Mihai, Mihaela, Gabriela si Gabi, toti cei care se numesc dupa acesti doi sfinti, primesc din partea mea, astazi, un semn de apreciere si felicitari din suflet. E duminica, e o zi de sarbatoare, e o zi in care fiecare cauta sa fie alaturi de familia sa. Dati-mi voie sa urez apropiatilor, cunoscutilor, precum si tuturor celor care sarbatoresc aceasta zi un foarte cald LA MULTI ANI!
In istorie, aceasta zi este considerata Soborul Ingerilor, in care s-au adunat cele 9 cete, de serafimi, heruvimi , scaune, domnii, stapanii, incepatorii, puteri, arhangheli si ingeri. Si indeamna la luare aminte, intelegere si unire. Unire – ceva ce Romania are nevoie cu disperare, nu doar acum, dar si in toti anii care vor veni. Daca invatam lectia unirii si a solidaritatii, putem trece impreuna peste toate problemele. Nu intru in detaliile istoriei, in care exista controverse legate de cine mai este arhanghel, in afara de Mihail, fiind mentionati nu doar Gabriel, dar si Rafael, Azrael si altii. Raman la traditia orotodoxismului nostru, care este atat de frumos intrupat in numele cu care romanii nostri s-au obsinuit, si pe care le aniversam azi.
La mulţi ani !
La Mulţi Ani, tuturor Sărbătoriţilor !
* Sfinţii îngeri nu se bîrfesc, nu se răzvrătesc, nu se mînie, trăiesc în bună rînduială. La fel şi noi, să nu ne mîncăm cinstea unul altuia, să avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mînie, de ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste unii cu alţii, că sîntem fiii Tatălui ceresc.De vom trăi în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugăciune, vom imita pe îngeri şi vom deveni creştini adevăraţi, iar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ne vor acoperi cu acoperămîntul aripilor lor cele îngereşti de tot răul şi primejdia.
Să rugăm, deci, pe sfinţii îngeri şi Arhangheli să ne fie ajutători în viaţă şi izbăvitori de duhurile cele rele, iar înaintea Tatălui ceresc calzi rugători pentru mîntuirea sufletelor noastre. Amin. *
Părintele Ilie Cleopa – http://paginiortodoxe2.tripod.com/predici_cleopa_sfinti/predica_sf_arhangheli.html
Sibilla
La multi ani, spun cu drag tuturor celor care isi serbeaza patronul, de ziua Sfintilor Arhangheli Mihai si Gavril!
Si o dedicatie muzicala- un antrenant cantec de petrecere al celebrilor “The Dubliners”:
imi cer scuze ca in aceasta zi, care este si ziua mea, trebuie sa scriu mesajul de mai jos:
de bannerus basescus
Bucuresti, intersectia C.A. Rossetti (sau Maria Rossetti) cu Jean Louis Calderon, orele 05:30. Foarte foarte devreme. Doua camionete cu nacela de la Electrica Serv pun un banner cu Basescu, ala cu referendumul. Domnii de la Electrica sunt coordonati de un smenar chel, intr-un Volkswagen Tiguan visiniu. O masina de militieni plina, un Logan alb de militie, un militian la volan, o doamna militian in dreapta, in spate inca doi militieni, posibil doi domni, sau un domn si o doamna, in orice caz toti in uniforma, supravegheaza situatia. Smenarul chel din Tiguan vine si discuta cu militienii spunindu-le ca, confom intelegerii dupa acest banner se vor duce sa puna unul pe str. Viitorului. Ii intreb pe cei de la Electrica, ia zi frate, care-i treaba punem afise cu Basescu? Ei zic, ce sa facem sefu, smeriti dau din umeri, ordine de sus, ce, noi vrem sa punem afise la ora asta?
Pentru baietii care isi serbeaza astazi patronul- de Sfintii Mihail si Gavril, o dedicatie muzicala cu o fata frumoasa care danseaza superb: Gillian Norris
Pentru fetele care isi serbeaza patronul de Sfintii Mihail si Gavril- un dans interpretat de barbati…hmmm adevarati
La mulţi ani pentru Mihnea al dvs. – şi îmi urez şi mie La Mulţi Ani!
Tuturor celor care, astazi, serbeaza pe cineva drag, le daruiesc pasul de dans care rascoleste sufletele:
Si tot pentru cei care serbeaza astazi pe cineva drag, danseaza…
Domnule Năstase,
Se vinde Casa lui Hitler!
