A murit academicianul Mihai Draganescu

Observ cu mare tristete ca ultimii ani au devenit tot mai aglomerati de astfel de evenimente nefericite. Nu apuci sa treci peste socul decesului unui om de valoarea lui Gheorghe Dinica sau Jean Constantin, ca un alt moment de maxima tristete urmeaza.

Cand am auzit de decesul academicianului Mihai Draganescu, m-am gandit imediat la proiectele pe care le-am avut impreuna si la lucrurile pe care le-am invatat de la dansul  in decursul anilor. Pentru cei care nu stiu, si sper ca acestia sunt putini, Mihai Draganescu ramane un adevarat „ctitor de institutie”, fiind dintre cei care au contribuit la relansarea Academiei Romane, dupa 1989, fiind si primul presedinte ales democratic al acestui for.

Inainte insa de asta, Mihai Draganescu a fost si ramane un mare om de stiinta. Contributiile sale in domeniul electronicii sau al folosofiei stiintei au fost recunoscute de multe ori pe plan international, iar academicianul Draganescu va ramane o figura de erudit emblematic pentru stiinta romaneasca.

Imi exprima intreaga compasiune pentru familia indoliata si regretul profund ca am pierdut inca un om de valoare, un prieten adevarat.

Ramas bun  si sper ca mostenirea pe care o lasati sa fie folosita si recunoscuta de o noua generatie de oameni de stiinta. Una dintre temerile care ma cuprinde in astfel de momente este tocmai aceea ca ne este din ce in ce mai greu sa umplem golurile ramase prin disparitia unor astfel de oameni.

Despre evaziune

De ce e greşit discursul guvernamental despre combaterea evaziunii? Pentru că vine din partea unei puteri care a contribuit (prin prostie, dar şi prin premeditare) la creşterea evaziunii în ultimii ani. Şi pentru că măsurile propuse nu vor duce la rezolvarea problemei, ci doar la crearea impresiei că se doreşte luptă împotriva evaziunii.

E la fel ca la lupta împotriva corupţiei, care a fost doar enunţată – iar în realitate corupţia a crescut tot mai mult, iar justiţia s-a politizat tot mai mult.

VECHE MINCIUNA A PDL                – LUPTA CONTRA CORUPTIEI

NOUA MINCIUNA A PDL                 – LUPTA CONTRA EVAZIUNII

Probleme şi mesaje:

