Dupa cum probabil au aflat majoritatea dintre voi, noul presedinte al Curtii Constitutionale a Romaniei este Augustin Zegrean, numit judecator la CCR in anul 2007, de catre presedintele Basescu. Domnul Zegrean a fost, probabil, primul din noua seria de judecatori „neangajati politic” despre care vorbea Basescu cu cateva zile in urma. Caci da, PDL si Traian Basescu au vorbit intens despre depolitizarea CCR si despre cum vor ei sa o depolitizeze si cum vor face totul pentru asta. Inclusiv prin incalcarea Constitutiei, dar despre asta am mai vorbit.
Corul PDL a fost dublat de un alt cor (al vocilor de pe margine), pe care nu doresc sa il calific si la care nici nu vreau sa ma refer in mod special, altfel decat amintindu-i ca au tinut isonul depolitizarii, iar acum ar trebui sa aiba curajul sa continue.
De ce? Pentru ca depolitizarea Curtii Constitutionale, in viziune basesciana, inseamna impunerea in pozitia de PRESEDINTE al acestei institutii a unei persoane care a fost DEPUTAT PD pana cu trei ani in urma. Adica, un politician cu acte in regula si, mai mult, un fidel al PD. Si nu este nevoie de carti de istorie pentru a ne aminti acest lucru.
P.S. Nu as vrea sa fiu inteles ca atac in vreun fel alegerea lui Augustin Zegrean in functia de presedinte al CCR. E decizia Curtii, pe care trebuie sa o respectam. Ceea ce ma amuza este cum ipocrizia si populismul unora ajunge sa li se sparga in cap cand se asteapta mai putin. Oare Basescu se mai uita in oglinda? Oare cei care il sustin neconditionat in toate forurile publice se uita si ei in oglinda?
Curat… depolitizare, coane Fanica !! Caragiale…?! un biet scriitoras de provincie….Ridicol, absurd si sublim!
Consolidarea democratiei este parte a procesului de modernizare al statului, ca sa il citez pe Preaiubitul. Si va rog, mai multe citate si comentarii elogioase, doar construim cu elan capitalist o noua dictatura.
In fine, toate interpretarile Constitutiei se vor face de acum inainte asa cum trebuie, dupa vointa Celui de Sus, de pe Dealul Controceniului. Ce atita dezbatere, ce atitea opinii divergente pentru un biet text? Mai putina coada la Curte, mai multa eficienta in administratia Boc. Care-i perpetua. Si pe urma mai discutam si alte lucruri, cum ar fi un al treilea mandat, ca asa vor romanii.
1. Daca 2 judecatori, din ultimii 3 au fost numiti cu abuz,( cel de la camera cu repetarea votului si cel de la presedinte nu avea dreptul la inca un mandat), hotararile Curtii Constitutionale nu pot fi lovite de nulitate? Cetatenii, sau un ONG, sau un partid mai bataios nu pot ataca in contecios hotararile Curtii. Mi se pare strigator la cer sa fii numit neconstitutional si sa judeci constitutionalitatea actelor contestate!
2. Cred ca problema asta nu poate ramane asa in aer, cred ca ar trebui sa initiati o dezbatere publica, cu participarea specialistilor din diferite domenii, ONG-uri, partide, dezbaterea sa fie mediatizata, si daca rezulta ca practic actuala componenta a Curtii a fost impusa prin abuz de putere se vor atinge cel putin doua obiective: cetatenii vor fi mai atenti la drepturile si libertatile individuale si la cei care le restrang abuziv, iar, Curtea si membrii ei vor avea cel putin o problema de moralitate si de constiinta.
Si inca o intrebare: Membrii Curtii Constitutionale pot demisiona? Daca legile pitibocului trec, cel putin membrii care au votat impotriva ar trebui din solidaritate cu poporul sa iasa public, sa-si argumenteze pozitia si sa demisioneze. Sa ramana dracului Ba’secu cu slugile lui! Si cand pleaca valul popular spre ei nu vom avea probleme de constiinta, nu trebuie sa alegem, putem sa-i jupuim fara mila!
In orice caz cred ca problematica Curtii ar trebui dezbatuta public cu mai multa apasare, nu in sensul hotararilor ei ci in sensul functionarii acesteia. Asa tripleta Ba’secu -Alma girafa- Zagrean va simtii furnicaturi pe sira spinarii!
@Adrian Nastase
Aveti dreptate. Basescu da dovada de multa ipocrizie cand vorbeste despre depolitizarea CCR. Dar e un cerc vicios. Atat timp cat actualele reguli de desemnare si alegere a judecatorilor in CCR raman aceleasi, dau posibilitate oricarui Basescu si oricarui partid sa incerce sa-si impuna proprii fideli in forul ce ar trebui sa fie deasupra tuturor disputelor politice. Nu stiu pe vremea cui ( ? ) au fost stabilite aceste reguli, dar poate ar trebui sa discutam , sau sa incepem sa discutam de schimbarea lor. Depinde ce se urmareste.
PSD-ul sau PNL-ul nu au propus decat tot niste fideli, cu istoric de partid solid si colorat.
D-l Dorneanu, un apropiat al d-lui Iliescu, a fost un jurist mediocru, care pus in functii ,a performat atat cat i-a permis personalitatea sa stearsa. Nu a inovat, nu a inventat, nu a schimbat si nu a iesit din “coloana” prin gesturi, fapte sau actiuni politice deosebite. Desi am tot respectul pentru un membru de partid loial si credincios, nu este o propunere de exceptie.Dpdv al profesionistului, a stiut sa aplice bine si constiincios ce au facut altii, dar nu a performat cu nimic.
D-l Melescanu , a tradat pe toti si totul, a vandut pe toti si totul pentru a salva propria persoana si propria pozitie. Poate fi fermecator ca si salonard sau diplomat, dar cred ca propunerea a fost mai mult pentru ca liberalii sa scape de un ballast fara sa tranteasca pe nimeni (linie moarta cu sinecura mare si sigura).
