Voi incerca, in mai multe comentarii, in zilele urmatoare, sa arat ca modelul economic de dezvoltare al României în perioada 2005-2008 s-a dovedit a fi nesustenabil (nedurabil) comparativ cu necesitatea asigurării stabilităţii macroeconomice dar şi prin raportare la evoluţia economiei din intervalul 2000-2004. Veti intelege ca voi fi, intr-o anumita masura, subiectiv. Totusi, datele sunt convingatoare :
Teza mea este susţinută de următoarele argumente:
- În perioada 2005-2008 s-au obţinut creşteri ale PIB generatoare ale unui volum substanţial sporit de datorie externă comparativ cu anii anteriori:
- mld. EURO -
|
Perioada
Indicatorul |
2000-2004
|
2005-2008 |
|
PIB total creat |
248,1 |
438,1 |
|
Creşterea datoriei externe totale |
9,4 |
51,5 |
|
PIB creat raportat la majorarea datoriei externe cu 1 EURO |
26,4 |
8,5 |
Rezultă că în intervalul 2005-2008 s-a obţinut o creştere economică mai puţin eficientă de 3,1 ori comparativ cu perioada 2000-2004 în raport cu resursele financiare externe utilizate.
Altfel spus, o creştere de 1.000 euro a datoriei externe şi-a găsit echivalentul într-un plus de 26.400 euro pe partea de PIB în perioada 2000-2004 şi de numai 8.500 euro în perioada 2005-2008, respectiv de 3,1 ori mai puţin.
Se poate constata că la finele anului 2008 datoria externă totală (DET în continuare) era de 73 mld. euro respectiv de 3,4 ori mai mare (+240%) comparativ cu 2004 (21,5 mld. euro) în timp ce în decembrie 2004 datoria externă totală a fost de numai 1,7 ori mai mare (+70%) faţă de sfârşitul anului 2000.
Este de subliniat faptul că ritmul foarte accentuat de creştere a DET a fost cauzat de sporirea alertă a datoriei sectorului privat (companii şi bănci, în marea lor majoritate cu capital străin), în timp ce datoria publică externă a ca pondere în PIB de la 18,7% (7,6 mld. euro) în 2000 la 16,6% în 2004 (10,1 mld. euro) şi la numai 7,8% (10,7 mld. euro) în 2008, probabil în concordanţă cu principiul dreptei politice de implicare minimală a statului în economie.
- mld. EURO -
|
Perioada
Indicatorul |
2008
|
2004 |
2000 |
|
Total datorie externă privată |
56,7 |
11,5 |
4,4 |
| - din carepe termen scurt |
22,2 |
11,5 |
0,8 |
|
|
2008 raportat la 2004 |
2004 raportat la 2000 |
|
Indice de dinamică pentru datorie externă privată |
4,9 |
2,6 |
|
Rată de dinamică pentru datorie externă privată |
+390% |
+160% |
|
Indice de dinamică pentru datorie pe termen scurt |
6,9 |
4,0 |
|
Rată de dinamică pentru datorie pe termen scurt |
+590% |
+300% |
Dinamica datoriei externe private (DEP în continuare) a fost foarte ridicată între 2004 şi 2008, respectiv de 4,9 ori mai mare la finele lui 2008 (+390%; +45,2 mld. euro) faţă de 2004, comparativ cu o evoluţie mult mai rezonabilă între 2000 şi 2004, an în care aceasta a fost de 2,6 ori (+160%; +7,1 mld. euro) superioară anului 2000.
În cadrul DEP, datoria externă pe termen scurt a înregistrat cea mai rapidă creştere: în 2008 a fost de aproape 7 ori (+590%; +19 mld. euro) mai mare faţă de nivelul din 2004, în timp ce între 2000 şi 2004 evoluţia a fost mai moderată (+300%, respective +2,4 mld. euro pornind însă de la o bază de raportare foarte joasă în anul 2000, de numai 0,8 mld. euro).