1. Romania pierde minim 4 miliarde de EURO pe an
2. Guvernul Boc se preface ca lupta cu evaziunea. Nici nu este interesat de combaterea acesteia (membri guvernului sunt capii retelelor mafiote) si nici nu stie cum sa o combata. Avem un guvern de mafioti corupti cu un nestiutor in frunte.
3. Lupta cu evaziunea fiscala inseamnă:
   1. Oprirea contrabandei (problemele din vami). Peste 5 ani se vor opri magazinele duty free din vami. De ce nu acum? Romania are nevoie de bani acum. Este o hotie pe fata.
   2. Oprirea furtului taxelor si accizelor la produsele petroliere nefiscalizate. Statul roman refuza accizarea tuturor fractiilor petroliere. Cu rea intentie. Este incurajat furtul.
   3. Oprirea traficului cu alcool. Solutia antrepozitelor fiscale este o mare pacaleala. Acestea sunt utilizate ilegal de clientela PDL.
   4. Oprirea contrabandei cu tigari. Acest lucru nu se face cu videoclipuri la televizor. Nu se face cu reclama pentru a cumpara bunavointa politica. Exista o contrabanda la granite si una la fabricile interne de tigari. Putem sa ne prefacem ca nu le vedem sau putem sa dam competente Politiei, Garzii Financiare si Directiei Vamii. Concurenta dintre institutii va aduce rezultate.
   5. Stoparea furtului de TVA la achizitiile intracomunitare. Furtul de TVA omoara economia reala si producatorii romani. Nimeni nu va mai avea interes sa produca ceva in Romania, pentru piata romaneasca. Este mai usor sa furi TVA. Solutia este foarte simpla. Majoritatea furturilor se acopera prin exporturi false de produse.
   6. Fiscalizarea economiei gri. Sume uriase de bani se fura si se spala in firme fantoma, cu administratori cetateni straini si sediul in acelasi loc cu alte 1000 de firme. Economia neagra din pietele de ridichi si lupta cu aceasta nu inseamna succes. Banii multi se fura prin firme fantoma si conturi bancare. Statul roman trebuie sa fie rapid si hotarat. Acum Guvernul BOC dirijeaza un stat care se preface a fi oligofren si fripturist. 
   7. Guvernul Boc nu propune soluţii pentru combaterea evaziunii acum, ci oferă doar discursuri teoretice, multe dintre ele greşite. Ponderea evaziunii în economie este foarte mare , dar măsurile care trebuie propuse trebuie gândite din perspectiva introducerii în zona albă a zonelor negre, nu de spoliere şi mai puternică a agenţilor economici care încă funcţionează legal.
   8. Băsescu a atacat evaziunea care se produce cu ananasul şi bananele, spunând că există contrabandă cu aşa ceva (deşi există ţări europene care aduc astfel de produse din teritoriile de peste mări). Nu mica evaziune e de vină pentru lipsa colectării la buget, ci marea evaziune. Iar aceasta este la ţigări, la alcool, la petrol.
   9. Combaterea evaziunii nu se face prin panouri şi spoturi TV. Guvernul a cheltuit sume enorme pentru nişte panouri absurde, în care se cere populaţiei să lupte împotriva contrabandei. Aceste panouri sunt o recunoaştere a eşecului statului, iar ele înseamnă o nouă risipă enormă de bani. E un exemplu clar despre cât de greşit abordează acest guvern cheltuirea banului public.
   10. OUG privind combaterea evaziunii are şi prevederi care încalcă legislaţia comunitară, ceea ce poate duce la sancţiuni din partea UE (asa constată şi specialiştii Deloitte Tax). De ex, proiectul prevede înfiinţarea de puncte de control fiscal pentru plata TVA la achiziţiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, peşte, carne, zahăr şi materiale de construcţie. Nota de fundamentare semnalează încălcarea reglementărilor comunitare! Dar Guvernul se bazează pe reacţia întârziată a Comisiei Europene şi pe complexitatea birocratică a unei astfel de reacţii. Înfiinţarea unor astfel de bariere de comerţ înseamnă încălcarea principiului fundamental al liberei circulaţii a mărfurilor, din Tratatul de Aderare! Guvernul se bazează pe ideea că cei care vor plăti vor fi următorii guvernanţi, nu ei. Deloitte a anunţat că România a fost deja sesizată de Comisia Europeană în legătură cu această problemă, iar statul a fost de acord să elimine aceeste accize interne de la 1 ianuarie 2010.
   11.  Interzicerea funcţionării antrepozitelor de depozitare de produse accizabile (alcool, tutun, produse energetice) începând cu 1 august 2010 înseamnă un obstacol suplimentar pentru comerţul cu aceste produse. Se încalcă principiul securităţii juridice, conform căruia orice contribuabil trebuie să aibă o garanţie a stabilităţii legislaţiei care să îi ofere posibilitatea unei planificări a activităţii pe termen lung. Producţia alimentară din România riscă să dispară, iar produsele să se scumpească cu 7-15%.
   12. Reducerea numărului de antrepozite de depozitare, propusă în legea pentru combaterea evaziunii, va face ca firme foarte mari importatoare să-şi mute antrepozitele în Bulgaria sau Ungaria.. Dacă sunt probleme în duty-free-uri, atunci acestea ar trebui desfiinţate cu totul, cel puţin pentru o perioadă, nu eşalonată închiderea acestora pentru anii următori.
   13.   O mare problemă în eficienţa luptei împotriva evaziunii este dezastrul produs de politica de resurse umane a actualului guvern. Acum, pentru că au expirat actele normative care permiteau numirea altor directori în fruntea structurilor de control (direcţiile generale de control fiscal şi garda financiară), au revenit în instituţii şi foştii directori. Acum, se calcă pe picioare mai mulţi directori, iar instituţiile respective nu mai sunt deloc active. Acesta e rezultatul ordonanţelor neconstituţionale pe care Victor Ponta nu le-a avizat cât timp a fost în guvern.

Măsurile PSD pentru stimularea colectării la buget

1. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 iulie 2010 şi introducerea impozitului forfetar pe activităţi (comercializarea produselor din alcool, tutun, produse petroliere, servicii de alimentaţie publică şi turism etc);
2. Dublarea redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile. Venituri în plus la buget de 0,6% din PIB
3. Înăsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncă la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de români lucrează fără forme legale, iar o treime dintre angajaţi primesc o parte a banilor la negru.
4. Reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2010. În primele 9 luni din 2009, ponderea economiei subterane a fost estimată la 24% din PIB. Munca la negru a reprezentat 12% din PIB, iar evaziunea pe TVA aproximativ 5% din PIB, restul fiind pierderi din sectorul informal. Piaţa neagră şi gri a reprezentat 50% din piaţa alimentelor în 2009. Evaziunea din neplata accizelor pentru ţigările de contrabandă reprezintă aproximativ 1 miliard de euro pe an. Conform companiei de Kearney (2009), bugetul României nu a încasat aproximativ 7% din PIB în contul impozitelor şi taxelor datorate statului. Cu acestea, Romania ar fi ajuns la nivelul înregistrat de către noile state membre ale UE.
5. Îmbunătăţirea colectării. Soluţia de implementat este aprobarea unui grant cu Banca Mondială pentru a îmbunătăţi sistemul de administrare fiscală şi implicit a reduce evaziunea. Bulgaria a angajat firme din Marea Britanie pentru a face acest lucru şi au avut în câteva luni – prin contribuţia preponderentă a acestui program – o creştere  de 300 milioane euro la bugetul de stat.

Muzeul din Tirana

Astazi, 31 mai, ar fi fost aniversarea zilei de nastere a tatalui meu. Mi-l aduc aminte cu tristete si cu regretul de a-l nu fi ascultat in multe din sfaturile pe care mi le-a dat, inclusiv in ceea ce priveste politica si prietenii.