Dar eu va inteleg. Este o ocazie pentru a face critica si a arata ca Basescu nu este acel “providential” pe care multi l-au vazut (si multi inca il vad). In rest ,nu e nimic “altfel”.
S-auzim de bine.
Invitatie la film:
http://clubulconventiadoamnelor.wordpress.com/2010/06/17/festivalul-intercult-2010-%E2%80%93-femeile-si-societatea-civila-in-europa-centrala-si-de-sud-est/
Nu se vor opri niciodata lucrurile astea.. e ca un ciclu. se schimba ambalajul, dar miroase la fel
Un paste pentru Consiliul Constitutional francez:
La nomination des membres
Le Conseil constitutionnel français est composé de neuf membres nommés pour neuf ans et renouvelés par tiers tous les trois ans, auxquels il faut ajouter les anciens présidents de la République qui sont membres de droit[7]. Les membres sont désignés respectivement par le président de la République[8], le président du Sénat et le président de l’Assemblée nationale, à raison d’un tiers chacun. Les anciens présidents de la République font, de droit, partie à vie du Conseil constitutionnel, mais la plupart n’ont soit pas siégé au Conseil, soit pas de façon continue. Ainsi, Vincent Auriol n’a siégé qu’au tout début de la Ve République pour reprendre ensuite un rôle d’opposant au Général De Gaulle ; inversement, Valéry Giscard d’Estaing n’a siégé qu’à partir de 2004, après avoir renoncé à ses activités politiques ; Charles de Gaulle n’a jamais siégé (d’avril 1969 à novembre 1970), sans exprimer de raison explicite, de même que François Mitterrand, mort peu de temps après la fin de son mandat. Seuls René Coty et Jacques Chirac ont siégé de façon permanente au Conseil. Les conseillers prêtent serment devant le Président de la République (les membres de droit sont exemptés de ce serment).
Domnule prim ministru, la Cotroceni nu mai exista oglinzi . De cate ori se priveste Basescu intr-o oglinda, aceasta plesneste de rusine !
Ce mai tura-vura! legislatia fundamentala a tarii a fost elaborata si impusa de FSN, PDS si PSD.
Asa cum am mai spus pe acest blog, opozitia de atunci a votat in Constituanta impotriva Constitutiei, intrucat acorda prea multe puteri Presedintelui. Dar, aveai cu cine te intelege? Domnul Iliescu si ai sai se credeau vesnici si nici nu puteau gandi in termeni democratici.
Modificarea Constitutiei a fost facuta tot in timpul PSD-ului-. S-a mers cu urna in magazine pentru a scoate un referendum valid.
Curtea Constitutionala functioneaza conform unei legi din 1992. Asa cum a fost conceputa, depolitizarea acesteia este o imposibilitate atat teoretica cat si practica.
PSD isi trage pacatele istorice.
Asa ca lamentatiile pe aceasta tema n-au nici un rost.
Pana una alta CC era o institutie pacificatoare adica …”roma locuta” si se stingea conflictul.
Acum nu mai e credibila, deciziile ei vor fi barfite, comentate, lumea se va hlizi copios. A fost reinnoita prin circ , presiuni politice si pana la urma si printr-o procedura neconstitutionala, repetarea unui vot valid .
Daca puterile statului ar fi in echilibru si ar conlucra in armonie, nu ar fi asa de grav. In epoca antebasescu CC nu era in centrul atentiei, opinia publica nici nu prea stia cu ce se mananca.
In ultimii ani insa, conflictele au fost transate acolo, deciziile CC au fost esentiale pentru pastrarea coeziunii statului.
Ramane un mare gol. Cine-l va umple?
Biserica? E o gluma. Armata? Nu e imposibil. Strada? Doamne fereste!
“Toti (reprezentantii statului in Consiliile de Administratie sau in Adunarile Generale ale societatilor in care statul are capital minoritar) doneaza obligatoriu, sub rezerva pierderii functiei, banii suplimentari in Fondul de solidaritate, altfel sunt demisi imediat”, a anuntat premierul…
Deci, competenta nu are nici o valoare pentru guvernanti. Ceea ce conteaza este aservirea politica. Sa nu ne miram de ce firmele romanesti de stat merg cum merg… Ca se asteapta munca voluntara sau pusa in slujba partidului.
Daca cei mentionati nu-s buni sa fie schimbati. Daca nu e nevoie de ei, sa se modifice Legea.
Nota: Cam la fel s-a intamplat si la CC.
Cum era poezia aia? „Partidul e-n toate…”
Şi dacă era Domnul Valer DORNEANU Preşedinte al CC, nu era tot la fel de… depolitizată?
Sunt aproape patru ore de cand ati postat articolul si a fost moderat doar un comentariu. Sunt extrem de curios ce sta la dospit. Deja cunosc cateva exemplare de comentatori din partea carora ma astept la comentarii de acest tip: “si ce, a dovedit ca judeca partinic? Sa-l lasam sa lucreze macar sase luni si apoi sa-l acuzam!”
Cand citesc astfel de comentarii ale “anticomunistilor” fara obiect al muncii, imi vine in cap o superba reclama la un sortiment de bere: pentru ca trateaza cu o bere (osanale) pe dirijorul corului (Romania), chelnerul se simte indreptatit sa falseze, stricand toata armonia corului.
Ei da, TB a colorat in portocaliu si CCR! Si? Mai sunt destule de colorat, mai este destula vopsea portocalie. Am sa ma inspaimant atunci cand va ajunge cu bidineaua la CEDO, locul unde cred ca va trebui sa merg in curand cu talonul de pensie …
Noul presedinte al CCR isi joaca nu numai reputatia sa ci si reputatia Ardealului
Daca nu va respecta precedentele CCR , noul presedinte pune in joc si onorabilitatea Fcaultatii de Drept din Cluj, deja cam sifonata de prestatile lui Boc si Ciorbea ( las ca nici Macovei Monica nu face cinste Facultatii de Drept din Bucuresti).
Odata cu aceasta se poa duce cam in jos onorabiliatea Universitatii clujene … si scuze prin ea a intregului Ardeal .