Nu o cumpăraţi dumneavoastră? Serios, aveţi origini austriece bunker aveţi şi, apoi, aţi putea organiza un frumos Muzeu…
http://mgeorgescu.wordpress.com/2009/11/08/se-vinde-casa-lui-hitler/
Mihnea Georgescu,
La multi ani! In ceea ce priveste sugestia pe care mi-o faci, trebuie sa recunosc ca nu am atata imaginatie ca tine.
Mulţumesc, ar fi fost o lovitură de imagine contra bolşevicului de Băsecu, dar mă înclin în faţa experienţei dumneavoastră internaţionale…
@Gabriela Savitsky
La mulţi ani, doamnă!
Iertaţi-o vă rog pe Aya, că nu ştie ce face. Probabil că vreodată aţi vorbit ceva de rău la adresa lui Pacepa, Tismăneanu sau Patriciu şi asta pentru ea este o crima de „lèse majesté” de neiertat.
Puteţi să-l înjuraţi, jigniţi sau acuzaţi de toate relele pe domnul Năstase, căci veţi fi doar admonestată cu blândeţe şi apoi urgent mângâiată pe creştet. Dacă veţi atenta însă, fie şi doar aluziv, la persoanele enumerate, deveniţi instantaneu o “persona non grata”, demnă de tot dispreţul, atacabilă de îndată ce veţi emite vreo părere, oricât de pertinentă.
PS:
La mulţi ani tuturor celor care astăzi îşi sărbătoresc onomastica!
@nastase
Domnule Năstase, din urarea pe care o faceţi lui Mihnea Geprgescu înţeleg că azi este şi onomastica fiului dunmeavoastră.
Dacă-i aşa, atunci îi urez “La mulţi ani!”, multă sănătate, fericire şi să-si vadă toate visele şi speranţele împlinite.
Să vă facă să vă bucuraţi şi să fiţi mândru de el toată viaţa.
Acest articol mi-ar fi placut sa fie scris de mine.Am sters numele pentru a nu rani sensibilitati si pentru ca oricum nu este esential pentru tema articolului.Il rog doar pe domnul Nastase ,un poliglot,sa-si reprime zambetul ce sta sa mijeasca.
“TUTITUTUTUTU
Razvan Exarhu: „Aşa se spune că a cerut …………. două ceaiuri la camera 222, pe când se afla într-un hotel
din SUA”.
Sintagma tuti tutututu face parte din farmecul unic al englezei cu personalitate practicate de presedintele………….Dar, dincolo de această anecdotă, sintagma trebuie cunoscută de cât mai mulţi oameni întregi la cap.
Nici nu mai are importanţă dacă povestea este adevărată sau nu, din moment ce ea exprimă perfect relaţia generală dintre ceea ce se spune şi ceea ce se înţelege. Sau relaţia dintre ceea ce-şi doresc oamenii şi ce li se întâmplă, dintre ceea ce mimează şi ceea ce simt, dintre ceea ce afirmă şi ceea ce fac.
Tutitutututu este ceea ce ajunge lumea când încape pe mâna nepricepuţilor, este colecţia de frustrări, de prostii, de dorinţe mutilate şi de neputinţă. Este incapacitatea organică de a comunica, proprie unei uriaşe reţele de telefoane extrem de mobile. Dacă ascultaţi cu atenţie zumzetul înconjurător, veţi auzi această formulă fascinantă reprodusă la nesfârşit de milioane de voci, în milioane de formule şi circumstanţe.
Împingând situaţia la absurd, Tutitutututu apare ca un fel de mantră a unei lipse fundamentale. Aceea a absenţei respectului de sine. Cred că demnitatea elementară, statura bipedă te pot împiedica să te transformi într-un vorbitor de tutitutututu. E nesfârşită mirarea în faţa entuziasmului cu care nişte fiinţe umane, care pretind să le vorbeşti cu domnule sau măcar cu tanti, îşi smulg hainele pentru o lingură de fasole şi un pahar de bere gratis.
Văd scene cu pensionari dezlănţuiţi care se îmbrâncesc ca nişte campioni de wrestling pentru toate rahaturile, pentru cele mai jegoase oferte sau pentru cele mai josnice cauze. Aceiaşi luptători pentru sarmale, aceiaşi arhangheli ai colivei şi mititeilor plimbă diverşi nepoţei prin parcuri, educân du-i şi îngrijindu-i pentru a putea şi ei întro zi, atunci când se vor face suficient de mari încât să scuipe din maşină, să renunţe la respectul pe care şi-l datorează.
