A investi în economia informatică reprezintă un răspuns la scăderea economică din ultima perioadă. Telecomunicaţiile, audiovizualul, informatica şi serviciile informatice, diversele servicii „on line” (toate acestea putând fi denumite generic economia informatică) reprezintă cel mai dinamic sector al economiei mondiale.
În majoritatea ţărilor dezvoltate, rata de creştere în domeniul informatic este dublă faţă de cea a economiei, în general. Creşterea în domeniul economiei informatice este mai mare de 25% din creşterea mondială.
Economia informatică este principalul factor de câştig în competiţia dintre economiile dezvoltate. Investiţiile în economia informatică sunt cele mai productive pentru că ele generează creşterea competitivităţii în celelalte sectoare ale economiei. În Franţa, de exemplu, aceste investiţii sunt de două ori mai reduse decât în SUA, de trei ori faţă de Europa de Nord şi Coreea.
Se apreciază că o dublare a acestor investiţii în economia informatică a Franţei va reprezenta un nou impuls pentru o creşterea economică suplimentară.
Pe de altă parte, activităţile în domeniul economiei informatice sunt mai puţin supuse procesului de delocalizare; reţelele de telecomunicaţii circuitele, instalarea acestora şi gestionarea lor nu sunt deplasabile. Circuitele de acces la sistemele informatice nu pot nici ele să fie departe de consumatorul final.
Chiar dacă în prezent echipamentele europene sunt concurate neloial de cele produse în ţările asiatice, este posibil ca apariţia de noi tehnologii, de mare capacitate, să constituie baza unei noi politici industriale europene. Pentru acestea întreprinderile europene dispun de un avantaj comparativ cu cele asiatice iar dezvoltarea lor va fi favorizată de către autorităţile naţionale, în special în ceea ce priveşte politica în domeniul alocării frecvenţelor.
La 28 aprilie 2008, Franţa a adoptat un Plan de dezvoltare a economiei informatice, capabil să plaseze această ţară între primele naţiuni în acest domeniu, până în 2012.
Acest plan a fost elaborat cu participarea celor mai importanţi “actori” din domeniu, iar în cuprinsul său au fost propuse şi analizate 27 de axe principale de acţiune. Întâlnirile s-au derulat pe o perioadă de 2 luni, interval de timp în care s-au desfăşurat circa 130 de ateliere de analiză, în cadrul unor forumuri organizate pe Internet, unde toate propunerile au putut fi discutate liber. În total, mii de persoane de pe întreg teritoriul Frantei au putut astfel să contribuie la această consultare naţională pe tema economiei informatice.
Planul propune peste 150 de acţiuni, centrate în jurul a 4 priorităţi:
- accesul fiecărui cetăţean la reţele şi servicii informatice;
- dezvoltarea producţiei şi ofertei de produse informatice;
- creşterea şi diversificarea utilizării serviciilor informatice în cadrul întreprinderilor;
- modernizarea guvernării economiei informatice.
Planul francez urmăreşte 3 mari obiective democratice, fiecare fiind ilustrat prin câte o măsură strategică.
1. Garantarea accesului fiecărui cetăţean la Internet de mare viteză.
Accesul la Internetul de mare viteză am devenit o condiţie esenţială de acces la informaţie, la educaţie şi la formare, dar şi la serviciile administrative. Chiar dacă anumiţi operatori afirmă un procent mare de acoperire a populaţiei (ce depăşeşte uneori 90% din gospodării), un număr important de cetăţeni rămân totuşi în afara ariei de acoperire, fiind astfel excluşi din societatea informaţională.
Această situaţie nu corespunde idealurilor şi drepturilor fundamentale proclamate de Constituţie – spun francezii – dar nici preocupărilor vizând dezvoltarea echilibrată a teritoriului, propagarea culturii şi nici chiar principiilor economiei de piaţă în care trebuie să se manifeste întreprinderile.
De aceea, Guvernul francez a stabilit ca obiectiv, până în anul 2012, ca întreaga populaţie să aibă acces la Internet de mare viteză. În acest sens, în 2009 urmează să fie lansată o cerere de ofertă pentru furnizarea serviciului universal de acces la acest tip de Internet, începând de la 1 ianuarie 2010. În acest sens, operatorii vor fi invitaţi să propună oferte care să garanteze tuturor francezilor, indiferent unde locuiesc, un acces la Internet de mare viteză (respectiv mai mare de 512 Kbit/sec) la un tarif rezonabil, mai mic de 35 de euro pe lună, tarifele şi viteza urmând să fie actualizate în fiecare an.
Fiecare francez, indiferent de domiciliu, va beneficia astfel de un drept de acces la Internet de mare viteză, opozabil unor operatori prestabiliţi. În acest sens, la finalizarea achiziţiei publice, statul va încheia cu operatorii o convenţie de acces universal la acest serviciu. Convenţia va prevedea ansamblul modalităţilor prin care francezii vor putea să obţină această prestaţie de servicii, regulile aplicabile reclamaţiilor, asistenţa tehnică, etc.
Realizarea achiziţiei publice va fi descentralizată, pentru a permite colectivităţilor locale care au investit deja pentru acoperirea la nivel local a accesului la Internet de a-şi susţine interesele şi a se articula astfel iniţiativele locale.
2. Trecerea la sistemul digital în domeniul întregului audiovizual, înainte de 30 noiembrie 2011.
Extinderea Televiziunii digitale terestre este unul dintre principalii factori de informatizare la nivelul populaţiei. Prin aceasta se urmăreşte ca înainte de finalul anului 2011 toţi cetăţenii Franţei să aibă acces la aceeaşi ofertă de televiziune digitală, respectiv: 18 canale digitale gratuite şi specializate pe domenii precum informare publică, tineret, muzică, educaţie civică, etc.
Anterior adoptării planului, prin Legea din 5 martie 2007 referitoare la modernizarea audiovizualului şi la televiziunea viitorului s-a prevăzut trecerea la televiziunea digitală şi apoi dispariţia difuziunii analogice. Începând din martie 2008, difuziunea tradiţională sau analogică va înceta progresiv, zonă cu zonă, în favoarea celei digitale, pe baza unui calendar stabilit de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În zonele în care nu va fi posibilă difuzarea terestră, va fi accesibilă accesarea gratuită a canalelor digitale transmise via satelit.
Acest proces va determina eliberarea unor frecvenţe ce prezintă excelente caracteristici de propagare. Exploatarea acestora reprezintă o oportunitate care va permite audiovizualului şi telecomunicaţiilor să realizeze o nouă etapă de dezvoltare.
O parte din frecvenţele eliberate prin încetarea difuziunii televiziunii analogice, respectiv sub-banda de 790 – 862 MHz, va fi destinată accesului la Internet de mare viteză. Este vorba despre frecvenţele cele mai joase, deci cele mai performante, care nu au fost niciodată destinate comunicaţiilor civile.
Totodată, Franţa va propune şi partenerilor săi europeni o utilizare coordonată a acestor frecvenţe, în scopul lansării unei politici industriale europene în sectorul telecomunicaţiilor, aşa cum s-a întâmplat cu sistemul GSM acum 20 de ani.
3. Reducerea costurilor în domeniul digital şi informatic.
Obiectivul guvernului este să ofere tuturor cetăţenilor posibilitatea de a trece la televiziunea digitală şi să acceadă la noile reţele de comunicaţii.
Pentru aceasta se are în vedere realizarea unei campanii naţionale de informare, acţiuni de comunicare locală, precum şi a uni centru de apel destinat informării publice în acest domeniu.
Totodată, în privinţa cazurilor sociale se are în vedere acordarea unui ajutor financiar pentru achiziţionarea şi instalarea echipamentelor de recepţie a televiziunii digitale terestre. În plus, persoanele vulnerabile, precum vârstnicii sau cei cu handicap, care au nevoie de mai mult sprijin pentru a putea să treacă la televiziunea digitală, vor beneficia de unele facilităţi suplimentare din partea societăţilor distribuitoare de echipamente şi servicii de profil.