In amintirea lui, pun pe blog cele doua tablouri romanesti pe care le-am descoperit in depozitele Muzeului de arta din Tirana.

Mai intai, un frumos peisaj al lui Nicolae Grigorescu si, de asemenea, un portret, pictat pe suport de piele (!), semnat Magdalena Radulescu si datat 1940. Nu stiu, deocamdata, pe cine reprezinta. Dar va amintiti ca, in urma cu mai multi ani, am donat Muzeului Teatrului National din Bucuresti, un superb portret al lui Fintesteanu, pictat tot de Magdalena Radulescu, in acelasi stil. Tabloul se afla in Muzeul Teatrului.

Am discutat cu directorul Muzeului din Tirana care mi-a promis ca, dupa restaurare, cele doua tablouri vor fi aduse in galeria permanenta.

Scrisori către Ralu Filip

Au trecut trei ani de când Ralu Filip nu mai este printre noi…

Mereu dragă Ralu,

“De când ai plecat dintre noi s-au petrecut atât de multe lucruri, pro­babil mult mai multe decât ar fi normal să se întâmple într-o ţară care ştie încotro o ia şi de ce… Mi-ar fi greu să-ţi spun pe îndelete povestea acestor ani, aşa că mă mulţumesc cu esenţialul. Mai ales că mi-e dor să aud comentariile tale pe care acum nu mai pot decât să mi le închipui. Ralu, mergem înapoi. După ce am intrat şi în NATO şi în UE, ne-am aşezat pe iarbă şi nici măcar nu pri­vim cerul, ne uităm unii la alţii cu duş­mănie, ne mai tragem câte o pal­mă şi atât. Ştiu că ai pledat mult pentru instituţii solide, care să func­ţioneze dincolo de jocuri şi de sforării.

Instituţiile se prăbuşesc acum una după alta, ceea ce contează e voinţa unui singur om şi cine nu înţelege asta e intimidat, ridiculizat, filmat, înregistrat, ostracizat. Ju­de­cătorii pleacă din justiţie, doctorii din spitale, profesorii din şcoli, românii din România.
În acest vid, cei care conduc cheamă la sacrificii şi îndeamnă la reforme. Nu mai e nici apatie, e o sfârşeală rău prevestitoare peste tot. Ştiu că ai pledat pentru un statut solid al presei. Acum, presa dispare, se sufocă, se refugiază pe net, e izolată sau transformată treptat în spaţiu de circ când în ţară nu e loc pentru pâi­ne. Multe dintre ziarele la care ai lu­crat sau pe care îţi plăcea să le citeşti au dispărut. Iar publicul e împins tot mai mult nu spre dez­baterile la care participai, ci spre show-uri decoltate şi probleme de budoar. Însăşi in­sti­tu­ţia cetăţeanului e pe cale de dispariţie. Mi-e dor de tine şi în acelaşi timp o parte din mine se bucură că nu vezi toate astea…
Adrian Năstase“

Scrisorile catre prietenul nostru drag Ralu Filip le gasiti in Jurnalul National.

Fotografii de la Tirana

Am primit de la prietenii albanezi cateva fotografii de la reuniunea Comitetului IS si  de la dineul oferit de catre gazde.

In ultima fotografie, alaturi de Edi Rama, presedintele Partidului Socialist din Albania si de Luis Ayala, secretarul general al Internationalei Socialiste.

Viata politica in Albania

Asa cum va spuneam, in aceste zile ma aflu in Albania. Nu am venit aici pentru a vedea cum construieste Bechtel autostrazi mai repede si mai ieftin decat in Romania (desi o face). Sunt la Tirana intr-o chestiune ce are legatura si cu anumite acuzatii de fraudare a alegerilor. Din nou, nu cele din Romania. S-ar putea ca presedintele Basescu, dupa vizita pe care o va efectua aici, in 8 iunie, sa ne spuna mai multe…

Dupa cum unii dintre voi stiu, anul trecut, in iunie, in Albania au avut loc alegeri parlamentare. Raportul final al misiunii OSCE/ODIHR arata ca procesul electoral nu satisface inca standardele internationale, desi au existat progrese evidente. Ca o paranteza, tin sa precizez ca in timpul campaniei electorale au avut loc mai multe crime.

Alegerile au fost castigate de Partidul Democrat (PD), care a obtinut 70 de mandate, urmat de principalul sau competitor, Partidul Socialist (PS), cu 66 de mandate. Coalitia de guvernamant s-a creat in jurul PD, care a atras langa el doua partide mai mici: Miscarea Socialista pentru Integare (MSI) si Partidul Republican din Albania (PR). Interesant este faptul ca MSI este condus de Ilir Meta, un fost aliat al socialistilor si care a primit, pentru cele 4 mandate pe care le-a oferit partidului lui Berisha, 4 posturi de ministru, inclusiv cel de vice=prim-ministru si ministru al afacerilor externe pentru Meta. Meta – un critic al lui Berisha in campania electorala – si-a schimbat pozitia in ultima clipa. Intelegeti frustrarea extraordinara a socialistilor…

Nemultumit de desfasurarea si de deznodamantul procesului electoral, PS a contestat alegerile si a solicitat renumararea voturilor. Pentru a-si atinge obiectivul a recurs la boicotarea lucrarilor parlamentului, iar la 1 mai a.c., 22 de membri ai PS au intrat in greva foamei. Preşedintele Bamir Topi a incercat sa medieze acest conflict, solicitand liderilor celor doua partide gasirea unei solutii de compromis, dar aceste demersuri au ramas fara ecou.