Aşa ajung unii să şi mănânce, să şi vorbească, să şi trăiască un tutitutututu continuu, care devine sinonimul oricărei noţiuni. Din moment ce acest înlocuitor universal seamănă întotdeauna cu ceva, obişnuinţa şi lipsa oricărui termen de comparaţie îi oferă statutul de realitate. Nimeni nu stă să analizeze precizia formulării, dacă aduce cu ceea ce li se pare că ar vrea să audă, atunci e bine, ne înţelegem.
Animalele needucate aduc cu nişte oameni, pentru că reuşesc să bălmăjească ceva în timp ce umplu universul de termopane, pensionarii par de treabă pentru că au părul alb şi seamănă cu personajele pozitive din desenele animate, copiii sunt drăguţi pentru că sunt mici, iar mizeria şi urâtul sunt normale pentru că asta e lumea în care trăim, stimaţi telespectatori. Dacă cineva contorizează cine educă pe cine, orice discuţie pare totalmente exclusă.
Din moment ce stai în plastic de mic, cum ai putea vreodată să ajungi să apreciezi frumuseţea unei cămăşi albe de poplin? Dacă tot ce poţi să spui şi să faci este tutitutututu, este normal să ţi se pară absurdă şi demolabilă orice formulare care nu conţine măcar un tuti sau un tutu. Văd că multă lume, care nu se spală la fel de mult pe cât bate câmpii, e îngrijorată că nu au auzit tinerii din ziua de azi de Kafka.
În schimb, faptul că o societate este dresată sistematic în spiritul umilinţei şi precarităţii, nu stârneşte tot atâtea vociferări. Cred că una din marile devize care străjuiesc instituţia imbecilizării naţionale este răsturnarea unui celebru dicton franţuzesc – „Seuls les idiots ne changent pas d’avis”. La noi
, dimpotrivă, idioţii sunt mândri să îşi păstreze intacte părerile peste ani. Tutitutu nu se schimbă, se predă revăzut şi adăugit generaţiilor care vin.
Mi-am adus aminte de o întâmplare impresionantă povestită de un prieten medic – şi nu trebuie luată drept un exemplu absolut. O femeie de serviciu dintr-un spital, cu mult bun-simţ, mai puţină educaţie, o viaţă chinuită, un soţ alcoolic şi violent, multe nopţi dormite pe apucate prin spital, după un scandal acasă. Femeia pleacă în Italia, munceşte şi se recăsătoreşte.
S-a întors în România după trei ani de absenţă, pentru acte şi altele, şi îl vizitează pe prietenul meu. Îi mărturiseşte că nu a auzit în Italia în trei ani atâtea înjurături violente cât a auzit în Bucureşti într-o singură zi. Şi aici vine partea tare. Spune – domnule doctor, ştiţi ce mă sperie? Mi-e teamă că şi eu eram la fel. Parlez-vous tutitutututu?
PS – Trăim vremuri electorale, în care lumea îşi multiplică şi urâţenia, şi absurdul. Oglinzile ar trebui acoperite, pentru că priveliştea e înspăimântătoare. Iar Tutitutututu, se vede şi mai clar acum, e adevăratul virus care ne-a trimis demult şi ne menţine în cea mai discretă carantină istorică. “
La multi ani !
D-le Nastase pt fiul dv.LA MULTI ANI! si sa fiti mandru de el .Multa sanatate.
Ma asociez si eu urarilor si le extind si la nick-uri. La multi ani!
@La Multi Ani Fratiloor!:)
@contele!
Esti intr-o dispozitie depresiva astazi?
Nu ca nu ai dreptate, dar daca o iei asa in tragic,ce mai lipseste?Hai sa ne punem latul de gat! Asa?
Stimate conte, fii optimist, eu nu vorbesc tutututu, si ca mine destui….Inima sus, ia uita-te ce zi frumoasa de toamna este afara!
Si pe urma….nu ma fa sa cred ca ma lasi fara …ambasador!:)
@AAAAAYAAAA!
Nu ca vreau sa te zgandaresc , dar nu ti se pare ca dragukl de doktor vorbeste tututututu?
L-am auzit dand in Joanna ca-n sac de box!