În acest context se are în vedere diversificarea domeniilor în care este utilizată tehnica informatică, atât în domeniul economic, cât şi cel al administraţiei sau al particularilor:
- generalizarea instrumentelor de identificare electronică, pornind de la cartea de identitate electronică (începând cu anul 2009);
- extinderea utilizării sistemelor de videoconferinţe;
- reţele de servicii informatice pentru studenţi şi creşterea disponibilităţii on line a materialelor academice;
- dezvoltarea comerţului electronic şi a sistemului de muncă la distanţă (tele-muncă);
- instituirea dosarului medical partajat (accesibil on line) şi dezvoltarea sistemului de consultaţii medicale la distanţă;
- instituirea procedurii de plângere prealabilă on line şi a ghişeelor de acces la justiţie care să permită obţinerea de informaţii cu privire la stadiul şi derularea unui proces civil din orice loc.
În prezent, Franţa are circa 18 milioane de abonaţi la Internet, dintre care 16,5 (61%) au acces la cel de mare viteză, majoritatea acestora prin intermediul ADSL.
Aceste cifre plasează Franţa în poziţia a 3-a în Europa în privinţa accesului la Internetul de mare viteză, la egalitate cu Marea Britanie, după Olanda (74%) şi Elveţia (69%).
La nivel mondial, Franţa este pe poziţia a 11-a între ţările cele mai conectate la Internet de mare viteză, pe primele locuri fiind situate Coreea de Sud (93%), Hon Kong (76%), … Canada (65%).
Analiza stadiului actual al aplicării planului
La 22 iulie 2008, Comitetul Strategic Naţional, prezidat de Primul Ministru, a oficializat Calendarul de încetare a existenţei televiziunii analogice pe teritoriul Franţei. Teritoriile şi departamentele de peste mări vor trece la televiziunea digitală, ca şi teritoriul continental, înainte de 30 noiembrie 2011. Cu prilejul acestei reuniuni, Comitetul a decis crearea unui nou fond de ajutorare a familiilor cu venituri modeste pentru a trece la televiziunea digitală.
Cu această ocazie, Comitetul a amintit că a fost alocat un buget de 277 milioane de euro pentru a sprijini francezii să treacă la televiziunea digitală, ajutându-i pe cei nevoiaşi să realizeze adaptările necesare.
Un nou fond de ajutorare a familiilor cu veniturile cele mai modeste
Pe de altă parte, ajutorul prevăzut actualmente de lege pentru susţinerea familiilor care rămân în afara Televiziunii Digitale terestre va fi extins în cadrul unui fond special, astfel încât să asigure, în totalitate, achiziţionarea unui echipament de recepţie prin satelit pentru 50% dintre familiile cu veniturile cele mai reduse, care nu recepţionează televiziunea terestră digitală decât pe cale undelor hertziene.
Acest sprijin, a cărui modalitate de acordare va fi stabilită până la 15 septembrie 2009, trebuie să le permită beneficiarilor să-şi achiziţioneze antena parabolică necesară recepţionării televiziunii terestre digitale. În acest sens, Primul ministru a cerut ministrului de resort să pună această chestiune în discuţia colectivităţilor locale, pentru a examina împreună cu acestea posibilităţile de a ajunge la un rezultat favorabil cetăţenilor.
Estimările arată că pentru circa 5% din teritoriul (european al) ţării televiziunea digitală terestră va rămâne inaccesibilă în zonele de „umbră”, recepţia urmând să se facă aici prin intermediul satelitului.
16 milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiei digitale în universităţi
În cadrul Planului de relansare a dezvoltării tehnologiilor digitale, prezentat la 20 iulie 2009 de către Ministrul învăţământului superior, vor fi alocate 10 milioane de euro pentru a realiza acoperirea WiFi a campusurilor, iar 6 milioane de euro vor fi alocaţi pentru achiziţionarea echipamentelor necesare difuzării cursurilor în sistemul Podcast*.
Ministrul a anunţat că Guvernul, având un suport financiar de 16 milioane de euro, se angajase să finalizeze acoperirea WiFi a campusurilor şi să impulsioneze dezvoltarea echipamentelor necesare difuzării cursurilor şi suporturilor de curs în sistemul Podcast (sau walkie-talkie).
Astfel, ministrul a indicat că în cadrul pachetului WiFi al Planului de dezvoltare a tehnologiei digitale în universităţi vor fi investiţi 10 milioane de euro în scopul dublării capacităţii de recepţie şi pentru a permite tuturor studenţilor să acceadă pe cale digitală la cursuri în orice punct al stabilimentului universităţii (bibliotecă, sală de cursuri, holuri, cantine, etc) şi să beneficieze de acces gratuit la internet, de mare viteză.
Totodată, ministrul a prezentat pachetul Podcast pentru care vor fi investiţi 16 milioane de euro (respectiv circa 150.000 de euro pentru fiecare stabiliment, în funcţie mărimea acestuia, numărul studenţilor vizaţi, echipamentele existente şi soluţiile tehnice stabilite). Difuzarea cursurilor în sistemul Podcast permite gestionarea în mod individual a ritmului de învăţare, dar mai ales recuperarea unui curs pierdut.
Sistemul Podcast permite:
- dotarea tuturor stabilimentelor de învăţământ superior (amfiteatre, săli de cursuri) cu mijloace profesionale şi automatizate de recepţie;
- formarea directă, nemijlocită, de cadre didactice;
- punerea în aplicare a unui sistem tehnic care să sprijine ministerul învăţământului în privinţa aspectelor juridice, tehnice şi pentru schimbul de bune practici.
În fine, ministrul a reamintit că finanţarea acestui sistem va permite generalizarea utilizării de instrumente digitale în cadrul universităţilor, miză esenţială pentru obţinerea de competenţe în domeniul digital, egalitatea de şanse şi reuşita studenţilor.
Credeti ca astfel de idei ar putea fi discutate si in Romania si, eventual, sa fie puse in aplicare?
____________________
* Un Podcast este definit ca o serie de fişiere de calculator, de obicei, în format digital audio sau video, care periodic sunt disponibile pentru descărcare prin mijloace specifice de pe web.
Cred ca este o deosebire importanta intre Franta si Romania.
Franta are producatori majori pentru toate tipurile de echipamente si soft necesare acestui plan (care pariez ca vor cistiga licitatiile).
Romania nu are decat importatori.
Planul este poate si un ajutor de stat catre industria nationala.
Impactul imediat ar fi mai limitat la noi. In al doilea rand daca vorbim de industrie aceasta trebuie sa fie si ea pregatita pentru o conducere automatizata si de la distanta a productiei, , remote trouble shooting, gestiunea eficienta cu baze de date, productie just in time utilizarea zilnica a teleconferintelor.
O mica corectie in ce priveste echipamentele si softul de telecomunicatii SUA si Europa domina piata nu cei asiatici. Si in acest domeniu putem vorbi de o concurenta accerba dar in nici un caz neloiala.
Iar in jargonul pietei cand vorbim de internet si servicii internet si media de mare viteza nimeni nu se gindeste la cei 512 Kb/s si la 100 Mb/s.
Informatizarea societatii a fost o preocupare permanenta a guvernelor franceze. Inca din 1978 s-a comandat raportul Nora-Minc in care se conchidea ca informatizarea este o chestiune de suveranitate nationala.
Noi, in Romania, de la comunisti s-a mostenit o retea de centre judetene cu activitate in domeniu si Institutul de Conducere si Informatica.
Sub influenta acad. Draganescu s-a constituit Comisia Nationala de Informatica (CNI) care ar fi avut ca obiectiv, impreuna cu centrele teritoriale, informatizarea societaii romanesti.
O realizare a acestei structuri a fost sistemul de evidenta a populatiei pentru Politie. Dealtfel se preconiza ca centrele de calcul, indrumate de CNI sa proiecteze si sa implementeze sisteme informatice la nuvel national (asigurari de sanatate, pensii, autoturisme etc.) Se considera ca preluarea datelor la implementarea sistemelor constituia un varf de sarcina care trebuia preluat de catre aceste centre. Apoi, intretinerea si exploatarea sistemelor ar fi revenit beneficiarilor.