Sub presiunea factorilor interni, dar mai ales externi, Sali Berisha, lider al PD si premier in exercitiu, a acceptat initial  deschiderea urnelor si renumararea voturilor. Apoi a revenit. Intre timp, in urma unei reuniuni cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, deputatii socialisti au incheiat greva foamei si s-au intors in Parlament. Acesta este contextul in care reprezentanti ai UE si ai Comisiei de la Venetia incearca sa gaseasca o cale de compromis, cu atat mai mult cu cat albanezii asteapta cu nerabdare o decizie a UE referitoare la o eventuala eliminare a vizelor. Aici, la Tirana, am discutat, pe larg, implicatiile situatiei actuale, cu membrii Comitetului pentru Europa de sud-est a Internationalei Socialiste, a carei presedintie am detinut-o, in urma cu mai multi ani, impreuna cu George Papandreu. Sper ca lucrurile sa mearga spre bine si ca  liderii politici albanezi sa gaseasca acea formula a consensului,  compromisului si  dialogului, specifica democratiei. De altfel, am adoptat si un document, pe care vi-l voi prezenta separat.

In pofida acestui blocaj, viata politica albaneza evolueaza in directia pe care statutul de tara care doreste sa adere la UE il impune. Chiar si existenta acestei opozitii radicale si extrem de critice la adresa puterii poate fi un semn bun pentru democratie. Albania are insa nevoie, in acest moment,  de lideri responsabili, care sa nu respinga dialogul si cooperarea. Numai asa poate fi fructificata cresterea economica de 3% inregistrata in 2009, conform surselor oficiale. De altfel, Albania se afla printre putinele state din lume care au terminat pe plus anul trecut. Pentru 2010, FMI previzioneaza o crestere economica de 2,3%. In pofida unei usoare cresteri a inflatiei, dar si a problemelor ceva mai complexe cu care se confrunta (cum ar fi coruptia sau migratia), Albania face progrese, se schimba permanent.

Am fost in Albania, ca ministru de externe, in 1992 (cand l-am intalnit si pe Ramiz Alia), apoi ca presedinte al Camerei Deputatilor sau ca prim-ministru. Schimbarile sunt notabile. E adevarat ca, in Tirana, aceste schimbari, din ultimii ani, se datoreaza, in principal, lui Edi Rama, primarul orasului si ulterior presedintele Partidului Socialist – un pictor care, dupa calatorii boeme in Franta si in alte tari, unde a organizat numeroase expozitii, la moartea tatalui lui, in 1998, s-a intors in Albania si a fost numit, la 34 de ani, de catre Fatos Nano, ministru al culturii.

Sugestii primite de la colegii de blog

Am incercat  o selectie a  sugestiilor primite de la voi. Sunt sugestii din ultimele zile, pe care le apreciez foarte mult si pentru care va multumesc. In masura posibilului, unele din aceste idei le vom introduce in materialele noastre, si le vom transmite colegilor de la Departamente pentru a le examina. Astept, in continuare, noi idei si imi cer scuze daca nu am retinut, in mod explicit, unele sugestii formulate in comentariile voastre.

Doru Coarna spune:

mai 23, 2010 la 6:23 am

Poate ar fi trebuit lasati la dispozitia sindicalistilor cativa din specialistii PSD care sa elimine eventualele neclaritati de interpretare ori intelegere ce pot apare inerent.

ORASAN IOAN spune:
mai 23, 2010 la 8:35 pm

In urma masurilor absurde luate de guvernul Boc, medicii se tem sa mai acorde concedii medicale, iar cetatenii se tem sa le mai solicite. Este important ca aceasta situatie sa fie remediate in cel mai scurt timp, pe cat posibil inainte sa avem vreun nou caz de moarte la serviciu.

adi_stelistul spune:
mai 23, 2010 la 10:37 pm

Sunt de acord cu impozitarea nemiloasa a luxului, dar as incuraja consumul in acele zone ale economiei care ma intereseaza. Masinile de lux sau cu cilindree de peste 1600 ar trebui sa fie impozitate progresiv si mai drastic decat acum, tigarile ar trebui sa fie impozitate mai drastic, alcoolul ar trebui sa fie impozitat mai drastic.

florin m. spune:
mai 24, 2010 la 8:59 am

40 mil inseamna mai putin de 1000 de EUR brut. In Romania ne confruntam cu aceleasi costuri ale vietii ca si in Europa de Vest, prin urmare putem spune ca in Romania poti face acelasi lucru cu 1000 de EUR ca si in Europa de Vest. 1000 de EUR brut in Germania sau Austria inseamna limita saraciei. In Romania acest nivel de venit nu inseamna saracie doar pentru ca sunt altii cu venituri mult mai mici, dar in nici un caz nu pot fi asimilati astfel de oameni celor “bogati”. Aceasta nivelare la nivel inferior este, din punctul meu de vedere, emblematica pentru modul in care percepeti asa zisa echitate.

