in politica. Cred ca sistemul despre care am discutat saptamana aceasta ar fi mult mai avantajos din acest punct de vedere, bineinteles, daca partidele s-ar angaja sa foloseasca listele pentru a promova politicieni tineri, femei sau altfel de candidati extrem de necesari Parlamentului, care,altfel, ar putea fi foarte usor respinsi la votul uninominal, datorita unor prejudecati populare.
Argusdre: Scenariul propus de tine nu este ignorat in niciun punct de PSD. Calculele din iunie ne arata un lucru foarte simplu: mai avem nevoie de 8 oameni ai actualei puteri, iar PSD doreste ca in perioada vacantei parlamentare, prin actiuni in teritoriu, sa faca din actualii sustinatori ai Guvernului Boc viitori semnatari ai motiunii de cenzura. Unitatea opozitiei actuale se va observa tot in acel moment. Dupa atat de multi ani in care PSD a avut de suferit de pe urma lui Traian Basescu, conducerea partidului este avizata de ce ar putea face acesta. Plus ca, trebuie amintit, deciziile partidului sunt luate de intreaga echipa de conducere. Eu propun sa nu ne pripim si sa nu ne imaginam ca in 2012 Traian Basescu va mai fi in stare sa ofere ceva romanilor. La cat le-a luat in ultima perioada – salariile, demnitatea si dreptul la o existenta decenta – eu sper ca si poporul va fi capabil sa ii smulga din brate obiectul pe care Traian Basescu il pretuieste cel mai mult: puterea.
Blizzard, propunerile tale sunt interesante si foarte bine venite. Le voi aduce in discutie chiar la urmatoarea sedinta a Departamentelor, pentru ca necesita o serie de calcule si proiectii destul de complexe. In schimb, ele suna bine. Totusi, problema, din punctul meu de vedere, nu este cum sa impozitezi “ distributia de ziare, traducerea de documente, introducere de date” si alte activitati de acest tip, ci cum ii convingi pe oamenii care angajeaza sau presteaza astfel de activitati sa nu fenteze legea. Impozitul progresiv este, in acest sens, solutia normala pe care noi o gandim pentru ca oameni cu venituri mici sa doreasca sa iasa din zona neagra a economiei si sa treaca spre cea gri si alba, regasita in societatile dezvoltate. Salariile mici sunt, in general, cele ascunse cu totul si ar putea fi incurajate sa iasa la suprafata de un impozit mai mic, iar salariile mari sunt ascunse partial, si ar putea fi incurajate sa iasa la suprafata de o supraveghere mai stricta din partea autoritatilor abilitate. Promisiunea principala pe care occidentalii o primesc in momentul in care intra in sistem, anume o pensie pe care o vor primi peste 40-45 de ani de munca, este atacata, redusa si luata peste picior de actualul guvern si de Traian Basescu.
Felicia, dar si pentru ceilalti colegi de blog care si-au pierdut speranta, momentele grele pe care le traim scot, uneori, si ceea ce e mai bun din oameni. Nu trebuie sa iti fie frica sa fii membru PSD, la fel cum nu trebuie sa iti fie frica sa fii cetatean roman. In definitiv, ceea ce putem noi sa facem pentru noi insine si pentru societate nu ne poate fi luat de catre un guvern sau un presedinte. Ei pot, cel mult, sa ne intarzie pentru o vreme. Pentru PSD, ultimele luni au fost o buna oportunitate de a forma, la nivel intern, cea mai capabila echipa de conducere posibila si cea mai bine motivata echipa de membri activi. Am incredere ca tu si altii ca tine veti putea sa contribuiti la schimbarea modului de a face politica in Romania si in PSD, nu numai la schimbarea partidului de guvernare.
