Dupa vizita in Arges, la Pitesti, la Mioveni si in mai multe comune, am participat in Olt la mai multe evenimente electorale si am lansat cartea de interviuri la Bals si la Caracal.
Am constatat si la acest sfarsit de saptamana ca in campaniile electorale au loc” inundatii” de informatii. Relevante sau nu, decizia nu apartine decat consumatorului de presa. Intr-un ritm demn de cercetarile lui Pavlov, romanii s-au invatat sa creasca putin consumul de presa in timpul campaniilor electorale. In replica, politicienii s-au invatat sa creeze o suprasaturatie de informatii si comunicare. Scopul? Declarat, cel de a informa. Nedeclarat, cel de a crea impresia de neputinta si de rapiditate iesita din comun.
Campania electorala pentru alegerile prezidentiale din acest an nu face exceptie de la regula. Zi dupa zi, trupele de asalt mediatic ale lui Traian Basescu au aprins cate un beculet viu luminat de fiecare data cand presa se apropia de “scheletii” din dulapul prezidential. Marea majoritate a oamenilor, neobisnuiti cu presa, s-au intors dupa lumina, iar lucrul acesta se vede in dezbaterea publica. Subiectele cu adevarat importante, care ne-au afectat in ultimii 5 ani au fost lasate deoparte, in asteptarea unor noi informatii suculente despre candidati, despre presa sau despre sarbatorile rurale in care Basescu se prezinta publicului ca roman neaos.
P.S. Ma mir ca nimeni nu analizeaza efectul pervers al inregistrarilor „jurnalistice” aparute saptamana aceasta. O democratie in care presa este constant discreditata va ajunge sa beneficieze numai de „adevarul absolut” al autoritatii. Va suna familiar termenul?
Instalatorul, parerea mea este ca ar trebui sa te feresti de oamenii care te-au confundat cu un lider PDL, mai ales dupa alegeri. S-ar putea ca prezentul sentiment de neputinta in fata acestora sa fie inlocuit de unul ceva mai direct dupa alegeri. Oricum, imi imaginez ca si-au dat seama singuri de greseala facuta dupa ce ai inceput sa vorbesti. Altfel, intamplarea din Craiova, cand Mircea Dinescu a fost pus fata in fata cu NESIMTIREA, este cat se poate de odioasa. Modelul politic si social din urmatorii ani trebuie nu numai sa evite, dar si sanctioneze astfel de manifestatii.
Daniel, sunt “foarte” de acord cu ideea ca Romania are nevoie de o simplificare a termenilor in care cetatenii se pot implica activ si decizional in procesul politic. Scaderea pragului electoral, functionarea justa si obiectiva a actului juridic si chiar si marirea salariilor demnitarilor despre care vorbeai sunt idei bune, care pot face diferenta pe termen lung. La fel de important insa, este si motivarea intrinseca, prin educatie, a cetatenilor de a-si spune parerea si de a-si cere drepturile de la politicienii care-i reprezinta.
Aya, vad ca acum se promoveaza intens ideea ca nu exista dezamagiti de Basescu. Exista destui analisti, comentatori sau chiar si colegi de blog pregatiti mereu sa ne spuna ca dezamagirea fata de Traian Basescu e doar o manipulare a mogulilor, ca oamenilor li se sugereaza, prin formatorii de opinie, ca asteptarile le-au fost indeplinite si nu exista nimic mai bun pentru ei decat mandatul lui Traian Basescu, poate cu exceptia unui al doilea mandat al lui Traian Basescu. Totusi, eu am increderea sa spun ca exista o majoritate covarsitoare a Romaniei dezamagita si dezgustata de Basescu. Nu mi-a ordonat nimeni sa vad asta, nici vreun mogul, nici vreun lider de partid sau altcineva. E pur si simplu felul in care vad eu lucrurile si modalitatea in care reusesc sa am incredere ca vom avea un alt presedinte si ca lucrurile vor putea reintra din nou in normalitate.
Diogenecainele, nu cred ca avem nevoie de mai mult decat o privire desvrajita inmultita cu 22 de milioane de perechi de ochi pentru a vedea unde suntem, cat timp am pierdut si care e solutia cea mai buna pentru a reveni la normalitate. Din pacate, politica din Romania de astazi este aproape indisolubil legata de ostilitate discursiva si tendinta de dezbinare si conflict. Realitatea este ca suntem aproape de o mare prapastie a unui tip de democratie populara foarte ciudata. Chiar un mare fan al lui Traian Basescu spunea ca democratia populara este pentru ideea de democratie cam ce este scaunul electric pentru ideea de scaun. Continuarea pe acest drum sigur nu ne-ar fi avantajoasa.
Dan Patrascu, interesant articolul tau despre islamism si viitorul Europei, cu atat mai mult cu cat subiectul nu este unul teribil de popular in vremurile noastre. Prea multe din discutiile „academice” din Romania se invart in jurul pasiunii presedintelui pentru tunsul oilor si purtatul clopului si nu catre o parere despre viitorul constructiei europene. Personal, as adauga la recomandari inclusiv carti de beletristica ale unor autori europeni sau chiar musulmani. Ai putea ajunge foarte departe in intelegerea Afganistanului din lectura lui Khaled Hosseini, de exemplu.