Oricum “semne bune” omul are . Se pare ca ( preiau )
Zegrean sustinea, acum trei ani, nici mai mult, nici mai putin decit ca membrii comisiei parlamentare care a avizat suspendarea lui Basescu ar trebui anchetati pentru ca si-au permis sa il acuze pe acesta de savarsirea unor fapte penale. “Sa spui ca presedintele se face vinovat de savarsirea unor fapte penale este foarte grav si cred ca membrii acestei comisii ar trebui sa fie cercetati, si nu presedintele Romaniei” declara el presei. De dragul lui Basescu, Zegrean se disocia fara probleme de colegii parlamentari.
Zegrean a mai sarit in ajutorul presedintelui si in 2008, cind colegii sai de la Curtea Constitutionala au decis ca presedintele nu poate da aviz de urmarire penala pentru ministrii-parlamentari, el sustinind ca, in acest mod, lui Basescu i se ingradesc atributiile. El a facut nota discordanta fata de decizia celorlalti judecatori, afirmind ca decizia lor s-a indepartat de litera si spiritul Constitutiei. De dragul lui Basescu, Zegrean se disocia, iata, si de colegii judecatori.
(sursa Inpolitics http://www.inpolitics.ro/augustin-zegrean-prea-plecatul-supus-al-mariei-sale-traian-art59478.aspx
“Politizarea” e buna si ea, iata cum: daca CCR accepta taierile declanseaza chix-ul, e ca si cum ar aprinde lumanarea regimului. Daca respinge taierile, prelungeste agonia si obliga la cautarea solutiilor alternative, dar asigura supravietuirea regimului.
Probabil ca va respinge taierile, oferindu-i lui B\ ocazia constitutionala sa scape de sponsorii din guvern, de neclintit altfel.
Poate ar trebui sa ne intrebam atunci “pentru ce toate astea?”.
Simplu, metoda incetatenirii diasporenilor moldavi non-rezidenti in scop electoral a fost un exemplu speculat inteligent de Budapesta ceea ce a permis legalizarea sustinerii politice a maghiarimii, in special in sens revizionist, de acolo.
Ori, datorita telului sau electoral atins in decembrie, TB a legalizat implicit revizionismul in UE!
Cum pretul realegerii s-a dovedit astfel a fi urias si imediat condamnabil prin suspendare definitiva, ascunderea acestui mare chix de politica externa non-comunitara a trebuit acoperit pe masura, anume printr-o tema falsa anuntata complice printr-un suras in plina vara cu care a incendiat tara.
Deci iepurii vanati concomitent sunt:
-spor de imagine caci va intelege decizia CCR si va consimti sa schimbe guvernul incompetent si corupt salvand pensiile si salariile,
-va scapa de sponsorii electorali laolalta cu neplata -ori nerecuperarea pierderilor- lor,
-va putea recompensa noii prieteni UNPR-isti (asa se explica precipitarea PDL in remanierea guvernului in scopul salvarii pozitiei sponsorilor, asta-l irita),
-decredibilizarea opozitiei ca fiind neproductiva in lupta din Parlament pentru sustinerea interesului social,
-deschiderea caii pentru accederea reprezentantului tehnocrat BNR la conducerea guvernului,
-si ascunderea legalizarii ofensivei revizioniste pilotata din afara.
Daca asta-i logica, atunci CCR va declara taierea ca neconstitutionala.
Daca accepta taierile, atunci condamna definitiv regimul, ori…
PS. Orice catzel stie ca un mic Number 1 sau 2 scapat intr-un colt trece neobservat daca latra exagerat cand te vede…
Ce se va intampla insa daca insistam la ultima liniuta? TAIEREA! Deci bani meritati contra revizionism! Da-i Doamne sa fi gresit eu…
Sunt genial ! Exact despre asta postam acum câteva ore ! Sunt mai mereu cu un pas înainte !
O singură întrebare mai am dar aş vrea să mi se răspundă cinstit : dacă s-ar fi putut , PSD-ul n-ar fi făcut la fel ? Bineînţeles , în numele unor considerente de o înaltă ţinută morală . După candidaţii propuşi , oameni politici în toată regula , cred că DA .
Niciun partid nu joacă cinstit , numai că nu ştiu cum se face că Băsescu v-o ia mai mereu înainte .
Stimata gazda ,
fiind usor indispus pun o intrebare indiscreta : de ce naiba PSD a tacut ca in papusoi cand Prezidelu a aparut in Palavrament tipand imediat imprumut de la FMI ?! ( asta ma mira si atunci in feb 2009). ma rog de la Jeonel nice o ce-ar fi ea ( mirare , asteptare , speranta ) da’ dvoastra de ce nu ati pus o intrebare ” Ba musiu da de ce?”. Si in calitatea dvoastra de jurist, parlamentar, fost premier de ce nu ati zis ca conform legilor samd mai trebe si ceva aprobare cu valoare de lege ?!
Nu este decat acelasi si acelasi tipar de gandire al lui Traian Basescu. Daca sunt “ai lor” sunt rai. Aceiasi daca sunt “ai mei” sunt buni.
Dar dincolo de numirea asta, de ce ati cedat la votarea lui Valer Dorneanu. A fost un calcul gresit, un calcul al cuiva cu alte interese (Ponta) sau pur si simplu neputinta?
)
Altfel nu ne ramane de inteles decat ca stimata doamna Roberta Anastase avea dreptate sa supuna din nou la vot alegerea lui V.D.
Si asa s-a depolitizat CC
Întreb şi eu de curiozitate , ştie cineva la ce anume se vor folosi banii ăia din donaţii pentru …staţi că m-apucă râsul …din donaţii pentru buget ? Dar vreau un răspuns coerent , nu chestii cu Vuittoane , amante etc . Ceva gen : noi , guvernu , din banii de donaţii facem un metru şi douăzeci de centimetri de autostradă , adică ceva precis , palpabil .