Explica : vrea doktorul sa castige alegerile?NU!N-are ce-i trebuie! Atunci ce vrea? Sa sape la radacina candidatului social-democrat.O face degeaba? NU! cateva voturi mai ciuguleste si el.La ce foloseste?orice vot mai putin pentru majoritate este un vot in plus pentru asimetric…trist, foarte trist.Nu crezi?
Acuma , chiar m-am intristat….
Feciorului, Mihnea Năstase :
La Mulţi Ani!
La Mulţi Ani, machidoane, Mihnea Georgescu !
Tuturor Sărbătoriţilor, cu mult drag :
@
Adrian Nastase
La multi ani lui Mihnea si un cadou: un dans minunat pe o minunata muzica
Maxi, nu că vreau să te zgândăresc, dar ştii tălică vreun candidat social-democrat?! eu ba! nici măcar e-ba…
cât despre doctori, ştiu ei ce să facă şi anume cu bisturiul… ANeul ştieee!
@
cogito ergo sum
Incearca sa te stapanesti de la formulari tendentioase la adresa mea.
Observa ca nu te bag in seama. Vezi-ti de “coltzul tau de interes”.
Sesizez ca ai reaparut si ai devenit activ, brusc, dupa ce ai vazut ca am cunostinta amanuntita despre “negocierile” care se duc intre diverse grupari din servicii (cele politice au fost abandonate, cel putin pentru moment, dupa ce am scris despre ele) pentru “alegerea presedintelui” (democratica, desigur! asa se alege presedintele tarii, conform Constitutiei, in urma deciziei unor indivizi care vor ca Romania sa fie dominata de anumtie cercuri de interese obscure?).
Este sesizabil ca ma ataci pentru a te gudura pe langa persone aflate in cercul din jurul mascariciului intelighentiei locale, la chiefuri (pardon, intalniri electorale) – l-am numit pe Frunzaverde.
Nu te-ai orientat foarte rau pentru ca, daca mai are timp, Basescu il are in vedere pe numitul caraghios local pentru functia de premier.
Desigur, la cum il stie toata lumea, el se si poate razgandi- dar, deocamdata, esti pe drumul cel bun. Mai ramane – in cazul nominalizarii respectivului- sa vezi cum te aranjezi cu Parlamentul, ca sa si fie votat; asta e mult mai greu.
P.S.
In discursul tau lingusitor pe langa persoana care face tandem cu Fruzaverde la chiefuri (pardon, intalniri electorale) cand acesta recita ca sa amuze intelighentia (care, a doua zi povesteste de se aude pana la Bucuresti cum a evoluat, scenic, saltimbancul local, fost ministru al Apararii; radem, aici, transpartinic- acesta este adevarul- de ne pravalim) strecori neadevaruri flagrante.
Cand am manifestat eu un interes deosebit fata de Patriciu?
Poate, doar in aceeasi masura in care manifest pentru oricine cand este atacat pe nedrept.
In rest, insinuarea ta (pentru ca asta este, in context, incercarea de a-l asocia cu celelalte doua personaje- care, cu adevarat, prezinta interes pentru mine si nu am facut vreodata un secret din acest lucru) are ca scop clar mistificarea realitatii.
@
Maximmouse
Maxonule, raspunsul teoretic este: fiind cat se poate de clar ca unicul candidat care sigur va intra in turul II este Traian Basescu, fiecare dintre contracandidatii sai care conteaza (sau ar putea conta) isi desfasoara, firesc, campania pe doua planuri. Unul, general- anti- Basescu (lucru sesizabil) si celalalt pentru a obtine un plus de scor, scopul fiind intrarea in turul al doilea. Acest al doilea plan are ca specific concurenta (fireasca) intre contracandidatii lui Basescu. Pana acum, totul s-a desfasurat normal, caci este clar ca nu s-au atacat prin mijloace murdare.
Practic, raspunsul meu este interogativ: dupa ce am semnalat, cu cateva zile in urma, existenta unor “negocieri” (aparent doar) politice intre niste partide (dintre care unul este PD-L) pentru “cedarea” si, respectiv “adjudecarea” jiltului de la Cotroceni (dupa schema experimentata cu succes in 2004, in cazul lui Adrian Nastase, care a castigat alegerile dar nu a devenit presedinte) si dupa ceea ce am scris ieri (despre negocierile intre anumite grupari care au apartinut si vechilor servicii ale armatei si cele care au apartinut si vechii securitati) crezi ca mai pun pret pe asa-numita competitie?
