Pensiile magistratilor

In legatura cu opiniile exprimate de unii reprezentanţi ai  unor partide sau de unii  membri ai executivului in ceea ce priveste pensiile judecatorilor, cred ca trebuie facute unele observatii de ordin juridic dar si unele de bun simt. Sigur, intr-o perioada de dificultati economice si sociale, este tentant sa folosesti formule tip “Big Brother”, sa indrepti nemultumirea publica spre un dusman pe care sa-l prezinti ca fiind izvorul injustitiei sociale. Inventatorul formulei “pensii nesimtite” cunoaste bine teoriile astea. Nu pentru el scriu randurile astea ci pentru cei care vor sa se aplece, cu cumpatare, asupra acestor aspecte.

Pentru magistrati, pensia reprezinta o parte a ofertei pe care statul o face pentru acceptarea acestei cariere, in schimbul acceptarii restrangerii unora dintre drepturi sau libertati. De aceea, a interveni, pentru acestia, la momentul pensionarii, pentru a le spune ca s-au schimbat conditiile “contractului social” este profund nedrept. Sigur, pentru viitor, se pot schimba regulile. Se poate stabili, spre exemplu ca magistratii nu vor mai avea drept la pensie si ca, atare, doar cei care vor accepta aceasta oferta vor  imbratisa cariera de magistrat.Lasand gluma la o parte, va invit sa citim  textele constituţionale sau pe cele din legi speciale – Legea nr. 92 , Legea nr. 161/2003, Legea nr. 303/2004 – in ideea  de a evidenţia:

-         restrângerea unor libertăţi pentru magistraţi;

-         restrângerea unora din drepturile lor. 

În acelaşi timp, pot fi amintite  veniturile deosebit de mari de care beneficiază multi din cei care astăzi vorbesc de „pensii nesimţite” (membri în CE, AGA, acţionari – ei sau familiile lor – în societăţi comerciale, etc.) FP, CEC, EXIMBANC, CNVM, AVAS, etc.

1. În primul rând, cu privire la afirmaţiile privind pensiile enorme de 30.000 lei trebuie spus  că exista un singur caz –  al unui director de penitenciar -, că veniturile acestuia erau constituite din drepturi specifice activităţilor de penitenciar şi din veniturile derivand din calitatea de magistrat.

2. Trebuie spus, deasemenea,  că magistraţii nu au un timp normat de lucru că, prin modificarea CPP magistraţii îşi desfăşoară activitatea în tot cursul zilei, uneori noaptea, în zilele de repaus săptămânal şi în zilele declarate prin lege libere.

3. Nu în ultimul rând, putem face o comparatie  cu instituţiile europene cu privire la:

- infrastructură – sedii, informatizare;

- număr de dosare repartizate pe magistrat;

- veniturile acordate cu titlul de indemnizaţii, sporuri.

4.  Magistraţilor li se stabilesc veniturile nu prin negociere ci prin dispoziţia executivului şi cu aprobarea Parlamentului.

5. Trebuie examinat si  textul articolului 53 cu privire la restrângerea unor drepturi şi libertăţi

- dreptul de asociere – art. 40

- dreptul de exprimare – art. 30

- dreptul la muncă – art. 41

Sau limitari sub alte aspecte :

-       îngrădire in ceea ce priveste unele activitati – exceptie doar pentru activităţi didactice;

-       extindere – nelimitat la 8 ore; extins la zilele libere;

-       fără drept de a negocia salariul;

-       fără drept la grevă – art. 43;

-       ” libertatea economică” interzisă– art. 45 – pentru ei şi familiile lor.

6. Situaţia actuala  din magistratură este deosebit de grava :

-         numărul de posturi vacante este enorm, economiile la bugetul de stat se fac inclusiv prin blocarea acestora pe seama celorlalţi magistraţi;

-         riscul migrării masive a magistraţilor spre profesiile liberale (avocaţi, notari) si către instituţiile bancare, etc.

7. Vor apare probleme, inclusiv in justitie (in tara sau la CEDO) in legatura cu:

-         drepturile câştigate;

-         neretroactivitatea legii;

-       imposibilitatea de a contribui la asigurările sociale cu sume mai mari decât cele raportate la „veniturile stabilite” de executiv şi legislativ prin jocul salariilor  şi al interdicţiilor spre deosebire de celelalte categorii profesionale care au o alta  ”libertate economică”;

-         normele comunitare cu privire la statutul magistratului;

-         clasificarea pensiei de magistrat ca făcând parte din pilonul II corespunzător unei activităţi ocupaţionale, cu plata unei pensii speciale, achitată în parte sau în totalitate din bugetul de stat;

-         recunoaşterea unei perioade de contribuţie pentru categorii profesionale care însă, pe baza unor prevederi legale în vigoare, nu au plătit niciodată aceste sume, spre deosebire de magistraţi care au achitat sumele în raport cu veniturile pe care, statul, le-a restricţionat.

8.  In plus, magistratii vor putea arata ca din valoarea pensiei ce depăşeşte 1000 lei se reţine: 16% impozit şi 5,5% CAS.

 

Am scris aceste randuri, luind ca exemplu pensiile magistratilor, pentru a arata ca legea privind pensiile – care trebuie fara indoiala adoptata  pentru a corecta unele inechitati si unele exagerari – trebuie realizata cu intelepciune, pentru a rezolva unele probleme si  nu pentru a crea altele.