In apararea statului ( I )

Una din marile ticalosii pe care actuala putere le face in prezent este instigarea tuturor impotriva unui adversar impersonal, care nu se poate apara, si care nu este vinovat, in ansamblu, pentru raul pe care il parcurgem. Este vorba de Stat, statul roman, statul ca institutie in ansamblu. Atunci cand vorbesti despre “Statul clientelar” care fura resursele publice sau de “statul obez” care traieste pe seama bugetarilor, se face – constient – o generalizare periculoasa. Care e cauza generalizarii? Faptul ca nu se doreste identificarea concreta a vinovatilor. Statul nu exista in abstract, decat pe hartie si in lucrarile filosofilor. In realitate, el este o suma de reguli, de institutii si de conventii care sunt incarnate de oameni. Atat cei care lucreaza in aparatul de stat, cat si cei care ii conduc pe acestia. Iar “clientelismul” apare, de obicei, la cei din urma. Adica la varfurile statului, la cei care compun sistemul de conducere. Ei iau decizii cu privire la aplicarea legii, cu privire la ce fel de controale se fac, la cum se distribuie resursele publice. E la mintea “cocosului”: nu statul e clientelar, ci sistemul mafiot care il corupe, care il distrage de la functionalitatea sa reala.

O discutie despre vinovatie, purtata concret, va duce la indentificarea clara a celor care compun sistemul mafiot al PDL si la evidentierea fara dubiu a tuturor lucrurilor dubioase, imorale si ilegale comise de acestia in fruntea statului. O institutie nu trebuie confundata cu omul care o conduce pentru o perioada de timp. Statul nu poate fi clientelar, ci doar sistemul format din oamenii care sunt in functii de conducere pentru un anumit moment. Cei de la PDL au preluat un stat functional (evident, imperfect, dar care se moderniza si incerca sa se eficientizeze dupa un model european) si l-au transformat intr-o anexa de partid. Sefii de la inspectia muncii fac azi sedinte de partid. Sefii de la institutiile de control economic fac planuri despre cum sa sicaneze afacerile celor care nu cotizeaza la PDL. Sefii de la finante distribuie banii publici doar pentru primarii PDL (iar oameni ca Prigoana recunosc public ca doar asa vor vedea oamenii cu cine sa voteze). Sefii din ministere decid ce apeluri de fonduri europene se deruleaza sau nu, in functie de cat de pregatite sunt firmele portocalii sa deruleze asemenea contracte (apropo, a explicat pana acum Traian Basescu sau Emil Boc de ce, din decembrie anul trecut, s-au blocat apelurile de proiecte pe administratie dedicate autoritatilor locale si s-au mentinut doar cele ale autoritatilor centrale? Pentru necunoscatori, asta inseamna ca pot cere bani europeni doar ministerele si prefecturile, nu si primariile).

Anumiti oameni de afaceri din PDL construiesc “forumuri” ale oamenilor de afaceri romano-spaniol, romano-italian, romano-francez, cu sprijinul ambasadelor Romaniei. Reprezentanti ai PDL ii agreseaza pe romanii din diaspora la iesirea din biserici, la Paris si in alte capitale europene. 

Evident,o astfel de discutie ar arata ca situatia in care suntem are o cauza precisa: capusarea statului de catre o clica foarte extinsa, care foloseste banii publici pentru contracte clientelare si care deturneaza sensul real de functionare a statului. Nu cheltuielile sociale sunt prea mari (repet: in Romania, ponderea cheltuielilor sociale din PIB este sub 13%, iar in UE media e de cel putin 25%!). Gaura bugetara este in zona total neatinsa de masurile propuse de Basescu: cheltuielile publice ale administratiei. Acolo se afla o treime din buget, iar ea ramane neatinsa. Acolo s-au produs marile “gauri”, iar taierile acolo ar duce, evident, la echilibrarea bugetului. Pentru asta insa ar trebui ca Basescu sa recunoasca ceva: ca propriii sai ministri au furat din banii publici. Sau macar ca au cheltuit nechibzuit. Si sa le ceara sa inceteze, macar pentru o perioada. Basescu, evident, nu va face asta niciodata. Ar insemna sa recunoasca ca ultimii 6 ani nu au insemnat reformarea statului, ci coruperea lui. Si ca este capul unui regim mafiot-clientelar.

