Cum arata viitorul apropiat?

 

Prognozele economice nu sunt deloc incurajatoare. Se vorbeste tot mai mult despre o contractie de 8% a PIB, aceasta dupa ce, in primul trimestru, economia a scazut cu 6,2% (caderea anticipata era de -4%). Avem si vom continua, asadar , sa avem mai putini bani la buget decat ne-am asteptat. Ministerul de Finante anunta ca si in anul 2010 vom avea recesiune, iar efectele crizei vor fi in totalitate depasite cam peste douazeci de ani.

 Ideea de a rationaliza cheltuielile publice nu mi se pare, in sine, gresita. Este nevoie, evident, de mai multa grija in cheltuirea banului public. Problema in acest caz este una de consecventa, de seriozitate si de sinceritate.

Exista insa riscul  sa lupti impotriva crizei economice doar cu taieri la capitolul cheltuieli sau scotand in somaj sute de mii de oameni. Taierile au rostul lor, dar ele reprezinta masuri reactive. Ele trebuie, in mod obligatoriu, dublate de decizii si actiuni care sa stimuleze economia si care sa ofere o sansa celor care raman fara loc de munca. Daca nu se creeaza oportunitati pentru cei aflati sau trimisi in somaj, situatia personbala acestor oameni devine dramatica. Or, un obiectiv al oricarei guvernari, dar mai ales a uneia de criza, este tocmai acela de a-i sprijini si proteja pe cei mai vulnerabili.

Solutii exista. Despre unele dintre acestea PSD vorbeste de mai  multa vreme. Trebuie doar sa avem intelepciunea necesara pentru a le putea auzi si accepta. Consider ca este necesar sa fie discutat planul de masuri propus de PSD. Daca nu ne miscam coerent si hotarat, estimarile Ministerului Finantelor se pot transforma rapid in realitate: in 2010 Romania va ramane in zona de crestere negativa, iar efectele crizei se vor resimti multi ani de acum inainte. 

Nu cred, foarte sincer, ca prognozele nu pot fi si ele infirmate. Rostul lor este sa ofere avertismente. Ele pleaca de la o anumita  situatie pentru a recomanda, implicit, modificarea acesteia. Altfel…

Din pacate, prognozele cele mai pesimiste de pana acum s-au adeverit si chiar au fost depasite in sens negativ, iar datoria noastra, ca oameni politici  este tocmai aceea de a schimba aceasta tendinta, de a nu transforma criza intr-o scuza. Avem responsabilitatea si obligatia,  as spune, sa actionam pentru ca cele mai negre prevestiri sa nu devina realitate. Criza economica nu este un dat al nostru si nu are la baza un determinism infailibil. Ea nu este nici pedeapsa divina.

Totusi, atunci cand anunti reducerea cu 20%  a posturilor din administratie, trebuie sa fii convins ca declansezi un razboi al tuturor contra tuturor, fiecare functionar, fiind interesat sa-si pastreze postul, indiferent de modalitate… In esenta, administratia nu va mai functiona – exact in perioada in care acest lucru era cel mai necesar. In loc sa se faca economie bugetara, vom avea, in perioada cea mai dificila a crizei, risipa si haos. Cred ca era mai util sa se vada, in fiecare caz in parte, unde sunt cheltuieli nejustificate sau personal excedentar.

Editorialul din Jurnalul National

Pentru ca unele din comentariile de ieri puneau in discutie teme legate de prioritati strategice, m-am gandit  sa postez, si pe blog, editoralul din Jurnalul National. Editorial generat si de lectura presei din Franta si Marea Britanie, in ultimile doua saptamani.

 

“PRIORITATI  DE PAGINA A DOUA

          Din cand in cand trebuie sa facem si exercitiul acesta: sa comparam ce se dezbate, cu prioritate, in mass media europeana si ce dezbatem noi? Sigur, nu suntem englezi, nu suntem italieni, nu suntem nemti. Dar avem acum multe probleme in comun. Si pot exista multe solutii in comun. Si, mai ales, trebuie sa incepem sa avem abordari comparabile.

         Tema europeana e criza economica.. Subiectele europene sunt de felul urmator: ce masuri adopta statele in lupta cu criza? Sunt utile sau nu? Ce masuri adopta intreprinderile in situatia actuala? Cum este afectat consumul? Dar piata muncii sau veniturile la buget ?

         Aceasta problematica exista si in Romania dar ea e de pagina a doua. Ce tine prima pagina la sfarsitul lui iulie?

         EBA, subiect al unui email injurios care circula prin Parlamentul European. A comandat ministrul Turismului perdele prea scumpe? Sau mocheta prea multa? I-a insultat sau nu presedintele pe pepenarii de la Dabuleni? De ce da cu coasa Emil Boc? De ce e prezent Traian Basescu la toate hramurile si la toate targurile? De ce a vrut doamna Placinta sa-i imbrace pe toti parlamentarii?