Ai dreptate, speranta este, de data asta (paradoxal) in hulitul politic.
Daca va reusi sa reziste, daca va fi mai puternic decat acei mizerabili, vom depasi unul dintre cele mai periculoase momente prin care a trecut Romania in perioada postdecembrista (moment mult mai periculos decat cel din 1999 cand, aparent, aveam de a face cu o “cruciada a minerilor” cu Miron Cozma in frunte- practic, o tentativa de lovitura de stat, din care am reusit sa scapam razant, din fericire).
Daca Parlamentul s-ar misca (dar imi este din ce in ce mai clar ca numai o minune- sau o neasteptata interventie energica si convingatoare ar face sa functioneze gripatul mecanism al Legislativului) ar putea, cu succes, prin aplicarea procedurilor democratice constitutionale, sa dea Romaniei un guvern stabil (Johannis), situatie in care periculoasele (ca efect general) negocieri, la care m-am referit, si-ar pierde total importanta.
Pana si un nepriceput in ale politicii, chiar si un personaj total neatent la ceea ce se petrece in jur realizeaza ca marea batalie este pentru guvern.
La fel de usor sesizabil este- place sau nu place- ca unicul care lupta in acest sens (chiar folosind mijloace inacceptabile, care incalca flagrant Constitutia) este Basescu.
Este clar ca lumina zilei ca acea “coalitie majoritara”, care are la dospozitie TOATE mijloacele necesare pentru a da Romaniei un guvern (cel pe care il doreste- si care este pozitiv!) nu misca, lucru care indica, fara putinta de tagada, ca toate demersurile au fost declarative.
Din respect pentru adevar trebuie precizat ca si in aceasta majoritate parlamentara “declarativa”, care tine mecanismul gripat, exista o minoritate valoroasa, care incearca, sustinut si insistent sa il deblocheze.
In aceasta “minoritate in majoritate” imi pun toata speranta.
Sper ca stii care este cel mai remarcabil personaj activ: Adrian Nastase.
P.S.
Urmeaza, anuntate, superbe zile de toamna.
Sa ne bucuram de ele, Maxonule drag.
@Aya
Dacă n-aşi şti că o suferinţă cruntă te obligă să foloseşti medicamente care conţin morfină şi derivate ale acesteia care dau halucinaţii, aşi fi tentat să cred că ai revenit la sportul practicat de “tanchiştii sovietici” cu votka-kil, unde este notoriu faptul că deţii unele recorduri greu de doborât.
Cât priveşte acele “chiefuri” de care aminteşti, cine este Frunzăverde?
Când am poftă de un chef, eu îl fac doar cu prietenii personali.
In final, este bine de remarcat faptul că ai depăşit de mult monentul când erai REGINA recunoscută a forumurilor şi a blogului şi că te apropii tot mai evident de rolul de “Regină a Bâlciului”. Personal, regret evoluţia-ţi negativă.
PS: Cred că ar trebui să-ţi urmezi îndemnul: “Vezi-ti de “coltzul tau de interes”!”
cogito ergo sum,
Bețivii adevărați beau cu Tismăneanu.
@ Aya:
Multumesc pentru minunatele dansuri! :*
@ Gabriela
“Tismăneanu”
Şi la mulţi ani cu sănătate !
@AAAAYAAA!
Corect, dar hai la practica! care este locul doktorului in piesa asta?
S-a cam stricat vremea, vezi? Se pregateste negoitul sa o numeasca iar pe sulfina la mediu….remember, cele mai mari inundatii din ultima suta de ani cand s-au petrecut…NU RADE! Si la croitor, tot asa s-a stricat vremea pana au picat-o pe sulfina…:) Astia umbla cu necuratu-n frunte!:)Cum era ciuma lui Caragea? acuma avem: cele mai mari inundatii, cele mai gripe zoo, cea mai mare criza economica ( mondiala), cea mai turbata societate, cele mai, cel mai…necazuri!umbla sau nu umbla cu necuratu asimetricu?DAAAA!
@maximmouse
Domnule,am mai avut onoarea ! Pareti un aristocrat.De aceea v-am oferit postul de consul in defavoarea acelui tinerel nerabdator .
@Manuela
Pentru că-mi refuzaţi dreptul la replică mă văd obligat să mi-l pubilc pe alte bloguri, pe multe alte bloguri.
