Conform CSAT, presa, care prezinta realitatea, este mai vinovata decat guvernul, cel care creeaza realitatea zilei de astazi. Derizoriul a fost impins mult prea departe. Exista insa o logica pentru asa ceva. E mai bine sa ataci presa, stiind ca va reactiona, in loc sa dai explicatii despre realitatea dezastruoasa pe care ai produs-o.
Sa nu credeti ca e o gafa. De ce vor ei sa vorbim despre „petarda” CSAT? Tocmai pentru a nu mai vorbi despre alte lucruri, precum cel de mai jos. Cel mai recent Eurobarometru dedicat monitorizarii impactului social al crizei scoate la iveala o serie de cifre “remarcabile” – http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_289_en.pdf. Daca veti avea rabdarea sa parcurgeti obiectiv intregul studiu, probabil ca veti ajunge la concluzia ca am trecut in viteza pe langa geamandura zonei de ingrijorare, iar acum plutim in deriva in zona de pericol social iminent. Va invit sa faceti acest lucru. Pentru o motivatie in plus, va ofer cateva cifre pe care eu le gasesc socante.
Peste 45% dintre romani cred ca saracia a crescut puternic in zona in care locuiesc in ultimul an, fata de 24% la dintre europeni. 65% dintre romani cred ca saracia a crescut puternic in tara, fata de 38% dintre europeni. Doar grecii (74%) sunt mai convinsi de acest lucru decat romanii. 43% dintre romani declara ca au dificultati in a-si plati facturile obisnuite, fata de 17% dintre europeni si 7% dintre danezi. 36% dintre romani considera ca este mult mai dificil decat acum 6 luni sa-si permita ingrijiri medicale pentru membrii familiei, fata de 11% media UE. Proportia romanilor care considera acest lucru a crescut cu 12% in mai 2010, fata de decembrie 2009. 73% dintre romani se asteapta ca situatia financiara a gospodariei lor sa se inrautateasca in urmatoarele 12 luni, fata de 28% dintre europeni.
Privind aceste cifre, ar fi necesar un pas inainte in termeni de rationalizare si intelegere a subiectului. Aceste statistici reprezinta, de fapt, destine, oameni, cetateni romani, pensionari care constientizeaza ca nu vor mai avea bani de medicamente, parinti care nu stiu cum isi vor creste copiii. Oameni din ce in ce mai disperati si din ce in ce mai multi. Poate cea mai ingrijoratoare cifra este cea despre viitorul sistemului de pensii din Romania. Peste 40% dintre romani sunt foarte ingrijorati si 34% destul de ingrijorati ca nu isi vor permite sa duca o viata decenta dupa pensionare! Aceasta este una dintre problemele majore ale Romaniei de astazi, conform unui sondaj pe care nu cred ca si-ar permite cineva de la PDL sa-l considere „manipulator”.
In loc sa se confrunte cu aceasta problema, guvernantii prefera sa o ingroape, sub anchete de jurnalisti, decizii derizorii ale CSAT sau altfel de artificii. Romanii sunt din ce in ce mai descurajati de situatia actuala, intr-o crestere abrupta in ultimele luni, ceea ce nu arata decat esecul actualilor conducatori politici in a solutiona problemele cetatenilor. Impinsi din ce in ce mai departe pe acest drum, mi-e teama ca orice s-ar putea intampla. Daca guvernul este responsabil cu imbunatatirea vietii propriilor cetateni, inseamna ca Guvernul Boc este de departe cel mai rasunator esec politic din istoria tarii noastre.
Punct de vedere privind „Strategia naţională de apărare”
1. Documentul, prin conţinut şi formă, nu este o strategie ci, mai degrabă, o concepţie doctrinară (vezi formaţia intelectuală a generalului Ion Oprişor – actualul secretar al C.S.A.Ţ. – fost şef al structurii care se ocupă cu doctrina din Statul Major General). Părerea mea este că documentul putea fi denumit „Concepţia doctrinară privind securitatea naţională a României”, să aibă un caracter intern (ca document al C.S.A.Ţ.), fără a fi făcut public, să fie transmis structurilor cu responsabilităţi în domeniu; pe baza lui, fiecare structură să-şi elaboreze legi de funcţionare care să fie supuse spre dezbatere şi adoptare în Parlament.
2. A trimite Parlamentului să dezbată şi să aprobe un asemenea document este absurd. Este ca şi cum, un teoretician oarecare şi-ar impune forţat propriile opinii unei comunităţi ca fiind infailibile. Documentul nu are nici pe departe aspectul unui act normativ.