Iata un paste si pentru Tribunalul Constitutional German (in franceza)
Il comprend seize juges, nommés pour un mandat non-renouvelable de douze ans. Huit d’entre eux sont élus par le Bundestag et le reste par le Bundesrat, selon des procédures différentes dans les deux cas. Ces juges sont répartis en deux sénats (Senate) de huit juges chacun (« Senat » étant le mot employé pour désigner les chambres des cours supérieures en Allemagne – mais les Senate du Bundesverfassungsgericht sont aussi subdivisés en « Kammern », cf. infra). Les procédures de pourvoi constitutionnel (Verfassungsbeschwerde) et celles dites Normenkontrollverfahren sont réparties entre les deux sénats. Toutes les autres procédures sont traitées par le deuxième sénat. Les juges de chaque sénat se réunissent également en chambres (Kammern) de trois juges, une telle chambre pouvant décider de rejeter sommairement un pourvoi constitutionnel comme n’ayant manifestement aucune chance de succès.
Une procédure devant le Tribunal constitutionnel fédéral lui est adressée par écrit. Si la requête est recevable, elle peut être directement jugée par la chambre s’il s’agit d’un cas simple, déjà tranché dans le passé. Les décisions de plus grande portée sont prise par un sénat. Dans l’ensemble, la plupart des requêtes sont traitées par les chambres. De 1951 à 2001, elles ont pris 109 366 décisions contre seulement 6 119 décisions par un sénat.
La plupart de ces procédures sont des recours contre les violations des droits fondamentaux (Verfassungsbeschwerden). De 1951 à 2001, la cour en a reçu 131 445 sur un total de 136 622 requêtes. Seule une minorité de ces recours sont couronnés de succès : sur la même période, 2,5 % soit 3 268 décisions.
Sunt ferm convins ca, acest domn este apolitic;curat ca, lacrima ! Cred sau maca sper ca si Domnia Sa sa vada acest lucru prin dioptriile lui! Sau macar sa-l vada bine pe Betivu’National !
,…apropo ,…am auzit ca, s a dublat garda SPP a lu’Betivu si al hartiei lui igienice marca Umil Boc !
Tipic pentru un regim dictatorial…
@Observator
Am fost foarte ocupat, ma bucur insa ca ti-am lipsit. Desigur, cred ca ai inteles ca remarca de acum cateva zile relativ la textul tau catre conte a fost o gluma. Dar, cine stie?
Ghitz nu se poate abtine, ramane acelasi lipsit de politete, umor si tact (ca sa nu spun de-a dreptul mojic) si face referiri mult prea personale. Nu trebuie sa-l iei in serios, acesta e stilul, la care se adauga o teasta tare ca de bizon.
Voi avea mai mult timp zilele urmatoare, revin pe diverse teme.
S-auzim de bine.
As fi vrut sa comentez ceva, dar au cam scris altii inaintea mea cam tot ce era de spus:
http://www.realitatea.net/nastase–oare-basescu-se-mai-uita-in-oglinda_719056.html
Un superb Cezanne pentru iubitorii de Frumos de pe acest blog cultural:
http://mihneazgeorgescu.wordpress.com/2010/06/17/cezanne-provence/
Strict autentic!
Judecătorul numit de curând la CC – cel susţinut în dauna lui Valer Dorneanu – nu e constituţionalist, n-are bun nume în breaslă şi e foarte “scrofulos” la datorie la Drept (ex coleg cu papagalul Boc). Mai uită că are programat vreun examen şi, după ce studenţii se satură de aşteptat, la telefonul secretarei, interpretează în variantă adaptată rolul lui Gagamiţă. Şi dacă tot l-a deranjat, îi dictează subiectele şi cu asta situaţia e rezolvată. Ce podoabă!
Nu ar trebui sa ma simt dezamagit de lipsa aproape flagranta a oricarei urme de obiectivtate in discursul unui politician roman, fie el si Adrian Nastase, caruia i se respecta si de catre adversari o anume tinuta intelectuala a discursului.
Eu nu ii sunt adversar, desi nici adept, insa recunosc ca sunt derutat in aprecierile mele de consecventa politicianista a argumentatiei folosite. Spun politicianist, intrucat mizeaza extrem de mult pe partizanat si aprobare apriorica, fiind aproape neglijent in ceea ce priveste prezentarea faptelor ori in tratarea dovezilor cu privire la cele afirmate. Deruta provine de la faptul ca ma asteptam la contrariu, respectiv la un tratament mai atent si obiectiv al tematicilor. adecvat situatei in care exista un auditoriu mai complex decat colegii de partid, ori alegatorii indecisi. Am convingerea ca o parte din cei care scriu aici sunt oameni relativ impartiali, capabili sa recunoasca si sa sustina o idee buna, atunci cand o vad, independent de sursa ei. Dar aceeasi impartialitate sau mai bina sa o denumim importanta receptivitate necontaminata politic, ii determina sa sesizeze si sanctioneze inlocuirea argumentatiei solide cu retorica simplista din disputa politica.
Ghita Bizonu se indigna interogativ acum ceva timp cu privire la ascunsele motivatii ale prezentei mele pe blog. Fara a vrea sa dau un raspuns indirect, am sa ma folosesc de ocazia acelei intrebari pentru a indica ceva ce poate fi important pentru omul politic Adrian Nastase: exista oameni care nu inteleg sa opteze pentru unul sau altul din curentele politice la indemana intr-o societate si care nu isi programeaza simpatiile ori antipatile in consecinta. Acesti oameni cauta si sustin ideile ori atitudinile care simt ca ii pot inspira si despre care cred ca au un rol pozitiv asupra comunitatii ori societatii. In lupta dumneavoastra politica, pe care o respect ca fiind un mod asumat de a va trai existenta, acesti oameni pot sa constituie un sprijin pretios tocmai prin relativa lor neutralitate. (A nu fi confundata cu lipsa de angajament.) Trebuie doar sa nu uitati ca ceea ce ii inspira sunt ideile si argumentele care rezista in fata unei analize dincolo de spatiul partinic.