         M-am referit aici numai la temele care sunt legate de persoane publice din zona politica sau administrativa. Si care sunt dezbatute, ore intregi, impreuna cu politicieni si analisti. In rest, si la noi ca peste tot, exista o parte substantiala din media care discuta despre fotbal, fapt divers sau show-biz. Problema noastra specifica este insa aceea ca partea politica nu se mai deosebeste nici de faptul divers, nici de show-biz si nici macar de fotbal (tot transferuri, tot arbitraje dubioase, tot bani murdari, ratari, prezente sterse in Europa…).

         Temele abordate si consumate prioritar in media arata adecvarea sau neadecvarea unei societati la realitate.  Inclusiv capacitatea sau incapacitatea ei de a rezolva probleme si de a face pasi inainte. Exista totusi voci realiste care atrag atentia in mass media in legatura cu lipsa de substanta a calendarului politic curent. Dar imediat, un potentat sau altul propune o alta tema rizibila si se trece automat la comentarea ei.

         Prin natura lucrurilor, apreciem agenda formala a societatii dupa mass media. Dar agenda reala a cetateanului sau a comunitatilor poate fi total diferita. Si este inclusiv responsabilitatea cetateanului sa preseze si sa ceara revenirea la realitate, ori de cate ori distanta dintre cele doua “agende” devine periculos si insultator de mare. Incet-incet, lucurul acesta se intampla, cum remarcam si saptamana trecuta. Tentatia tot mai mare de a huidui, a publicului, indica inclusiv o dezaprobare a celor care par sa se pieptene tacticos atunci cand tara arde.

         Premier fiind, eu am simtit aceasta presiune a publicului si a mediei. In acea perioada,  prioritatea esentiala era tema europeana. Cat mai aveam pana la integrare? Adoptam la timp legi noi? Negociam in ritmul necesar? Eram capabili sa punem in practica noile masuri? Aceasta presiune exprima realism si a avut efecte. Intr-o atmosfera desprinsa de prioritatile reale, multe lucruri ar fi mers mai lent sau mai prost.

         Agenda politica frivola de acum  este si rezultatul incompetentei dar si a anului electoral. Premierul propune reducerea salariilor ministeriale pentru ca stie ca acest lucru da bine la populatie. Premierul propune reducerea la jumatate a agentiilor guvernamentale, ceea ce poate ca e necesar (desi de ce 50% si nu 43,7% ?), dar e posibil ca in urmatoarele luni personalul din agentii, dupa acest anunt, sa se ocupe doar de eventuala pastrare a locului de munca si  nu de sarcinile profesionale… Sunt lucruri facute  de ochii electorali ai lumii, nu pentru viitorul ei. Banii astfel obtinuti nu rezolva problemele economice grave actuale. Si in loc sa genereze mobilizare sociala si profesionala, determina, mai curand, haos si dezinteres. Despre relansarea economiei, evident, nici nu are rost sa mai vorbim…”

Unde suntem? (bis)

Aproximativ 9% dintre europenii care muncesc au trecut prin experienta pierderii locului de munca din cauza crizei economice, media UE fiind identica cu procentul romanilor care au spus ca au fost disponibilizati ca urmare a crizei. 24% dintre europeni, respectiv 26% dintre romani, cunosc un coleg care si-a pierdut slujba, iar 36% cunosc pe cineva din cercul de prieteni sau familial care a fost afectat (28% in Romania). Ca sa raspund din nou la intrebarea care ii poate preocupa pe unii: nu sunt deloc bucuros de aceste cifre!  Aceasta nu este campanie electorala, este Romania reala.

Si acestea sunt doar o parte dintre datele publicate vineri, 24 iunie, in cadrul Eurobarometrului. Recunosc ca in aceste zile de vacanta  nu am urmarit cu aceeasi intensitate dezbaterile din plan intern insa, cel putin din ceea ce am vazut, nu am remarcat o preocupare deosebita fata de aceste cifre. Poate unii dintre voi veti spune ca printre someri sunt si oameni care munceau in economia subterana. Evident ca da, insa aceasta nu poate ascunde problema de fond. Din cauza crizei, locurile de munca se pierd in ritm accelerat. Pana la urma, tot ceea ce se intampla in plan economic isi pune direct amprenta in plan social. Nu este vorba despre o discutie teoretica, ci este vorba despre oameni. Am vazut de curand o statistica referitoare la numarul de firme suspendate si radiate in luna mai  2009, prin comparatie cu media 1990-2008. Cresterea este deja una geometrica.

Numarul companiilor care au optat pentru radiere, dizolvare sau suspendare a crescut de aproape opt ori in primul semestru din 2009 comparativ cu perioada similara a anului trecut, cand 14.501 firme au avut aceeasi soarta. Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, anul acesta 17.917 firme au ales radierea voluntara din Registrul Comertului, fata de 5.965 in prima jumatate a anului trecut, iar dizolvarile voluntare au fost preferate de 8.291 firme in timp ce anul trecut doar 1.838 companii si-au incetat in acest mod activitatea.