Ei bine decaderea centrelor de calcul si a CNI a inceput in guvernarea 1996-2000 cand la presedentia CNI a ajuns un oarecare Iustin Georgescu. Acesta a deturnat contractele de stat catre firma sa.
Apoi guvernarea Nastase prin masuri probabil bine intentionate, dar prost aplicate, a desavarsit dezastrul. A dat o hotarare de privatizare a societatilor de informatica catre investitori strategici. Rezultatul: platforma Pipera a fost cumparata de celebrul Haysam, Comisia Nationala de Informatica desfiintata, iar centrele de calcul vandute. “Investitor strategic” este oricine isi trece in statut, codul activitatii de informatica.
Dintre toate centrele de calcul din tara numai cel din Piatra Neamt si-a pastrat profilul. Hotararea de Guvern scoasa de d-l Nastase s-a dovedit inoperanta.
Desigur ca vrand-nevrand societatea romaneasca se informatizeaza. La un moment dat se vorbea de e-guvernare.
Informatica, alaturi de publicitate si “asistenta tehnica”, este canalul de scurgere a fondurilor publice. Recent s-a auzit ca ministrul Nicolaeascu a dat cateva milioane de euro pe un sistem informatic neoperational. Mai ajung la urechile noastre, din cand in cand, despre programe platite scump (alegeri, de ex)
Ce-i de facut?
In primul rand, un program precis cu obiective si termene.
In al doilea rand, stabilirea responsabilitatilor
In al treilea si in primul rand, alocarea fondurilor.
Practic asta este infrastructura informatica. Care se distribuie in mod egal tuturor cetatenilor. Si nu e nici vorba despre mari sume de bani dati cetatenilor, adica pomeni din alea care sa ii stimuleze sa stea acasa si sa traiasca pe banii statului.
Asa ca da, mi se pare o idee buna.
@ A.N.
Stimate domn,
Iata una dintre cele mai interesante (pentru mine chiar tulburatoare !) postari ale dvs.
Mi-e greu sa comentez, « la cald », pe substanta ei, fara o serioasa reflectie prealabila.
As vrea doar sa fac doua observatii preliminare, asa, ca un circotas de serviciu.
In primul rind, a investi în economia informatică NU reprezintă un răspuns la scăderea economică ! Mai mult, pentru UNELE tari, aceasta este, dimpotriva, un raspuns la CRESTEREA economica. Sigur, in Romania, de exemplu, aceasta directionare ar putea fi contabilizata la capitolul « masuri anticriza ». Daca ar exista. Directionarea. Sau capitolul.
Apoi, nu vad nimic despre politica informatica, despre acel adevarat vis al democratiei participative generalizate. La asta nu se gindeste nimeni ?
“Planul este poate si un ajutor de stat catre industria nationala.”
Corect !
@ AN
Incercati sa destupati creierele romanilor, sa bage si ei la tartacuta ca INVESTITIILE IN INFRASTRUCTURA SUNT O MASURA ANTICICLICA, POTRIVITA PE FOND DE CRIZA ECONOMICA. In criza, statele investesc in ce se poate pentru ocuparea fortei de munca, pastrarea fortei de munca calificate, stimularea consumului, rularea banilor pe piata.
Asa au iesit din criza SUS, Franta, Germania, recent Ungaria.
eugen, sunt de acord ca, timp de 20 de ani, clasa politica romaneasca si-a batut joc de economia nationala. Ceausescu a lasat o infrastructura, o Romanie moderna, o industrie si agricultura evoluate pentru anii ’90. A, si firmele impreuna cu conturile Securitatii care au devenit peste noapte private. Incepand din decembrie 1989, 100.000 de indivizi s-au trezit hop-top capitalisti, noii baroni, acaparand toate bogatiile tarii. Asta n-ar fi nimic daca miliardarii de carton n-ar fi instrainat tot, absolut tot din resursele si capitalul romanesc. Ni se spune ca Romania nici n-a avut industrie, bun, de ce nu a intrat in patrimoniul romanilor deposedati abuziv de pilda?
Bon, din “fiarele vechi” s-au facut averi bune, iar romanii au ajuns cersetori in tara lor. Si li se spune ca pentru ei nu pot exista politici, ca nu e liberal, deontologic si alte baliverne. In timp ce ungurii, polonezii cehii, grecii investesc in capitalul uman, pun in aplicare proiecte de interes national, la noi deontologul de serviciu repeta deamboulea ca NU SE POATE. De ce? Nu s-au aliniat astrele?
Sa fim seriosi, ni s-a pus pumnul in gura spunandu-ni-se ca suntem o tara de servitori, ca la noi nu se poate industrie, ca romanul nu poate fi propietar. In 2006 s-a pus punct finantarilor europene pentru producatori si exortatori si ni s-a dat mesajul ca suntem o tara de speculatori imobiliari si petrolisti. Dupa prabusirea balonului, am ramas cu ce aveam IN REALITATE. E drept, ne-am fi descurcat mai bine cu investitii in toate tipurile de infrastructura anii trecuti, dar nu putem da timpul inapoi. Ne descurcam cu ce (INCA) avem, chiar daca unora li se scurg ochii.
Adevarul este ca, pe fondul crizei economice interbelice, Statele Unite au iesit din groapa prin investitii in infrastructura rutiera: sosele, poduri, autostrazi. Astazi, avand autostrazi, investesc in infrstructura informatica. Asta nu inseamna ca investitiile romanesti trebuie canalizate exclusiv pe constructii. Avem nevoie in egala masura de inceperea investitiilor in infrastructura rutiera, feroviara SI in infrastructura informatica, tinand cont de terenul pe care l-au castigat in Romania afacerile online. Nu stiu de ce presimt ca anul acesta vom iesi din criza iar in 2010 o vom duce mai bine.
Un program foarte bun. O alta idee ar putea fi imprumutata din Germania. Acolo administratia publica e pe Linux, nu Microsoft. Si aceasta din mai multe considerente: pret, securitate, transparenta surselor, performanta etc.
Domnule Nastase,Tariceanu a incercat sa impuna cate un calculator pentru fiecare elev si deja era foarte mult pentru tara(toti faceau calcule ce spagi se dau ,nu realitatea necesitatii) iar dvs. ca si Tariceanu propuneti un plan informatic care ar costa pe termen lung miliarde multe de euro ,dar nu vedeti ca ,Comunistii nu doresc asa ceva.Ei nu vor evoluarea acestui popor,ci ramanerea cat mai inapoiata a natiei asa cum se intampla in mediul rural unde traim in 70-80% din cazuri ca in anii 50-70.Uniti-va si faceti ceva nu mai vorbiti numai.
Sincer, nu prea inteleg de ce se pune chiar atata accent in UE pe internetul de mare viteza (intelegenad prin asta mii sau zeci de mii de Kbps). Astfel de rate de transfer sunt necesare, in prezent, doar pentru transmiterea informatiei video.
Deoarece inca nu intrevad nici o “killer application” bazata pe transmiterea informatiei video, cred ca la mijloc e lobby-ul televiziunilor private, care constata ca modelul economic pe care sa bazau – de a atrage audientza pentru a o vinde clientzilor – nu mai functioneaza. Tanara generatie s-a obisnuit sa boicoteze reclamele, de ex comutand pe alt post, sau sa verifice si compare oferte pe Internet (care inca e relativ liber, in avantajul consumatorilor), iar tehnici moderne cum ar fi recorderele digitale permit vizionarea decalata si sarirea rapida peste reclame. De aceea televiziunile private vor incerca sa fortzeze mai mult sisteme de genul “pay per view”. De asemenea televizunea prin internet le va permite o estimare forte precisa a audientzei, iar coroborand eventual cu alte date (de ex. adresa, istorie, etc) o estimare buna a structurii acesteia, parmitzand astfel reclame personalizate pentru grupuri tinta sau chiar indivizi.
Unde cred eu ca gresec ei, e in faptul ca subestimeaza unele aspecte care tin de cultura Internetului, de ex. ca in Internet tot continutul trebuie sa fie gratuit. De aceea prevad o revenire a televiziunilor publice, eventual in paralel cu o oferta complet descentralizata, in care consumatorul de media devine si producator (sau prosumator cum il numea Alvin Toffler).