Al dumneavoastră, cu respect şi simpatie,
Cogito ergo sum
La Multi Ani!
@cogito
este o postare de felicitare si nu una in care sa ne aducem aminte de diferite tare, pentru care putem sau nu sa fim vinovati…
am incercat, pe cat posibil, sa evit coborarea nivelului discutiilor si acest tip de mesaje… atacurile personale de acest nivel nu cred ca-si au locul aici… nici amenintarile…
sunt convinsa ca acest drept la replica nu va face cinste…
@Manuela
Vă mulţumesc că ţineţi aşa de mult la cinstea şi onoarea mea.
Tocmai pentru că era o postare de felicitare şi până la atacul asupra mea mă înscrisesem în linie, poate că dacă doreaţi să evitaţi “coborarea nivelului discutiilor” nu ar fi trebuit să permiteţi acel atac care se încadra cu totul la categoria “pe arătură”.
Vă mulţumesc încă o dată pentru grija pe care mi-o purtaţi şi vă promit să mu mai recidivez, cel puţin faţă de “arăturile de toamnă” pe care le prestează protejata dumneavoastră, mai ales că poate se mai simte încă obligată faţă de sloda primită de la Hristea Priboi.
@ blogideologic
Filipas, ai mers prea departe.
Ai transmis catre Aya mesaje de amenintare cu specific fascist in noiembrie 8, 2009 la 3:09 am la postul lui Adrian Nastase „Ceea ce conteaza este dincolo de noi” si in noiembrie 8, 2009 la 1:03 am la postul „Basescu: Propunere la misto!”.
Eu nu amenint, ci avertizez.
Sa iti intre bine in cap (sa va intre in cap voua fascistilor) ca AYA NU ESTE SINGURA.
stai să cujetez, cum era vorba strămoşască? spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti? hm, gedo-dacule? ori ştie… altcineva?
La multi ani tuturor celor care gazduiesc in sufletul spiritul asociat in mod traditional arhanghelilor Mihail si Gavriil
indiferent de numele purtat in buletin. 
@
Cogitor ergo sum
ESTI O MARE TRISTETE PENTRU MINE- AM REALIZAT CINE ESTI
Desi cred ca ar fi trebuit sa realizez demult cine se ascunde sub nickname-ul- citat celebru “Cogito ergo sum” recunosc ca abia acum mi-am dat seama.
Intrucat, in mod obisnuit, fac rapid conexiunile, banuiala mea este ca am opus psihologic (auto)rezistenta la a te recunoaste.
De ce?
Pentru ca, in mod sigur, pana si subconstientul meu a refuzat sa creada ca sunt atacata pervers de cineva care mi-a fost prieten (se impune folosirea verbului la timpul trecut data fiind realitatea).
Esti o imensa tristete pentru mine.
Iata de ce.
Intre noi doi a existat un intens schimb epistolar (via mail) asa cum se intampla intre prieteni.
Ti-am povestit tot felul de intamplari- unele foarte hazlii- care aveau revelanta DOAR IN ACEL CONTEXT, al intamplarii pur si simplu.
Cele mai multe erau intamplari destul de vechi.
Nu mi-am putut imagina vreodata ca poate fi cineva atat de parsiv (despre tine as fi putut jura ca nu poti face astfel de lucruri!) incat SA SCOATA DIN CONTEXT SI SA EXTRAPOLEZE ELEMENTE SPECIFICE DOAR UNUI ANUMIT MOMENT- pentru a nu mai discuta de faptul ca acele momente tineau de anecdotica, nimic mai mult.
Adaug faptul ca absolut mizerabil este altceva, in ceea ce te priveste: incecarea de a folosi DETURNAT SI DETURNANT impotriva cuiva care te-a crezut prieten, elemente decontextualizate din istorisiri spuse liber, fara precautii- intamplarile respective fiind total nevinovate, fara urmari si fara alte implicatii.
NU am crezut ca ai un asemenea caracter incalificabil.
Ca sa te linistesc: NU AM A MA TEME DE NIMIC DIN CEEA CE TI-AM SCRIS si observ ca ameninti subtextual a folosi impotriva mea.
Sunt nevinovate intamplari de viata pe cand, este adevarat, eram vesela si sanatoasa. Intamplari simpatice, haioase cu mine si cu vechi amici.
(Fac o paranteza.
Esti unul dintre foarte putinii care au fotografia mea.