2. Majorarea Datoriei externe -DET -în perioada 2004-2008 a constituit sursa creşterii foarte accelerate a creditului privat (către companii şi populaţie).
Destinaţia acestuia nu a fost de natură să creeze valoare adăugată brută (bază a PIB) în creştere ci, din contră, să cauzeze scăderea acesteia astfel:
- mld. EURO -
|
Perioada
Indicatorul |
2000-2004
|
2005-2008 |
|
PIB total creat |
248,1 |
438,1 |
|
Creşterea soldului creditului privat |
6,5 |
43,5 |
|
PIB creat raportat la majorarea creditului privat cu 1 EURO |
37,9 |
10,1 |
Din datele de mai sus rezultă că în perioada 2005-2008 s-a obţinut o creştere a PIB de 3,8 ori mai puţin eficientă faţă de intervalul 2000-2004 în raport cu resursele de creditare internă utilizate pentru sectorul privat.
Rezultă că o mare parte din creditul privat de care au beneficiat companiile şi populaţia a finanţat importuri în creştere de la un an la altul, care la rândul său a comprimat producţia şi PIB-ul create în România.
(Va urma!)

Oare cine sunt cei care detin firme de import-(si mai putin) export?
In primul rand vreau sa remarc faptul ca sinteti unul dintre putinii politicieni care inteleg foarte bine mecanismele economice. Spre deosebire de Boc, basescu, Geoana si multi altii.
Si asta nu am remarcat-o acum; ci de mult timp.
Vreau sa mai remarc faptul ca ati subliniat si dvs ca datoria externa este in special facuta de sectorul privat. Deci aici e cam greu sa “dai vina” pe guvern. Insa vreau sa amintesc ca datoria externa nu e rea. Nu stiu cate tari in istorie s-or fi dezvoltat altfel decat pe imprumut.
Sa simplificam putin problema. Sa luam in loc de un stat – o firma. Pai pentru ca firma sa se poata dezvolta, sa isi instruiasca salariatii, sa se doteze cu utilaje, sa isi achizitioneze licente, materii prime, sa isi faca publicitate, etc trebuie sa se imprumute. NU? Ori asa si o tara. Pentru a se dezvolta are nevoie de infrastructura, de liniste si ordine publica, etc.
Acum e rau ca datoria noastra s-a dus in consum. De fapt asta a fost cel mai nasol. Si nu in consum de origine romaneasa. Ci in masini nemtesti, telefoane finlandeze, vacante la greci si haine taiwaneze.
Deci, cum spuneam asta nu e un lucru bun, intr-adevar. Dar…si poate ca aici sint si eu putin subiectiv(fiind in gandire liberal si fiind si simpatizant PNL) lucrurile astea trebuie sa le dicteze PIATA nu GUVERNELE. Adica cat sa ma imprumut si ce sa consum trebuie sa imi aleg singur. Fara interventiac(chiar si indirecta) a guvernelor.
Mai vorbiti despre evolutia PIB. Pai ce as zic : meritati si dvs dar si domnul Tariceanu laude. Ambele guverne s-au descurcat bine la capitolul asta. Dar trebuie sa mai tinem cont ca atat dvs cat si Tariceanu ati beneficiat si de contextul extern favorabil.
PS : Pentru o comparatie mai buna intre guvernul dvs si guvernul Tariceanu cred ca ar trebui sa vedem indicatorii macroeconomici prezentati si pentru tarile din regiune : Polonia, Ungaria, Bulgaria, etc.
Este un bun început ! Sper că ne veţi mai permite să discutăm tema aceasta pe blog.
octaaa, cum drakului sa dicteze piata dezvoltarea economica echilibrata? Rolul guvernului este tocmai acela de a corecta anomaliile pietei. Insasi piata libera nu poate fi mentinuta fara anumite corectii, altfel am ajunge in secolul 19 repejor.
Merite Tariceanu? Da, la ingroparea economiei.