@LePrince
În visele mele există ceva numit demnitatea funcţiei şi investirea poartă (tot în vise) o aură solemnă, fiindcă jurământul e JURĂMÂNT. CC e o adunătură şi nu o instituţie, din păcate. Ce lege ar putea transforma un sinecurist într-un JUDECĂTOR?! L-am auzit pe Valer Dorneanu şi înclin să vă dau dreptate, cât despre T.Meleşcanu, ce să spun?! A fost o scurtă perioadă un balon umflat, acum e doar un nimeni, un soi de costum ce poartă la vedere numele firmei de mult intrate în faliment. Nu cred că numirea lor ar fi schimbat CC într-o INSTANŢĂ. Dar ar fi întreţinut o umbră de nădejde că lepra de la Cotroceni nu e chiar atotputernică. Pentru unii ca mine ar fi fost o părere de uscat în marea cenuşie în care mă trezesc în fiecare dimineaţă.
@ Mihnea Georgescu spune: +Un superb Cezanne pentru iubitorii de Frumos+
Surprinzător să constat că am în casă o acuarelă asemănătoare oarecum, primită moştenire de la o mătuşă din Bucureşti. Certamente nu este un Cezanne, pictorul era un român care picta prin anii 1950′, ani în general dominaţi de realism socialist.
Domnule Presedinte, ANJAJATI-NE intr-o actiune pt. inlaturarea DICTATORULUI Basescu!
@ Ghiţă Bizonul
Bizonule, nu pot să cred că după Ciorbea, “grupul de la Cluj”, papagalul cică PM, Ardealul mai are ceva de apărat. Ce să mai apere?! Beţivanul şmecher de la Cotroceni întrupează suma defectelor româneşti – de-asta l-au şi votat şi-l vor vota în continuare, poţi fi sigur. E “de-al nostru” şi legitimează tot ceea ce altfel ar părea măcar de ascuns, dacă nu de corectat. Eşti bădăran?! Ei, şi ce-i cu asta?! Nu e bădărănia afişată cu nonşalanţă la Cotroceni?! Şi asta e doar una, restul le completezi tu. Ei, papagalul întrupează defectul major a 1000 de ani de servitute a ardelenilor, spiritul de slugă. Ce să mai aperi?!
@ Blog Ideologic
Şi eu sunt surprins de ce se poate descoperi pe simezele Bucureştilor.
La categoria Valori Naţionale aş înscrie o recentă expoziţie de picturi a celebrului colecţionar şi pictor (brăilean la origine!) Vasile PARIZESCU, care a avut loc recent la Cercul Militar Naţional…
Interesant scorul> 5-3, care vine sa confirme temerile de 6-3, raportul actual in favoarea Puterii.
Acum, revenind la CC, domnule preşedinte,
Nu credeţi că întreaga discuţie anterioară numirii ultimilor doi judecători a fost de natură să arunce în derizoriu activitatea CC? Mă refer la “dezbaterea” din spaţiul public: “Acum au ei 4-3, dacă trec Dorneanu şi Meleşcanu avem noi 5-4″. Nu aţi contribuit (PSD, PNL) în egală măsură cu PD-L la toată porcăria asta?
Petruţ – tgv
Şi încă ceva, ca să ştim o treabă, mai este CC în acest moment garantul respectării Cţiei? Părerea d-voastră.
Zegrean – o nulitate juridica promovata politic. Cititi-i biografia si admirati-i activitatea stiintifica. Nu are nici macar doctoratul si ca activitate stiintifica – o ( una singura ) brosura lamuritoare scoasa in 1991.
florin m
fiindca mi-ai pomenit numele ….
Nu stiu cum se face dar ideile si atitudinile tale is extem de asemantoare cu altele probsesti . Si am cunoscuti care urmand un ifr de gandire extrem de asemantor cu al tau s-au dus si au pus stampila pe Basescu … fiindca era victiam comunistilor pe care i-a condamnta citind reznumatu raportului lu Volodea ( ca facuyse ceva manareala cu suspendarea unui mi9nistru si lasara aluia in suspensie precum se zice ca ar fi sicriul lu Mahomed mucles !) , ca u pus stampila pe basescu fiindca erau pixeli albastrii si filmuletu era un fals ordinar facut de mogulii care doreau sa reinstaureze comunismu ca sa isi traga posta si sarea si peste 1 saptamana se mirau ca tot Boc. ccare acum in fata incompetentei monumentale zic daca nu ei atunci cine Care zic ca zcConstitutia este un schweitzer si ca Presu poate ( da aia franceza ?tot sita ?)
Ma rog sa zicem ca am facut gresela de a te supraesteima si ca tu chiar esti asa , natur si sincer nu manipulativ si parsiv si chiar te miri ca pe blogu lu AN nu se gasesc partizani bashiti … Ma rog nu e prima data cand ma insel creditand cu prea multa inteligenta …
MihneaGeorgescu
ce-i mai surprinzator la acel Cezane este ca imi place… red ca-i singurul .in gnl nu-l agreez (gust personal). Oricum am vazut cam 20 ( la Puskin am avut asa o senzatie ciudata ….. si m-am apucat sa numar cate erau … numa 14 !! Dupa cate stiu este o colectie impresionta dat fiind faptul ca Cezane nu era prea “productiv”).
Până la o dictatură autentică mai este de făcut un singur pas: forţele militarizate sau structurile de menţinere a ordinii publice trebuie să devină forţe de represiune împotriva unor eventuale manifestări de masă sau individuale la adresa acestui regim şi a reprezentanţilor săi de marcă.
Sa -ti fac totusi o placere
Poate o cenzurezi
Azi m-am ocupat de sezizarea catre Avocatul poporului facuta de Fundatia Horia Rusu
Deocamdata m-am ocupat doar de prima sezizare facuta si desigur ca prezint primele concluzii urmand curand si celelalte.
Nu cred ca pot fi contrazis.
Asadar:
Fundatia HR are dreptate in sensul ca art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora un judecător este numit de una din Camerele Parlamentului “cu votul majorităţii membrilor săi” este neconstitutional incalcand art. 76 al (1) şi (2) din Constituţia României, conform cărora hotărârile privind Regulementele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră, iar celelalte hotărâri ale Camerelor se adoptă doar cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
De asemenea, pe o speta similara CCR s-a pronuntat in acelasi sens si anume prin
Decizia nr. 392 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.11 alin.(3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului si nu mai reiau dar ma puteti crede ca este asa.