Miile de firme care se inchid nu sunt entitati de sine statatoare, ele erau functionale datorita oamenilor care  lucrau in ele. Orice discutie despre economie nu trebuie sa se opreasca in planul formal. Am fost surprins intotdeauna cand am auzit opinii conform carora politicile sociale sunt expresia populismului. Eu cred ca politicile sociale intelepte, bazate pe o crestere economica sanatoasa, permit mentinerea coeziunii sociale, mai ales intr-o perioada in care discrepantele dintre romani, datorate perioadei de tranzitie, pot genera convulsii in societate. Aceste riscuri sunt si mai mari in timp de criza economica.

Reamintesc ca PSD a propus de curand un set de 24 de masuri referitoare la gestionarea situatiei economice si a celei sociale. Nu cred ca PSD detine Adevarul absolut. Nimeni nu il detine, iar criza economica a dovedit ca si cele mai bune idei pe hartie pot produce, uneori,  dezastre in lumea reala. Avem experienta scurta a impozitului forfetar, a carui introducere este acceptata de toata lumea ca fiind o greseala. Este o masura care a contribuit si ea la procentul concedierilor prezentat in Eurobarometru. Este foarte bine ca s-a acceptat discutarea masurilor propuse de PSD in cadrul Coalitie. Timpul insa nu mai are rabdare.

Raspunsuri

Am discutat in repetate randuri despre scaderea, la nivel european, a filosofiei politice de stanga. Din ce in ce mai des, solutiile politice bune oferite de social-democratie au fost adoptate de partidele “populiste”. Greseala, probabil, a apartinut celor care considerau ca politica nu este  si un joc al imaginii publice, ci doar o incercare de a ajunge, prin dezbateri si consultari transpartinice, la solutia cea mai buna pentru oamenii pe care cu totii ii reprezentam. Asa s-a ajuns ca solutii de stanga sa fie sustinute cu zambetul de buze de politicieni de dreapta, avizi sa parvina politic. Spun toate acestea in stransa legatura cu o decizie recenta a Comisiei Europene, ce “sugereaza” angajatilor sai sa nu ceara plata pentru orele suplimentare petrecute la serviciu sambata. Altfel spus, angajatii, clasa de mijloc in principal, este “rugata” sa depuna mai multe eforturi profesionale fara a cere remuneratia aferenta. Pe fondul scaderii numerice a reprezentantilor stangii,  aceasta decizie a fost adoptata fara dezbatere. O dezbatere pe care eu as fi considerat-o cel putin igienica, daca nu vitala. Vitala pentru ideea de politica.

Augustin, Constitutia nu a incetat sa existe, pur si simplu este ignorata de unii politicieni. Aici este problema. Majoritatea tacuta a acestei tari continua sa respecte Constitutia si toate legile.

Ioan, sunt de acord cu tine, Traian Basescu nu este numai ciudat, dar si daunator. Nici o destinatie de vacanta nu e destul de indepartata de el.

Nts., sunt de parere ca munca, prestata corect si eficient, nu poate si nu trebuie sa fie considerata injositoare. In acesti termeni, cred ca oieritul ar trebui sa aiba probleme in a fi asociat cu Traian Basescu si fuga sa continua dupa publicitate.

ALM, nu crezi ca facem cu totii penitenta de cam mult timp suportand inundatia mediatica a clanului Basescu? Inca mai exista cetateni care doresc sa se tina informati, dar cred ca trivializarea stirilor basesciene o sa-i sature de cultura civica si pe ei. Pana la toamna. Sper.

Koubadera, nu exista membru PSD al guvernului care sa nu merite incredere. Spre deosebire de ministrii PDL, acestia nu se folosesc de orice prilej pentru a epata sau a produce stiri. Iar competenta, dupa cum s-a vazut dupa 2004, este mai putin atractiva mediatic decat scandalul.

Caramella, increderea prezentatorilor si a analistilor nu cantareste mai mult decat increderea altor romani. Sunt interesat sa conving cat mai multi romani ca noi avem solutiile cele mai bune, nu sa-mi atrag  doar simpatia presei.

Cristi, fiecare vot acordat PSD este un vot acordat echipei PSD, in care, presupun din ce spui, inca mai ai incredere. Gandeste-te la echipa pe care ti-o doresti. Ea va lua deciziile importante pentru tine, nu un singur om.

Instalatorul,am mai scris  pe acest blog. Functia politica, de reprezentare, obliga la o cat mai buna cunoastere a ceea ce se intampla in lume si  a ceea ce cred oamenii. Sunt intr-o scurta vacanta de la indatoririle mele parlamentare, dar la tabieturile mele nu pot renunta. Asa ca, sper eu, voi ajunge sa inteleg mai bine parerea francezilor despre PS.