Desigur daca lobby-ul e suficeint de puternic, am putea asista si la o pervertire de tipul pensiilor private. Statul si-ar putea de exemplu obliga cetatenii sa plateasca taxe pentru televiziunile private, sau pentru infrastructura privata, sau ar ptuea interzice, sub diferite pretexte, continutul produs de indivizi.
Pare aproape ireal de frumos sa se intample un asemenea lucru in Romania. Ar insemna expoatarea unui potential de inteligenta exceptional.
Sunt incantat de modalitatea foarte practica pe care francezii o propun pentru informatizarea societatii – actiuni si obiective clare, avantaje limpede explicate. Dar asta este poate rezultatul acelei foarte largi consultari a celor interesati.
Eu nu inteleg de ce se precipita francezii la modul asta cat se poate de socialist. Sau pentru ca nu s-au priceput sa dezvolte pana la capat Minitel-ul
sufla si in… Internet?!
Preocuparile francezilor pentru informatica dateaza de mult timp, as zice ca inca din decada ’50-’60 iar Franta a privit chestiunea ca pe una strategica, dovada ca au creat si au incercat sa impuna un jargon propriu de specialitate care sa se substituie celui american. A mai ramas din acest jargon, in oarecare folosinta – macar la noi – cuvintul “logiciel”, oarecum echivalentul “software”. Meritul francezilor este acela ca mai intotdeauna au privit in mod coordonat dezvoltarea informaticii, in orizont national. Si in Romania dezvoltarea informaticii a fost una interesanta, chiar sub comunism, pina la un moment din decada ’80-’90, acela al aparitiei pe scara larga a calculatorelor personale, moment din care prelucrarea informatiei a inceput sa se disemineze catre persoanele fizice. Pina atunci, centrele de calcul (fie teritoriale, fie la nivel de structuri economice) asigurau atit concentrarea puterii de prelucrare a informatiei cit si controlul pe care statul comunist simtea nevoia sa il exercite intr-un domeniu care putea deveni foarte periculos pentru el. Momentul a coincis si cu unul de incetinire a ritmului de automatizare in industrie, datorita problemelor care incepusera sa apara in asigurarea locurilor de munca pentru o populatie in continua crestere si care, la vremea aceea, era una destul de tinara. Ulterior, pe fondul unei informatizari din ce in ce mai distribuite, probabil ca desfiintarea centrelor de calcul a insemnat ceva normal, nici ICI nu mai avea de ce sa fie privilegiat. Desfiintarea comisiei, ca autoritate centrala, a fost insa – cred- o eroare, deoarece nu a mai ramas nimeni care sa urmareasca lucrurile la nivel central. Preocuparile pe plan international par acum a fi doua, in principal: in America se poarta discutii despre costurile accesului firmelor si institutiilor la bazele de date si informatie acumulate si stocate in retele. In Europa, iar in Europa, prin Franta, dl Nastase ne semnaleaza ca incep pregatirile pentru realizarea viitoarelor platforme multimedia, fiindca asta inseamna pina la urma sincronizarea programului privind DVBT si a internetului popular. Francezii par a fi considerat dezvoltarea informaticii si ca pe o chestiune de civilitate: Minitelul, permitind comunicarea – asa cum se poate – primirea unei cantitati de date de la populatie. Televiziunea digitala aduce, din punct de vedere al consumatorului de informatie, macar doua noutati importante: posibilitatea de a creste numarului posturilor de televiziune cu un ordin de marime si posibilitatea comunicarii bilaterale intre posturile de televiziune si fiecare abonat. Posibilitatea inzecirii posturilor de televiziune prin digital (la fel si in cazul radio) ridica pentru noi o problema: sa ne imaginam ca numarul posturilor noastre de televiziune s-ar inzeci. Numarul posturilor cu audienta nationala nu ar creste insa prea mult – ceea ce inseamna ca se vor multiplica posturile de televiziune zonale si locale, mergind pina la cele de cartier de oras mare, orase mici, zone de citeva comune. Pe de o parte, se pune problema unei industrii a informatiei care sa alimenteze cu subiecte atractive aceasta multitudine de posturi: nu pot transmite toate stirile preluate de la 2-3 agentii de presa; pe de alta parte, nivelul unor subiecte va cobori pina la nivelul schimbului de cuvinte dintre vecini de acum, de genul “Ilie de la apartamentul 32 iar i-a dat Getei un pumn in ochi”. Pe de alta parte, se pune problema finantarii acestor multe posturi locale de televiziune, avind fiecare procente reduse de audienta. Reclamele vor fi din cele locale, pe care le vedem astazi in colectii de carti galbene locale din alte tari (de ex. restaurantul de pe str. Fantomelor colt cu Cirligului ofera lunar cite un mititel gratuit prin tragere la sorti), dar asta presupune un anumit nivel economic, foarte multe firme trebuie sa-si permita reclame televizate, chiar ieftine. Altfel, posibilitatea de multiplicare a posturilor de televiziune oferite de televiziunea digitala nu va putea fi exploatata. Comunicarea bilaterala inseamna nu doar posibilitatea raspunsului, ci si adresabilitatea si personalizarea, se va putea merge pina la transmiterea pachetelor publicitare pe grupe de receptori avind trasaturi comune, ori mai indepartat, chiar individual. Internetul popular, extins, presupune o modificare a modului educational: de la a invata in sensul de a fi invatat de altii, la a sti sa inveti. Internetul ofera acces, prin diferite metode, la un mare numar de cunostinte, informatii, date stocate, accentul urmeaza a fi pus pe folosirea lor in masura cit mai mare si in mod cit mai eficient. In Romania, costul accesului la internet este de 5-6 ori mai mic decit cel preconizat de francezi si sa speram ca providerii nostri de internet nu citesc documentele franceze. La noi o problema ar fi insa nediscriminarea intre provideri: providerii care dispun de retele telefonice ar fi mai avantajati. Un ajutor de stat ar putea fi util in acele zone in care comunicatia telefonica este deficitara, deoarece investitiile in broadband sunt destul de mari si greu de rentabilizat in cazul mediilor rurale, cu lume mai putin garnisita la buzunare.
Sigur ca si noi putem profita de acest salt tehnologic in folosul populatiei si poate si al industriei: de exemplu, putem revitaliza industria electronica, de la receptoare pentru radioul digital, echipamente pentru sistemele digitale in sine, noi generatii de echipamente de larg consum deoarece mai ales ca protocolul TCP/IP este de destui ani implementat in controlerele pe 8 biti: conducerea masinii de spalat de acasa se putea face prin internet inca de citiva ani. Cunosc si o firma de-a noastra care conduce prin internet niste motoare electrice mari situate in SUA si asta de mai bine de cinci ani. Tot ceea ce este bun electric de larg consum poate fi acum reproiectat prin prisma capacitatilor comunicationale. Depinde insa de dorinta noastra de a ne inscrie din nou in competitia economica: atit timp cit dorim sa face produse ori sa oferim servicii care sa se vinda singure, cam greu. Nu cred ca asiaticii fac europenilor, ori americanilor, o concurenta neloiala: atrase de profit, mari companii occidentale si-au mutat capacitati de productie si chiar de dezvoltare in Asia; salariati localnici au deprins cunostinte si tehnologie si si-au deschis firme proprii. Deja la asiatici au aparut firmele de inalta tehnologie, cu nimic mai prejos in ceea ce priveste performantele si calitatea ( si preturile ) decit cele occidentale si pot chiar nominaliza un producator asiatic care, pe citeva mii de produse vindute in Romania, a inregistrat zero defecte pe patru ani de utilizare, ceea ce nu este de colo). Faptul ca au scapat din ochi perspectiva de dragul cresterii profitului pe termen scurt, iata ce ii macina acum pe unii europeni. Sa nu uit, ii multumesc domnului Nastase pentru publicarea acestui articol, care poate avea comentarii mult mai extinse decit permite utilizarea decenta a spatiului pentru comentarii.