Asadar, daca aceasta actiune de curatire legislativa, chiar a legii CCR, se facea mai demult, PSD si-ar fi adjudecat, din cauza indolentei si superficialitatii PDL et co, postul de judecator la CCR din partea CD adica judecator era dl Valter Dorneanu .
Dar aceasta necostitutionalitate se referea la o alta lege, respectiv la art.11 alin.(3) din Legea nr.3/2000 nu va functiona pe o alta lege, recte cea a CCR.
Asta inseamna ca daca Avocatul Poporului isi insuseste argumentatia Fundatiei, care de altfel este identica cu cea pe care si el insusi a ridicat-o in mod corect in fata CCR(atunci ne era favorabil noua) provocand Decizia nr. 392 din 17 aprilie 2007 referita CCR va da o decizie similara si deci un judecator la CCR propus de oricare din Camere se va alege cu majoritatea celor prezenti, odata ce cvorumul este asigurat.
Asta insa nu inseamna ca ce a fost, <nu a fost legal ci a respectat legea organica a CCR caci Constitutia nu se aplica direct cand exista legi ce deriva din ea si legea CCR era o astfel de lege organica derivata.
Adica in concluzie judecatorul PDL ales luni noaptea este bine ales si nu mai poate fi clintit orice decizie ar lua CCR, ea ne fiind retroactiva.
Dle AN,
Consider insa personal ca o pozitie in stat, ca cea a unui judecator la CCR, trebuie adjudecata mai greu ptr a nu se putea face cel mai ieftin joc politic si in acest sens propun modificarea in viitor a art 76 al 1 din Constitutie astfel:
(1) Legile organice, hotărârile privind regulamentele Camerelor precum si hotararile de numite a judecatorilor CCR se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
Consider ca am terminat corect si obiectiv treaba ref . la prima contestare a fundatiei Horia Rusu si fac asta gandindu-ma si la memoria unui om pe care l-am cunoscut si care mi-a fost simpatic in ciuda unor divergentze serioase.
Dle AN,
M-ar interesa opinia asupra textului bolduit adica asupra propunerii pe care o fac, cat se poate de obiectiv si fara vreun partis pris, daca matale total neobiectiv de multe ori, ma poti crede ca eu sunt sau doresc sa fiu obiectiv.
PS.
Si fara voia mea sunt obligat sa va ofer o imagine privind cum fac eu o analiza cat mai obiectiva si cand gresesc, nu subiectivismul este de vina ci pur si simplu eroarea, ca acum cand contra celor sustinute in trecut am dat dreptate FHR si totusi nu au dreptate .
Vreau sa spun ca s-ar putea totusi ca FHR sa nu aiba dreptate, caci mi-am amintit de un argument folosit atunci cand am sustinut hotararea dnei Anastase de a repeta votul. Acel argument era ca ref la CCR , Constitutia are o prevedere speciala la art 142:
ARTICOLUL 142
…………………………………………………………..
5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
Rezulta prin aceasta trimitere la legea CCR o derogare de la art. 76 al (1) şi (2) din Constitutie si deci practic dorintza si propunerea mea de modificare a art 76 nu mai este necesara. Asadar cred ca si avocatul poporului caruia ii voi trimite o nota in acest sens dar daca el o va seziza si CCR va spune ca mine adica va respinge o exceptie de neconstitutionalitate ptr art 5 al (4) din legea CCR.
Dacă depolitizarea CCR chiar există, ne vom da seama după judecarea contestaţiei PSD pe legea diminuării salariilor şi pensiilor. Că legea este neconstituţională, a recunoscut indirect şi dl. Băsescu când a spus: CCR va avea un rol decisiv în scoaterea României din criză. Cu alte cuvinte a atras atenţia judecătorilor să decidă constituţionalitatea legii diminuării salariilor şi pensiilor şi să respingă plângerea PSD. Dacă judecătorii vor decide că de fapt legea cu pricina este NECONSTITUŢIONALĂ, atunci CCR este independentă şi preşedintele Zegrean a scăpat de eticheta “omul lui Băsescu”. In caz contrar, avem confirmarea politizării CCR şi obidienţa instituţiei în faţa regimului Băsescu+PDL.
Să mor dacă nu-i aşa!
ion adrian,
este o discutie lunga. In 2008, Grupul PDL de la Camera, pentru a usura trimiterea in instanta a” adversarului politic”, adica a mea, a cerut Curtii sa puna semnul egalului intre hotararile LEGISLATIVE ale Parlamentului (art 76 alin 2 se afla in sectiunea a 3-a la Autoritatile publice, intitulata “LEGIFERAREA”) cu hotararile individuale luate de Parlament. Ceea ce este o greseala. In punctul meu de vedere transmis Curtii (numite in majoritate de PSD, cum scria in ziare !), aratam ca pentru hotararile individuale, privind persoane (numiri, sanctiuni, etc), Camera sau Parlamentul, pe baza autonomiei sale, poate decide, prin regulament, alte tipuri de majoritati. Unele sunt fixate chiar in Constitutie, de ex art 95 (suspendarea presedintelui – hotarare a parlamentului cu majoritate din numarul total), art 96 (punerea sub acuzare a presedintelui – hotarare a parlamentului cu doua treimi din numarul parlamentarilor.Atunci, Curtea a decis ca toate hotararile parlamentului, inclusiv cele referitoare la persoane, se iau cu majoritatea deputatilor (senatorilor) PREZENTI. Amuzant este faptul ca Legea Curtii, adoptata inainte ( evident) de decizia sa referitoare la acea speta, mentioneaza faptul ca judecatorii sai sunt alesi cu majoritate din numarul total. Dar alegerea lor se face tot prin HOTARARE a parlamentului, astfel incat dupa 45 de zile de la publicare, Decizia Curtii se aplica si propriei sale legi, indirect, prin conditiile stabilite tuturor hotararilor parlamentului. Deci, cu majoritate din numarul celor prezenti. De aceea, in opinia mea, alegerea lui Valer Dorneanu a fost perfect valabila.