Esti unul dintre foarte putinii care, atat imagistic cat si metaforic, schimband ce este de schimbat din acele lucruri nevinovat jucause despre mine -aflate din povestirile pe care eu ti le-am spus cu relaxare- poate asocia acea figura a mea, pe care ai vazut-o, cu “dansul rochiei rosii” de mai sus, al lui Gillian Norris, pe care l-am dedicat baietilor de pe blog care si-au sarbatorit patronul in ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril.)
Insinuezi mincinos ceva penibil prin formularile “vodka-kil” si “tanchistii sovietici”.
Ca sa te scutesc de a te mai osteni sa folosesti, deturnant, anumite lucruri despre mine, spun eu, aici, despre ce e vorba, cu sublinierea ca esti penibil incercand sa folosesti o intamplare pe care ti-am povestit-o.
IATA INTAMPLAREA, POVESTITA PENTRU TOATA LUMEA (excluzand numele care sunt cunsocute- situatie in care, firesc, le trec sub tacere).
Totul se intampla in prima parte a anilor ’90 (aproape de 1990).
Eram jurnalist.
Am iesit la o carciumica impreuna cu doi colegi (cine a lucrat in presa stie ca asta e ceva firesc).
Unul dintre acestia era recunoscut pentru faptul ca nu se pilea niciodata.
Probabil, atunci a avut o zi “mai proasta”.
Bref, acela s-a pilit exemplar (si hazos de tot). L-am carat ca in Aventurile bravului soldat Svejk (e o poveste de un haz nebun, pe care acum vad ca a fost o greseala sa o spun celui care incearca sa o foloseasca, deturnant).
A doua zi, personajul in cauza le-a spus colegilor in redactie:”Sa nu beti cu X si cu “Aya” ca va baga sub masa. Astia beau ca doi tanchisti sovietici”.
Asta a fost tot.
Legat de minciuna mizerabila privind “solda”: nu am fost niciodata si nu sunt in solda nimanui.
Cu atat mai putin s-ar pune problema sa fi fost- sau sa fi putut fi- in “solda lui Hristea Priboi” (banuiesc ca ai vrut sa scrii Ristea Priboi).
Bref, ca sa fie clar, ca sa intelegi si tu:
NU am fost in solda lui Ristea Priboi.
Nu am fost – si nu sunt- in solda nimanui.
Pentru a demonta si sugestia din substrat: NU am lucrat cu sau pentru- si nu lucrez cu sau pentru- “servicii”, oricare ar fi acestea. Si nici cu- sau pentru- cineva din servicii, oricine ar fi acea persoana.
Banuiesc ca ai incercat sa construiesti acea minciuna de-a dreptul scarboasa (legata de “solda” in care as fi fost) pe faptul ca l-am cunoscut bine pe Ristea Priboi. Nu am facut un secret din asta (de altfel, l-au cunoscut foarte multi jurnalisti- era persoana publica, ocupa o functie publica; dupa 2000, a fost chiar deputat).
Nici nu as fi putut intelege anumite lucruri (inclusiv legate de chestiunile pe care le-am detaliat, de-a lungrul vremnii) daca nu l-as fi cunoscut (asta nu inseamna ca mi le-a povestit el- doar ca aveam profilul personajului si al multora dintre cei pe care i-am vazut in anturajul lui, in anumite momente).
Ca sa fie foarte clar: l-am cunsocut pe Priboi in perioada postdecembrista.
Dincolo de toate lucrurile negative pe care le-am spus si pe care le-as mai putea spune (pentru ca sunt departe de a se fi epuizat) despre Ristea Priboi, este bine sa afli (sa afle oricine, de altfel) si altceva: eu disting- ca in toate cazurile- intre personajul profund nociv prin ceea ce a facut si inteligenta iesita din comun a acestui om (Ristea Priboi), pe care o respect (asa cum respect inteligenta oricarui adversar sau chiar inamic).
Despre un om care, precum Ristea Priboi, stie 7 (sapte!) limbi straine (printre care araba si suedeza- alaturi de toate cele pe care le cunosc cei mai multi) se poate cel putin prezuma ca este inteligent- in cazul lui, prezumtia se verifica, pot garanta.
In afara de acest lucru, daca se face abstractie de ceea ce inseamna profund nociv acest om, Priboi este (intr-o discutie obisnuita, sa spunem) un personaj cu umor, agreabil, simpatic, spontan, bun vorbitor.