Alex, intr-adevar, PSD este unul dintre putinele partide europene de stanga care a ramas cel mai puternic in  tara “de provenienta”. Totusi, dupa cum spui si tu, si eu cred ca se poate mai bine. Mult mai bine. Incepand de la toamna.

Neagu G., istoria ne-a aratat in repetate randuri ca, atunci cand drepturile populatiei se restrang la dreptul de a fi contribuabil, procesul democratic se subtiaza. Nu stiu ce sperante ar trebui sa mai existe daca oameni capabili ajung la concluzia ca nu au nici o influenta asupra politicilor tarii. Tocmai ei ar trebui sa stie ca progresul politic este, in primul rand, reactia la presiunea cetatenilor. In Franta, am intalnit mai multi romani care au decis sa plece din Romania si sa se stabileasca aici. Nu mai au incredere ca lucrurile pot reveni la normalitate. Urmarind viata politica din Franta si comparand-o cu cea romaneasca (urmarind, inca, televiziunile de stiri), spun ca sunt si mai hotarati sa nu se mai intoarca. Apare un altfel de exil, un auto-exil, romanesc, determinat nu de motive politice sau economice ci de lipsa de incredere, de speranta, ca tara merge in directia buna. Pacat. Am fi avut nevoie de toti romanii, cu energia lor, cu resursele lor (inclusiv financiare) pentru a realiza modernizarea Romaniei, in conditiile de acum.

Shadow, din cate stiu eu, conducerea PS francez a fost decisa relativ recent in favoarea doamnei Aubry. Drept urmare, a existat o incredere in capacitatea sa politica si manageriala. Intrebarea mea este ce anume, in afara de vizibilitate, se poate castiga prin critica propriului partid?

Nraducanu, sunt putin sceptic la ideea ca Nicholas Sarkozy ar putea numi ministru un politician de stanga doar pentru ca discrediteaza PS. Eventual se face un compliment institutional pentru calitatea cadrelor stangii franceze.

Mihnea Georgescu, prefer intrebarea unde sunt “altedatile” de altadata? Nostalgia poate ajuta viitorul daca stim sa invatam lectiile istoriei. Ce zici, incercam sa mergem mai departe de etapa retorica in etapa de actiune? Toamna e aproape.

Dan, am descoperit ca in viata este bine sa nu stimezi un om sau o natiune, ci valorile pe care ei le reprezinta. M-ai intrebat daca sunt filogerman. Cred ca sunt un fan al calitatilor pe care le-am gasit la multi germani cu care am intrat in contact, inclusiv ca premier al Romaniei. Mai departe de atat, sunt un fan al oricarei calitati ar putea fi folosita in arta guvernarii sau a politicii.

Efiecientaenerg, nu sunt sigur de intrarea Romaniei in G8 in viitorul foarte apropiat. De altfel, ca sa intram in G8 ar trebui data o tara afara din club. Nu cred nici in G9, cu Romania adaugata. Totusi, exista multe lucruri pozitive pe care le putem face in urmatorii ani cu o conducere noua, mai responsabila si mai putin aplecata catre cinismul politic. Sper sa nu visez in van.

Gazetarul, problema diplomelor de la Universitatea Spiru Haret nu trebuie personalizata, din punctul meu de vedere. Avand in vedere datele problemei, orice decizie in aceasta privinta inseamna un compromis intre cadrul legal din invatamant si situatia a cateva zeci de mii de absolventi. De aceea, orice decizie trebuie sa dea dovada de responsabilitate pentru viitor. Si, apropo, o sustin puternic pe doamna Andronescu, impotriva oricarei incercari de politizare. Chiar daca aspectul oportunitatii in politica este foarte important.

Carol, ma bucur sa vad ca te poti exprima si altfel decat prin atac la persoana. Criticile Bundestag-ului vin mai degraba din partea familiei europene a PPE, care s-a demonstrat nu foarte prietenoasa cu romanii in timpul problemelor din Italia si Spania. Sincer, pozitia lor ti se pare obiectiva in privinta noastra?

Stefan2000, spui ca masurile anti-criza propuse de PSD ar ajuta numai membrii de partid si familiile lor. Nu mi se pare serioasa observatia ta. Ai si alte argumente?

Harabula, dusmanul dusmanului meu este prietenul meu e o strategie care functioneaza la cei dispusi sa uite mult si repede. Eu nu pot sa uit ca doamna Pippidi a facut “anything which works” pentru a-l aduce pe Traian Basescu la Cotroceni. Nu pot sa uit nici chiar daca acum spune ceeea ce doreste romanul sa auda.

Blogideologic, referintele intelectuale pentru doamna Pippidi functioneaza doar cat timp ii servesc scopul. Cred ca, in replica la argumentul tau, ar putea afirma ca nici nu a citit Ciuma lui Camus.