Dle AN nu e relevant ce spuneti fata de cestiunea noastra, asa ca nu ma ocup de natura hotararilor.
Repet concluziv ce am spus si observati ca eu insumi imi uit niste argumente si atunci dau dreptate unui adversar care se pare ca le are in mod complet si superioare alor mele.
Asta o subliniez, ca sa subliniez cum ma raportez eu la obiectivitate si subiectivitatea personala.
Asadr concluziile ca sa nu mai lungesc discutia:
Si acum ptr cine este interesat de problemele esentiale ale statului de drept doresc sa trag concluzia finala asupra analizei facute ieri pe seama sezizarii facute de fundatia HR ref. la neconstitutionalitatea art 5 al(4) din legea CCR ,/b>, articol care a obligat-o pe dna Anastase sa nu accepte alegerea lui Valter Dorneanu.
, argument care confirma constitutionalitatea art 5 al(4) din legea CCR si anume faptul ca in Constitutie exista art 142 al(5) care trimite ptr alegerea judecatorilor CCR nu la art 76 al Constitutiei ci la legea organica a CCR, care a decis asa cum a decis, in art 5 al (4) care devine astfel perfect constitutional.
Cum spuneam primul lucru bun al acestei sezizari este recunoasterea faptului ca nu era o problema la indemana Robertei A. ci la decizia CCR, fiind astfel dovedite ca ipocrite celelalte sustineri.
Pe Roberta A. o obliga Legea CCR sa pretinda majoritatea voturilor deputatilor , ptr aceasta sintagma nefiind posibila nicio alta interpretare, cum s-au chinuit specialistii in sexul ingerilor dar nu calificati ptr a solutiona un aspect de constitutionalitate altfel decat la nivel de opinii fara efect juridic.
Dar, este o problema ptr care poate fi consultata CCR, daca citim numai art 76 al (1) si (2) al Constitutiei care precizeaza la al (2)ptr adoptarea hotararilor camerelor,suficienta majoritatatii simple, adica cea a parlamentarilor prezenti, odata ce prezenta asigura cvorumul adica majoritatea membrilor camerei(majoritatea calificata, cel putin 50% plus 1 din numarul deputatilor sau senatorilor) exceptia prevazulta la al(1) trimitzand numai la votarea Regulamentelor Camerelor.
Pana aici parea ca FHR ar avea dreptate si in prima faza ieri i-am si acordat-o , uitandu-mi eu insumi un argument propriu, dat chiar in discutia pe care am facut-o in sustinerea Robertei A in 7-8 iunie 2010 ( va spun asta ca sa vedeti cat sunt de dornic de victorie si dreptate avuta neaparat, …
Sunt in contradicteie cele doua articole constitutionale invocate adica art 76 si art 142 ?
Categoric nu , caci art 142 (al 5) spune: “Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii
permite legiuitorului, Parlamentul Romaniei, sa decida prin legea organica cum considera ca este bine sa se aleaga judecatorii CCR , in conditiile art 76 al(2) sau ca o exceptie in plus adica in conditiile al(1) si prin art 5 al (4) asa a decis Parlamentul.
Motivul unei astfel de decizii este evident legat de importanta unui judecator al CCR, care daca vine de la palament trebuie sa aiba o majoritate calificata asa cum cand vine de la Presedinte are o majioritate supra calificata Presedintele odata ce este ales reprezinta si actioneaza in numele tuturor romanilor fie ca l-au ales fie ca nu l-au ales.
q.e. d
PS. Acest text putin aranjat, va fi trimis de mine atat Avocatului Poporului , cat si CD, Senatului, CCR si Presedentiei si unor deputati simpatici mie.
PS. Va urma si discutia despre a doua sezizare a FHR ref la judecatorul numit de Basescu tot aici caci de fapt ptr dvs postez.
PPS.Si apoi o propunere de corectare a legii lustratiei ca sa devina constitutionala caci cu adevara ca nu este.
2. Asa cum am anuntat, ma ocup in continuare de cea dea doua sezizare facuta de FHR catre dl ioan Muraru , actualul Avocat al Poporului.
FHR sustine ca presedintele Basescu ar fi facut un abuz constitutional numind actualul judecator desemnat de presedinte in persoana dlui Lazaroiu care termina un mandat de 1 inlocuire a unui judecator numit de Ion Iliescu in 7 iunie 2001 pe zece ani adica pana in 7 iunie 2010, cand daca nu ar fi decedat brusc in 26 iulie 2008, adica dupa 7 ani de mandat.
Astfel , pe 10 iunie, Fundaţia Horia Rusu a adresat şi preşedintelui Traian Băsescu o plângere prealabilă împotriva Decretului 553/2010 privind numirea unui judecător la Curtea Constituţională şi cerea revocarea lui Petre Lăzăroiu din funcţia de judecător al Curţii. Petre Lăzăroiu a exercitat un mandat de judecător la Curtea Constituţională, din 16 septembrie 2008 până în iunie 2010 , iar prin Decretul 553/2010 a fost numit de către Traian Băsescu pentru al doilea mandat.
Fundaţia Horia Rusu consideră că independenţa judecătorilor Curţii Constituţionale este esenţială pentru democraţie şi este hotărâtă să uzeze de toate mijloacele pe care le deţine un organism al societăţii civile pentru a împiedica aceste abuzuri.
Deasemeni tot in 10 06 2010 FHR sesizeaza Avocatul Poporului cerand acestuia sa ridice la CCR, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit căruia un judecător numit pentru o perioadă mai mică de 3 ani poate fi numit din nou, pentru un mandat complet de 9 ani.
Remarc ca acesta a fost articolul dupa care s-a ghidat pres Basescu cand l-a renumit pe dl Petre Lazaroiu.
Motivatiile FHR sunt:
“Apreciem că dispoziţia legală indicată contravine prevederilor art. 142 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia mandatul judecătorilor Curţii Constituţionale nu poate fi prelungit sau înnoit. Textul constituţional nu permite nicio excepţie şi nu face nicio distincţie în raport de durata mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.