Doru Coarna, una dintre imaginile recurente ale Revolutiei a fost aceea a elevilor care rupeau pagina de garda, cu numele si chipul conducatorului, din manuale. La un alt nivel, ma astept ca acelasi lucru sa se intample cu Traian Basescu si filele cu care a incercat sa pacaleasca populatia in ultimii ani, precum condamnarea comunismului de catre un capitan de nava din timpul comunismului, condamnarea guvernarii incompetente si sustinerea celui mai incompetent lider de guvern din istoria Romaniei sau chiar singura numire din lumea civilizata a unui premier proaspat demis prin motiune de cenzura. Cat despre tablou, cred ca Traian Basescu nu are niciun fel de talent la pictura si incearca sa-si vanda mazgalelile executive ca arta post-moderna. Surprinzator este ca au existat destui cunoscatori de arta care l-au crezut. Acum, in urma reformei drepturilor de autor, banuiesc ca si-au ajustat si ei asteptarile.
Karakas, iti voi da un exemplu despre ceea ce vorbesti tu. Premierul a anuntat vineri, foarte mandru de sine, ca impozitul minim va fi eliminat in aceasta toamna, subliniind faptul ca “acest impozit minim şi-a produs efectul pe care l-am dorit”. Tradus in realitatea socio-economica a mediului de afaceri din Romania: peste 184.000 de societati inchise in 2009, potrivit ONRC. PDL spune ca astfel au combatut evaziunea fiscala. Economistii – probabil platiti cu drepturi de autor – spun ca prin inchiderea a peste 300.000 de firme de la introducerea acestui impozit statul a pierdut miliarde de lei. Unul din consilierii premierului ne anunta in aceasta primavara ca reducerea evaziunii fiscale este singura modalitate de a mari incasarile bugetului. Poate o reducere mai de succes decat cea din iunie 2010, cand Traian Basescu a dedicat o intreaga sedinta a CSAT masurilor pentru diminuarea evaziunii fiscale.
Nic, exact acelasi lucru il sustin si eu. Scrutinul majoritar, ce numim noi uninominal, poate produce efecte pozitive in cazul in care este aplicat in societati cu o participare politica ridicata, cu o coeziune interna bine pusa la punct si cu instrumentele necesare – presa libera, educatie, interes – pentru a supraveghea felul in care alesii lor isi indeplinesc datoria politica. Or, nu numai ca acesta nu este cazul in Romania, dar ma tem ca, din foarte multe de vedere, aceste insusiri sociale au si regresat in ultimii 6 ani. In schimb, sistemul despre care vorbesc are sansa de a crea relatia clara si directa intre parlamentarul care-si indeplineste datoria si alegator, dar si sa promoveze, prin intermediul unei liste, oameni extrem de competenti pe care lipsa de notorietate, lipsa de resurse financiare sau lipsa de carisma, i-ar bloca intr-o competitie uninominala. Sigur, atat lista cat si numele candidatilor uninominali trebuie analizate atent si riguros de presa si de societatea civila, pentru ca oamenii sa aiba ocazia sa-i cunoasca bine, nu doar prin intermediul materialelor electorale.
Mirela, la intrebarea despre sansele ca sistemul electoral sa fie modificat nu pot raspunde altfel decat simplu si direct. Depinde in primul rand de reactia populara. La fel ca la impunerea actualei legi electorale, presiunea populara a fost factorul determinant si, daca-mi permiteti o consideratie personala, si motivul pentru care legea a fost adoptata extrem de grabit, lasand locul mai multor lacune. Acum, dupa ce am vazut efectele si am stabilit ca acest sistem nu ni se potriveste, exista posibilitatea stimularii unui consens national care poate determina si o majoritate parlamentara favorabila modificarii. Din pacate, pentru ca este vorba de propriile scaune, majoritatea parlamentara pentru inlaturarea guvernului Boc nu a fost inca stimulata de consensul national.
Astazi ora 15.oo, la Antena 2 se difuzeaza emisiunea Conventional cu Florin Condurateanu, la care invitat este Adrian Nastase.