Uitasem: 500 de posturi de televiziune ar insemna un necesar de difuzare cam de 182500 (!) de filme pe an, la fel seriale, telenovele, sute de mii de alte productii de televiziune. DVBT devine deci foarte important pentru numarul de locuri de munca. Intr-un astfel de sistem, Romania ar putea produce nu 30 de filme pe an, virful de productie din vremea lui Ceausescu, ci chiar si 25000-30000 de filme anual.
“De aceea prevad o revenire a televiziunilor publice”
Da, dar vor fi pe Internet de mare viteză.
+ Draghi Puterity spune: septembrie 12, 2009 la 2:54 pm
). În modelul economic fiziocrat, valoarea economică este definită prin valoarea pământului. Şi cum spunea Poetul Naţional Mihai Eminescu : “Vreme trece, vreme vine,/Toate-s vechi si noua toate; / Ce e rau si ce e bine /Tu te-ntreaba si socoate”. Deja în Strateghikonul împăratului Mavrichie, valoarea economică era definită prin valoarea pământului atunci când teoretiza modelul economic răzeşesc, eu folosesc termeni moderni amestecaţi cu termeni din Moldova Muşatină. Deci este vorba despre valoarea economică definită printr-un arhetip cultural străbun.
Sincer, nu prea inteleg de ce se pune chiar atata accent in UE pe internetul de mare viteza+
Ei vor să construiască modele economice viabile, folosind Internetul. Pentru că este o criză cumplită de noi modele economice noi, de asta s-a încercat cu bula dot.com, care a capotat. Până la urmă, orice model economic viabil trebuie să fie redus la modelul fiziocrat (briciul lui Occam lucrează
Domnule Nastase, interesant ce scrieti, dar clasa politica romaneasca NU ESTE CAPABILA SI DORNICA SA FACA CEVA PENTRU DEZVOLTAREA TARII. Ei, politicienii, cu mici exceptii, se gandesc EXCLUSIV la buzunarul propriu. Dv. nu vedeti ce se intampla in tara noastra.Faptul ca umblati mult prin strainatate nu va permite ce se intampla aici. Uitati-va cum dreapta isi da mana pentru realegerea lui TB. Acum am dovada ca si acest Crin Antonescu a dat mana cu Diavolul, asa cum MG a facut in dec. 2008. In cine sa mai credem ? Mai are rost sa votam ? NU, NICIUNUL DIN ACTUALII POLITICIENI NU SPUNE ADEVARUL, TOTI una spun si alta fac. Dumnezeu sa va dea dupa fapte, nu dupa vorbe. Tineti de putere, ca nu peste mult leul/ron va disparea, la fel si Banca nationala, iar tara va fi guvernata de FMI. Se vor rasuci in mormintele lor toti inaintasii nostri vrednici. L-ati impuscat pe Ceausescu in seara de Craciun, mintindu-ne ca el a distrus economia nationala. Acum Romania e pe moarte. Pe cine vom impusca acum ? Traim cele mai negre zile din viata, asta doar pentru cei care am mai ramas cu adevarat romani !
PS- Noi murim de grija francezilor ?!
Mă-neacă fumul toxic de la incendierea depozitului de cauciucuri dar gândul mi-i la primul bărbat al ţării, să nu fie “afumat” şi să-l surprindă -ireversibil – fumul care persistă de 5,5 ore.
Opt pompieri “norocoşi” sunt la spital. Ei au prins locuri ! Noi ăştia două milioane ce-om face ?
Domnule Nastase, scuzati-ma, m-am tot luat cu diverse si am uitat: a fost lansat site-ul de la Mizil? Daca da, ne puteti da adresa?
W/o comment sau mai apropriat de PSeul dl. Neagu nu am nimic de spus nimic de adaugat.
Un off topic pentru carcotas,
Fearing ca un mesaj de raspuns adresat tragicului blogiilogic nu va fi publicat doresc pe aceasta cale sa-i reamintesc unui pseudo amic , ca atunci cind plateste sec dupa neve sau dupa “pe de sase”, si face o presupusa metafora , ori imi accepta si mie metafora,”joci la cacialma” ori isi cere scuze pentru ca m-a jignit.Eu ii amintesc si ca septicul pe care la invatat de la tata Leana este alceva decit pockerul nu neaparat de Cazinou.Perversa chestiune atunci cind nu te corectezi , nu iti ceri scuze sau nu admiti pur si simplu ca esti un blogiilogic croit dupa chipul si asemanarea lui Basescu!
Se pare ca de aici au imprumutat si niste colegii ai nostri care se doresc elita ,arta dialogului, dialogul surzilor!
Blogiilogicului,
ii spun ca nu ma cheama Vasile ci Viorel si ca ca peste 10 ani ,neschimbat, semnez Vasile.Inca o data imi cer scuze pentru off-topic.
Soluţie criptată în “Vladimir Voronin”
Vlad-i- mir Vor-oni-(n); se traduc: i, mir, oni
Vlad-şi-pace vor- ei ; soluţia decriptată este :
EI VOR PACE ŞI VLAD ( ŢEPEŞ )
Mai clar, basarabenii vor pace şi tragerea în ţeapă a lui
Vladimir Voronin ! Şi noi ca ei…
@All: Buna Dimineata! Cititi aici: http://marcus64.wordpress.com/2009/09/13/basescule-ia-o-pauza-man/
sa fiti iubiti
marcus
Off topic, un articol interesant pe blogul dnei Roxana Iordache: se pare ca Autoritatea Electorala Permanenta saboteaza trimiterea in instanta a 3000 de votanti multipli la europarlamentare. Iata citi oameni cu “imunitate” ne ofera regimul presedintelui Basescu.
Augustin,
). Fii generos, te rog, si spune-mi si mie in ce parte a lumii (si, eventual, in ce epoca istorica) plasezi tu aceasta “DEMOCRATIE PARTICIPATIVA GENERALIZATA”, ca maine imi cumpar bilet si fac o vizita de curtoazie pe acolo, chiar de-ar fi vorba de Grecia antica – desi, parca nici la ei sclavii si femeile nu aveau drept de vot… 
mersi ca imi anunti existenta “democratiei participative generalizate” (septembrie 12, 2009 la 10:45 am) ; de a carei realitate nu eram informat (ca sa nu mai spun ca nici nu banuiam ca aceasta viseaza si ca visul ei este “politica informatica”
Am vazut ca Basescu a fost la ziua cascavalului si oamenii l-au apostrofat de faptul ca nu o duc mai bine in ziua de azi.. Sfatul meu ar fi sa profitati de aceste imagini pt a arata Romaniei cat de rau se traieste cu acest presedinte..Poate stiti la ce ma refer..
Ilie
Traim intr-o tara plina de politicieni…asa ca nu cred ca isi au rostul majoritatea comentariilor a celor care au citit mai multe carti decat ceilalti…hai ca mai vb..
@All, cititi va rog aici: http://marcus64.wordpress.com/2009/09/13/v-c-tudor-haznaua-nationala-basesciana/
sa fiti iubiti
marcus
Ne opreste cineva sa luam modelul francez?
Ca doar avem si un minister al comunicatiilor… Ma rog, condus de un ministru care nu stie sa deschida un calculator.
“A investi în economia informatică”
Fără supărare, dar propoziţia mi se pare cam riscată. În primul rând este cam îndoielnic că există “economia informatică”. S-a încercat cu dotcom, dar s-a dovedit a fi bulă speculativă. De aceea s-a recurs la modelul economic de creştere prin subprimes, dar s-a dovedit a fi altă bulă speculativă.
Motto : Născut să fie liber
Desculţ în istorie (R)
Luni iese din bulău, după vreo nouă negre luni
Muntazer al-Zaidi, voinic cu pană albă, din Irak,
Pe care Bush, la asfinţit, l-a cunoscut ca drac;
Revine iarăşi la lumina zilei – uf – printre cei buni.
Sumerieni şi babilonieni stupiră un obraz de dos
Al laşului ce-a atacat nedeclarat al lumii zigurat,
Lansând prin el ambii conduri spre cap spurcat,
Privind în faţă scârba încadrată, el fără parados.
Oferte generoase:maşini, neveste şi un cal din aur
De la bogaţii rasei, ce au lăsat copii pradă morţii
Prin bombe şi rachete digitale, cum vrură sorţii;
Recunoştinţă către cel ce l-a ochit pe marele balaur.