Aşa cum am mai spus, relansarea economiei ţării se poate face printr-o agregare compoziţională de politică a ofertei cu politica de cerere. Politica ofertei se realizează în primul rând prin reforme structurale. Pe anumite sectoare. Mi se pare interesant un articol al lui James Surowiecki scris în periodicul the New Yorker despre reforma bancară. Eu spun dintru bun început că nu este necesar să se intervină cu o reformă structurală în sistemul bancar românesc. Dar în SUA, reforma bancară chiar a fost necesară. Aceasta datorită dezastrului financiar creat din două surse : 1/ Produsele financiare derivate complexe care aveau incorporate creanţe ipotecare Subprimes. 2/ Volatilitatea imensă introdusă de matematicile financiare aplicate după modelul preferat de fizicienii teoreticieni care fabricaseră bombe atomice, şi aveau proiecte de super-arme bazate pe fizica energiilor înalte. Or, în fizica energiilor înalte, se lucrează cu incertitudini imense. Cea mai bună dovadă este căutarea bosonului Higgs de vreo cincizeci de ani. Mă rog, incertitudinea nu este dăunătoare pe hârtie, ori când rămâne pe hard disk, unde totul se măsoară în biţi şi multipli (în cultura populară se spune că bit-ul măsoară informaţia, când în realitate, bit-ul măsoară ignoranţa
, adică măsoară informaţia pe care nu o cunosc). În fine, James Surowiecki avertizează despre “riscul succesului”. Să înţelegem raţionamentul lui James Surowiecki. Toată lumea vorbeşte despre reglementare şi normare. Or, toate lucrurile astea sunt cunoscute şi aplicate de vreo opt secole, dar mereu s-au produs crize financiare. James Surowiecki avertizează în primul rând asupra volatilităţii din sistem, care trebuie redusă. Iar incertitudinea inerentă matematicilor financiare introduce volatilitate în sistem. Dar, în fine, nu aceasta este problema românilor. Cred că toţi guvernatorii BNR, începând cu Eugeniu Carada (personaj execrabil pentru Mihai Eminescu, în primul rând pentru că nu ştia decât “o mie de cuvinte româneşti”, dar şi pentru felul cum definea valoarea economică, reamintesc aici că Mihai Eminescu era un fiziocrat), au condus bine banca pentru politica monetară directoare. Mi se pare că George Soros a citit cu mare atenţie avertismentele lui James Surowiecki din the New Yorker. El chiar crede că zona de investiţii şi speculaţii financiare va deveni o zonă de mare risc după reforma bancară impusă de preşedintele american Barack Obama. Şi George Soros se întoarce spre o zonă sigură a valorii economice, exact spre zona fiziocrată privilegiată de economistul Mihai Eminescu. Reamintesc că Mihai Eminescu se considera pe el însuşi “om de litere” şi “om de ştiinţă”. Iar ca “om de ştiinţă” se considera economist şi doctrinar economic. George Soros cumpără masiv cele mai bune terenuri arabile din întreaga lume. Am auzit că, prin interpuşi, practică operaţia aceasta şi în România.
Domnule Nastase,
Analiza dumneavoastra nu mi se pare elocventa din mai multe motive pe care le enumerez in continuare:
1. Populatia Romaniei nu s-a schimbat odata cu schimbarea guvernului, iar tendinta populatiei catre consumul produselor imporate nu s-a schimbat nici acum. Cu si fara dumneavoastra se intampla oricum.
2. Procesele macroeconomice sunt procese lente cu inertie mare. Economia unei tari este ca o purcea mare care trebuie strunita pe un drum ingust si niciodata nu poti sti unde i se nazare sa o ia. Tu vrei un pic la stanga dar ea se duce fix in ograda din omului de langa drum.
Este foarte posibil ca rezultatul analizat de dumneavoastra in perioada 2005-2008 sa se fi datorat in mare masura guvernarii anterioare. Prin politica impusa de guvernul dumneavoastra, sa fi pornit economia nationala in directia pe care o aratati acum cu degetul.
