Scrisoare catre Avocatul poporului

 Vineri, am adresat o scrisoare Avocatului poporului, in legatura cu Ordonanta de urgenta de modificare a Legii referendumului, adoptata de Guvernul Boc, pentru a-l favoriza pe candidatul Traian Basescu.

Puteti citi, mai jos, textul scrisorii

 ”Stimate Domnule Profesor,

Mă adresez Dumneavoastră cu rugămintea ca, în conformitate cu prevederile art.146 lit.d) din Constituţie, să sesizaţi Curtea Constituţională referitor la neconstituţionalitatea prevederile OUG nr. 103 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Sunt convins că şi în calitate de reputat specialist al dreptului constituţional aţi sesizat gravele încălcări constituţionale ale acestui act normativ care nu a fost iniţiat de către ministerul de resort şi care a avut un aviz negativ, de neconstituţionalitate, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Prin încălcarea normelor constituţionale, a fost adoptată OUG nr. 103/2009 cu următoarele motivări:

- punerea de acord a legii nr.3/2000 cu Decizia Curţii Constituţionale nr.392/2007;

- introducerea unor prevederi din „practica europeană în materie” concretizată în rezoluţiile Comisiei Europene pentru Democraţia prin Drept (Comisia de la Veneţia) intitulat „Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului”

Cele două motivări, chiar presupunând că ar impune aceste modificări – ceea ce nu e cazul – nu pot constitui argumente pentru reţinerea situaţiei de urgenţă, ele putând fi avute eventual în vedere pentru promovarea unui proiect de lege.

De altfel, textele constituţionale interzic promovarea unor astfel de modificări prin intermediul ordonanţei de urgenţă, fiind vorba de drepturi electorale.

În art.115, alin(4) Constituţia României se prevede:

„Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. „

Alin.6 al aceluiaşi articol menţionează că:

„Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”

Cea de-a doua încălcare gravă a normelor constituţionale o reprezintă inserarea, în cuprinsul ordonanţei, a obligaţiei Parlamentului de a se exprima printr-o hotărâre „în termenul de cel mult 20 de zile calendaristice”, în legătură cu solicitarea unui aviz pentru desfăşurarea referendumului.

În susţinerea acestui text, neconstituţional, primul ministru Emil Boc a interpretat tendenţios o recomandare a Comisiei Europene pentru Democraţia prin Drept (Comisia de la Veneţia) intitulat „Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului”, respectiv art.6.

Potrivit art. 64, alin(1), din Constituţie, consolidat prin mai multe Decizii ale Curţii Constituţionale:

„Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu …” .

Acest Regulament nu poate fi supus controlului niciunei alte puteri, el putând fi doar supus controlului de constituţionalitate potrivit art.146, lit.c).

Iniţiativa legislativă de modificare a Regulamentului aparţine numai parlamentarilor.

Procedura parlamentară a avizului cu referire la referendum, este prevăzută în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Guvernul nu poate, constituţional, să modifice actele de organizare şi funcţionare a Parlamentului, pentru că ar încălca prevederile art.1, alin(4) din Constituţie care stabileşte:

„Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.”

De altfel, art.69 alin(2) din Constituţie stabileşte în mod expres că parlamentarii au un mandat reprezentativ şi că „orice mandat imperativ este nul”.

Deşi liniile directoare ale Comisiei de la Veneţia, referitoare la referendum, nu au decât un caracter consultativ, dacă Guvernul a considerat oportun să le aibă în vedere, probabil că ar fi fost util mai degrabă, să fie puse în concordanţă prevederi care ţin exclusiv de competenţa acestuia, cum ar fi listele electorale sau comisia centrală cu caracter permanent.

Aş dori să mai relev un aspect deosebit de grav: în documentul Comisiei de la Veneţia se menţionează că:

„Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”. Evident regulile nu trebuie schimbate în timpul jocului.

Cu siguranţă însă juriştii europeni nu şi-ar fi putut închipui o modificare legislativă chiar în timpul unei proceduri de referendum deja declanşată.”