3. Privind conţinutul documentului:
- nu rezultă clar ce structuri şi instituţii au responsabilităţi în domeniul apărării;
- ce rol are societatea civilă în apărarea naţională?;
- obiectivele naţionale de securitate sunt formulate bizar (se înţeleg mai mult ca dorinţe care, în mare majoritate, nu sunt realizate). Mă întreb aşadar: Ce grad de securitate are România în momentul de faţă?;
- se definesc ambiguu noţiunile: „riscuri”; „ameninţări”; „vulnerabilităţi”, iar când sunt enumerate, riscurile şi ameninţările sunt tratate la un loc iar vulnerabilităţile separat. Eu cred că riscurile cuprind, pe de o parte ameninţările (din exterior) şi, pe de altă parte, vulnerabilităţile (ca slăbiciuni interne);
4. Vulnerabilitatea legată de presa care face „campanii denigratoare, la comandă” şi trusturile de presă care fac presiuni asupra factorilor decidenţi în scopul obţinerii unor foloase materiale, după părerea mea, putea fi formulată astfel: „presiunile de orice natură exercitate asupra structurilor puterii şi administraţiei de stat în luarea deciziilor, în scopul obţinerii de avantaje sau la comandă externă”.
În orice caz, eu cred că documentul nu are drept scop decât abaterea atenţiei massmedia de la problemele adevărate care frământă romînii (metodă deja devenită desuetă). Oricum, dacă documentul îşi va produce efectele, moare şi libertatea presei.
Ce coincidenţe ale naibii: arestarea lui Diaconescu (piesă excepţional jucată de DNA şi actorul principal); publicarea Strategiei Naţionale de Apărare; judecarea la Curtea Constituţională a contestaţiilor cunoscute. Mare prezicător Radu Morar.
Romania nu mai ofera nimic romanilor, ci doar unui clan infinit protejat, totul!
Azi, CCR va consfinti acest lucru.
Guvernantii si cateii lor folosesc “alunecarea”: vina saraciei endemice a romanilor cade intotdeauna pe guvernele precedente, acum acuzate si de inabusirea presei. Spun endemice caci va dura mult, mult peste posibil.
Seninatatea acestor oameni intrece paroxismul si intra in zona nebuniei scelerate de partid si de stat.
Servilismul notoriu al portocaliilor legifereaza in mod criminal cele mai antinationale masuri elaborate vreodata pe pamant romanesc, si nu numai.
Si cand te gandesti ca este vorba doar despre vedeniile unui singur om…
Numai graba in fata a ceva iminent poate precipita astfel lucrurile.
Un om care nu a avut niciodata dreptate, care s-a inselat si a inselat mereu si pe oricine, care s-a contrazis si se contrazice permanent, dar care. alaturi ori calare pe ai sai pitici servili clonati, are pretentia de a deveni suveran absolut.
Mai mult, pare sa spuna ca nu merge bine pana nu i se face si acest moft final.
Si forteaza, forteaza cu hotararea unui Terminator robotizat, depopulat complet de cea mai elementara urma de ratiune umana. Si costa enorm!
Intr-un final, dezastrul va fi general, foloasele personale, iar vina colectiva.
Si asa este, de acum acceptul inseamna coniventa in forma calificata!
Modernizare o fi sa-i faci toate mofturile unui om ce n-a legat o ata…
“Exista insa o logica pentru asa ceva. E mai bine sa ataci presa, stiind ca va reactiona, in loc sa dai explicatii despre realitatea dezastruoasa pe care ai produs-o”.
Domnule Nastase, va rog sa ma iertati dar mie imi scapa logica…
Pai, presa ii poate ataca taman pe zona realitatii dezastruoase. Adica, sa nu-si piarda timpul cu dezbateri pe tema raportului CSAT si sa treaca direct la subiect.
Sa ia fiecare minister in parte, fiecare secretar de stat, fiecare agentie, ambasade, europarlamentari, cu persoane, legaturi, rubedenii, afaceri dubioase, trecut si prezent, cu greselile lor, cu lipsa de activitate, cu modul in care cheltuiesc banii, cu averi, deturnare de fonduri, achizitii publice, trafic de influenta, spagi, etc…
Ar fi suficient sa se ocupe doar de astia de la centru, ca daca fiecare cotidian national si televiziune va prelua si anchete de pe plan local (cu aducerea in prim-plan a anchetelor mai vechi), in 3 luni pleaca singuri, cu conditia ca presa sa atace organizat.
“Poza de familie” arata foarte urat si in prezent nu e soare pe strada noastra asa ca rezultatul final ar putea fi si mai urat!
