Romania fata in fata cu Perspectiva financiara europeana

Joi, 10 iunie, am participat la o dezbatere extrem de interesanta pe tema rolului Romaniei in UE, in general si in procesul de construire a bugetului multianual al Uniunii, in special. Tin sa va impartasesc cateva ganduri si cateva idei despre acest eveniment deoarece tema adusa in atentie este de o majora importanta nu doar pentru tara noastra, dar si pentru constructia comunitara.

Perspectiva financiara europeana, adica bugetul multianual al UE exprima in limbajul cifrelor prioritatile Uniunii pentru urmatorii ani. Cum Romania participa pentru prima data la acest proces de alocare a fondurilor ca tara membra (acest buget se discuta o data la 5 ani) este esential ca la nivel de tara sa avem stabilite cateva obiective si o strategie care sa fie asumate de toate fortele politice. Avem suficiente motive – aderarea la spaţiul Schengen, reforma Politicii Agricole Comune, adoptarea monedei europene, strategia UE pentru regiunea Dunării etc. – pentru ca bugetul european sa devina o tema importanta de dezbatere in spatiul public autohton. De la UE ne vin banii care sprijina economia, asa ca e important sa vina cat mai in acord cu nevoile Romaniei.

Dezbaterea merita a fi remarcata si pentru faptul ca organizatorii (grupul europarlamentarilor PSD, Institutul de Studii Diplomatice al Universitatii din Bucuresti si Fundatia Multimedia) au propus clasei politice si societatii civile romanesti o abordare consensuala cu privire la rolul pe care tara noastra îl poate juca in stabilirea cadrului financiar european viitor. Aceasta dezbatere trebuia initiata de guvern, dar nu a facut-o. S-a observat corect faptul ca politica pumnului in gura, a conflictului si a excluderii promovata in ultimii ani de la cel mai inalt nivel afecteaza capacitatea Romaniei de a-si urmari eficient interesele pe plan international.

Iata cateva dintre ideile pe care le-am transmis celor care au participat la acest eveniment:

-   In lipsa unei viziuni, a unui proiect de politica interna, dar si externa, in absenta totala a dialogului si a abordarii consensuale, Romania se afla in postura de a nu putea fructifica, la 3 ani de la aderare, aproape deloc calitatea de membru cu drepturi depline a UE. Nu suntem conectati in mod real si productiv la fondurile europene si nici nu participam in mod consistent la dezbaterea principalelor probleme aflate pe agenda comunitara.

-   Pentru a putea fi proactiva in Europa, Romania are nevoie sa iasa din izolarea internationala pe care, din prea multa „iscusinta”, Traian Basescu a creat-o. Absenta unor relatii mai stranse cu statele puternice ale Uniunii se vede si mai ales se simte acum, intr-un moment de criza economica, cand nu avem parteneri de incredere cu care sa cooperam.

 -   Ne lipsesc o serie de instrumente care sa intareasca si sa ofere coerenta actiunii europarlamentarilor romani indiferent de culoarea politica pe care o reprezinta. Modelul Lituaniei, unde exista o comisie parlamentara pentru afaceri europene care da un mandat clar europarlamentarilor lituanieni poate fi preluat si in Romania.

 -   Romania detine toate datele pentru a avea un rol mai important la nivelul UE. Pentru aceasta este nevoie ca in plan intern sa se renunte la politica fortei si a impunerii si sa se mearga pe ideea dialogului si a consultarii. Modul in care s-a procedat pana acum in stabilirea pozitiei fata de Strategia Europa 2020 nu este un bun exemplu: Cunoaste cineva activitatea Grupului de Lucru la Nivel Inalt, aflat sub coordonarea DAE? Stie cineva – ma refer la opinia publica in sens generic – care sunt propunerile preliminare ale Romaniei de obiective nationale pentru Strategia Europa 2020? Discuta cineva aceste propuneri? Evident, nu. Daca se stabileste ceva, nu se comunica. Iar clasa politica si mediul economic si social sunt tinuti pe margine, desi aceste negocieri sunt fundamentale pentru rolul Romaniei in UE.

Cum pentru cei mai multi dintre romani toate aceste intrebari au mai degraba un raspuns negativ vreau inca o data sa subliniez importanta dezbaterii pe care a initiat-o europarlamentarul Catalin Ivan, membru al grupului socialistilor europeni. Demersul sau, despre care am aflat ca va fi continuat si cu alte intalniri menite sa propuna o strategie pentru Romania, este in primul rand unul de constientizare a nevoii de dialog institutionalizat in legatura cu cadrul financiar european si cu pozitia Romaniei fata de constructia bugetara a UE.

Pe langa munca si eforturile mai tanarului meu coleg de partid vreau sa mai remarc prezentarea extrem de consistenta si de bine fundamentata pe care a facut-o reputatul analist Liviu Voinea. Acesta a subliniat o serie de aspecte extrem de interesante legate de directia spre care se indreapta UE si despre ceea ce Romania ar trebui sa faca in contextul dat. Am reţinut cateva dintre propunerile sale cum ar fi bugetarea multianuala, nevoia accentului pe finantarea agriculturii si cercetarii sau schimbarea abordarii de la „proiecte pentru bani” la „bani pentru proiecte”. Le consider corecte si relativ usor de pus in practica. Tine in primul rand de vointa politica a celor aflati la guvernare.

Am remarcat de asemenea, cateva dintre obiectivele expuse de Liviu Voinea, pe care Romania ar trebui sa le urmareasca la nivel european:

-          necesitatea unui referendum pentru aprobarea schimbarilor;

-          promovarea principiului solidaritatii;

-          noua perspectiva financiara trebuie sa vizeze implementarea cu succes a unor politici si nu doar sa taie din cheltuieli;  

-          orice reducere de cheltuieli pentru agricultura si coeziune sa fie facuta gradual;

-          bugetul UE sa fie sincronizat cu bugetele nationale etc.

Sigur ca nu imi fac iluzii ca, dupa astfel de discutii, reprezentantii puterii se vor simti responsabili si vor face publice toate actiunile lor privind negocierile care se poarta. Si nici nu imi fac iluzia ca vor demara dezbateri ample pentru a produce o strategie unitara. Dar, daca aceasta nu va veni dinspre putere, sigur va veni, pana la finalul acestui an, din partea opozitiei. Ceea ce ar fi un mare pas inainte.