Victor V. spune:
mai 24, 2010 la 4:23 pm

Nu ar fi formidabil dacă toate companiile/oamenii de afaceri care susțin PSD-ul ar avea obligația să nu facă afaceri cu Statul?

codeus41 spune:
mai 24, 2010 la 5:46 pm

Pe viitor in administratie ar trebui pus accentul pe gospodarirea proprie, adica o localitate spre exemplu prin investitii chiar si de la Uniune poate deveni independenta electric fata de sistemul national, primesti bani de la buget, dai bani de la buget, dar s-a facut prea putin in sensul de a consuma din propria productie fara sa platesti ca primarie in fiecare luna sume astronomice.

Stoianov Beniamin spune:
mai 26, 2010 la 2:44 am

Nu credeţi că ar fi drept ca agricultorilor să li se dea GRATUIT utilaje si nu bani, care, oricum nu ajung la amărâţii de ţărani. Să se creeze staţii pilot pe regiuni sau judeţe cu utilajele necesare agriculturii, ca ţăranii să-si aleagă utilajele dorite până la un anumit plafon, iar ce-i peste, să li se dea în leasing.

Bibliotecaru spune:
mai 25, 2010 la 8:24 pm

În acest moment Guvernul nu ar trebui să elimine funcţionarii, ar trebui să-i realoce astfel încât să fie utili şi să reaprindă motorul economiei în regim de eficienţă.

Bibliotecaru spune:
mai 25, 2010 la 11:07 pm

Dacă se doreşte încurajarea producţiei de carne de vită, se poate subvenţiona materialul germinal pentru vite de carne rasa Limousine. Sau se susţine constituirea unor ferme-institut care să amelioreze rasele pe Angus sau Bălţată Românească (după prima casă, poate primul institut agro-zootehnic). Sau putem vorbi despre introducerea unor rase de carne neobişnuite la noi, cum e rasa Wagyū, care oferă probabil cea mai scumpă carne de vită, e drept, la o productivitate nu foarte mare.

Viorel Dobre spune:
mai 26, 2010 la 10:35 am

Impozit pe profit de 15% nu prea seamana a social democratie. De ce nu aceleasi cote ca la salarii, cu scutirea integrala pentru profitul reinvestit? Sau o cota egala cu 50% din raportul dintre profitul brut si cifra de afaceri, dar nu mai mic de 15%? Exemplu: un baiat destept din energie, are profit brut aproape 90% din cifra de afaceri. De ce sa plateasca 15% ca si un producator din industria carnii, care are de obicei un profit net de 15% din cifra de afaceri si nu 45%?

Raspunsuri

 

Orice ideologie poate fi aplaudata sau criticata. Aceasta este poate prima lectie pe care democratia ar trebui sa o predea ca judecata de cultura civica. Drept urmare, disputele strict ideologice sunt, de cele mai multe ori, sterile. A doua lectie, poate la fel de importanta, este ca fiecare ideologie poate aduce avantaje specifice in momente specifice unei societati. Datorita credintelor si valorilor noastre, PSD va promova intotdeauna viziunea de stanga, care ar putea si probabil va fi intotdeauna criticata de catre cei cu o reala viziune de dreapta. Doar daca suntem corecti cu noi si cu alegatorii nostri putem sa dialogam cu ceilalti. Noi, spre deosebire de cei din PDL, nu putem fi acuzati de lipsa de dialog. Noi vrem sa cream un dialog, sa ajungem la un consens. Dar baza cea mai buna de dialog este sa afirmi de la inceput clar ceea ce esti si ceea ce vrei sa faci. Altfel, totul e ascuns. Asta incercam sa facem acum.

Pe noi si pe cei din PNL ne leaga un obiectiv comun: vrem ca Traian Basescu sa plece, iar ca politica de tip PDL sa inceteze. Pentru asta, actionam unitar din instinct, fara sa fie nevoie de strategii negociate. Am votat fiecare motiunile celorlalti, in opozitie,  si am sustinut reciproc candidati in colegii uninominale. Probabil, cea mai buna masura anti-criza acum ar fi oprirea totala a guvernului si a Presedintelui de a mai ruina tara.

Evident, ne despart viziunile privind viitorul. Si aici, Victor Ponta are dreptate: nu e cazul sa punem caruta inaintea cailor. Avem de trecut o motiune de cenzura, nu de facut un program comun de guvernare. Daca vom reusi sa dam jos guvernul si daca, IMPORTANT, la eventuale consultari Traian Basescu recunoaste ca a gresit si ca nu are solutii, apeland la noi, abia atunci s-ar pune problema armonizarii viziunilor noastre. Si eu cred ca cele doua viziuni se pot armoniza (dupa cum s-a vazut deja in programul nostru, in care avem si impozitare diferentiata a persoanelor si cota unica pentru mediul economic). Dar, repet, conditia pentru a ajunge la aceasta discutie depinde fundamental de Traian Basescu. Voi chiar credeti ca Traian Basescu a ajuns la acel dram de bun-simt in care sa recunoasca ca e vinovat si ca nu mai are solutii? Eu cred in “bunatatea” naturii umane, dar nu in cea a lui Basescu.