Emisiunea poate fi urmarita live aici.
Echipa AN
Va aduceti aminte, am stabilit cu Mihnea – pentru motive pe care nu le voi relua – ca, la intoarcerea in Bucuresti, va merge, pentru o saptamana, la Institutul Wiesel. Ceea ce s-a si intamplat in aceasta saptamana.
L-am rugat sa scrie cateva randuri pentru blogul meu, randuri pe care le redau :
„In ultima saptamana, am fost la un “internship” la Institutul National pentru studierea Holocaustului din Romania “Elie Wiesel”. Am avut si sansa de a-l intalni pe directorul acestei organizatii, domnul Alexandru Florian.
Programul, in aceasta perioada, a fost organizat de domnul Florin Manole, impreuna cu un grup de studenti de la Istorie. Datorita acestui program, am vizitat cateva sinagogi care au fost transformate in muzee. Am citit carti precum: “Cum a fost posibil” si “Holocaust: studii si cercetari”, despre evenimentele macabre din Romania intre anii 1940 si 1944. De asemenea, am vizionat si filme precum: “Dureri Ascunse” si “Calatoria lui Gruber”.
Toate acestea au dus la cunoasterea si, in fond, la intelegerea unor evenimente teribile din perioada celui de-al doilea razboi mondial in Romania.”
Nu stiu daca sa ma bucur sau sa ma sperii de modul in care corul portocaliu a inceput sa isi critice zeii (sau zeul). Am vazut asta la Dan Tapalaga, la Sorin Ionita, la Alin Fumurescu, dar si la Cartarescu si Liiceanu (care au semnat o scrisoare in care se speriau ca idolii lor vor sa le impoziteze excesiv drepturile de autor). Lista e mai lunga si e chiar suprinzatoare prin tonul si modul agresiv in care incep sa i se alature Alinei Mungiu (o mai veche dezamagita, dar la fel de contrariata si acum). Imparatul este gol, asa e, dar o astfel de judecata este cu atat mai dramatica cu cat vine din partea unor oameni de la care ne-am fi asteptat cu totii sa gandeasca ceva mai bine. Esecul elitelor intelectuale care, in loc sa isi pastreze viu spiritul critic, au ales sa se imbarce in corabia portocalie si sa o slujeasca, este cu atat mai dramatic. Cineva spunea ca ideile sunt cele care rezista istoriei (indiferent de presiunile exercitate de istorie). Asa cum Aron a rezistat perioadei in care se credea ca discursul despre libertate poate fi subjugat discursului despre convergenta sistemelor (inainte de 89). In Romania insa, istoria este cea care modeleaza ideile si le influenteaza decisiv.
Pot sa sper ca aceasta atitudine critica evidentiata intr-o serie de editoriale cu tiraj mic si nepopularizate va persista si se va transforma intr-un filon de recunoastere a propriei vinovatii si de sustinere a principiilor democratice? Departe de mine acest gand. Cred mai degraba ca aceste voci sunt reflexul unei confuzii, venita de la oameni care habar nu mai au ce vrea sa faca presedintele si cu care nu s-a mai vorbit deloc in ultima perioada. Oameni care citesc si ei sondajele si vad deriva in care se afla actuala putere. Oameni care nu mai primesc foarte multe beneficii concrete din partea unei puteri macinate de lupte interne.
Putem avea incredere ca acel cor al odelor in care Basescu era prezentat drept cavaler al dreptatii si adevarului va intoarce armele? Pentru oameni care sunt obisnuiti cu tradarea, un astfel de gest n-ar fi o surpriza.
Pentru mine, aceste semnale dau o dovada in plus ca matelotul e in deriva, ca barca ia apa prin toate incheieturile si ca tarmul nu se zareste din nici o directie. Problema noastra este ca, in acelasi timp cu Basescu, in barca suntem si noi, ceilalti, cealalta Romanie despre care am vorbit acum 5 ani, si care a fost fortata sa suporte tratamente absurde din partea unei puteri care a considerat-o mereu nu parte fireasca a “echipajului” (daca tot folosim aceasta metafora), ci ca pe un balast care tine barca in loc si care ar fi trebuit sa fie aruncat peste bord, la prima ocazie.
