In cursul zilei, m-au sunat mai multi prieteni din Franta: murise Philippe Seguin. Multora, probabil, numele lui le este necunoscut. In Franta insa el a avut o aura extraordinara si s-a bucurat de mult respect. Nascut la Tunis, in 1943, a fost ministru, presedinte al Adunarii Nationale franceze – intre 1993 si 1997 – (incercand sa protejeze autonomia parlamentarilor fata de guvern), a fost presedinte al Curtii de Conturi – din 2004, presedinte al formatiunii politice Rassemblement pour la Republique, primar de Epinal intre 1983 – 1997. Pasionat de istorie si de destinul lui Nalopeon al III-lea, gaullist, prieten (in ciuda diferentelor doctrinare, cu presedintele Mitterrand) si adversar, in interiorul dreptei, al presedintelui Chirac, Seguin, a scris numeroase carti despre politica si despre istorie, spre exemplu:”240 dans un fauteuil” – de fapt o prezentare a celor 240 de fosti presedinti ai Adunarii Nationale din Franta!
L-am cunoscut foarte bine si indraznesc sa spun ca aveam o relatie stransa de prietenie. Totul a inceput de la fotbal.. Philippe Seguin era un mare iubitor de fotbal. Prin 1993 (eram presedinte al Camerei Deputatilor), ma suna cineva din Franta si-mi spune : Sunt Philippe Seguin si vreau sa te rog, in calitate de coleg, sa ma ajuti intr-o chestiune importanta pentru mine. (M-am gandit ca va urma vreo solicitare complicata…) Uite, mi-a spus el, sunt si primar la Epinal si avem acolo o echipa de fotbal. In echipa asta avem un roman, care este insa legitimat la o echipa din Campina si nu i se da transferul pentru ca are de reglat o chestiune financiara (nu foarte importanta). Ai putea sa ma ajuti si sa vezi despre ce este vorba?
Imi aduc aminte, in aceeasi zi, am vorbit cu Mircea Sandu care m-a ajutat sa solutionam ceea ce era o chestiune minora. Peste putin timp, Seguin m-a invitat la Adunarea Nationala, la Paris, ne-a ajutat cu numeroase documente, consultanti pe legislatie. Am mers, impreuna, acasa la el , la Epinal, si apoi la meciul de fotbal Franta-Romania (am adaugat o fotografie de atunci). Am organizat impreuna mai multe simpozioane despre relatiile franco-romane la Academia diplomatica din Paris si la Casa Titulescu din Bucuresti.
A fost in vizita oficiala la Camera Deputatilor, in 1994, unde a tinut si un discurs emotionant (voi incerca sa-l gasesc; deocamdata, in graba, adaug doua fotografii de la acea vizita).
Philippe Seguin fost un mare prieten al Romaniei. In ceea ce ma priveste, l-am pretuit enorm si-i multumesc, in ceasul acesta – in care nu mai este -, pentru ceea ce am invatat de la el.
Dumnezeu sa-i ierte pacatele – cate or fi fost!
Da, interesant… Tot apareau stiri despre moartea lui pe facebook si nu intelegeam cine a fost acest om. Pacat ca de prea multe ori aflam sau ne informam prea tarziu. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca.
Dumnezeu sa-l ierte !
E poate o epoca intreaga care se duce cu el. Intr-adevar, putini, la noi, stiu ce-a fost si ce-a reprezentat pentru stanga franceaza un gaullist cu vederi sociale. Si mai putini isi mai amintesc de relatiile lui cu Romania. Pacatele lui n-au fost putine, politic vorbind. Si mai multe au fost insa meritele lui. Oricum, numele lui Philippe Seguin va ramane mereu legat de istoria Frantei. Iar cariera sa ar putea oferi o lectie social-democratiei mioritice. Daca ar avea cine sa o inteleaga.
RIP! Eu ii banuiesc cateva pacate…:) Dumnezeu il iarta. Important e sa se ierte el. Eu ii trimit un pupic.
buna seara , condoleante , vine o vreme in care oameni dragi , cunoscuti , prieteni sau rude dispar de langa noi pentru totdauna lasand goluri pe care nu avem cu sa le umplem , momente in care realizam cat de pretioasa este viata , momente in care realizam ca avem doar una , pe care uneori o irosim , multi nu realizeza un lucru foarte important : ne nastem singuri si murim singuri , nu e pacat ca atat timp cat traim sa fim tot singuri? O seara linistita va doresc
Dumnezeu sa il ierte!
Prea multi si prea repede pleaca dintre noi.
Frumos articol pentru rememorarea acestei personalităţi, un gaullist social.
Domule Nastase, va multumesc de aceste simple cuvinte, si eu l-am cunoscut bine pe acest mare om de stat, am lucrat cu dansul in campania castigata de Jacques Chirac, si pot spune ca el a castigat-o.
Aya,
Multumesc. Am privit cu nostalgie imaginile pe care le-ai gasit pe You Tube.
Dumnezeu sa il ierte!
o intrebare, poate inoportuna: de ce nu i-ati oferit o medalie d-lui Seguin? are aproape 20 medalii primite din toate colturile lumii dar din Romania nu. e drept e DHC al UB, dar banuiesc ca in aceasta situatie contributia dvs. e una importanta dar nu decisiva.