Ioan, si eu optez tot pentru „batranul” blog. Aparitia unor canale noi de comunicare nu inseamna ca ma voi muta acolo. Dimpotriva. Pentru mine, blogul este forma principala prin care comunic cu voi toti. Si asa va ramane. Colegii din echipa mea au construit aceste canale pentru ca exista o presiune din partea multor oameni de a le oferi mesaje si pe acele canale. Oricum, ele au forme diferite de manifestare. Dupa cum vedeti, canalul de Facebook, de pilda, este o „oglinda” a ceea ce fac si spun aici, pe blog. In alta ordine de idei, am vazut si eu evolutia comunitatii noastre. Stiu ca sunt nume importante care au ales sa ia o pauza si nu mai comenteaza, dar apar altele. Viata merge inainte. Am decis de mult timp sa nu fiu ancorat in trecut, ci sa privesc cu speranta spre viitor. Doar asa putem sa depasim vremuri dificile. Si, credeti-ma, stiu despre ce vorbesc.

Fragmentarium politic, decizia de a deschide noi canale de comunicare nu vine din ratiuni de marketing. Pentru mine, socializarea de pe blog este o forma foarte calda de interactiune cu oameni pe care ii respect. Socializarea de pe alte canale este profund diferita. Si da, ai anticipat corect, nu se abandoneaza directia principala in favoarea uneia secundare.

Adi_stelistul, important este sa incurajezi consumul in domeniile in care acesta poate fi satisfacut de productia interna si, in acelasi timp, sa stimulezi o crestere constanta a calitatii produselor finite pe care le faci. Pe termen mediu si lung, acest mecanism poate incuraja chiar si un export rational si viabil. Un excedent al balantei comerciale ar putea fi unul dintre motoarele de crestere economica a Romaniei pe viitor, insa trebuie sa privim si aceasta problema inteligent. Chiar daca nu este apreciabil din punct de vedere liberal, cred ca Romania ar avea o problema daca ar exporta, spre exemplu, 100% legumele bio de productie interna fara a oferi, cu sau fara ajutorul statului, si cetatenilor romani dreptul la o alimentatie cat mai sanatoasa.

Leo, intr-un fel, iti inteleg descurajarea, chiar daca nu pot fi sub nicio forma de acord ca nu vom mai avea prezenta la vot peste „17-18%”, dupa cum spui tu. Probabil ca cea mai mare greseala pe care am putea sa o facem in acest moment este sa privim eroarea democratiei de a-l face pe Traian Basescu presedinte dintr-o perspectiva istorica. Cel mai mare deserviciu ce ar putea fi facut viitorului ar fi tocmai de a-l trata pe acesta ca exemplu sau apostol al viitorului. Nu, Traian Basescu nu este si nu va fi niciodata un personaj istoric tocmai pentru ca si-a demonstrat vocatia de a fi un simplu profitor al momentului, al facilului si al superficialului. Vom suferi de pe urma sa la fel cum Romania a suferit si de pe urma altora, la fel cum si alte tari au suferit de pe urma „paradoxurilor” democratiei, cum le-ar numi Popper. Dar, la fel cum a te lovi cu capul de pragul de sus trebuie sa te invete sa fii atent mai degraba decat sa-ti ofere un prilej de a milita pentru desfiintarea pragurilor, trebuie sa speram ca si democratia va invata de pe urma acestui exemplu nefast.

Florin M., in primul rand, iti doresc o vacanta placuta alaturi de familie. Altfel, strict in legatura cu obiectiile tale, statul minimal pe care il promovezi destul de larg are, doar teoretic, avantaje. Faptul ca nu a fost aplicat nicaieri cu succes nu este unul dintre ele. Ceea ce vreau eu sa stiu, brutal de practic daca vrei, este daca in teoria ta, conform caruia statul trebuie sa asigure doar respectarea legii si libertatea de actiune, oare educatia, sanatatea si viata celor discriminati in trecut este sau nu datoria statului. Daca nu este, cum s-ar asigura egalitatea de sanse? Ce facem cu batranii bolnavi? Ce facem cu tinerii saraci? Ce facem cu familiile celor needucati care vor, totusi,  sa aiba o viata decenta? Oare este normal sa judecam totul pe termen lung si in termeni economici uitand de faptul ca atat si astazi nu numai maine Romania va fi populata de oameni cu multe nevoi? Nu sunt de acord ca populatia de astazi trebuie sa traiasca mai prost doar in contul unei promisiuni ca o parte din populatia de maine ar putea sa traiasca mai bine cu Traian Basescu si urmasii sai. Cred ca nici „generatiile de sacrificiu” de acum nu – grasi sau nu – ar fi de acord cu o datorie fictiva pe care un partid politic si-o asuma pentru viitor.