P.S. Am vazut ieri cum, la TVR, a fost invitat presedintele Senatului, ca forma de “echidistanta” manifestata de noua conducere depolitizata a televiziunii publice (nu comentez tonul incitator al majoritatii intrebarilor puse). Dupa ce am acuzat cu totii slujul facut in fata Presedintelui, iata ca doamna Culcer ne-a lovit pe toti cu „obiectivitatea” sa. Sunt convins ca acum, pentru a continua pe aceeasi cale, e nevoie sa fie chemati la TVR si ceilalti oameni importanti din stat: Roberta Anastase, Emil Boc, Elena Udrea sau Mioara Mantale. Si, de ce nu, Bercea Mondialu sau Mircea Basescu – fiindca si ei au dreptul la un loc de exprimare a propriilor opinii despre lume si viata.
Ieri, a avut loc, la Bascov, in Arges, reuniunea Comitetului executiv national al PSD. Temele principale au fost analiza situatiei politice actuale, rezultatele conferintelor judetene de alegeri, situatia financiara a partidului si programul actiunilor politice pana in luna octombrie – cand ar trebui sa organizam un Consiliu National pentru a discuta noul statut, proiectul programului de guvernare si programul politic pentru 2011.
Victor Ponta a prezentat o analiza a situatiei politice actuale, pe baza unor slide-uri sintetizand diferse cercetari de teren. Principalele concluzii ar fi urmatoarele:
- 87% din populatie considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita si numai 9% ca se indreapta intr-o directie buna.
- 42% din alegatori considera ca PSD poate scoate tara din criza, fata de 25% PNL si 17% PDL.
- In iulie, votul politic insemna 42% PSD, 26%PNL si 16% PDL.
- Increderea in personalitati – V.Ponta 47%, T.Basescu 18% si Crin Antonescu 42%.
- 70% din cei intrebati sunt favorabili impozitarii diferentiate, fata de 20% favorabili cotei unice.
Au mai fost prezentate contextul politic actual, situatia celorlalte partide, prioritatile actiunii politice ( publice si interne), mesajul politic principal.
Eu am prezentat situatia activitatilor la nivelul departamentelor si cerintele pentru perioada urmatoare.
Seara, impreuna cu Ion Iliescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Constantin Nicolescu, am mers in comuna Vulturesti, unde vor avea loc alegeri de primar duminica. Atmosfera este terifianta. Presiuni imense asupra oamenilor din partea PDL-ului central. Ieri a fost in zona Elena Udrea. Au fost trimisi cateva sute de padurari, in incercarea de a rezolva o problema veche de fond forestier. Aduc zeci de tineri din localitatile invecinate , imbracati in portocaliu, care au ocupat strazile, oamenii nu mai au curaj sa mai iasa din case. Se spune ca au fost „alocati” 5 miliarde de lei pentru a se cumpara voturi, in ideea de a se face o bresa in structura de primari din Arges. A fost „detasat” din Dambovita senatorul Andrei, care se pare ca are si resursele financiare necesare.
Oricum, in cele 7-8 ore cat am umblat cu masina pe drumurile din Arges si Dambovita , am inteles mai bine enervarea soferilor care isi distrug masinile in gropile pe care nu reusesc sa le ocoleasca.
-
Romania continua sa culeaga “roadele” politicii externe promovate de Traian Basescu. Europenii considera ca mecanismul prin care Bucurestiul elibereaza, la foc continuu, pasapoarte romanesti pentru moldoveni este doar o smecherie prin care numarul cetatenilor europeni creste in mod fortat.