Diogenecainele, parerea mea, de neofit in tainele publicitatii, este ca banii investiti intr-un brand de tara ar trebui sa aiba un orizont de profit. Analiza de aici demonstreaza ca nu exista un astfel de orizont pentru ministerul doamnei Udrea.

Costin Tanasescu, am observat, cu parere de rau, faptul organizatia PSD din Buzau a avut rezultate sub asteptari. Ce pot sa te asigur este ca orice rezultat de acest tip va fi analizat la centru si se vor gasi solutii pentru remediere.

Un observator, e destul de greu sa aduci toti factorii de decizie din domeniul turismului la o masa rotunda sub conducerea doamnei Udrea. Pana acum, obiectivul sau principal a fost promovarea propriei imagini, eventualele rezultate mai bune ale turismului romanesc fiind o simpla intamplare (datele arata ca, dimpotriva,  nu exista rezultate pozitive).

Simple, pentru a atrage turisti straini nu este suficienta o campanie de promovare in Romania. Pentru imbunatatirea imaginii doamnei ministru insa, pare a fi destul.

Larisa, nu cred ca as fi putut promova vreodata femei in staff-ul meu intr-un mod similar cu cel facut celebru in Europa de domnul Basescu. Eu am mers intotdeauna pe criteriul de competenta si pe cel al egalitatii de sanse in ce priveste oamenii pe care i-am promovat, femei sau barbati. De altfel, pana in momentul 2008, numarul cel mai mare al femeilor ministru a fost in guvernul pe care l-am condus. Numarul mai mare al femeilor parlamentar PSD s-a datorat si regulilor pe care le-am stabilit - si care nu au fost usor acceptate de liderii organizatiilor judetene – ca femeile sa reprezinte o treime din candidatii pentru locurile eligibile din parlament dar si din consiliile locale.

Marcus, cat timp Traian Basescu se bate doar cu criza economica, nu va putea suferi nici o infrangere din partea contracandidatilor. Aici este toata perversitatea constructiei sale de imagine.

Basescu, termina cu smecheriile

Asa am fost tentat sa comentez afirmatiile lui Basescu de ieri. Sau sa spun, simplu, ca a fost un discurs golanesc. M-au sunat ieri, multi ziaristi pentru comentarii. Nu am dorit insa sa intru in scenariul celui care ar trebui sa se ocupe, de fapt, de conducerea Romaniei dar care a dorit, in realitate,  sa schimbe agenda zilei, dandu-i o noua diectie. Am preferat un raspuns  serios. Nu pentru Basescu. El, oricum, nu intelege asa ceva. Ci pentru romanii care vor merge, din nou, la vot, in toamna si care trebuie sa inteleaga riscul ca Romania sa mai ramana cinci ani sub conducerea unui personaj care actioneaza iresponsabil. 

Dupa 5 ani de presedintie, in care a avut guvernul pe care si l-a dorit, a numit premierul precum si toti ministrii justitiei din acest timp, a avut procurorii pe care i-a vrut, anchetatorii si judecatorii pe care i-a vrut, si-a pus sef la DNA si la Parchet pe cine a vrut, la fel la serviciile secrete, in care a numit ministrii cei mai importanti si in care a dominat tot ce inseamna zona de putere din Romania, Traian Basescu vine acum public  si  spune ca vinovat sunt  eu pentru ceea ce se intampla cu justitia din Romania. 

Au trecut 5 ani. Eu sunt in opozitie, iar el e la putere. Si tot eu sunt de vina?

 Traian Basescu este cel care a incercat, in acesti ani sa fie barbat. Eventual barbat de stat.  Pe mine nu m-a impresionat. Poate le-a impresionat pe colegele sale carora a incercat azi sa le faca o favoare. Insa, Traian Basescu nu mai reuseste de mult timp sa schimbe agenda publica. Si, in loc sa vorbeasca despre ce se intampla in jurul sau (amintesc doar trei stiri de ieri: dorinta de infiintare a comisiei de ancheta in cazul Udrea, urmarirea penala a dnei Ridzi si anchetarea de catre ANI a noului ministru, Placinta), era evidenta nevoia de o diversiune. Asta a facut cel care mai este, sper doar pentru cateva luni, presedintelele Romaniei.. De 12 ori a rostit numele meu intr-un discurs referitor la raportul de tara, desi Comisia Europeana nu ma acuza de nimic. In schimb, in toata aceasta perioada, presedintele nu a rostit practic deloc numele doamnei Ridzi, nici macar atunci cand a investit noul ministru.