Vorbind despre o situatie ipotetica in care proasta guvernare TurBatu-Moftangiul caracterizeata prin abuz de autoritate publica in interes privat, imixtiune in justitie si domnia faradelegii, incalcarea repetata si grosolana a drepturilor omului şi a minorităţilor, promovarea minciunii ca politica de stat, iar rezultatele guvernarii sunt catastrofale pentru milioane de cetateni care se afunda pe zi ce trece intr-o criza morala si economica fara precedent, nu are nici o legetura cu realitatea pe care o traim. Guvernantii au decretat cauza situatia in care ne aflam: trusturile de presa, doua la numar. Apare si al treilea, care s-a transformat dintr-o “garsoniarea” intr-un “mogul” santajist, cu Rolls Roice Phantom: http://sorinplaton.files.wordpress.com/2008/05/6_rolls_royce_phantom_2405.jpg
yacht:
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.svgair.com/db_Barefoot_Yacht_Charters1.jpg&imgrefurl=http://www.svgair.com/svg_air_photo_gallery_2_39.html&h=853&w=640&sz=76&tbnid=J8cys-39ntlnUM:&tbnh=145&tbnw=109&prev=/images%3Fq%3Dyacht&hl=ro&usg=__eithSpKCMBL6oSwXEzkNl2xph1Q=&sa=X&ei=Ix8jTOe2BaGHOLuVlIEF&ved=0CCYQ9QEwAg
Ma opresc aici pentru ca a aparut strategia de securitate nationala conform careia va trebui sa aducem osanale, sa inaltam ode actualei puteri. De maine comentariul meu va incepe asa: “Mult stimate si iubite, Tov. ….. comandant suprem….!!!!!!
Domnule Adrian Nãstase,
Vã rog sã mã asiguraţi cã juriştii, colegi ai Dumneavoastrã, au evidenţiat la Curtea Constituţionalã cã DECIZIA DE PENSIONARE ÎNSCRIE UN DREPT DE CREANŢÃ ASUPRA STATULUI – GARANTAT DE CONSTITUŢIE [Art.44 alin.1].
În înţelegerea mea, desconsiderarea Constituţiei reprezintã vulnerabilitatea cea mai gravã !
Esecul celor de la putere incepe acolo cand cer celor care nu au fraiele guvernarii sa vina cu solutii,este absolut ridicol ca cei care au puterea de decizie sa-si recunoasca incompetenta afirmand ca nu au solutii favorabile majoritatii cetatenilor Romaniei,solutia corecta este sa plece de la putere,mai ales ca au ramas cu mai putin de 20 % incredere din partea populatiei,este aproape imposibil sa nu dai ochii cu poporul care nu te mai agreeaza indiferent daca esti pedelist,udemerist sau tradator al intereselor votantilor,pana la urma tot trebuie sa vina la popor sa cerseasca voturi,dar nu cred ca la timpul acela se vor gasi atatea oua stricate pe care sa le primeasca in locul voturilor.Am auzit pe unii portocalii spunand ca puterea este toata in mana lor si au siguranta ca devreme nu o vor lasa din mana,oare baietii astia din ierarhia de jos a partidului stat chiar se gandesc serios la dictatura?nu iau in calcul ca suntem parte a lumii democrate?si pana la urma nu se gandesc ca pot mania poporul?
Asteptam CCR ,…-ul !
Sclipitor
(R) Cu acelaş picior poporul român loveşte două funduri :
al său, cu rotunjimea călcâiului şi al Preşedintelui
TB, cu ascuţişul şpiţului.
P.S. Se poate afişa pe frontispiciul Parlamentului României
Una vorbim şi alta fumãm-sau “Strategia naţionalã de…zâmbit 2010”
– Scris de fratele meu mai mare, Don Pedro, pe blogul sau,
Joi, 24 Iunie 2010 09:02 -
Mã uit şi eu pe “Strategia naţionalã de securitate 2010” şi mã crucesc. Un astfel de document n-are voie sã aibã nici o fisurã, cãci, şi dacã este “beton” tot apar fisuri la punerea în practicã, dar dacã ea are o singurã fisurã, aia se transformã în viaţa realã într-un hãu uriaş prin care se duce aproape totul pe apa sâmbetei.
Nu-mi propun sã fac o analizã serioasã şi nici una competentã, nefiind eu nici prea serios şi nici prea competent, dar vreo douã-trei observaţii, nu-mi pot reţine:
1. La pagina 13, în categoria “Principale riscuri şi ameninţãri”, printre altele este nominalizat, fãrã sã se precízeze dacã este risc sau ameninţare, cã ar cam fi douã lucruri cam diferite, “spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii…”. Nefiind numite “servicii de informaţii strãine”, bag seama cã intrã aici şi acţiunile ostile ale unor servicii de informaţii româneşti, chestiune cu care eu aş fi absolut de acord, întrucât ar fi corectã, dar mi-e teamã cã aş fi interpretat ca fiind tendenţios. In plus, constat cã acest spionaj constituie ameninţare, sau risc, numai din partea “unor” servicii de informaţii, nu din partea oricãrui serviciu, sau din partea tuturor serviciilor. Nu, pe autorii strategiei numai acţiunile ostile ale unora îi deranjeazã! Pentru cã ei au descoperit, sau deja ştiau, acţiuni ale “altor” servicii de informaţii, care, deşi sunt tot ostile, pentru ei nu constituie nici risc şi nici ameninţare la adresa securitãţii naţionale!