Ei ne dădură roata, scrisul, legile şi Biblia curată
Ce mai târziu a fost răstălmăcită sau, bine zis, furată;
Să preţuim pământul darnic , fără pretenţie privată,
Să recunoaştem omul în femeia vieţii, făr-a fi ignorată.
Obama! i-aţi lefegii morţii din Irakul măcinat, de grabă,
Sărută-i fruntea voinicului puşcăriaş, desculţ, cu pană,
Pune-i portretul la loc de cinste-n casa ta, pe blană
De măslin cu porumbei pictaţi de-o pură şi virgină roabă.
http://www.freshnews.ro/
Avem aproape 1 000 000 000 (1 miliard) de euro pentru IT in perioada 2007-2015 . In plus, nu e operatiune in restu de pana la 19 miliarde alocati in total care sa nu cuprinda si componente de it . (in sensul ca vrea primaria sa isi faca sistem informatic isi face, vrea spitalul retea, si el isi face) . Problema nu e ca lipsesc politici, problema e ca banii se duc asa cum se duc aia din bugetul national .
, s’a format un comitet inter-ministerial condus de domnu Boc in acest sens.
deci value for money in romania tinde spre zero. indiferent de cati nomey e vorba.
pentru ca promotorii proiectelor care inghit banii astia sunt tot aia abonati la bugetul de stat.
nu uitati ca dlui Sandu i se spune E-Sandu pentru .. marea E-grandoare pe care o afiseaza in politicile de it in romania.
in plus, avand in vedere ca sunt f multi bani la mijloc si evident impartiea lor trebuie monitorizata de.. stakeholderi
@ Paul
Esti un tip prea perspicace ca sa nu fi inteles; daca totusi este asa, inseamna ca vina este numai a mea, adica, pur si simplu, exprimarea mea a fost deficitara. Te rog sa ai amabilitatea de a ma scuza!
Eu unul visez (si vreau sa cred ca sint multi in aceasta situatie) la ziua in care, datorita informatizarii societatii, va deveni posibil conceptul de “DEMOCRATIE PARTICIPATIVA GENERALIZATA”, care acum este, evident, o simpla utopie.
Daca ai inteles, dar simteai si tu dorinta de a face misto de cineva, ma bucur ca am avut ocazia si posibilitatea de a-ti fi de folos. Si-alta data!
@ pasărea dodo
maică, dreptu-i că şi cioara e pasăre, dar de ce nu pui tălică mâna să-ţi schimbi adresa de mail menţionată pentru logare şi să scapi odată de îndoliatul avatar de ţi l-a rezervat wordpress-ul?!
eventual transmite-i lu nea meta-hiper-para-hipo-ajentu care-i sicretu, că tot umblă mereu cu cioara văpsită p-acilea, şi-i ie a doliu tot timpu dupe ce-ar fi putut să fie de n-ar fi fost să nu fie, macar să umble cu cioara văpsită în… negru…
Off topic. Domnule prim-ministru,
Noile legi sunt discriminatorii!
Ca exemplu, legea ”unitara” a salarizarii prevede pentru cercetare nu mai putin de 3 tipuri de coeficienti de ierahizare…!!!!! Se face discriminare intre cercetatorii care au aceleasi studii, aceleasi grade stiintifice!! Unde este unitatea acestei legi de salarizare???? Ar trebui ca angajatii care au aceste puncte comune sa beneficieze de salarii egale! Nu putem intelege de ce s-a mai facut aceasta lege….atat de controversata daca se pastreaza discrepantele foarte mari care erau si inainte?! Un cercetator stiintifc gradul I cu aceeasi pregatire, aceleasi studii si vechime….va avea un coeficient de ierahizare intre 6.55 si 7.20 daca lucreaza in Instituţii de cercetare subordonate Academiei Române iar daca lucreaza in alte institute de cercetare decat cele ale Academiei Romane, acelasi cercetator gradul I va avea un coeficient de ierahizare intre 4.20 – 4.65.
DE CE ESTE ACEASTA DIFERENTA URIASA INTRE FUNCTII IDENTICE????????????
Ce sa mai spunem despre un cercetator gradul III care in cazul in care nu are norocul sa lucreze la un institut subordonat Academiei, va avea un coeficient pornind de la 2.8 adica aproape la fel cu un Secretar-dactilograf principal, stenodactilograf principal, referent de specialitate I, referent protecţie I – CU STUDII MEDII (desi cercetatorul gradul III are studii superioare si doctoratul).
Si salariile vor scadea pentru cei din afara Academiei Romane. Am fost stupefiati cand am vazut grilele! Vom iesi in strada! Este umilitor pentru noi cercetatorii! Si asa aveam salarii mici si mult departe de ce este oriunde in lume!
Ar trebui sa plecam sa lucram in laboratoarele din universitatile din vest! Aici nu avem finantare pentru proiecte nu avem salarii! Mor institutele si pleaca cercetatorii!
DE ASEMENEA NU ESTE POSIBIL SA CERI SA SE LUCREZE IN MEDII DEOSEBIT DE TOXICE SI PERICULOASE FARA UN SPOR PT CA AR DEPASI CUMULUL DE 30% STABILIT DE LEGEA ”UNICA”.
In ceea ce priveste cumulul pensiei cu salariul la stat nu intelegem de ce d-nul Boc si Traian Basescu nu au mai asteptat putin sa se finalizeze legea care era in Parlament, la Senat.
In noua lege se face DISCRIMINARE INTRE PENSIONARI! DE CE UN PENSIONAR CU O PENSIE DE 1700 LEI POATE CUMULA IN TIMP CE UNUL CU O PENSIE DE 1900 NU POATE CUMULA?
Legea ce era la Senat in acest domeniu era mai aproape de realitate si de inlaturarea discriminarilor!
Nu-i mai lasati pe guvernanti sa faca treaba Parlamentului deoarece nu sunt competenti!
Cu deosebita stima,
Ioana S
Plan generalizat pentru salvarea economiei romanesti a romanilor in general.
Dupa ce Domn Adrian Nastase ne da ghes la niste comentarii privind programe de dezvoltare ale Frantei , o chestie utopica pentru noi , si alti colegi preia chestii utopice de parca noi romanii ,niste mutantui , ne-am citii gandurile unul altuia si am deveni peste noapte mai sinceri mai cinstiti unul fata de celalalt!
Planul meu nu este o gluma si va rog sa fie tratat ca atare,nu poate fi executat pe etape , nu suporta amanare.De fapt acest plan este un plagiat al unei idei mai vechi care ne propunea noua romanilor sa declaram razboi Americii , si cuceriti fiind sa devenim un nou stat american. Chestia nu mai este valabila decind cu NATO , dar exista alte variante.
1)Daca cele doua miliarde de chinezi pot traii in China in mod precis pot trai si in Romania , de aici permitaindu-si luxul sa ceara precum Israelul dreptul de a se extinde peste vecinii bulgARI,unguri,ukrainieni , rusi,moldoveni..
Noi bineinteles ocupand spatiul chinez nu vom mai muncii si vom avea de privatizat economia chineza comunista pe parcursul a citeva generatii.
2) O alta varianta este un studiu mai profund in documentele academiei Franceze unde putem descoperii documente prin care Napoleon al treilea sustinea alipirea principatelor romane de imperiul francez. Aici am avea niste similitudini in limba , in presedinte si cred ca ne-am adapta mai usor decit Germania de Est in cadrul federatiei Germane ,rromii precis ca vor fi liberi pe tot teritoriul liberei Frante …iar noi vom deveni pro sau contra Sarkozi!
3)Ultima varianta si ea fantasmagorica ar fi sa scapam de Basescu cit mai repede!