 In ce priveste dosarele mele, eu revin cu aceleasi precizari pe care le-am tot facut. Nu m-am ascuns niciodata de justitie. “Dosarul” referitor la campania electorala e deja in instanta. “Dosarul”  68/P/2008, dupa avizul Parlamentului,  e la Tulus si Morar, la DNA.” Dosarul” 227/P/2006 e tot acolo, la procurorii lui Basescu, avand, amandoua, cuvant de ordine sa fie trimise in instanta in toamna, in timpul campaniei prezidentiale. Iar al patrulea “dosar”,114/P/2007, a fost votat, in august, anul trecut, in Parlament, respingandu-se, in baza Constitutiei,  solicitarea procurorului general. Acest “dosar”, tocmai pentru ca a fost respins, a dus la o intreaga mobilizare de forte. Basescu a instigat sa se incalce Constitutia si a cerut, repetat, ca votul, in cazul meu, sa fie reluat, in ciuda tuturor incalcarilor de lege,  de Constitutie si de bun-simt pe care o astfel de reluare a votului le-ar antrena. Doar un idiot ar mai putea spune acum ca acest “dosar” este “blocat” in Parlament. Acest “dosar”, dupa votul Parlamentului, nu mai exista. S-a incercat un nou abuz politic,  cerandu-se aplicarea retroactiva a unei decizii a Curtii Constitutionale, desi Constitutia stabileste explicit ca aceste decizii nu se aplica decat PENTRU VIITOR. Cei de la Comisia europeana au inteles ca este vorba de un abuz. Nu mai repet ca dosarele mele sunt politice – de aceea am pus si ghililimele -, fiind intocmite la comanda lui Basescu  (tineti minte ca, intr-un caz, cel cu campania electorala, au fost propusi in rechizitoriu, la instanta, peste 900 de martori, ceea ce arata clar ca scopul nu e “justitia”, ci spectacolul de  imagine).

Toate aceste detalii sunt cunoscute acum la Comisia Europeana. Tocmai de aceea, nu exista referiri la mine in ceea ce  Comisia a publicat miercuri. Comisia nu a vrut sa fie complice cu Basescu in campania electorala. De aceea, Traian Basescu a spus, in direct, ceea ce ar fi vrut EL sa scrie in raportul de tara, indiferent de ceea ce ar trebui sa fie interesul national. In raport nu exista nici un repros la adresa mea cu privire la blocarea justitiei. Dimpotriva, se fac referiri la imixtiuni in justitie, dar acestea nu cred ca pot fi  facute de un simplu deputat, ci poate de cel care chiar conduce, cu o  mana care a inceput sa cam tremure, sistemul.

Daca citim atent raportul de tara, vedem ca acolo se acuza imixtiunile puterii in actul de justitie. In Romania de azi, Traian Basescu este puterea, nu eu. Eu sunt in opozitie. Indiferent de ce crede Basescu.

Eu nu ma ascund de justitie. Am deja un dosar in instanta. Nu ma feresc nici de procurorii  DNA, desi stiu care este misiunea lor.   TRAIAN BASESCU, IN SCHIMB, SE FERESTE DE PROCURORI, IN DOSARUL FLOTA, DE ANI DE ZILE, ASCUNZANDU-SE IN SPATELE UNEI IMUNITATI ABSOLUTE.  De fapt, ca sa spunem lucrurilor pe nume, la ce asistam? La incercarea unui presedinte de a acoperi scadalurile din jurul sau si al familiei sale cu tinte false. Asistam la un joc, repetat la nesfarsit,  in toti acesti ani, de catre cel care a ajuns presedinte al Romaniei, in 2004, printr-o imensa frauda morala si care, de atunci, face de ras,in permanenta,  Romania in exterior, generand, in interior, doar haos, razbunari si dezbinare.

 Cat timp a fost primar, a justificat ca nu a facut nimic pentru ca l-am blocat eu. La al doilea mandat de primar, a spus ca vrea mai mult, pentru ca nu poate face nimic din cauza mea. Acum e presedinte, de cinci ani de zile, si tot eu sunt  – se pare – cauza pentru care el nu face nimic. Criza economica nu o poate rezolva din cauza lui Tariceanu. Criza Ridzi nu este in raspunderea sa, ci in cea a presei, pentru ca el nu se ocupa de “chestiuni minore”. Dar, in aceasta tara, tot mai saraca si mai izolata,  Traian Basescu mai are, de fapt, vreo treaba?

PS  Exista oare vreo  legatura intre Traian Basescu si interesul national, la care se refera atat de des? Eu nu am gasit, pana acum, niciuna. Probabil confunda interesul tarii cu meschinele sale interese personale.

Bilant oficial la Turism

Zilele acestea, un subiect la ordinea zilei a devenit Turismul. Ma bucura ca, dupa sase luni de zile, ministru Turismului s-a decis sa raspunda intrebarilor presei si sa prezinte ceva pe care unii l-au denumit bilant. In opinia mea, nu a fost vorba de un bilant, ci de o forma de prezentare a unor obiective ca forma de justificare pentru cheltuielile ministerului. Bineinteles ca acest moment a fost marcat de supararea doamnei  Udrea, pentru scaderea de buget de la rectificare. Sunt sigur ca profesorii au fost traversati de un tremur de solidaritate pentru suferintele doamnei ministru.