Care e solutia lor? Sa dea vina pe stat in ansamblu. Dupa ce au dat vina pe profesori, pe medici pe pensionari, pe tarani, pe Parlament.  Si sa spuna ca cheltuielile sunt prea mari la bugetari si la pensionari. Dupa ce a distrus imaginea politicului, acum Basescu distruge imaginea statului. Dupa 6 ani in care a condus Statul (apropo, Traian Basescu ar trebui sa isi aduca aminte ca el este, conform Constitutiei, cel care reprezinta statul roman), vine si ne vorbeste de statul clientelar. El e varful acestui stat, deci el e varful sistemului clientelar care patroneaza statul. Aproape ca as prefera ca Traian Basescu sa recunoasca, la fel ca un despot luminat, ca “statul e el”, fiindca asa ar parea mai corect. Doar ca el, desi despot, nu e deloc luminat. Si prefera sa stea in umbra, in obscuritate, si sa iasa din cand in cand si sa-i improaste cu noroi pe ceilalti. El spune azi: “Statul e vinovat”, dar si “Statul sunt altii”, eventual bugetarii si pensionarii care aspira si ei sa traiasca mai bine.

Care e efectul acestei campanii? Pai, mergand pe logica lor, statul actual nu ar mai trebui sa existe. Alternativa la stat e insa anarhia. Statul minimal e o utopie insa la fel de gaunoasa ca si statul comunist. Nu doar libertarienii doresc disparitia statului, ci si comunistii. Lenin, intr-o lucrare celebra (Statul si Revolutia) spunea ca “ne asumam ca scop final suprimarea statului”. La fel pare ca face si Traian Basescu azi.

Ce putem face noi? Am putea sta pe margine si sa lasam actuala putere sa se decredibilizeze total, sperand ca electoratul sa vina spre  noi. Nu ar fi insa o atitudine responsabila. Nu putem accepta ca statul sa fie distrus, nu putem accepta ca institutiile absolut necesare pastrarii unei ordini firesti sa fie total decredibilizate. Asa cum incercam in aceste zile – prin discutii cu sindicatele, prin sedinte ale Departamentelor, prin motiuni de cenzura, poate chiar prin blocaj parlamentar, cat ne permite ponderea pe care o avem – sa oprim masurile absurde luate impotriva pensionarilor si bugetarilor, asa vom incerca sa luptam in apararea statului. Inclusiv a “statului national,suveran si independent, unitar si indivizibil”. Inclusiv a exceselor din Legea educatiei, referitoare la invatarea istoriei si a geografiei in limba maghiara – ca pret al suportului UDMR pentru ramanerea la putere a regimului mafiot-clientelar al lui Traian Basescu.

Avem nevoie de stat, pentru ca eu nu cred ca piata poate oferi educatie pentru toti, asistenta sociala pentru toti, ordine publica si siguranta personala pentru toti, acces liber la transport pentru toti sau libertati pentru toti. Absenta statului inseamna consacrarea inegalitatilor si inseamna legea junglei. Cam ce pare ca incepe sa se impuna acum. Sigur ca, observand cum asistenta sociala nu mai e eficienta sau ca educatia e in criza, e simplu sa spui ca solutia e privatizarea. Doar ca, din experienta stiu ca nu tot ce se privatizeaza va functiona apoi pentru toata lumea la fel. Statul e necesar – macar pentru ca asigura ordinea publica, pentru ca ofera niste sanse si celor fara noroc, fara avere sau fara cunostinte. Fiecare are dreptul la o viata decenta. Statul e singurul instrument care poate asigura asa ceva.

***

In final, va prezint o informatie pentru descretirea fruntilor. Profesorul doctor Gheorghe C. Popescu, de la Facultatea de Geologie Bucuresti, in lucrarea “Geologia economica a aurului” arata cum, prin actiunile lui, Traian a dus la prima inflatie mondiala. Intre anii 106-107, dupa cucerirea dacilor, Traian a dus la Roma aurul dacic (sic!): 165,5 tone de aur si 331 tone de argint. Afluxul de metal pretios a dus la inflatie si la prima prabusire a pretului aurului din istoria omenirii. Intrebare: cine e urmasul lui Traian?