Chiar Dvs., în doctrină, v-aţi exprimat în sensul că regula constituţională care interzice prelungirea sau înnoirea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale a fost adoptată “pentru a se asigura independenţa lor” (Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Comentariu la Art. 142, în Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituţia României revizuită – comentarii şi explicaţii, All Beck, Bucureşti, 2004, p. 318).
Suntem convinşi că veţi rămâne consecvent, în demnitatea publică pe care o deţineţi, poziţiei exprimate de Dvs. înşivă în doctrină.
Petiţia noastră vizează tocmai garantarea independenţei judecătorilor Curţii Constituţionale şi a Curţii Constituţionale înseşi, prin declararea neconstituţionalităţii unui text de lege care aduce atingere acestei independenţe.”
Contraargumentele mele sunt :
Termenul de trei ani este durata minima a primelor mandate complete ale unor(trei) judecatori de la CCR, la inceputul formarii corpului judecatorilor, ptr a se putea asigura actiunea corecta a art 142 al(5) privind reinoirea CCR din 3 in trei ani cu cate 3 noi membrii.
CCR nu a considerat un mandat complet cel pe care il primeste un judecator in conditiile de forta majora sau speciale ale aplicarii art 67 al legii CCR , care in conditiile art 68 (2) poate avea un mandat intre 6 luni si 8 ani si 6 luni si de aceea a aparut acest articol discutabil , art 68 al (3), ptr cazul cand aceasta durata de inlocuire este mai mica decat un interval de 3 ani.
Cum judecatori capbili de o asemenea demnitate nu prea sunt multi, este o problema sa soliciti un judecator care putea sa fie numit pe 9 ani si acesta la sacrificiu, sa stea mai putin de 2 ani, uneori poate doar cateva luni fara a putea beneficia de o activitate completa.
Aici nu e vorba de doua mandate, nu e vorba de politizare de lipsa de independenta ci de un anume respect si spirit de echitate.
In cazul sezizat de FHR este vorba de un interval mai mic de 2 ani si s-a aplicat legea organica a CCR, constitutionalitatea ei nefiind decat o problema de discutie ptr noi, dar de solutionat, doar de CCR.
Argumentul ridicat in trecut chiar de actualul Avocat al Poporului, dl Ioan Muraru si citat de FHR in sensul ca dl Muraru a considerat că regula constituţională care interzice prelungirea sau înnoirea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale(art 142 al (2) ) a fost adoptată “pentru a se asigura independenţa lor” (Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Comentariu la Art. 142, în Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituţia României revizuită – comentarii şi explicaţii, All Beck, Bucureşti, 2004, p. 318), nu credem ca avea in vedere situatia speciala si de exceptie prevazuta in art 68 al (3) din legea CCR, ci justificarea regulei constitutionale generale de la art 142 al (2).
Asa dar constatam o tendentiozitate partinitoare in sustinerea de mai sus a FHR.
Desigur ca Avocatul Poporului poate seziza acest aspect, iar CCR va hotara cum se interpreteaza in contextl legii CCR, art 142 al (2) din Constitutie.
Deocamdata dl pres Basescu a facut ce a trebuit si doar Avocatul Poporului in baza art 146 d) poate ridica exceptia de neconstitutionalitate a art 68 al (3), ceea ce FHR i-a si cerut-o dar nu era sarcina dlui Basescu, legea si respectivul articol fiind pentru moment in vigoare.
Eu in locul lui dlui Muraru, nu as face-o, caci CCR este cea care a facut acesta lege si desigur ca a avut in vedere si aceste aspecte.
Oricum, chiar daca CCR ar gasi neconstitutional acest articol al propriei legi , efectul va fi doar in viitor.
Deasemeni mi se pare exagerata si tendentioasa acuza de abuz si de restrangere a independentai CCR prin renumirea dlui Lazaroiu, caruia probabil dl Basescu a vrut sa-i multumeasca ptr activitatea depusa pana in prezent, caci si daca numea alta persoana cum si putea s-o faca daca dorea, s-ar fi spus ca este un si mai atasat om al lui Basescu, trimis de acesta la CCR.
Asa ca….:)
@
Ion Adrian.
‘la Presedinte are o majioritate supra calificata Presedintele odata ce este ales reprezinta si actioneaza in numele tuturor romanilor fie ca l-au ales fie ca nu l-au ales.”
Presedintele NU e ales cu majoritate calificata.
Desigur ca ese mai putin “important” decat un judecator de la CC.
Dumitrascu,
Am spus: odata ales, prin ce reprezinta si in numele cui actioneaza .
Ma bucur insa ca ma citesti in urma, caci nu credeam ca altcineva inafara de AN mai intra prin trecutul postarilor si de aceea am si postat aici, nedorind sa intru neaparat in dialog cu careva.
PS Si era mai mult o figura de stil caci Constitutia da in grija acestei functii 3 din cei noua judecatori.
Si cu atat mai mult imi place ca si tu confirmi marea importanta a judecatorilor CCR, ceea ce sustine si alegerea lor asa cum sunt alesi azi.
Ion Adrian
Lipseste un punct dupa “calificata” .
Nu dialogam, suntem autisti.
Mă întreb, ca f.multi ROMÂNI ,cine-l mai opreste pe acest DEMENT de presedinte in a face atâta rău pensionarilor si în general POPORULUI ROMÂN.Sunt ffffff…fff necăjit din cauza situatiei în care ne-a adus acest DUŞMAN AL NEAMULUI ROMÂNESC.Am o experienţă de viaţă,am învăţat istoria poporului român şi cea universală, dar ceea ce ni se întâmplă acum ,este fără precedent.Faceţi ceva cei ce sunteţi implicaţi în politică,apelaţi şi la forurile internaţionale pentru a opri acest genocid social.A ajuns atât de rău poporul nostru încât să fie înfometat şi măcelărit de proprii săi conducători ??????.În caz de pericol păsările şi animalele îşi apără,prin orice mijloace,puii;conducătorul nostru ,laş,ne alungă si se satură numai el şi ai lui.Ca în proverbul românesc:,,Să te ferească DUMNEZEU de prostul cu putere”.