 Revenind, eu cred, totusi, ca este momentul daca nu al unui bilant, macar pentru prezentarea unor date legate de acest domeniu. Criza financiara mondiala si numeroasele sale efecte negative in societatea romaneasca obliga la o cheltuire cat mai judicioasa a fondurilor publice. O astfel de analiza in domeniul Turismului evidentiaza date foarte relevante.

 1. Situatia: Ce s-a facut de la inceputul anului?

 

• Agentia Nationala de Turism s-a transformat in Ministerul Turismului, iar bugetul sau a crescut la 397 milioane de lei, o suma aproape egala cu bugetele reunite ale celor doua camere ale Parlamentului, aproximativ 0,1% din PIB.

 

• Ministerul a inceput o serie de campanii de promovare – pentru Delta Dunarii, pentru Parcul National Retezat, Bucegi etc. De asemenea, Ministerul a finantat o serie de concerte si alte evenimente puternic mediatizate.

 

• Ministrul Elena Udrea a inceput si intretinut o campanie foarte puternic mediatizata pentru brandul de tara al Romaniei. In acest sens, au aparut numeroase articole si machete de presa pentru promovare si a fost contractata producerea unui imn turistic al Romaniei.

 

• Rectificarea bugetara din luna aprilie a afectat Ministerul Turismului cel mai putin dintre toate celelalte ministere, scazandu-se bugetul cu doar 8%, aproximativ 39 milioane de lei.

 

2. Ce s-a obtinut?

 

• In luna aprilie 2009, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, atat sosirile, cat si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, au inregistrat o scadere cu 17,2%, respectiv 28,9%. Comparativ cu luna aprilie 2008, in luna aprilie 2009 s-au inregistrat scaderi la sosirile vizitatorilor straini la punctele de frontiera (-7,4%), iar la plecarile in strainatate ale vizitatorilor romani s-au inregistrat cresteri la punctele de frontiera (+5,2 %). In perioada 1.I – 30.IV.2009, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, atat sosirile, cat si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, au inregistrat scaderi, cu 16,2 %, respectiv 23,1 %. (INS)

 

• In comparatie, produsul intern brut s-a redus cu 6,4% fata de trimestrul I 2008. De asemenea, in luna martie 2009, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a scazut atat ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 7,1 %. Comparativ cu luna martie a anului precedent, castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 17,6%.

 Poate ca aceste date nu sunt chiar la zi, dar ele spun multe despre evolutia unui domeniu in care cheltuielile statutului au crescut de cateva zeci de ori. Concluzia cu privire la aceste date o astept de la voi.

 Ma vad nevoit sa nu fiu de acord cu Elena Udrea, atunci cand vorbeste despre faptul ca efectele campaniilor demarate de MT vor putea fi cuantificate la inceputul anului urmator. Motivele pentru care nu sunt de acord sunt cat se poate de simple: cheltuielile angajate de MT au privit asumarea de obiective pentru acest an. In mod evident, intreaga constructie este neinspirata: turistii care stiu ce vor si-au facut rezervari din timp pentru vara acestui an; orice director de agentie de turism stie, la fel de bine, ca din aceasta perioada incep sa se faca rezervari chiar si pentru sejururile din preajma sarbatorilor de iarna. Ministerul a aflat probabil mai tarziu.

 MT va difuza peste 1000 de clipuri publicitare de promovare pe postul Eurosport, insa ma tem ca pentru multi turisti Romania nu va fi „The Land of Choice” nici in acest an, nici in urmatorii, daca vom continua sa ne incapatanam cu promovarea prin astfel de metode. Vorbim de oamenii care vin aici sa cheltuiasca bani si vor sa stie pe ce ii vor cheltui. Fiti siguri ca, la agentiile de turism din strainatate, li se explica celor interesati si care este situatia infrastructurii si ca unele servicii sunt supraevaluate. Eu cred ca trebuie sa ne promovam in afara, dar acest lucru trebuie dublat de reglementarea aspectelor interne. In al doilea rand, ma intreb de ce MT nu isi pune problema cresterii numarului de turisti romani. I se pare cuiva ca este de la sine inteles ca romanii prefera Romania? Spera cineva ca aceasta criza economica va reduce posibilitatile romanilor „indeajuns de mult” pentru ca „The Land of choice” sa devina de „The Land of forced choice”? Nu stiu, doar intreb.

Anything which works

Este doctrina pe care o preda doamna Alina Mungiu-Pippidi studentilor sai, potrivit confesiunii celei mai proaspete (vezi interviul din Catavencu). Doctrina pe care o mai numeste si “pragmatism”. Un fel de “merge orice” – cu alte cuvinte, sa folosim justitia ca arma impotriva adversarilor politici, daca asta are efect; sau sa folosim banii publici in beneficiu electoral, daca merge si nu ne prind. Eu as numi-o mai degraba “doctrina Ridzi”, ca sa indice spre cel mai recent exponent al sau.