Acelasi lucru il regasim si in proverbe precum “Cum iti asterni asa dormi”. In 2000-2004 am asternut ca dupa aceea sa dormim. Acum asternem pentru ce va sa vie dupa, daca mai vrea sa vina cineva.
Atat vreme cat rezultatul actual este o rezultanta a divergentelor politicilor impuse in ultimele 3 guvernari as spune, a contextului international din ultimii 7-8 ani cat si a modificarii dinamicii consumului populatiei si a multor altor factori este de-a dreptul pueril sa aratam cu degetul ce s-a intamplat pe fiecare parlog. Asta a fost preocuparea romanilor continua. Cine ce a facut si cine este de vina, pe cine luam la scarmanat.
Mi se pare caraghios, ca dumneavoastra, care emiteti pretentii de prim ministru ori chiar mai sus, sa aveti o asemenea abordare superficiala.
@ Adrian Năstase
Aţi putea să adăugaţi “datoriei externe totale” şi datoria publică totală?
@ AN
De ce refuzati sa puneti puncul pe i? Duceti analiza pana la ultimile consecinte, mai ales ca aveti un electorat mai slab de minte: spuneti exact ce naibii a facut Guvernul Slabiceanu si care au fost cauzele (interne si externe) ale inrautaririi constante a parametrilor macroeconomici! Ce Dumnezeu, blogul nu este frecventat de doctori in macroeconomie in strainanate, ci de oameni din mase cu un IQ si spirit de turma -precum VictorP.
Puneti-va fara echivoc in valoare politicile, oamenii, precum si programele politice! Si nu mai menajati patricii!
@:)VictorP!
Daca te gandesti bine, cred ca treaba vine mai dinainte….ce zici?comunismul n-are nici un rol?:)Jos comunismu’!
Este ?
@VictorP!
P.S. dupa logica ta este corect ce sustin liberalii ca fondurile astea pe care defilati ca le-ati accesat de la UE in guvernarea pdl sunt “asternute” de ei? aici nu pot sa-i contrazic …ei?
@Alex , pai ce ar avea negativ respectarea regulilor pietei? Dar concret.
Repet, eu poate sint putin subiectiv, fiind clar adeptul capitalismului.
Insa iti zic , cam orice interventie in economie a guvernului o vad cu ochi rai. Nu neaparat ca naste coruptie, ceea ce e oricum adevarat. Insa naste in primul rand ineficienta.
Consider ca trebuie sa imi aleg singur ce bunuri sa consum si la ce preturi sa le achizitionez. Consider ca trebuie sa imi aleg singur ce bunuri sa produc(exceptand cele ce polueaza, nesanatoase, etc) si la ce preturi sa le vand. Daca produsele mele vor fi bune si stiu sa le si vand vor fi cumparate. Daca nu nu.
Ori a venit statul sa cumpere sau sa subventioneze bunurile respective naste ineficienta. Inseamna ca eu produc ceva ineficient, dar gasesc cui sa le vand. Ori asta nu naste progres niciodata.
@ octaaa
“orice interventie in economie a guvernului o vad cu ochi rai”
O intervenţie proactivă a guvernelor în macroeconomie este practicată şi în UE, şi în SUA.
“Consider ca trebuie sa imi aleg singur ce bunuri sa consum si la ce preturi sa le achizitionez.”, aţi spus. Corect. Dar acestea sunt chestiuni care ţin de microeconomie.
Intrebare:-Are ROMANIA un stat de drept,ori functioneaza democratia adevarata?Multumesc anticipat pentru raspunsul Dvs[sper sa-l primesc].Bilant guvernamental pe sase luni:-legi nerespectate;-greseli legislative impardonabile;-ZERO masuri anticriza;-uitarea cu buna stiinta a trecutului si prezentului ,,VERBULUI A FACE[A REALIZA].Citez din d-l Boc[placa standard din dec.2008:,,vom face[vom realiza……”Intrebarea este de ce nu a facut pina azi??????????????????????????P.S.Unde este aportul PSD-ului la aceasta ,,guvernare HAOTICA’?Astept parerea Dvs.Cu bine!