Domnule Nastase,
Va multumesc pentru acest text dedicat UNUI ADEVARAT SERVITOR AL STATULUI FRANCEZ…
Ni se pare uneori zadarnic sa facem elogiul unei persoane disparute, care ar fi preferat cu sigurantza sa le auda inainte de-a pleca in neant la numai 66 ani…
Philippe Seguin a fost si va ramâne o figura marcanta a dreptei franceze, convins din totdeauna ca era imposibil sa lase “chestiunea sociala” numai pe mâinile stângii. Era respectat de ziaristi, desi nu era prea blând cu ei, le raspundea uneori dur, direct, ferm, dar mereu politicos. Un om prea inteligent pentru a se eschiva de la critica altor colegi politicieni, îsi permitea sa le faca observatii acide, însotite adesea de acel râs contagios ce-i scutura imensa statura. Adesea coleric sau neplacut, avea ceva din “la statue du Commandeur”… cu el dispare acel “gaullisme” de stânga. Apreciat si respectat si de Mitterrand, deja bolnav, în momentul Referdumului de la Maastricht(1992)…
De câtiva ani era acel Presedinte instransigent à La Cour des Comptes, post ce-i convenea perfect acestui om tacut, rezervat, concentrat asupra simtului de raspundere, un veritabil si autentic OM de STAT.
Odihneasca-se-n pace!
http://dinscarbadebasescu.blogspot.com/2009/12/basescu-finantat-de-mafia-petrolului.html
L-am vazut de mai multe ori la televizor, mai ales in anii ’90 la TV5, cind si TV5 era mult mai… altfel.
Un politician exceptional. Cu o abilitate si o hotarire iesite din comun. Merita sa-l vezi “la lucru”, temperamentul vulcanic sau intensitatea trairii se puteau ghici sub zimbetul aparte, care parca hipnotiza si inducea ceva extrem de nelinistitor pentru oponenti, altfel un zimbet de om constient de propria forta, sub care se putea ghici o anume blindete. Un om la care nu tinea gargara diversionista, invatata pe de rost de nenumaratii activisti politici sau media, si care stia sa “intoarca” in favoarea promovarii propriilor idei “tehnica” comunicarii. Probabil efortul depus si consumul interior au fost prea mari. Inteligenta si experienta lui Philippe Seguin ar fi fost mai mult decit necesare, poate nu numai pentru Franta, in anii negri care vor urma.
S-a opus de la inceput transformarii UE in imperiul nenorocit de astazi, inca de la ratificarea tratatului de la Maastricht. Intotdeauna m-am intrebat cum de a avut Chirac curajul sa organizeze referendumul din 2005 si, mai ales, sa acorde un an intreg pentru dezbateri, care au dus, in final si in ciuda rolului mereu ticalos al corporatiilor media, la rasunatorul esec al tratatului “constitutional”. Cred ca fara oameni ca Seguin, care sa aiba curajul de a apara ideile si valorile in care cred, aceasta victorie morala a natiunii franceze nu ar fi existat. Cum, prin disparitia putinilor oameni politici de valoare ramasi, calea e deschisa pentru noua epoca de dominatie a raului, cu ai ei “oameni noi” cu tot.
LYON, France – INTERPOL Secretary General Ronald K. Noble on behalf of the world police body today expressed his sadness following news of the sudden death of Philippe Séguin (pictured), the First President of France’s Court of Financial Auditors (Cour des Comptes).
Mr Noble extended the Organization’s condolences to Mr Séguin’s family, friends and colleagues.
In his capacity as First President of the Court of Financial Auditors, France’s supreme auditing institution, Mr Séguin had been responsible since 2004 for the external oversight of INTERPOL’s financial affairs.
Mr Noble said Mr Séguin’s advice had enabled the Organization to strengthen its governance structure, notably its financial management.
Mr Séguin addressed INTERPOL’s General Assembly meetings in Rio de Janeiro in 2006, in Marrakesh in 2007, and in St Petersburg in 2008. He also attended the Organization’s Executive Committee meetings.
http://www.interpol.int/Public/ICPO/PressReleases/PR2010/News20100107.asp
Doamne ce vremuri minunate! Pentru cateva momente am retrait acele timpuri! Le vom mai retrai vreodata?
Apropos, aveti idee cum as putea sa dau de Ghibi?
Ce echipa, ce familie formam atunci!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca-n pace pe cel care a fost Philippe Séguin!
Aseara, la Canal+, celebrul ziarist Alain Duhamel, l-a comparat pe Monsieur Séguin cu Cyrano de Bergerac…
“Et puis mourir n’est rien, c’est achever de naître!”
“Il y a beaucoup de gens dont la facilité de parler ne vient que de l’impuissance de se taire.”
“On ne doit pas croire toute chose d’un homme – parce qu’un homme peut dire toutes choses. On ne doit croire d’un homme que ce qui est humain.”
Din păcate, România are puţini prieteni şi este trist când rămân şi mai puţini. Şi este păcat că cei care iubesc şi ajută România sunt cunoscuţi doar în cercuri restrânse şi în astfel de împrejurări tragice.
Dacă un teatru poate avea o carte de prieteni, probabil că şi ţara ar trebui să-şi cunoască marii prieteni…