Benjamin Bidder, un jurnalist de la Der Spiegel, al carui articol a fost preluat si de presa din Romania, vorbeste despre efectele asupra pietei muncii: din nou occidentalii vad valuri-valuri de est-europeni saraci venind peste ei. De asemenea, acesta atrage atentia asupra politicii neeuropene practicate de Traian Basescu, care ii baga pe moldoveni in UE „pe usa din dos”, crezand ca in acest fel indeplineste o misiune istorica. Acelasi jurnalist observa insa ca afluxul de cetateni moldoveni care solicita pasaport romanesc nu se datoreaza dragostei lor fata de Romania, ci unei dorinte aproape instinctuale de a trai mai bine. Moldovenii asociaza UE cu democratia, prosperitatea economica si bunastarea, pasaportul romanesc fiind doar o cale catre acestea.
Cu siguranta francezii sau germanii, care isi doresc o relatie buna cu Rusia sunt extrem de incantati de gaselnita eminamente damboviteana a lui Traian Basescu. Probabil, actualul sef al statului este extrem de mandru de aceasta miscare de pisicher: zice ca europenii, dar face ca el. In politica noastra aceasta abordare este considerata ca fiind una de maestru, de expert al combinatiilor, al loviturilor rafinate si al jocurilor politice subtile. In plan european insa, precum si la nivelul relatiilor internationale, ea nu este decat o pacaleala ieftina, expresie a obtuzitatii politice si a lipsei de tact.
Iata cum o idee buna (sustinerea Moldovei), dar gresit aplicata – sper ca nu ati inteles ca ar trebui sa-i abandonam pe moldoveni – face ca, din nou, Romania sa nu fie foarte bine privita nici de Rusia si nici de principalii actori ai UE. In locul transparentei, al consensului si a unei strategii coerente, discutate cu partenerii europeni, Traian Basescu a ales si in acest caz calea duplicitatii, a impunerii si a politicii marunte.
Ce obtinem procedand in acest fel? Nimic bun. Indignare si mai putina incredere din partea europenilor. Ne facem de ras si dam dovada de neseriozitate fata de UE. In ceea ce-i priveste pe moldoveni, acestia vor in UE, dar nu ajutati de noi, cel putin nu asa.
PS Va reamintesc faptul ca, din cauza unei smecherii asemanatoarte, petrecute in perioada guvernarii CDR, bulgarii au primit acordul de eliminare a vizelor la 1 ianuarie 2000, in timp ce romanii au trebuit sa mai astepte un an, pana cand am stins efectele acelui scandal. Atentie, urmeaza intrarea in Spatiul Schengen!
Domnul Cristian Tudor Popescu cauta, in continuare, argumente pentru a si a-si demonstra ca atitudinea sa fata de mine in 2004 a fost cea corecta. Personal, nu cred ca e nevoie de asa ceva. Eu ii respect punctul de vedere de atunci ca si pe cel de acum. De altfel, nici nu cred ca punctul meu de vedere il intereseaza prea mult.
Zilele trecute, a scris un editorial despre o petrecere care a avut loc la Snagov. As spune ca impartasesc multe din opiniile sale in legatura cu acel eveniment. Pare cumva ca eu as fi fost personajul principal al acelei aniversari desi domnul Popescu omite sa spuna ca eu nu am participat la acel eveniment.
De multa vreme am incetat sa judec pe cineva (cu exceptia lui Traian Basescu). Multi dintre cei pe care i-am cunoscut au mers pe drumurile lor si nu-mi permit sa-i condamn. Fiecare va invata, poate, din propriile greseli.
In ceea ce priveste anul 2004, am impresia ca diferenta dintre mine si domnul Cristian Tudor Popescu este aceea ca eu m-am schimbat, recunoscandu-mi (in primul rand, mie insumi) erorile pe care le-am comis.