Catalin Y, nu am fost si vreau sa cred ca nu voi fi niciodata un om al extremelor, fie ele politice sau ideologice. Extreme, daca esti la curent cu ce s-a infaptuit in restul Europei, sunt masurile de austeritate propuse de actualul presedinte al Romaniei. Statul roman a functionat coerent in 2000-2004 cu mult mai putini angajati la stat decat are acum, tocmai dupa cateva guvernari „de dreapta”, care sustin retragerea statului din societate. Sigur, poate ca exista idei liberale care ar putea fi aplicate cu succes in paralel cu atingerea unui echilibru social viabil. Social-democratia a fost prea usor acuzata ca promoveaza lenea sau inactivitatea, dar cum ramane cu cei discriminati tocmai de statutul lor social de care nu se fac vinovati? Cum ramane cu oamenii care au muncit cu bratele in mediul rural, pe vremea comunismului, si nu figureaza nicaieri cu contributii la stat? Sunt ei “puturosi”? Nu vreau sa cred ca, dintre noi doi, doar eu sustin dreptul lor la o viata decenta.

Daniel, poate ca statul nu s-a comportat perfect cu cetatenii sai in ultimii 20 de ani, dar acesta nu este un motiv de a-l desconsidera ca instrument al echilibrului social si economic. Strict in teorie, daca vrei, statul poate oferi servicii publice mult mai ieftin decat mediul privat tocmai pentru ca nu urmareste un profit – spre deosebire de acesta. Sigur, pentru a ajunge la un astfel de stat ai nevoie de oameni competenti in functiile cheie, dar aceasta nu este o problema de filosofie, ci una strict tehnica. In acest moment, nu cred ca exista destui oameni competenti in partidele politice pentru a ocupa aceste functii, insa tocmai cu aceasta hiba ne luptam acum prin rectrutarea si educarea de noi membri de partid. Nu degeaba v-am implicat si pe voi in aceasta discutie. Solutiile de viitor nu pot veni numai de la partidele politice si cadrele lor, dar si de la cetatenii Romaniei si competente, inteligenta si motivatia lor. Intr-o societate normala, nu trebuie sa fii membru de partid pentru a avea o functie de raspundere in stat. Poate ca, dupa viitoarele alegeri, vom avea o societate mai aproape de aceasta normalitate.

Cititor in stele, nu cred ca tragedia de la Mihailesti este cel mai bine ales subiect de ironie.

Un „bogat”, impozitarea progresiva nu este un instrument de santaj la adresa mediului privat. Apropo – mediul privat e compus din doua: patronatele si angajatii, proletariatul (e o distinctie care trebuie facuta, fiindca se face confuzie, intr-un mod simplist, intre apararea patronatului – ceea ce fac cei de dreapta, si apararea angajatilor – ceea ce face stanga). Nu exista un conflict intre angajatii la stat si cei din mediul privat, in afara de cel instigat de Basescu. Cat priveste acuzatia de a stimula oamenii la lene sau inactivitate, nu pot, nesurprinzator, sa fiu de acord cu tine. Cat timp asistenta sociala este acordata rational si legal, ea este demonstratia unui stat decent si responsabil fata de cetatenii sai. Spre exemplu, dreptul la educatie. Mi-e greu sa cred ca un cetatean care primeste o educatie solida va alege sa stea degeaba pentru o asistenta minima, cand ar putea munci, la stat sau intr-o companie privata, pentru dublul sau triplul acelei sume. Una dintre marile probleme ale sistemului privat de astazi este lipsa unei forte de munca competente si calificate. Practic, impozitarea progresiva care duce la imbunatatirea sistemului de invatamant este o investitie favorabila atat societatii cat si mediului privat. In plus, am vorbit si despre deduceri fiscale ce ar accelera cresterea economica si v-ar putea aduce, pe termen mediu, un venit, desi impozitat cu 25%, mai mare decat actualul tau venit impozitat cu mai putin. De fapt, acest lucru s-a si intamplat in timpul guvernarii PSD, pentru cei care lucreaza in IT, desi putini sunt cei dispusi sa recunoasca aceasta stare de fapt.

George Serban, ca sa te parafrazez, Traian Basescu si dreapta din Romania au facut un mare compromis cu realitatea si bunul-simt pentru a ajunge la putere. Cum s-ar spune in Parlamentul britanic, s-au dovedit economicosi cu adevarul. Din acest punct de vedere, actualul presedinte al Romaniei este o mixtura morala interesanta intre Tartuffe al lui Moliere si Faust al lui Goethe, cu spiritul de promovare a cadrelor al lui Caligula si iubirea de popor a lui Alexandru Lapusneanu. Mai simplu, cineva, pe un forum, spunea ca este un fel de clona a lui Ceausescu.

Veve, comparatia dintre social-democratie si Robin Hood poate parea amuzanta, insa este teribil de simplificatoare. Cu tot respectul pentru eroul britanic (apropo, noul film este extraordinar), despre social-democratie s-au scris ceva mai multe carti. Vorbind serios, consider ca impozitarea diferentiata este o solutie buna pentru Romania tocmai datorita nevoii de solidaritate. Initiativa privata, antreprenoriatul, IMM-urile, toate acestea sunt foarte bune pentru evolutia economica a unui stat, dar nu ma tem sa spun ca mai importanta mi se pare respectarea dreptului tuturor la un trai decent. De altfel, aproximativ toate statele membre UE sunt de acord cu aceasta prioritate si, implicit, cu impozitarea diferentiata.Viziunea mea ideologica s-ar putea sa nu satisfaca pe toata lumea si mi-am asumat acest fapt odata cu intrarea in politica.