Nu pot (sub nici o forma!) spune ca are farmec personal- dar pot spune ca stie sa se faca placut si ca discutiile cu el nu sunt pierdere de vreme, dimpotriva.
Citez ceva descalificant pentru tine din mesajul adresat mie : “daca n-as sti ca o suferinţă cruntă te obligă să foloseşti medicamente care conţin morfină şi derivate ale acesteia care dau halucinaţii, as fi tentat sa cred (…)”.
(Mi-am permis sa fac eu corectiile gramaticale pe textul tau- nu sutn greseli banale de tastare, pentru ca le repeti constant).
MINTI!
Minti cu nerusinare si folosesti pervers verbul “a sti” intentionand sa dai credibilitate unei minciuni sfruntate.
SCOPUL MINCIUNII TALE este de a decredibiliza ceea ce afirm, asociind sensul cuvintelor mele cu “halucinatiile”.
Esti un tip jalnic- jalnic si mincinos! Cum te simti cand te privesti in oglinda? Dormi bine noaptea? Daca da, esti un monstru!
Iti construiesti minciuna, incalificabil, pe o realitate: o anumita maladie de care sufar si pe care nu o doresc nici dusmanilor mei.
Bref: este adevarat ca am o anumita maladie care cutremura lumea de secole.
Este adevarat ca ma lupt cu ea- si ca nu este usor (probabil, multi ar fi cedat in locul meu).
DAR NU ESTE ADEVARAT ca iau morfina si nici “derivate care dau halucinatii” asa cum spui.
Beneficiez de un cu totul altfel de tratament decat crezi.
Intrucat observ ca te preocupa starea sanatatii mele, iata realitatea.
Sunt beneficiara unui tratament special, la care foarte putini au acces.
Tratamentul meu se desfasoara (in anumite momente, pentru ca “lantul” sa nu se “rupa”) in strainatate. Cel curent se face in Romania (fiind, insa, tot special si exclusivist).
Acest tip de tratament cu totul aparte m-a ferit de situatia de a ajunge la (citez din mizerabila ta postare) “morfina si derivati care dau halucinatii”.
P.S.
ULTIMA OARA, PENTRU TINE, METAFORA “ROCHIEI ROSII”
(Observa atent- danseaza aceeasi din dedicatia pentru toti- dar intr-un alt moment. Vin viorile, la sfarsit.
Asa erau si trecutele mele mesaje prietenesti pentru tine- jucause, vesele, necenzurate. Ca acest dans al brunetei in rochei rosie.)
@
Cogito ergo sum
Mesajul meu din noiembrie 9, 2009 la 8:12 pm iti este adresat chiar daca ti-am gresit nickname-ul acolo (scriind Cogitor in loc de Cogito)
@Aya,
va doresc,cu sinceritate si credinta,sa treceti cu bine prin aceasta incercare grea.
@cogiti ergo sum
Bai ….te doare capu’?Las-o pe Aya,si in general….lasa-ne1esti imund.
@
Violet
Cu mult drag!
@aya
Fii puternica !
Mulţumim pentru urări domnule Adrian Năstase (cam tardiv de târziu
).
Îmi cer scuze pentru “deviaţii”. Suntem cu toţii încordaţi.
@
Gigi
Multumesc pentru gandurile bune.
Stiu bine ca in asemenea situatii sunt un sprijin efectiv.
@
Contele
Promit sa fiu- si, in consecinta, sa nu scapi usor de prezenta mea!
Gabriela Savitsky zice: “Îmi cer scuze pentru “deviaţii”. Suntem cu toţii încordaţi.”
E tare. E prea tare. Nu iscalesc. 
Bai dar cine umbla pe blogul asta? Ingeri d-aia care s-au facut negrisori cu codita si gherute? Injuraturi pe un subiect dedicat felicitarilor, ciolanul corupe dar nici chiar asa.
Manuela, chiar nu intereseaza pe nimeni frustrarile Ayei si ale lui Elmmar.
@
Maximmouse
Maxonul meu, tu esti acelasi mereu, de cand te stiu.
Si, tot de atunci, imi esti la fel de drag.
P.S.
Pentru tine, o (anumita) “poza vie” (in rochie rosie, in prima parte).
@
Fratele Marx
Uneori, imi placi.
Aya, tu mie imi placi intotdeauna!
Chiar si atunci cand nu-mi placi! 