L’Avant-garde, am descris aici, pe blog, dar si in cateva din cartile mele ce mi-as dori de la zona de stanga a politicii din Romania. Personal, mi-as dori sa se acorde mai multa atentie Educatiei, pentru a preveni situatiile in care oameni bine intentionati sa nu reuseasca sa faca faca distinctia intre politica si populism. Probabil ca de aici ar trebui sa plece orice fel de demers al stangii si al politicului de oriunde in lume. Pentru a cita o butada mai populara in anii trecuti, trebuie sa fim cat se poate de atenti la neatentie, pentru ca, deseori, calculele politice, morale si, in definitiv, umane ale alegatorilor risca sa aduca in unele momente guvernari deviante.
Blueeye, sunt total de acord cu tine in ceea ce priveste declaratia lui Traian Basescu despre iesirea Romaniei din criza. Chiar daca cifrele, tinute sub lacatele secretului la Ministerul Finantelor, ar arata ca economia Romaniei este in revenire, exista numeroase probleme pe care presedintele le pierde din vedere, precum somajul in continua crestere, precum nivelul de trai in cadere libera. Traian Basescu si PDL au impresia ca romanii traiesc din cifrele controlate de Gheorghe Pogea, insa realitatea nu le da dreptate.
Contele, citatele din Machiavelli se potrivesc perfect unor candidati la alegerile prezidentiale. Mai ales cea aleasa de tine: “Cei care inving, indiferent de cum inving, niciodată nu se rusinează cu asta”. S-a vazut foarte clar ca victoriile sale electorale sau ale PDL au fost urmate de nerusinare, care continua pana astazi. Sper ca, macar dupa ce va pierde aceste alegeri, PDL sa gaseasca o masura a rusinii, daca masura responsabilitatii este imposibil de atins in acest moment.
Leo, si eu regret neparticiparea lui Augustin la aceasta discutie. Din cate tin minte discutiile purtate pe acest blog, ar fi avut extrem de multe lucruri de spus despre minciunile lui Traian Basescu. Sper totusi ca, acolo pe unde este, colegul nostru sa continue sa prezinte clar si obiectiv ceea ce se intampla in Romania sub conducerea lui Traian Basescu. De altfel, luciditatea este vitala in aceasta perioada. Trebuie sa reusim sa ne pastram lucizi pentru a nu ne lasa deturnati de scandaluri temporare si total neimportante lansate de Traian Basescu in aceasta perioada pentru a distrage atentia de la bubele mandatului sau.
Harabula, poate ca cei care comenteaza pe acest blog nu ar putea umple unul dintre autobuzele facute faimoase de PDL, dar asta nu inseamna ca suntem exonerati de dreptul de a gandi. In teorie, presedintele Romaniei este presedintele tuturor romanilor si, din respect fata de principiile democratiei, ideile si parerile noastre ar trebui sa fie la fel de importante precum cele ale lui Emil Boc, Elenei Udrea sau ale altor sustinatori. Din pacate, raportul pare putin cam prea dezechilibrat pentru cineva care se doreste reprezentantul suprem al cetatenilor unui stat.
Andronadze, cetatenii romani din Republica Moldova si de oriunde altundeva din lume trebuie sa fie printre prioritatile noului executiv. Nu numai din punct de vedere discursiv, nu numai la sarbatori sau la vizite razlete, ci tot timpul. Cetatenii din Republica Moldova, mai ales cei tineri, au cu atat mai multa nevoie de sprijinul Bucurestiului pentru o sansa cat mai buna la educatie si la un viitor frumos. Nu-mi ascund speranta ca tinerii moldoveni educati in Romania sa poata reveni acasa pentru a-si ajuta parintii, vecinii, prietenii sa obtina o noua perspectiva asupra principiilor democratiei. Din pacate, Romania de acum, a lui Traian Basescu, nu ar avea foarte multe sa-i invete, dar speram ca lucrurile se vor schimba in curand.
Vasile, cred ca ai dreptate, primavara de la Praga 1968 nu este ca toamna de la Bucuresti 2009 pentru Traian Basescu. Sper numai sa nu citim peste timpuri vreo carte scrisa de un Milan Kundera autohton despre aceasta perioada. Romania a trecut, sper eu, cu mult peste timpul dictaturilor.
Bibliotecaru, nu cunosc potentialul electoral al ideii revenirii la normalitate, ci doar potentialul de transformare. Romania are nevoie de transformari serioase pentru a reveni la normalitate in acest moment, iar cea mai facila si la indemana este cea electorala. Ulterior, avem nevoie de normalitatea in actiuni politice si normalitatea in ratiune. In final, avem nevoie de generalizarea normalitatii, la toate nivelurile societatii, inclusiv la cei care astazi se asteapta ca toate schimbarile sa vina exclusiv din partea clasei politice.
Comentarii Recente