Sami Ionescu, faptul ca unii romani s-au nascut in mediul rural pe vremea CAP nu trebuie sa ii condamne la moarte sau la mizerie. Sustin dreptul lor la un trai decent la fel cum sustin si dreptul tau la un trai decent. Tu ai primit din partea statului educatia care ti-a adus acest trai decent, majoritatea lor nu l-au primit pe acesta sau altele.

Taranul, Stoianov Beniamin, va inteleg frustrarea cu privire la starea actuala a agriculturii din Romania. Dupa cum puteti vedea din motiunea simpla a PSD, solutii ar exista, insa ele nu au fost adoptate. Din rea-vointa, incompetenta sau brusca amnezie a lui Traian Basescu – care a vorbit despre agricultura in campania prezidentiala – solutiile pe termen scurt lipsesc. Pe termen mediu si lung, ele vor aparea, direct proportional cu motivatia voastra si a agricultorilor romani de a se face auziti. Sper numai ca acestea sa nu apara prea tarziu.

Bibliotecaru, dupa cum am spus, aceste solutii au fost lansate in spatiul public nu numai pentru a fi discutate si perfectionate, dar si pentru a fi aplicate, fie de catre aceasta majoritate parlamentara sau de catre o alta majoritate, dupa alegeri anticipate sau la termen. Chiar daca au fost lansate de catre PSD, masurile nu ne apartin exclusiv, iar eu incurajez guvernul Boc sa le adopte cat mai rapid. Cu Traian Basescu presedinte si o majoritate murdarita de demagogie, tradare si incompetenta, nu prea exista alte solutii.

PS Scriu aceste randuri in Tirana, ascultandu-l pe Edi Rama vorbind de fraudele electorale ce au avut loc la alegerile de anul trecut in Albania.  Am impresia de “deja vu”.

Pe 8 iunie, Traian Basescu va face o vizita in Albania (sa nu credeti ca eu sunt la Tirana pentru a pregati vizita lui). Ma intreb daca unul dintre subiectele in discutie va fi un schimb de experienta in ceea ce priveste desfasurarea alegerilor. Pe de alta parte, in Albania s-a anuntat ca, anul acesta, vor fi marite salariile si pensiile! S-ar putea ca Basescu sa iasa umilit din discutia despre masurile anti-criza

 

Upgrade spre politica 2.0

Dragi prieteni, va anunt cu o relativa intarziere, ca, de acum inainte, ma gasiti pe Facebook, LinkedIn si YouTube. Intarzierea comunicarii este datorata in principal nevoii mele de acomodare la caracteristicile acestor retele sociale. Pagina de prieteni de pe Facebook poate fi gasita aici, pagina de fani este aici, iar contul de pe LinkedIn poate fi accesat aici. In ceea ce priveste canalul de YouTube,  acesta poate fi accesat aici.

Va invit, asadar, sa continuam comunicarea fructuoasa de pe blog si in cadrul acestor retele sociale. Evident, voi face acest lucru cu ajutorul echipei mele de colaboratori, fiindca va imaginati ca nu sunt un specialist autentic al acestor noi forme de comunicare. Cu aceasta ocazie, sper ca le ofer un raspuns pozitiv si definitiv tuturor celor care ma intrebau pe Facebook daca sunt “adevaratul” Adrian Nastase. Da, sunt “adevaratul” Adrian Nastase. Subliniez, in acelasi timp, ca orice alt cont care are numele meu sau imagini cu mine si pretinde ca ma reprezinta este un fals sau o constructie “neoficiala” pe care nu o recunosc.

Nu in ultimul rand, invit specialistii si profesionistii care imi viziteaza blogul sa ia legatura cu mine pe LinkedIn si sa realizam, in cadrul acestei platforme, o retea de conexiuni care sa ajute la momentul oportun Romania prin discutiile, dezbaterile, solutiile si propunerile care vor avea loc acolo. Promit “solemn” sa dau accept tuturor invitatiilor.

In ceea ce priveste pagina de YouTube, am fost informat ca de acum inainte pe acest canal vor fi urcate, de catre echipa mea, toate filmuletele cu subsemnatul.

In concluzie, va invit sa imi oferiti un feedback referitor la cele patru conturi si va intreb ce anume ar trebui modificat, adaugat sau imbunatatit in ceea ce priveste prezenta mea in aceasta zona distincta a politicii 2.0

La Tirana

Maine dimineata, voi pleca in Albania pentru a participa, in acest sfarsit de saptamana, la o misiune a Internationalei Socialiste, condusa de Luis Ayala, secretarul general al IS, in ideea de a incerca o detensionare a situatiei politice, generata de acuzatiile Partidului Socialist Albanez la adresa partidului actualului presedinte al Albaniei,  de fraudare a alegerilor.