2. Pe la pagina 24, la “Obiectivele serviciilor de informaţii”, printre altele se vorbeşte despre “…contracararea acţiunilor de spionaj şi influenţã ale unor actori interni şi internaţionali, îndreptate împotriva intereselor naţionale, a valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate…”. Aici, bag seama cã sunt, din nou, avute în vedere doar acţiunile “unor actori”, probabil care vor fi nominalizaţi într-o anexã ultra-secretã, nefiind interesaţi noi sã combatem astfel de acţiuni ale oricãror actori, sau ale tuturor actorilor care ar desfãşura astfel de acţiuni. La o astfel de formulare, cred cã nici nu mai este nevoie de acea anexã ultra-secretã, cã orice om poate spune pe care nu-i vom lãsa, şi pe care-i vom lãsa sã-şi facã mendrele chiar împotriva intereselor naţionale, dar în favoarea unor interese personale. La o adicã, chiar îi vom şi ajuta, prin punerea la dispoziţie a tuturor datelor de care au nevoie, scoase din fişetele guvernamentale, acolo unde sunt încuiate pentru a nu cãdea sub ochii românilor, românii fiind cam principalul pericol la adresa securitãţii naţionale a României, în viziunea autorilor minunatei strategii.
3. Tot pe la pagina 13, printre alte riscuri şi ameninţãri, sunt enumerate pandemiile. Au, sã nu fi auzit autorii minunatei strategii cã, în România, pandemiile nu constituie nici risc şi nici ameninţare pentru simplul motiv cã ele pot fi simplu contracarate prin dispoziţii prezidenţiale sau guvernamentale? Dacã n-au ştiut, sã se uite cum a încetat pandemia de gripã porcinã dupã numai câteva sãptãmâni, deşi fusese prognosticatã cã va dura câţiva ani. Ca sã nu mai pomenesc de aia aviarã, cã aia ataca mai mult pãsãrile, pe când aia porcinã…Nu de alta, da’ n-am auzit folosindu-se expresii precum “Bãi, gânsacul dracului!” sau “Eşti o pitulice!”, pe când “Bãi, porcule!” sau “Eşti un porc” sunt expresii specific umane şi chiar bine-meritate, nu?
Nu ştiu de ce, trimiterile alea numai la “unele servicii” şi la “unii actori” mi-au amintit de vorba româneascã “Gura pãcãtosului adevãr grãieşte”.
CALEA COMUNISTÃ A CREŞTERII IMPOZITELOR, cu creşterea ponderii în produsul intern brut a veniturilor la buget are acelaşi efect ca împrumuturile bancare ale statului : nu mai rãmân fonduri pentru dezvoltarea economiei private (M.Voicu: mai 27, 2010 la 7:59pm)
1) MAJORAREA FISCALITÃŢII trece la Bugetul Statului, pentru DIRIJARE CENTRALIZATÃ, resursele financiare – care sunt motorul dezvoltãrii economiei private – PENTRU CARE S-A FÃCUT REVOLUŢIA. Constituţia dispune prin Art.135 alin.1: «Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.»
2) Prima mãsurã de reducere a costurilor ar fi demiterea funcţionarilor şi demnitarilor care nu au propus, respectiv nu au adoptat mãsurile economice corective, în primul rând din imperativul Constituţiei: Art.135 alin.2 lit.d: «Statul trebuie să asigure: exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional», BUNURI PE CARE CONSTITUŢIA LE PROCLAMÃ CA INALIENABILE (Art.136 alin.4), drepturi patrimoniale ale Statului, precum redevenţele din exploatarea proprietãţii publice (puteţi vedea o trimitere LA CARE NU S-A ENUNŢAT ÎNCÃ NICI-O CRITICÃ, nici de la vreo facultate de drept din ţarã, nici de “nicãri”: http://matachevoicu.blogspot.com/ lucrarea: PROPRIETATEA PUBLICÃ – inalienabilã prin Constituţie, alienatã prin lege…) – fãrã de care Statul a pierdut şi pierde CÂTEVA MILIARDE DE DOLARI ÎN FIECARE AN.
Administraţia ar vrea ca NOI sã compensãm “neputinţa” LUI ! ! ! ! !
Lecţie de fiscalitate (preluare de la amici).
Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. „Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”. Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”. Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”. Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”. Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”