Afirmatia mi se pare teribila, fiindca se vrea un fel de justificare a lipsei de ideologie a autoarei, dar e de fapt o ilustrare cat se poate de transparenta a ideologiei supreme a regimului Basescu, eliberata de etichetele inutile de stanga sau dreapta, precum si de orice pretentii de principialitate, traditie sau credinta in ceva: orice ne ajuta sa ne atingem scopurile, dincolo de reguli, de “popor” sau de ceilalti.

Tot doamna Pippidi face si un portret schematic al presedintelui ideal, in viziunea sa: acesta ar trebui sa fie “orientat tehnocratic”, sa aiba “cunostinte”, sa citeasca mult, sa stie care sunt institutiile din sistemul de la Bretton Woods sau cine face parte din board-ul Bancii Europene Centrale. Sunt convins ca Traian Basescu – presedintele sustinut cel mai recent de dansa – corespunde tuturor acestor criterii, chiar si in zilele mai proaste.

O stare de nervozitate

Acesta este titlul editorialului meu de astazi din Jurnalul National. Editorialul poate fi citit aici.

“Jurnal de prim-ministru” in Qmagazine

Daca doriti, puteti sa cititi in ultimul numar al revistei Qmagazine, articolul pe care l-am scris, in cadrul rubricii “Jurnal de prim-ministru“, despre contactele diplomatice si politice cu Germania, in perioada 2001-2004. Este, de fapt, al patrulea articol pe aceasta tema. Un moment emotionant, despre care povestesc aici, este vizita cancelarului Schroder la Ceanu Mare, la mormantul tatalui sau. Lectura placuta!

Cateva comentarii despre stanga franceza

Partidul Socialist este un subiect fierbinte al presei  franceze si asta nu ma mira deloc, fiindca formatiunea se afla in mod evident intr-un moment decisiv. Dupa ce rezultatele la alegerile europarlamentare au fost teribil de slabe, multi comentatori au fost tentati sa-i trimita pe socialisti intr-o vacanta prelungita de relaxare.

In acest context putin tulbure a izbucnit un conflict important in interiorul PS, intre liderul Martine Aubry si Manuel Valls, un tanar aspirant la candidatura pentru prezidentialele din 2012. Domnul Valls, in dorinta de a-si asigura o popularitate cat mai larga, a lansat o serie de atacuri importante impotriva formatiunii, cerand mai multa implicare in actul guvernamental, schimbarea conducerii si chiar schimbarea numelui partidului. Drept urmare, atacurile acestuia au primit si o replica din partea doamnei Martine Aubry – http://www.lefigaro.fr/politique/2009/07/15/01002-20090715ARTFIG00223-l-ultimatum-d-aubry-a-valls-arrete-tes-attaques-ou-pars-.php.

“Respecti partidul sau parasesti partidul” a fost mesajul principal al scrisorii doamnei Aubry. Valls a raspuns ca nu are nici o intentie sa-si tempereze criticile si ca nu intelege cum conducerea partidului doreste sa inchida ochii la problemele PS. Caragialesc putin, nu credeti? Totusi, pare a exista un sens ceva mai adanc al acestui schimb de replici din interiorul partidului. Valls doreste sa se impuna drept un justitiar de tipul Sarkozy, cu sanse in alegerile din 2012. Parerea mea este ca orice discutie despre alegerile din 2012 nu poate, in acest moment, decat sa sublinieze faptul ca socialistii nu au o solutie clara pentru momentul respectiv. Asta mai ales in conditiile in care Francois Fillon tocmai l-a recrutat in guvern, ca ministru al Culturii, pe Frederic Mitterand, nepot al fostului presedinte – un semnal cel putin intrigant pentru socialisti.

Aceasta problema este doar un nou simptom al crizei de leadership de care sufera stanga europeana in ultima perioada. Chiar daca exista nume si exista dispute, majoritatea partidelor de stanga din Europa au probleme in a gasi lideri capabili sa coaguleze intregul esichier politic in jurul propriilor proiecte. Europa s-a inclinat usor spre dreapta la ultimele alegeri pentru PE. Nu atat datorita partidelor de mainstream, cat, mai ales, partidelor extremiste. Din punctul meu de vedere, una din problemele majore este faptul ca ideile clasice ale stangii au fost confiscate de populisti. Insa exista sperante. In primul rand, sperante ca stanga va avea puterea de a se revitaliza, de a se regrupa rapid in mijlocul crizei. Fiindca modul in care Europa va infrunta criza – si fata insasi a politicii europene in anii ce urmeaza – ar putea depinde major de forta si concentrarea stangii.