Augustin,
. Din invidia ca mai exista cineva care inca mai spera in asemenea utopii ale democratiei, in timp ce eu nu mai cred decat asemeni lui J.-J. Rousseau ca: “Daca ar exista un popor de zei, acesta s-ar guverna democratic (prin democratie directa, desigur, singura democratie care si-ar merita numele, dupa parerea lui Jean-Jacques – n.b.). Un sistem atat de perfect nu se poate aplica oamenilor”. (Despre contractul social, Livre III, Chap. IV Democratie, p. 81).
de invidios ce sunt m-am luat de idealismul tau
Bine macar ca aici, pe blog, beneficiem de o democratie de opinie generalizata: toti avem acelasi rang si toti avem acelasi drept de a ne exprima opiniile…
Vasile, oare cati fanarioti “liberali” incearca sa tina prostimea in ignoranta, blocaj mintal si frica sfanta, sursa de impozit pe idiotenie?
Guvernul Nastase si unii dintre ministrii actualului guvern ne-au demonstrat ca SE POATE, ca romanul nu s-a logodit cu prapadul si pustiul, ca nu suntem guvernati de o lege a fatalitatii si ca, daca exista vointa politica (asa cum a fost in privinta coordonarii fondurilor europene care AJUNG LA INTREPRINZATORI fara pesches, fara mii si mii de bariere administrative, stampile si avize, cu un simplu CLICK pe linkul accesibil tuturor utilizatorilor internetului; stiu, in era Tariceanu nu s-a putut face asa ceva pentru ca noua ne pica cerul in cap…). Daca cele mai importante forte de pe scena politica isi “inoada cozile” pentru un program de informaqtizare a Romaniei, se face.
Economia informatica nu mai este economia viitorului, ci chiar economia inceputului de secol 21. Internetul a reusit ce n-au facut aparatele birocratice in deceniile in care s-au scremut pentru reforma, contrareforma, contra-contra-para-reforma. Un copil sarac din Cucuietii din Deal conectat la internet primeste informatii pe care nu i le furnizeaza nimeni pe lumea asta. Un agricultor, targovet, mestesugar patrunde prin intermediul netului in circuitul economic unde accesul i-ar fi fost refuzat de retelele mafiote ale “economiei de piata functionala”.
S-a ridicat (iar CRIZA I-A AJUTAT) o clasa de intreprinzatori (tineri si mai putin tineri) care nu mai stau la mila functionarilor fanarioti, nu mai trebui sa imparta veniturile din fondurile nerambursabile cu dom’ Costel de la Primarie (aparatul central), nu mai trebuie sa se caciuleasca la cei care “stiu afaceri” din lumea semi-interlopa politico-economica.
Repet, criza a dat un avant decisiv dezvoltarii comertului online. Incepand din ianuarie-februarie toate afacerile au inceput sa se faca pe net. Sorin de 17 ani a prins repede figura cu magazinul online, generatia noua de patroni isi cauta angrouri ieftine pe internet, producatorii agricoli s-au invatat sa vanda rasaduri, legume, seminte, gard viu ocolind sistemele mafiote de distributie. Stiu, sunt eliminati n paraziti din sistemul de distributie; pentru stat, partea proasta ca se pierde o sursa importanta de TVA. Marfa era taxata in final cu 300% cand ajungea la consumator.
Partea buna ca internetul a fost singurul care a introdus LIBERTAREA ECONOMICA. Alaturi de “democratia de opinie” la care se referea Paul. Uite ca un “neika nimeni” are ocazia sa-si spuna parerea pe blogul unui intelectual alaturi de un privilegiat politic… nu intereseaza pe nimeni scolile, gradele, aerele interlocutorului. La fel si in comertul online, care a facut o adevarata revolutie economica: consumatorul isi alege produsele in functie de raportul calitate-pret, nu intereseaza pe nimeni traditia, fitzele, un privilegiat politic nu are nici un atuu comertul electronic.
Internet in fiecare catun/camin/mansarda, iata cheia pentru succesul tinerei generatii: elevul, studentul, mestesugarul, comercianul INDRAZNESTE. Nasol, fortele antiromanesti stiu de ce!
Alex,
Mai data gat pe celalalt thread , ce as putea sa-ti mai spun acum?
O parere sincera de la un tarsait prin pulberea anilor,stalinisti ceausisti ,PSDRisti CDRisti..si mai nou fata in fata cu minunea Baseasca, urmalreste-l pe Augustin , poate fi un inceput bun.
Am observat ca ai folosit cu obida, facind referire la fanarioti preluind mesajul istoricilor de sorgine comunista ,sau mesajul latrailor ,falsi patrioti de tipul lui Vadim .
Tu chiar crezi un asemenea text citez:Fanarioţii au însemnat pentru români şi celelalte popoare de pe peninsula Balcanică chintesenţa lăcomiei, corupţiei, spolierii, trădării şi perfidiei. Ei au reuşit, în lunga lor perioadă de dominaţie, să molipsească de aceste boli şi elitele politice ale acestor popoare. Aceste maladii au deteriorat foarte mult imaginea acestor naţiuni în ochii Europei în curs de formare ca „Europă”- în sensul de astăzi – tocmai în acea perioadă.inchei citatul
Pai hai sa vedem ce spune istoria nu bezmeticii despre Voda Caragea citez CARAGEA, NICOLAE (1782-1783), domn fanariot, grec de origine, din familia Caragea, avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri, cismele, alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti, regularizarea cursului Dambovitei), introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit “vornicia podurilor”. Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras.
sau,
MAVROCORDAT, CONSTANTIN- era fiul lui Nicolae Mavrocordat, unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori, care a continuat reformele tatalui sau. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). A adopta un sir de reforme: fiscala, sociala, administrativa. M. Ramane mai ales prin actul de cultura, fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat, unde spune: “Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei, adica a unei tari de inalta cultura”.
Daca vrei putem face si alte analogii sau iti pot cita si alti domni fanarioti pe care ii putem plia in tot felul de comparatii.
Aaaaa am uitat sa-ti spun ca nu sunt fanariot.
The modern Romanian language was created only in the 19th century, and also only in the 19th century it was written the first grammar of the Romanian language. The century of the Enlightment did not exist in Romania. In the 18th century, the use of the Romanian language as an official state language was forbidden by the Phanariots (the foreign overlords in Romania), who tried to generalize the use of the Greek language in Romania. As to the favoring the Greek language in Romania against the use of the Romanian language we can quote from Encyclopædia Britannica an unusual laudative analysis which goes against the fundamental rights of the Romanian people: „It is necessary, however, to credit the Phanariots with a quite genuine devotion to the cause of learning and education, which they alone were able to provide inside the oppressed Christian ghetto. The advantages they obtained from the Porte (the Turkish government) for building schools and for developing Greek letters in the Romanian principalities of Moldavia and Walachia that were entrusted to their rule came to play a substantial role in the rebirth of Greece.” This quotation shows that in the European West the real problems of the Romanian language as a conceptual tool to integrate the Romanian population in the modern world are not really understood. Let we notice that “the rebirth of Greece” also meant “the death of Romania”. Deci regimul fanariot nu a lucrat pentru binele românilor, ci al grecilor, iar asta se afirmă laudativ chiar în Britannica de-acum. În esenţă, este acelaşi spirit imperialist britanic ce a susţinut şi Eteria la 1821, o mişcare pro-rusească, ţaristă, al cărei duh se putea caracteriza prin termenul anti-România. Cu o continuitate seculară ce îl anima în cel de al doilea război mondial pe Winston Churchill, forţând nepăsător peste gâtul nostru jugul comunist, similar jugului fanariot. În acea vreme ce curge până la Tudor, cum zicea Ion Brătianu: „Grecismul năbuşi limba noastră, clasele avute abia mai îngânau limba părinţilor lor şi numele de Român devenise un nume de dispreţ; limba greacă comanda de pe Tron drepturile şi datoriile oamenilor, dascălii greci ocupau catedrele în şcoala domnească şi tot în limba greacă se ridicau imnurile la cer, pe când cea română abia se mai auzea pe lungul brazdei, în monologul plugarului ce mână boii”. După furtul de timp, un secol, Doamne!, prin efracţie fanariotă, era necesară o gramatică generativă instituţionalizată, pentru a propaga „în mase” litera suprastructurii primare. Căci “gândul scris, gândul care se ridică din adâncimile sufletului şi explodează în lumina cuvintelor, e tăria spirituală cea mai mare a unui neam”, cum nota cu bună dreptate Nichifor Crainic (1889 – 1972).