Si pentru atunci dar si pentru acum, am recitit ( a cata oara ?) „Mistretul cu colti de argint” (poate si o forma de penitenta intarziata ), adaugand aici cuvintele pe care mi le-a lasat, pe volumul sau de versuri daruit in urma cu aproape cincisprezece ani, poetul Stefan Augustin Doinas :
Romania este intr-o criza adanca, determinata de actiunile rau-intentionate sau pur si simplu stupide ale PDL si ale lui Traian Basescu. Nicio surpriza pana acum. Intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, cu totii am ajuns sa fim de acord asupra acestui fapt. Important, in acest context, este si ce facem pentru a repara aceste greseli. Romania are foarte-foarte multe probleme de rezolvat. Stiu acest lucru destul de bine, pentru ca, in acest moment, suntem intr-o situatie oarecum similara celei din 1999-2000, cand PSD si-a asumat sarcina de a veni la putere pentru a repara foarte multe dintre greselile administratiilor anterioare. Am reusit atunci pentru ca am identificat problemele din timp si, dupa ce am ajuns la guvernare, am stiut ce trebuie facut pentru a le rezolva.
Una dintre cele mai spinoase probleme structurale cu care ne confruntam acum este falimentul sistemului uninominal care a functionat la alegerile din 2008. Multe dintre celelalte probleme ar putea fi rezolvate prin aducerea unei administratii centrale competente, cu o viziune clara asupra ceea ce trebuie facut. In schimb, acest sistem electoral va duce la perpetuarea procesului de deprofesionalizare a clasei politice din Romania. In multe cazuri, singurul atribut al parlamentarilor alesi este faptul ca acestia sunt cunoscuti, fara ca prea multe intrebari sa fie puse in legatura cu educatia, competenta sau probitatea lor morala. Urmarile le-am vazut.
Numerosi parlamentari care au castigat alegerile promovand lupta anti-Basescu si trecand de partea acestuia ulterior, numerosi parlamentari care au votat, relaxat si impotriva intereselor alegatorilor, scaderi de pensii si salarii si, de fapt, aproape o generatie intreaga de parlamentari al caror caror scop este sa se puna bine cu conducerea unui partid. A unui partid, nu neaparat a partidului de provenienta, ceea ce „asigura” o constanta migratie post-electorala catre partidul de guvernare, dupa cum s-a si intamplat in 2008. Sigur, votul uninominal a creat posibilitatea folosirii argumentului sec al interesului propriilor alegatori, pe care l-am auzit de foarte multe ori, in ultima perioada. Conform acestui argument, s-ar parea ca o buna parte din romani sustin scaderea salariilor si a pensiilor, falimentarea sistemului medical si blocarea sistemului educational. Personal, nu sunt convins de acest lucru.
In schimb, acest sistem electoral a creat un prototip de candidat uninominal, care trebuie sa fie sau sa se faca cunoscut electoratului si sa recite poezia de partid. Sigur, poate ca alesul va fi interesat sa asculte de alegatori, insa va asculta cu mult mai multa atentie de conducerea partidului, care va decide daca un anumit ales va avea dreptul sa candideze in acelasi colegiu si la viitoarele alegeri. In mod paradoxal, in formula actuala, disciplina de partid este mai puternica in parlament decat in varianta alegerilor pe liste! Abia sigla de partid, echipa din care face parte si sustinerea de la centru (inclusiv materiala dar si mediatica) ofera sanse reale pentru re-alegere.
Incet-incet, acest proces a fost interiorizat de partide, care au creat candidati cinici, total decuplati de valoarea reala a reprezentativitatii politice.
Ati observat poate ca nu am intrat in subiectul mitei electorale (galeti, zahar, ulei, geci, sume de bani). Nici nu o voi face, pentru ca el este deja cunoscut. Putini romani au ramas cu vreun cadou – mai mare sau mai mic – de la un partid politic dornic sa profite de dreptul lor la vot. Nu spun ca acest lucru nu a fost facut si de PSD, ci spun ca acest tip de obicei si altele, la fel de daunatoare, trebuie eradicate in cel mai scurt timp posibil. O singura runda electorala pe aceasta lege a votului uninominal a fost suficienta pentru a perverti ideea de reprezentare politica si de Parlament. Urmatoarea ar putea face si mai mult rau.