Primul grup de reflecţie (think tank) ce-l ştim a fi activat în Limba Română scrisă, “Cronicarii moldoveni”, fu implementarea naturală a principiului societal intergeneraţional printre cărturarii Moldovei : “Mulţi scriitori au nevoit de au scris […] de au lăsat izvod pe urmă […] , feciorilor şi nepoţilor să le fie de învaţătură, […] să se înveţe şi să se îndirepteze”. Cu « pătura superpusă » în epoca fanariotă, peste grumazul românilor căzu ghilotina unui hiatus cultural ce tăie lucrarea grupului de reflecţie românesc în conversaţia peste timp. Sunt împiedicate timp de un veac geneza şi eclozarea intervenţiilor discursive care aduc amendamente, operează corecturi, adaptează la modernitate configuraţiile de gândire bazate pe arhetipurile noastre culturale. Pe care trebuie să le păstrăm, întrucât fără arhetipuri păstrate ca reprezentări ontologice în limba română, suntem copleşiţi de aculturaţia alienantă. Imaginaţia noastră nu este chemată să îndrepte ori să adauge erate la Istoria scrisă, doar să dea sentimentul că poate fi clădită o punte « rumânească» peste prăpastia culturală a înstrăinării noastre din veacul fanariot. Podul peste aculturaţie şi înstrăinare este traversat la fel ca în « Povestea porcului », text servind cel mai bine ilustrării sintagmei : « Alienarea rumânească ». Somnul « viteazului din poveste » al lui Alexe Mateevici a fost aproape amneziant. Trezindu-ne din coşmarul fanariot, întrebăm : « Ce-i alienarea ? ». Dincolo de textele lui Karl Marx, în textul ‘Timp şi fiinţă », Martin Heidegger admite că alienarea (Entfremdung) constituie potenţialul condiţiei umane în general. Iar André Malraux (1901-1976), ce a scris romanul ‘Condiţia umană’, defineşte arta, în mitologia voluntaristă a fraternităţii, ca pe o revoltă împotriva destinului care duce la alienare. Atenţia predatorului ideologic Karl Marx pândea constant spaţiul şi temele istoriei moldo-valahe. Extrăgând de aici chiar o definiţie a valorii economice. Între variantele de semnificaţii pe care ideologia lui Karl Marx le insinuează în conceptul de alienare a omului de pe această planetă în general, se strecoară, « Surprise, surprise ! », condiţia ţăranului român din principatele dunărene pe vremea exploatării fanariote. Când se revoltă, ţăranul din vremurile oprimate de Fanar devine haiducul baladelor populare. În literatura cultă va genera personajul umil, fulgurant înălţat la demnitate de către Ion Creangă şi Vasile Lovinescu: « Porcul Prinţ ». Uneori cuget că toată literatura rumână din veacul XIX izvorăşte din revolta împotriva destinului nostru de neam şi de ţară. Când povesteşte cum ‘porcul’, –ţăranul român sărac şi cumplit de ignar din epoca fanariotă–, s-ar putea transforma în Făt Frumos, Ion Creangă ne transmite despre alienare o înţelegere emoţională. Echivalentă până la un punct frazărilor lui Marx si Heidegger despre alienare. Vasile Lovinescu, un autor ezoteric puternic influenţat de dimensiunea psiho-spirituală din sufism, arată cât de importante sunt asemenea basme pentru cultura română. Şi poate că ideea în general nu este valabilă doar pentru cultura română. În romanul Arme pentru America, scriitorul Lion Feuchtwanger afirma foarte net că “Trebuie să te pricepi să fii când zeu, când porc.” Era mărturisirea unei alienări simulate, ori a unei alienări autentice? În textele sale de magnificenţă absolută a Limbii Române, Vasile Lovinescu întreprinde mai mult decât ideologizarea zoologică. Prin insistenţa lui pe sufism, unde muzica joacă rol de stimul ezoteric pentru gândire, Vasile Lovinescu leagă un stil dovedit în cugetul românesc al veacurilor XVIII, XIX, XX, stil dovedit la un Dimitrie Cantemir, la un Nicolae Filimon, la un Dimitrie Cuclin, şi la un Alexandru Bogza, de gândirea metafizico-muzicală. În cultura românească din ultimele trei secole, gândirea metafizico-muzicală este poate unirea firească dintre un Trivium şi un Quadrivium ale culturii universale.
Titus , sti proverbul ala ..fuge vulpea fuge fuge, tot la tabacar ajunge..?
Domnule Filipas..si pina la urma ca un om de cultura care te doresti omonim sau sinonim a lui Liiceanu si Plesu ,spune domnule ceva, spune lucrurilor pe nume,in lipsa de idei te-a obligat doar ca sa spui ceva sa i plagiezi , pentru ca si autoplagiatul tot plagiat ramane , un text mai vechi , crezindu-te, vorba carcotasului pervers ,mafalda ,si cind colo nu esti decit un simplu plagiator! (Titus Filipas 1997)
@
Paul
Ma bucur cand ii intalnesc pe cei (nu foarte multi, din pacate) cu care impartasesc aceleasi idei “utopice” (ghilimelele sunt obligatorii) ale lui Rousseau.
Celor care nu cred in ele ar trebui sa le deschidem ochii cu un fapt real, istoric- de istorie vie: Statele Unite au aparut prin aplicarea efectiva a ideii lui Rousseau (din Contractul social).
Ar trebui sa le deschidem ochii si aratandu-le cat de hulit a fost Rousseau pentru ideile sale- culme a Luminilor- de indivizi socialmente si intelectualmente respectabili.
Cata dreptate a avut Rousseau si cat de mult s-au inselat ceilalti (poate, de aceea va fi fiind urat in continuare, nu de putini).
Superb scrie Bernard Henri Levy – un mare admirator al lui Rousseau- in “Ce grand cadavre a la renverse” despre cum au prins viata ideile acelea “utopice”- care sunt chiar esenta democratiei (dau citatul tradus, de mine, in romana):
” Acea construcţie a lui Rousseau, care era considerată o utopie, o fantezie, o viziune periculoasă şi criminală, dar, totuşi, o simplă viziune s-a dovedit a nu fi nimic din toate acestea.
Acea idee care părea nebunească, lipsită de sens şi de viitor, imposibil de pus în practică în istoria concretă a unui popor real, acea elucubraţie (…) a prins contur într-un cu totul alt loc.
Departe, foarte departe, la marginea Lumii Noi, un loc real, nicidecum închipuit sau desenat pe hârtie, în care pot fi întâlniţi oameni veniţi din toate colţurile planetei, care nu au aceeaşi culoare a pielii, care vorbesc limbi diferite, care nu au nici istorie, nici tradiţii comune, care nu se roagă la acelaşi Dumnezeu, care nu-şi îngroapă morţii după acelaşi ritual, au decis să se adune, să cadă de acord asupra unui contract şi să se constituie într-o naţiune; America este ţara în care proiectul lui Jean-Jacques Rousseau a părăsit sfera ideilor şi a coborât pe pământ pentru a se întrupa – este vorba tocmai despre acea doctrină aproape de neconceput, conform căreia este suficient să fie luată hotărârea, apoi să fie afirmată şi depus un jurământ pentru a obţine o construcţie politică.
La început, nimeni nu va fi fost tentat să creadă în aşa ceva.
Toţi îşi vor fi spus: este atât de absurd, încât nu poate rezista.
Este atât de împotriva ordinii lucrurilor încât, obligatoriu, se va nărui.
Toţi vor fi spus, vor fi repetat: este un foc de paie, o farsă, un film nou făcut după vechiul subiect din «Oraşul purceilor», al lui Glaucon în Republica, o experienţă, nişte artificii – în urma contactului cu realitatea se va nărui după cum a apărut, dispărând într-un nor de praf şi în hohote de râs.
Dar nu s-a întâmplat aşa.
Timpul a trecut.
Experienţa dăinuie.”
Parlamentul european a votat legea pentru aprobarea de fonduri europene pentru dezvoltarea de retele de banda larga si in zone defavorizate totul e ca si primarii nostri sa stie de acesarea de fonduri eurpene pentru acest program