Sigur, nu toate efectele votului uninominal au fost negative, dupa cum am si notat in comentariile mele din decembrie 2008. Candidatii au fost obligati sa fie prezenti fizic in propriile lor campanii, sa cunoasca oameni si, implicit, sa intre in contact cu problemele acestora. Privind retrospectiv, cred ca multi dintre alesi nu au fost induiosati de ceea ce au vazut in propriile colegii din moment ce au considerat ca romanii traiesc prea bine si au nevoie de un guvern Boc pentru a intelege ce inseamna austeritatea ilogica si capriciile politice care pot ucide.
O jumatate de legislatura ne-a demonstrat ca votul uninominal „original” adoptat in Romania nu ni se potriveste. Poate ca acesta s-ar potrivi mai bine unei societati cu o cultura politica participativa, in care alegatorii au deja instrumentele si interesul de a supraveghea activitatea reprezentantului lor politic. Cu atat mai mult, uninominalul pur propus de Traian Basescu ar asigura deprofesionalizarea totala a clasei politice pentru ca, cine stie, cetatenii sa fie de acord cu doleanta maxima a presedintelui, de eliminare, partiala sau totala, a rolului Parlamentului.
Nu trebuie sa lasam adaptarea autohtona a sistemului majoritar sa umbreasca beneficiile teoretice ale acestuia. Dar nu putem nici sa ne abandonam credintei ca totul va fi bine doar pentru ca avem vot uninominal. Daca vrei neaparat sa introduci pe cineva in Parlament, vor exista intotdeauna solutii, indiferent de sistemul electoral. In schimb, noi avem nevoie de un sistem care sa limiteze posibilitatea abuzului si de o societate care sa pedepseasca orice tentativa de derapaj a unui partid politic aflat la guvernare.
La capatul acestei analize care poate fi, in mod cert, dusa mai departe, va propun o discutie, nu un verdict. Punctul de plecare al acestei discutii este, poate, una dintre solutiile pe care ar trebui sa le avem in vedere pentru viitor: un sistem electoral mixt ,de inspiratie gemana, 50%-50%, jumatate din mandate sa fie atribuite in circumscriptii uninominale, in baza regulii majoritatii, iar cealalta jumatate in baza listelor de partid prin sistemul de reprezentare proportionala. Acest sistem a mai fost sugerat, de unele ONG-uri, si poate ar fi util sa reluam discutia asupra lui. Pentru eficientizarea procesului, pe aceasta lista ar intra numai profesionistii care nu au notorietatea, carisma sau fondurile pentru a candida uninominal (eventual militari, academicieni, profesori universitari – cati astfel de specialisti sunt astazi in Parlamentul Romaniei?) In acest scop, atat cetatenii, cat si presa si societatea civila ar trebui sa vegheze indeaproape.
Cred ca principala problema a societatii noastre acum este – fara a generaliza - lipsa de competenta a celor care guverneaza dar si a parlamentarilor. Multi din cei formati inainte de 1989 s-au erodat sau au„iesit din joc” iar cei mai tineri, cu pregatire solida, nu au mai fost atrasi de viata politica sau de perspectiva participarii la guvernare. Se intampla cam acelasi lucru cu ce se intampla in sport. Politica nu mai este asa de atractiva pentru cei performanti iar faptul ca ea este practicata acum de neprofesionisti mareste costurile tranzitiei.
De la baronii locali la marele baron naţional
Publicat iulie 13, 2010 Editorial , General 33 CommentsEste titlul editorialului meu de miercuri din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.
Comentarii Recente